{"id":28584,"date":"2026-03-03T15:19:51","date_gmt":"2026-03-03T15:19:51","guid":{"rendered":"https:\/\/site.utm.ro\/?page_id=28584"},"modified":"2026-03-03T17:38:01","modified_gmt":"2026-03-03T17:38:01","slug":"editoriale","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/editoriale\/","title":{"rendered":"Editoriale"},"content":{"rendered":"\t\t<div data-elementor-type=\"wp-page\" data-elementor-id=\"28584\" class=\"elementor elementor-28584\" data-elementor-post-type=\"page\">\n\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-b37bfb6 elementor-section-height-min-height elementor-section-full_width elementor-section-height-default elementor-section-items-middle\" data-id=\"b37bfb6\" data-element_type=\"section\" data-e-type=\"section\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-background-overlay\"><\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-ff3fcd2\" data-id=\"ff3fcd2\" data-element_type=\"column\" data-e-type=\"column\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap\">\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-e644bcc elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"e644bcc\" data-element_type=\"section\" data-e-type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-no\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-top-column elementor-element elementor-element-364b315 animated-fast elementor-invisible\" data-id=\"364b315\" data-element_type=\"column\" data-e-type=\"column\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;,&quot;animation&quot;:&quot;fadeIn&quot;,&quot;animation_tablet&quot;:&quot;none&quot;,&quot;animation_mobile&quot;:&quot;none&quot;,&quot;animation_delay&quot;:100}\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-6ae1957 elementor-widget elementor-widget-heading\" data-id=\"6ae1957\" data-element_type=\"widget\" data-e-type=\"widget\" data-widget_type=\"heading.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<h1 class=\"elementor-heading-title elementor-size-default\">CEDROM<\/h1>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-50 elementor-top-column elementor-element elementor-element-e8319ff elementor-hidden-desktop elementor-hidden-tablet elementor-hidden-phone\" data-id=\"e8319ff\" data-element_type=\"column\" data-e-type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap\">\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-2111918 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"2111918\" data-element_type=\"section\" data-e-type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-943ac48\" data-id=\"943ac48\" data-element_type=\"column\" data-e-type=\"column\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-4932e17  custom-inpage-menu elementor-nav-menu__align-start elementor-nav-menu--dropdown-none vamtam-has-mobile-disable-scroll elementor-widget elementor-widget-nav-menu\" data-id=\"4932e17\" data-element_type=\"widget\" data-e-type=\"widget\" data-settings=\"{&quot;layout&quot;:&quot;horizontal&quot;,&quot;submenu_icon&quot;:{&quot;value&quot;:&quot;&lt;i class=\\&quot;fas fa-caret-down\\&quot; aria-hidden=\\&quot;true\\&quot;&gt;&lt;\\\/i&gt;&quot;,&quot;library&quot;:&quot;fa-solid&quot;},&quot;toggle_icon_active&quot;:{&quot;value&quot;:&quot;&quot;,&quot;library&quot;:&quot;&quot;}}\" data-widget_type=\"nav-menu.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t<nav aria-label=\"Meniu\" class=\"elementor-nav-menu--main elementor-nav-menu__container elementor-nav-menu--layout-horizontal e--pointer-underline e--animation-fade\">\n\t\t\t\t<ul id=\"menu-1-4932e17\" class=\"elementor-nav-menu\"><li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28552\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/\" class=\"elementor-item\">Despre CEDROM<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28578\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/conferinte-2\/\" class=\"elementor-item\">Conferin\u021be<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28587\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/editoriale\/\" class=\"elementor-item\">Editoriale<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28604\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/noutati\/\" class=\"elementor-item\">Nout\u0103\u021bi<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28619\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/ajutor-abuz\/\" class=\"elementor-item\">Ajutor! Abuz!<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28628\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/contact-cedrom\/\" class=\"elementor-item\">Contact CEDROM<\/a><\/li>\n<\/ul>\t\t\t<\/nav>\n\t\t\t\t\t\t<nav class=\"elementor-nav-menu--dropdown elementor-nav-menu__container\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t<ul id=\"menu-2-4932e17\" class=\"elementor-nav-menu\"><li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28552\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/\" class=\"elementor-item\" tabindex=\"-1\">Despre CEDROM<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28578\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/conferinte-2\/\" class=\"elementor-item\" tabindex=\"-1\">Conferin\u021be<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28587\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/editoriale\/\" class=\"elementor-item\" tabindex=\"-1\">Editoriale<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28604\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/noutati\/\" class=\"elementor-item\" tabindex=\"-1\">Nout\u0103\u021bi<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28619\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/ajutor-abuz\/\" class=\"elementor-item\" tabindex=\"-1\">Ajutor! Abuz!<\/a><\/li>\n<li class=\"menu-item menu-item-type-post_type menu-item-object-page menu-item-28628\"><a href=\"https:\/\/site.utm.ro\/en\/cercetare\/cedrom\/contact-cedrom\/\" class=\"elementor-item\" tabindex=\"-1\">Contact CEDROM<\/a><\/li>\n<\/ul>\t\t\t<\/nav>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-1f874d3 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"1f874d3\" data-element_type=\"section\" data-e-type=\"section\" data-settings=\"{&quot;animation&quot;:&quot;none&quot;,&quot;animation_tablet&quot;:&quot;none&quot;,&quot;animation_mobile&quot;:&quot;none&quot;,&quot;animation_delay&quot;:300}\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-no\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-5e26b85\" data-id=\"5e26b85\" data-element_type=\"column\" data-e-type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-c2e1890 vamtam-theme-table-styles elementor-widget elementor-widget-toggle\" data-id=\"c2e1890\" data-element_type=\"widget\" data-e-type=\"widget\" data-widget_type=\"toggle.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle\">\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2041\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"1\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2041\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">U\u0219or cu drepturile omului pe sc\u0103ri! Drepturile omului \u00een criza implement\u0103rii!<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2041\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"1\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2041\"><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae VOICULESCU<\/strong><\/p><p><strong>Lect.univ.dr.Maria-Beatrice BERNA<\/strong><\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>\u00cen perioada dificil\u0103 pe care o parcurgem la nivel interna\u021bional, caracterizat\u0103 prin criza profund\u0103 a multilateralismului, a dreptului interna\u021bional \u0219i a institu\u021biilor aferente este necesar\u0103 o ac\u021biune concordat\u0103 mai eficient\u0103 pentru a prezerva ceea ce comunitatea interna\u021bional\u0103 a reu\u0219it s\u0103 construiasc\u0103 \u00een materia rela\u021biilor interstatale prin concretizarea unor principii fundamentale cum sunt demnitatea, egalitatea, nediscriminarea, cooperarea reciproc avantajoas\u0103. De\u0219i este dificil pentru ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului s\u0103 recunoasc\u0103, tr\u0103im o criz\u0103 a implement\u0103rii drepturilor omului care se reflect\u0103 (pe l\u00e2ng\u0103 coordonatele interna\u021bionale expuse mai sus) \u0219i \u00een via\u021ba cotidian\u0103, at\u00e2t \u00een tensiunile interne ale individului prins \u00eentre aspira\u021biile imuabile promise de drepturile omului \u0219i realitatea social\u0103, statal\u0103, acaparat\u0103 de obedien\u021b\u0103 \u0219i corup\u021bie, c\u00e2t \u0219i \u00een dificultatea rela\u021bion\u0103rii interumane \u2013vizibil\u0103 prin disiparea valorilor comunitare \u0219i degradarea sentimentului individului de apartenen\u021b\u0103 la comunitate. Valorile umaniste sunt erodate p\u00e2n\u0103 la pierderea total\u0103 iar aceast\u0103 realitate penduleaz\u0103 inclusiv la nivel interna\u021bional prin multiplele conflicte armate interne \u0219i interna\u021bionale la care suntem martori \u00a0\u00een prezent.<\/p><p>Din p\u0103cate, tendin\u021be neoimperialiste se manifest\u0103 din partea unor hegemoni de putere, \u00eencep\u00e2nd cu politica economic\u0103, fiscal\u0103 \u0219i militar\u0103 adoptat\u0103 de administra\u021bia Trump\u00a0 \u00een Statele Unite ale Americii.\u00a0 Rezultatul \u00a0este punerea \u00een umbr\u0103 a normelor \u0219i mecanismelor dreptului interna\u021bional, precum \u0219i \u00eengreunarea p\u00e2n\u0103 la blocare a organiza\u021biilor interna\u021bionale menite s\u0103 le gestioneze, \u00eencep\u00e2nd cu Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite.<\/p><p>Victime implicite ale acestei realit\u0103\u021bi sunt \u0219i drepturile omului, al c\u0103ror nivel de garantare\u00a0 \u00een multe zone ale lumii este \u00eentr-un \u00eengrijor\u0103tor reflux.<\/p><p>De altfel, \u00een recentul s\u0103u Raport pe 2026 Organiza\u021bia neguvernamental\u0103 Human Rights Watch (HRW) a avertizat c\u0103 pre\u0219edintele Donald Trump transform\u0103 SUA \u00eentr-un stat autoritar, deoarece democra\u021bia \u0219i drepturile omului sunt atacate din toate direc\u021biile, intensific\u00e2nd o \u201dspiral\u0103 descendent\u0103\u201d \u00een materie de drepturile omului, aflate deja sub presiunea Rusiei \u0219i Chinei. Constat\u00e2nd c\u0103 ordinea interna\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe reguli este pe cale s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103, folosind totodat\u0103 termeni precum \u201cdispre\u0163 flagrant fa\u0163\u0103 de drepturile omului\u201d \u015fi \u201d\u00eenc\u0103lc\u0103ri flagrante\u201d, raportul precizeaz\u0103 c\u0103 \u201cadministra\u021bia desemneaz\u0103 \u021bapi isp\u0103\u0219itori pe criterii rasiale sau etnice, iar actele repetate de represalii \u00eempotriva unor presupu\u0219i inamici politici \u0219i \u00eencerc\u0103rile de a extinde puterile coercitive executive \u0219i de a neutraliza controalele \u0219i echilibrul democratic subliniaz\u0103 o alunecare deliberat\u0103 spre autoritarism \u00een Statele Unite\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>. Particulariz\u00e2nd discu\u021bia la reculul politicilor ini\u021biate de administra\u021bia Trump asupra ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului din societatea civil\u0103, la \u00eenceputul anului 2026, Amnesty International a criticat dur extinderea politicii Global Gag Rule<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0care obliga organiza\u021biile non-guvernamentale interna\u021bionale oferind servicii de consiliere \u0219i informare \u00een materia avortului s\u0103 \u00ee\u0219i restric\u021bioneze sau s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenceteze activitatea \u00een contextul sist\u0103rii finan\u021b\u0103rii americane. \u00cen cuvintele oficialilor Amnesty International:\u00a0<em>Extinderea Global Gag Rule reprezint\u0103 un atac asupra drepturilor omului. Prin vizarea organiza\u021biilor care sprijin\u0103 ini\u021biativele de diversitate, echitate \u0219i incluziune (DEI) (\u2026), administra\u021bia Trump ad\u00e2nce\u0219te \u00een mod deliberat inegalit\u0103\u021bile \u0219i pune \u00een pericol vie\u021bile a milioane de oameni din \u00eentreaga lume.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Aceste nedorite tendin\u021be le putem reg\u0103si \u0219i \u00een alte zone ale lumii, inclusiv la nivel european, \u00een care diver\u0219i vectori politici, unii bine situa\u021bi electoral \u00een propriile \u021b\u0103ri, nu numai c\u0103 ignor\u0103 \u00een discursul lor aspecte referitoare la drepturile omului, dar chiar promoveaz\u0103 teze politice \u00een contra standardelor construite \u00een timp la nivel interna\u021bional. Tonalitatea dur\u0103 promovat\u0103 de Statele Unite ale Americii \u00een materie migra\u021bionist\u0103 a produs din nefericire, ecouri puternice \u0219i \u00een Europa, anim\u00e2nd 9 state membre ale celor mai importante foruri europene \u00een materia drepturilor omului: Consiliul Europei \u0219i Uniunea European\u0103. Astfel, Italia, Danemarca, Austria, Belgia, Estonia, Latvia, Lithuania, Poland \u0219i Cehia au ini\u021biat o scrisoare deschis\u0103 prin care cereau o repozi\u021bionare a jurispruden\u021bei Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului \u00een aspect conexe migra\u021biei, formul\u00e2nd \u00een mod punctual urm\u0103toarele dolean\u021be<em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[4]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Din fericire, r\u0103spunsurile oficiale au fost ferme \u0219i de natur\u0103 s\u0103 contracareze prin argumente solide replica anti-migra\u021bionist\u0103 pornit\u0103 din respectivele state europene aliniate SUA. Michael O\u2019Flaherty, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a afirmat c\u0103 fundamentul acestor dolean\u021be se bazeaz\u0103 pe date contrafactuale exist\u00e2nd, \u00een realitate o slab\u0103 corela\u021bie (<em>lazy correlation)\u00a0<\/em>\u00eentre criminalitatea sporit\u0103 \u0219i migra\u021bie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei a atras aten\u021bia c\u0103\u00a0\u00a0<em>\u00eentr-o societate guvernat\u0103 de statul de drept, niciun sistem judiciar nu ar trebui s\u0103 fie supus presiunilor politice. Institu\u021biile care protejeaz\u0103 drepturile fundamentale nu se pot supune ciclurilor politice. Dac\u0103 o fac, risc\u0103m s\u0103 submin\u0103m chiar stabilitatea pe care au fost create s\u0103 o asigure.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[6]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen fa\u021ba acestei \u00eencerc\u0103ri, Europa \u0219i-a p\u0103strat integritatea dar nu exist\u0103 garan\u021bii c\u0103 va reu\u0219i s\u0103 treac\u0103 \u0219i alte teste de drepturile omului \u00een absen\u021ba unor lideri politici dedica\u021bi idealurilor umaniste \u0219i formul\u0103rii de politici apte s\u0103 asigure implementarea \u00een practic\u0103 a acestora.<\/p><p>Izvor\u00e2te din dreptul natural, drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale omului, a\u0219a cum s-au concretizat ele reprezint\u0103 o expresie a evolu\u021biei civiliza\u021bionale a societ\u0103\u021bii omene\u0219ti. Ignorarea lor sau, mai r\u0103u, negarea lor constituie un nedorit pas \u00eenapoi tocmai acum c\u00e2nd la nivel global o serie de provoc\u0103ri, afecteaz\u0103 milioane de oameni, cum sunt inegalitatea \u00een exploatarea \u0219i distribuirea resurselor, s\u0103r\u0103cia, foametea, instabilitatea politic\u0103 \u0219i r\u0103zboaiele, schimb\u0103rile climatice, efectele contradictorii ale progreselor tehnologice.<\/p><p>Confruntat cu toate aceste tendin\u021be, individul risc\u0103 s\u0103 fie alienat de natura sa uman\u0103, prad\u0103 aproape sigur\u0103 a unor angrenaje sociale\u00a0 \u0219i politice care \u00eei neag\u0103 sau ignor\u0103 a\u0219tept\u0103rile\u00a0 sale care vizeaz\u0103 valorificarea la cote maxime a propriei sale personalit\u0103\u021bi \u00een comunitatea al carei membru este.<\/p><p>De aceea, drepturile omului trebuie reafirmate consecvent prin educa\u021bie \u0219i sisteme juridice \u0219i practici institu\u021bionale\u00a0 tocmai \u00een perioade de reflux democratic la nivel mai mult sau mai pu\u021bin extins.<\/p><p>Drepturile omului, trebuie reiterate, ele nu sunt vetuste sau expirate, de vreme ce sunt o expresie a evolu\u021biei spiritualit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii omene\u0219ti c\u0103tre valori \u0219i norme care pun \u00een centrul lor individul \u0219i \u00eemplinirea sa pe multiple planuri. Trecerea lor \u00een plan secund de c\u0103tre actorii politici este posibil\u0103 doar pe fondul unei \u00een\u021belegeri diforme a democra\u021biei \u0219i a statului de drept-percepute adeseori ca redute care, odat\u0103 c\u00e2\u0219tigate, vor produce rezultate favorabile omenirii \u00een mod implicit \u0219i independent de conduita sau discursul celor afla\u021bi la guvernare. O atare pozi\u021bionare este cel pu\u021bin periculoas\u0103 pentru c\u0103 transform\u0103 drepturile omului \u00eentr-o pseudo realitate care poate fi invocat\u0103 pentru capital de imagine de liderii politici doar atunci c\u00e2nd preceptele \u0219i normele imuabile pot fi aservite scopurilor oculte, contrare av\u00e2ntului cultural \u0219i civiliza\u021bional promis de teza drepturilor omului.<\/p><p>Pentru a p\u0103stra vie promisiunea drepturilor omului, statul este primul actor care trebuie s\u0103 se auto-responsabilizeze. Re\u00eentoarcerea statal\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00een primul r\u00e2nd c\u0103tre individ \u2013 de unde afl\u0103 situa\u021bia real\u0103 a (ne)respect\u0103rii drepturilor omului, situa\u021bia nevoilor, dorin\u021belor sau aspira\u021biilor umane. Ulterior, Statul trebuie s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 spre sine \u0219i s\u0103 formuleze legi \u0219i politici cu scopul de a alina suferin\u021ba uman\u0103 receptat\u0103 prin dialogul sincer cu individul. \u00cen ultim\u0103 faz\u0103, statul trebuie s\u0103 aduc\u0103 la cuno\u0219tin\u021ba comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale modul \u00een care a reu\u0219it implementarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor con\u021binute \u00een instrumentele interna\u021bionale ghidat de orient\u0103rile date de individul \u2013singurul vector democratic ce poate ghida \u00een mod autentic ac\u021biunea statal\u0103. Pentru a duce la \u00eendeplinire acest demers dificil, statul trebuie s\u0103 con\u0219tientizeze c\u0103 angajamentele interna\u021bionale \u00een domeniul drepturilor omului nu sunt un cadru vidat de experien\u021ba uman\u0103 \u0219i c\u0103 numai prin \u00eencurajarea particip\u0103rii indivizilor va putea transforma instrumentele interna\u021bionale din domeniul drepturilor omului \u00een drepturi vii, care ating \u00een mod real existen\u021ba individului \u00een societate.<\/p><p>\u00cen acest sens, s\u0103 reamintim c\u0103 Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 \u00a0a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite la 10 decembrie 1948 a statuat prin textul s\u0103u adev\u0103ruri care azi par u\u0219or uitate, dac\u0103 nu ignorate. \u00cen Preambulul\u00a0 s\u0103u se arat\u0103 c\u0103 \u201crecunoa\u015fterea demnit\u0103\u0163ii inerente tuturor membrilor familiei umane \u015fi a drepturilor lor egale \u015fi inalienabile constituie fundamentul libert\u0103\u0163ii, drept\u0103\u021bii \u015fi p\u0103cii \u00een lume\u201d. De asemenea, \u201cignorarea \u015fi dispre\u021buirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolt\u0103 con\u0219tiin\u021ba omenirii \u015fi c\u0103 f\u0103urirea unei lumi \u00een care fiin\u0163ele umane se vor bucura de libertatea cuv\u00e2ntului \u015fi a convingerilor \u015fi vor fi eliberate de team\u0103 \u015fi mizerie a fost proclamat\u0103 drept cea mai \u00eenalt\u0103 aspira\u021bie a oamenilor\u201d.<\/p><p>Totodat\u0103, Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului este proclamat\u0103 ca \u201d (\u2026) ideal comun spre care trebuie s\u0103 tind\u0103 toate popoarele \u015fi toate na\u021biunile, pentru ca toate persoanele \u015fi toate organele societ\u0103\u0163ii s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103, av\u00e2nd aceast\u0103 declara\u0163ie permanent \u00een minte, ca prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi educa\u0163ie s\u0103 dezvolte respectul pentru aceste drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i \u015fi s\u0103 asigure prin m\u0103suri progresive de ordin na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional, recunoa\u015fterea \u015fi aplicarea lor universal\u0103 \u015fi efectiv\u0103, at\u00e2t \u00een s\u00e2nul popoarelor statelor membre, c\u00e2t \u015fi al celor din teritoriile aflate sub jurisdic\u0163ia lor\u201d.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>Dup\u0103 adoptarea Declara\u021biei, Adunarea General\u0103 a recomandat statelor membre s\u0103 ac\u021bioneze \u201epentru a face astfel ca el s\u0103 fie distribuit, afi\u015fat, citit \u015fi comentat, \u00een principal \u00een \u015fcoli \u015fi \u00een alte institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, indiferent de statutul politic al \u0163\u0103rilor sau teritoriilor\u201d. Aceasta pentru a concretiza dezideratul precizat de a avea aceast\u0103 declara\u021bie \u201c\u00een minte\u201d.<\/p><p>\u00cen acela\u0219i registru, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene statueaz\u0103 principial c\u0103 fiind \u201ccon\u0219tient\u0103\u201d de patrimoniul s\u0103u spiritual \u0219i moral, \u201cUniunea este \u00eentemeiat\u0103 pe valorile indivizibile \u0219i universale ale demnit\u0103\u021bii umane, libert\u0103\u021bii, egalit\u0103\u021bii \u0219i solidarit\u0103\u021bii; aceasta se \u00eentemeiaz\u0103 pe principiile\u00a0 democra\u021biei \u0219i statului de drept. Uniunea situeaz\u0103 persoana \u00een centrul ac\u021biunii sale, instituind cet\u0103\u021benia Uniunii \u0219i cre\u00e2nd un spa\u021biu de libertate, securitate \u0219i justi\u021bie\u201d.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>A\u0219adar, drepturile omului \u00ee\u0219i ating plenar obiectivele prin educa\u021bie \u0219i cunoa\u0219tere, a\u0219a cum negarea lor se asociaz\u0103 tot ceea ce este mai atavic \u00een g\u00e2ndirea \u0219i conduita individual\u0103 \u0219i social\u0103. Pentru Europa, standardele juridice evocate au ghidat con\u0219tiin\u021ba indivizilor \u0219i au permis emergen\u021ba unui sistem valoric care a\u0219az\u0103 \u00een centrul s\u0103u drepturile omului. Acum (ca \u0219i \u00eentotdeauna) drepturile omului sunt o alegere deschis\u0103 tuturor celor care doresc s\u0103 \u00ee\u0219i consacre spiritul \u0219i \u00eentreaga fiin\u021b\u0103 construc\u021biei unei Europe democratice, sensibil\u0103 la individ \u0219i la acomodarea existen\u021bei sale \u00een comunitatea de care apar\u021bine. St\u0103 \u0219i \u00een puterea fiec\u0103ruia s\u0103 aleag\u0103!<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0A se vedea,\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.euronews.ro\/articole\/raport-human-rights-watch-donald-trump-transforma-sua-intr-un-stat-autoritar.%20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.euronews.ro\/articole\/raport-human-rights-watch-donald-trump-transforma-sua-intr-un-stat-autoritar.<\/em><\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Denumirea oficial\u0103 a politicii americane folosit\u0103 de critici prin care se desemneaz\u0103 tentativele de reducere la t\u0103cere a organiza\u021biilor non-guvernamentale interna\u021bionale care ofer\u0103 servicii de consiliere \u0219i informare \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii reproductive \u0219i al avortului.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0A se vedea, pe larg, analiza Amnesty International referitoare la Global Gag Rule la adresa:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.amnesty.org\/en\/latest\/news\/2026\/01\/usa-expansion-of-global-gag-rule-will-threaten-lives-and-rights-of-millions-worldwide\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.amnesty.org\/en\/latest\/news\/2026\/01\/usa-expansion-of-global-gag-rule-will-threaten-lives-and-rights-of-millions-worldwide\/<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0A se vedea textul integral al scrisorii la adresa:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.governo.it\/sites\/governo.it\/files\/Lettera_aperta_22052025.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.governo.it\/sites\/governo.it\/files\/Lettera_aperta_22052025.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/law\/2025\/dec\/13\/europe-echr-rethink-moral-retreat-say-human-rights-experts\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.theguardian.com\/law\/2025\/dec\/13\/europe-echr-rethink-moral-retreat-say-human-rights-experts<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>Pentru mai multe detalii, a se consulta:\u00a0<a href=\"https:\/\/notesfrompoland.com\/2025\/05\/26\/poland-joins-eight-countries-calling-for-rethink-of-european-rights-convention-in-relation-to-migrants\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/notesfrompoland.com\/2025\/05\/26\/poland-joins-eight-countries-calling-for-rethink-of-european-rights-convention-in-relation-to-migrants\/<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului,\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/22751\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/22751<\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>Preambul.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2042\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"2\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2042\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Conceptul care responsabilizeaz\u0103 statul \u0219i protejeaz\u0103 victima: femicid sau feminicid \u00een incriminarea violen\u021bei extreme asupra femeilor?<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2042\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"2\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2042\"><p><strong><em>Lector univ. dr. Maria-Beatrice Berna<\/em><\/strong><\/p><p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p><p>De-a lungul timpului, statele membre ale comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale au oscilat \u00een privin\u021ba identific\u0103rii unei formule juridice care s\u0103 surprind\u0103 leg\u0103tura dintre uciderea femeilor \u0219i discriminarea sistematic\u0103 a acestora reflectat\u0103 la nivel institu\u021bional, structural, social. Circumspec\u021bia statal\u0103 fa\u021b\u0103 de a cerceta \u00een sens evolutiv, \u00een diacronia socio-politic\u0103, circumstan\u021bele care conduc la uciderea dispropor\u021bionat\u0103 a femeilor, a fost \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een comoditatea plas\u0103rii din punct de vedere juridic, a crimelor comise \u00eempotriva femeilor, sub incriminarea generic\u0103 a homicidului. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, a nega diferen\u021bele de gen care au stat la baza rela\u021biilor de putere inegal\u0103 dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei \u0219i au determinat privarea femeilor de statutul de titular de drepturi ale omului era cea mai necomplicat\u0103 solu\u021bie pe care statele o puteau avansa \u00een aceast\u0103 materie: men\u021binerea incrimin\u0103rii generice a homicidului (\u201domorului\u201d) nu aducea cu sine noi responsabilit\u0103\u021bi asupra statului pentru c\u0103 nu permitea emergen\u021ba unei categorii specifice de victime : femeile supuse formelor extreme de violen\u021b\u0103.<\/p><p>Totu\u0219i, men\u021binerea stereotipurilor de gen, discrimin\u0103rilor \u0219i inegalit\u0103\u021bilor rezultate din aplicarea conjugat\u0103 a criteriilor \u201dsex<a id=\"_ftnref1\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u201d \u0219i \u201dgen<a id=\"_ftnref2\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u201d sau exacerbarea acestora prin lentila intersec\u021bionalit\u0103\u021bii\u00a0<a id=\"_ftnref3\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0au creat un climat al opresiunii politice, juridice \u0219i sociale a femeilor \u00een care actele de violen\u021b\u0103 extrem\u0103 \u00eempotriva femeilor trebuie recunoscute, conceptualizate \u0219i incriminate \u00een mod corespunz\u0103tor.<\/p><p>Prima reac\u021bie formal\u0103 fa\u021b\u0103 de acest fenomen s-a produs \u00een anii 1970 c\u00e2nd mi\u0219carea feminist\u0103 impune termenul de<strong>\u00a0femicid<\/strong>\u00a0\u00a0pentru a marca, din punct de vedere juridic, violen\u021ba discriminatorie, opresiv\u0103, inegal\u0103 \u0219i sistematic\u0103 \u00eempotriva femeilor care, fiind de natur\u0103 extrem\u0103, culmina cu moartea victimei.<a id=\"_ftnref4\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Odat\u0103 produs\u0103 cristalizarea (fie aceasta \u0219i \u00een form\u0103 rudimentar\u0103!) a\u00a0\u00a0<em>femicidului,\u00a0<\/em>\u00een doctrin\u0103au fost avansate \u0219i alte conceptualiz\u0103ri, mai rafinate, a termenului, care aduc \u00een aten\u021bie nuan\u021bele \u0219i implica\u021biile socio-culturale ale femicidului. \u00cen acest sens, femicidul a fost identificat cu\u00a0<em>uciderea femeilor de c\u0103tre b\u0103rba\u021bi motivat\u0103 de ur\u0103, dispre\u021b, pl\u0103cere sau de un sentiment de proprietate pe care b\u0103rba\u021bii \u00eel au asupra femeilor<a id=\"_ftnref5\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[5]<\/strong><\/a>.<\/em>\u00a0\u00centr-un alt context, femicidul a fost asociat cu\u00a0<em>uciderea misogin\u0103 a femeilor de c\u0103tre b\u0103rba\u021bi<a id=\"_ftnref6\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[6]<\/strong><\/a><\/em>. Totodat\u0103, femicidul a fost definit ca\u00a0<em>uciderea femeilor de c\u0103tre b\u0103rba\u021bi pentru simplu fapt c\u0103 sunt femei, incluz\u00e2nd toate omorurile sexiste justificate de un pseudo-drept pe care b\u0103rba\u021bii percep c\u0103 \u00eel au asupra femeilor \u00een temeiul unor constructe sociale specifice<a id=\"_ftnref7\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[7]<\/strong><\/a><\/em>.<\/p><p>Transferul acestor teoretiz\u0103ri asupra femicidului la realit\u0103\u021bile sociale concrete a permis identificarea unor situa\u021bii particulare care pot fi \u00eenscrise \u00een sfera de cuprindere a femicidului : crimele de onoare, crimele legate de zestre, uciderea femeilor ca rezultat al violen\u021bei aplicate de partenerul intim, uciderea femeilor ca urmare a acuza\u021biilor de vr\u0103jitorie provenite din partea comunit\u0103\u021bii, crimele motivate de violen\u021ba extrem\u0103 bazat\u0103 pe gen, suicidul feminin ca r\u0103spuns la violen\u021bele domestice suferite.\u00a0<a id=\"_ftnref8\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[8]<\/strong><\/a><\/p><p>Analiz\u00e2nd tentativele defini\u021bionale ata\u0219ate termenului \u201dfemicid\u201d \u0219i corel\u00e2ndu-le cu aplica\u021biile practice ale acestora, putem desprinde unele idei preliminare care se vor dovedi utile atunci c\u00e2nd vom aborda, pe larg, \u00a0conturarea imaginii juridice a femicidului :<\/p><p>(1) femicidul evoc\u0103, \u00een prim\u0103 faz\u0103, un ansamblu de acte violente \u00eendreptate \u00eempotriva femeilor \u00een mod sistematic, repetat, pe fondul unui climat patriarhal, promotor al g\u00e2ndirii stereotipe bazate pe gen \u0219i care cultiv\u0103 rela\u021biile inegale de putere \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei;<\/p><p>(2) ansamblul actelor violente culmineaz\u0103 cu uciderea sau suicidul victimei; \u00een mod corespunz\u0103tor, \u00een multe cazuri, femicidul poate fi urmat de suicidul f\u0103ptuitorului;<\/p><p>(3) autorul femicidului este calificat, pe de o parte, pe baza criteriului biologic al sexului\/genului (f\u0103ptuitorul este, \u00een toate cazurile, un b\u0103rbat) iar pe de alt\u0103 parte, acesta trebuie s\u0103 rezoneze la valorile patriarhale, aplic\u00e2nd actele de violen\u021b\u0103 din convingerea conform c\u0103reia victima \u00eei este inferioar\u0103, comport\u00e2ndu-se \u00een rela\u021bie cu aceasta ca \u0219i cu un obiect pe care \u00eel de\u021bine \u00een puterea sa. Un alt criteriu \u00een func\u021bie de care poate fi calificat autorul femicidului este\u00a0<em>leg\u0103tura intim\u0103 dintre victim\u0103 \u0219i f\u0103ptuitor<\/em>\u00a0care trebuie s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 at\u00e2t \u00een contextul rela\u021biilor de cuplu c\u00e2t \u0219i \u00een contextul rela\u021biilor de familie. Cu alte cuvinte, femicidul este comis de b\u0103rba\u021bii care stabilesc, \u00een prealabil, o rela\u021bie apropiat\u0103 cu victima fie pentru c\u0103 sunt partenerii intimi ai acesteia (so\u021b, logodnic, concubin), fie pentru c\u0103 sunt membrii de familie (tat\u0103, frate, unchi, etc.);<\/p><p>(4) \u00een producerea femicidului, f\u0103ptuitorul ac\u021bioneaz\u0103 urm\u0103rind un scop determinat: el este animat de idea\u021bia de a supune victima confirm\u00e2nd astfel\u00a0 preceptele patriarhale conform c\u0103rora victima nu beneficiaz\u0103 de statutul de titular de drepturi \u0219i nici de protec\u021bia juridic\u0103 corelativ\u0103 acestui statut.\u00a0<a id=\"_ftnref9\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[9]<\/strong><\/a><\/p><p>Pornind de la aceste semnifica\u021bii, la nivel interna\u021bional \u0219i regional, termenul de\u00a0<em>femicid\u00a0<\/em>s-a impus \u00een analiza violen\u021bei extreme \u00eempotriva femeilor. Cu toate acestea, o privire atent\u0103 asupra problematicii ne conduce la o conceptualizare u\u0219or diferit\u0103, observ\u00e2nd c\u0103, de\u0219i explica\u021biile de form\u0103 \u0219i con\u021binut asociate femicidului sunt validate de realitatea social\u0103, ele nu iau \u00een calcul\u00a0<em>responsabilizarea statal\u0103\u00a0<\/em>fa\u021b\u0103 de fenomen. De aici \u0219i lipsa de recunoa\u0219tere juridic\u0103 a fenomenului \u0219i recrudescen\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103 a violen\u021bei extreme bazate pe gen. Pentru a r\u0103spunde nevoii de responsabilizare a statului \u00een lupta \u00eempotriva femicidului, doctrina\u00a0<strong>a dezvoltat un termen mai cuprinz\u0103tor : feminicid<\/strong>. Astfel,\u00a0<strong>feminicidul<\/strong>\u00a0re\u021bine explica\u021biile specifice femicidului \u00eens\u0103 adaug\u0103 aspectele referitoare la importan\u021ba ac\u021biunilor statale \u00een prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei extreme \u00eendreptate \u00eempotriva femeilor. Feminicidul accentueaz\u0103 importan\u021ba educa\u021biei continue a agen\u021bilor statali \u0219i a sensibiliz\u0103rii publicului larg fa\u021b\u0103 de specificit\u0103\u021bile violen\u021bei extreme bazate pe gen \u00een demersul de a dilua opresiunea patriarhal\u0103. Astfel, feminicidul pledeaz\u0103 pentru inserarea specificit\u0103\u021bilor de gen \u00een totalitatea actelor de investigare penal\u0103 \u0219i de judecat\u0103. Mai mult, din punct de vedere terminologic, conceptul de\u00a0<em>feminicid\u00a0<\/em>aduce cu sine o autonomie terminologic\u0103 necesar\u0103, punct\u00e2nd substratul inegalit\u0103\u021bilor de gen declan\u0219ator al violen\u021bei spre deosebire de\u00a0<em>femicid\u00a0<\/em>care poate fi interpretat ca estomp\u00e2nd aspectele de gen, ap\u0103r\u00e2nd mai degrab\u0103 ca un corespondent neutru al homicidului (inclusiv \u00een rela\u021bionarea terminologic\u0103\u00a0<em>homicid-femicid).<\/em><a id=\"_ftnref10\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[10]<\/strong><\/a>\u00a0<strong>\u00cen tandemul conceptual \u201dfemicid\u201d-\u201dfeminicid\u201d primul prezint\u0103 circumstan\u021bele \u00een care apare \u0219i este men\u021binut\u0103 violen\u021ba extrem\u0103 \u00eempotriva femeilor \u00een timp ce feminicidul extinde contextul identificat de femicid, explor\u00e2nd particularit\u0103\u021bile femeilor victime \u0219i le implementeaz\u0103, \u00een mod transversal, \u00een ac\u021biunea agen\u021bilor statali.<\/strong><\/p><p>\u00cen ultima perioad\u0103, societatea rom\u00e2neasc\u0103 se confrunt\u0103 cu o realitate tragic\u0103 care se descrie printr-un num\u0103r alarmant de femei care \u0219i-au pierdut via\u021ba pe fondul unor acte de violen\u021b\u0103 de gen repetate comise de partenerii intimi fa\u021b\u0103 de care reac\u021bia statal\u0103 a fost tardiv\u0103.\u00a0<strong>Dezbaterile publice converg c\u0103tre necesitatea incrimin\u0103rii violen\u021bei extreme \u00eempotriva femeilor iar, vis-a-vis de acest demers, punctul de pornire rezid\u0103 \u00een corecta conceptualizare a fenomenului<\/strong>. \u00cen lumina celor prezentate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, se decanteaz\u0103 dou\u0103 op\u021biuni conceptuale care pot fi utilizate de autorit\u0103\u021bi : femicidul \u0219i feminicidul. De\u0219i prima se bucur\u0103 de o ampl\u0103 sus\u021binere la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, alegerea acesteia poate produce limit\u0103ri ale reglement\u0103rii, exist\u00e2nd riscul de a fi interpretat\u0103 restrictiv, concentr\u00e2ndu-se exclusiv asupra rezultatului final \u2013moartea victimei. \u00cen aceast\u0103 ipotez\u0103, statul nu mai poate ac\u021biona dec\u00e2t prin aplicarea for\u021bei de constr\u00e2ngere \u0219i tragerea la r\u0103spundere penal\u0103 a f\u0103ptuitorilor. Or, aceast\u0103 situa\u021bie plaseaz\u0103 agen\u021bii statali \u00een postura unor oficiali constatatori ai violen\u021bei care intervin post-factum pentru a sanc\u021biona un caz particular \u0219i nu pentru a produce schimb\u0103ri de sistem \u2013at\u00e2t de necesare \u00een combaterea fenomenului.<\/p><p><strong>Se impune un termen mai flexibil (feminicidul)<\/strong><a id=\"_ftnref10\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[11]<\/strong><\/a><strong>,<\/strong>\u00a0care s\u0103 ia \u00een calcul dinamica violen\u021bei extreme, totalitatea actelor de violen\u021b\u0103 produse \u00een mod sistematic \u0219i repetat asupra victimei \u00eentr-o cultur\u0103 a discrimin\u0103rii \u0219i a opresiunii femeilor. Astfel,\u00a0<strong>feminicidul<\/strong>\u00a0(varianta terminologic\u0103 preferat\u0103 la nivelul sistemului inter-american al drepturilor omului) aduce mai mult\u0103 claritate unei posibile reglement\u0103ri a violen\u021bei extreme bazate pe gen pentru c\u0103 plaseaz\u0103 \u00een centrul s\u0103u\u00a0<em>responsabilizarea statului\u00a0<\/em>\u00een ambele etape ale fenomenului (etapa conduc\u0103toare la moartea victimei, alc\u0103tuit\u0103 din repetarea ciclic\u0103 a violen\u021bei c\u00e2t \u0219i etapa ulterioar\u0103 mor\u021bii victimei). \u00cen prima etap\u0103,\u00a0<em>statul trebuie s\u0103 depun\u0103 diligen\u021ba prevenirii actelor violente,<\/em>\u00a0reduc\u00e2nd c\u00e2t mai mult posibilitatea producerii mor\u021bii victimei. \u00cen cea de-a doua etap\u0103,\u00a0<em>oficialii trebuie s\u0103 integreze perspectiva bazat\u0103 pe gen \u0219i abordarea centrat\u0103 pe victim\u0103 \u00een fiecare act de investigare penal\u0103 \u0219i inclusiv \u00een contextul judec\u0103\u021bii cauzei<\/em>. Doar pe aceste coordonate se creeaz\u0103 premisele unei justi\u021bii de gen.<\/p><p>\u00cen analiza noastr\u0103 trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 distinc\u021bia fin\u0103, de nuan\u021b\u0103 dintre \u201dfeminicid\u201d \u0219i \u201dfemicid\u201d se insinueaz\u0103\u00a0 inclusiv din punct de vedere lingvistic. Inspir\u00e2ndu-se din modelul agreat la nivel interna\u021bional, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt utilizate, \u00een mod inter\u0219anjabil, dou\u0103 concepte : \u201dfemicid\u201d (termen preluat din limba englez\u0103) \u0219i \u201dfeminicid\u201d (termen care se impune pe filiera limbilor romanice \u2013 francez\u0103, italian\u0103 \u0219i spaniol\u0103). \u00cen contextul oscil\u0103rii \u00een ceea ce prive\u0219te forma terminologic\u0103 potrivit\u0103 pentru a desemna realitatea tragic\u0103 a uciderii femeilor, unii speciali\u0219ti \u00een lingvistic\u0103 s-au pronun\u021bat \u00een favoarea feminicidului- form\u0103 lingvistic\u0103 ce poate fi asociat\u0103 cu mai mult\u0103 facilitate c\u00e2mpului lexical care \u021bine de specificul femeii (feminin, feminitate, feminism, feminizare).<a id=\"_ftnref1\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a><\/p><p>Aduc\u00e2nd \u00een discu\u021bie rolul statului \u00een contracararea opresiunii femeilor,\u00a0<strong>feminicidul subliniaz\u0103 dou\u0103 aspecte importante: (1) faptul c\u0103 violen\u021ba extrem\u0103 \u00eempotriva femeilor este o problem\u0103 de siguran\u021b\u0103 public\u0103, nu o chestiune privat\u0103; (2) faptul c\u0103 responsabilitatea pentru \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u021b\u0103 al femeilor trebuie s\u0103 fie privit\u0103 pe dou\u0103 paliere : -la nivel restr\u00e2ns, prin tragerea la r\u0103spundere penal\u0103 a f\u0103ptuitorului \u0219i la nivel macro-prin responsabilizarea agen\u021bilor statali care nu au depus diligen\u021ba necesar\u0103 pentru prevenirea actelor violente prin dezamorsarea climatului social opresiv \u0219i discriminatoriu.<\/strong><\/p><p>Acest articol a fost preluat de pe site-ul Asocia\u021biei Anais:\u00a0<a href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">link<\/a><\/p><hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\" \/><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn1\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0\u00cen\u021beles ca ansamblul tr\u0103s\u0103turilor biologice, fiziologice \u00een func\u021bie de care sunt percepute diferen\u021bele fizice dintre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi. A se vedea, pe larg,\u00a0<em>Sex-based violence against women and girls: new frontiers and emerging issues Report of the Special Rapporteur on violence against women and girls, its causes and consequences<\/em>, Reem Alsalem, July 2025, paragraful 4.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn2\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Conform articolului 3, litera \u201dc\u201d din\u00a0<em>Conven\u021bia de la Istanbul<\/em>, genul desemneaz\u0103 rolurile, comportamentele, activit\u0103\u0163ile \u015fi atributele construite social, pe care o societate dat\u0103 le consider\u0103 adecvate pentru femei \u015fi b\u0103rba\u0163i.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn3\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Intersec\u021bionalitatea aplicat\u0103 identit\u0103\u021bii femeilor determin\u0103 ca vulnerabilitatea acestora s\u0103 nu fie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een mod unilateral din perspectiva genului sau a sexului. Dizabilitatea, v\u00e2rsta, rasa, etnia, sunt criterii care se aplic\u0103 identit\u0103\u021bii feminine iar interac\u021biunea dintre acestea poate s\u0103 determine, \u00een practic\u0103, un rezultat mai grav asupra statutului femeilor. A se vedea, pe larg, Sandra Fredman,\u00a0<em>Intersectional Discrimination in EU gender equality and non-discrimination role<\/em>, Directorate Justice and Consumers, May 2016.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn4\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Kaye, J. (2007) \u2015<em>Femicide, Online Encyclopedia of Mass Violence<\/em>, available at www.massviolence.org, accessed on 5 September 2011,\u00a0<em>apud<\/em>\u00a0<em>Report of the Special Rapporteur on violence against women, its causes and consequences<\/em>, Rashida Manjoo, p. 6, paragraful 20.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn5\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Caputi, J. and D. Russell (1990)\u00a0<em>Femicide: Speaking the unspeakable<\/em>. Ms.: The World of Women, p. 34, in Russell and Jill Radford, Femicide:\u00a0<em>The Politics of Woman Killing<\/em>\u00a0(New York, 1992).1(2)<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn6\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Radford, J. and D. Russell (eds.) (1992)\u00a0<em>Femicide: The Politics of Woman Killing<\/em>, New York: Twayne.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn7\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Harmes, R. and D. Russell (eds.) (2001) \u2015<em>Femicide in Global Perspective<\/em>, New York: Teachers College Press, pp.13-14.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn8\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0A se vedea, pe larg, formele concrete ale femicidului \u00een Report of the Special Rapporteur on violence against women, its causes and consequences, Rashida Manjoo, Addendum, Summary report on the expert group meeting on gender-motivated, killings of women*, 2012, p. 5, paragraful 13.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn9\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta opinia exper\u021bilor Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite \u00een materie, disponibil\u0103 \u00een limba englez\u0103 la adresa:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.unwomen.org\/en\/articles\/explainer\/five-essential-facts-to-know-about-femicide\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.unwomen.org\/en\/articles\/explainer\/five-essential-facts-to-know-about-femicide<\/a>.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn10\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Angela Hefti,\u00a0<em>Conceptualizing Femicide as a Human Rights Violation State Responsibility Under International Law,\u00a0<\/em>Edward Elgar Publishing, 2022, p.22 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn10\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.europarl.europa.eu\/cmsdata\/252135\/1026102RO.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.europarl.europa.eu\/cmsdata\/252135\/1026102RO.pdf<\/a>;\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.consilium.europa.eu\/uedocs\/cms_data\/docs\/pressdata\/RO\/cfsp\/115662.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.consilium.europa.eu\/uedocs\/cms_data\/docs\/pressdata\/RO\/cfsp\/115662.pdf<\/a><\/p><p class=\"has-small-font-size\"><a id=\"_ftn10\" href=\"https:\/\/asociatia-anais.ro\/conceptul-care-responsabilizeaza-statul-si-protejeaza-victima-femicid-sau-feminicid-in-incriminarea-violentei-extreme-asupra-femeilor\/#_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii a se consulta :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.dilema.ro\/pe-ce-lume-traim\/femicid-si-feminicid\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.dilema.ro\/pe-ce-lume-traim\/femicid-si-feminicid<\/a>.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2043\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"3\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2043\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Kit de prim ajutor \u00een materia drepturilor omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2043\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"3\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2043\"><p><strong><em>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/em><\/strong><\/p><p><strong><em>Lector univ. dr.Maria-Beatrice Berna<\/em><\/strong><\/p><p><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p><p>Privind la complicata construc\u021bie a alegerilor democratice, individul \u2013 exponent al dreptului la vot-caut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i aleag\u0103 viitoarea direc\u021bie politic\u0103 prin decantarea \u00eentre for\u021bele constituite \u00een partide care se confrunt\u0103 pornind de la teze mai mult sau mai pu\u021bin motivate ideologic. Omul, asupra c\u0103ruia apas\u0103 dificila alegere a for\u021belor guvernante, se vede pus \u00een fa\u021ba a dou\u0103 limite care par, la prima vedere, de netrecut: (1) de-ideologizarea partidelor politice \u2013fapt care se observ\u0103 \u00een lipsa de articulare a programelor de guvernare avansate \u0219i (2) pierderea \u00eencrederii aleg\u0103torului \u00een actorii care populeaz\u0103 peisajul politic actual. Votantul pare subjugat de credin\u021ba c\u0103 de-cristalizarea ideologiilor politice \u0219i a adep\u021bilor acestora traduce, de fapt, dorin\u021ba competitorilor politici de a ob\u021bine cu orice pre\u021b puterea, trec\u00e2nd \u00een subsidiar interesul fundamental al cet\u0103\u021benilor sau, (mai trist!), trec\u00e2nd \u00een susidiar \u00eentregul proiect statal. Omul trebuie s\u0103 voteze \u00eens\u0103, exist\u0103 situa\u021bii \u00een care coordonatele de vot oferite fac aproape imposibil\u0103 exercitarea unei alegeri care s\u0103 aduc\u0103 o mul\u021bumire de substan\u021b\u0103\u2026<\/p><p>La finalul acestei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni sunt chema\u021bi s\u0103-\u0219i aleag\u0103 Pre\u0219edintele. Va fi \u0219i finalul \u0219i unei lungi perioade electorale marcate de schimb\u0103ri fundamentale de op\u021biuni politice \u0219i programatice, de acuze privind utilizarea nelegal\u0103 a re\u021belelor sociale, de interven\u021bia mai mult sau mai pu\u021bin voalat\u0103 a factorilor de interes extern, precum \u0219i de\u00a0 antagonizarea p\u00e2n\u0103 la extrem a conduitei social-politice a diverselor tabere.<\/p><p>Pentru o societate ajuns\u0103 parc\u0103 la cap\u0103tul suflului s\u0103u democratic, este necesar s\u0103 avem \u00een vedere administrarea unui remediu\u00a0 menit s\u0103 o men\u021bin\u0103 \u00een r\u00e2ndul statelor civilizate, \u00een care fiecare cet\u0103\u021bean s\u0103 aib\u0103 con\u0219tiin\u021ba c\u0103 vocea sa este ascultat\u0103 \u0219i luat\u0103 \u00een considerare atunci c\u00e2nd este vorba de destinul colectiv.<\/p><p>Remediul la care facem referire este cel al\u00a0<em>drepturilor omului<\/em>, premis\u0103 \u0219i condi\u021bie esen\u021bial\u0103 pentru orice proiect social-politic. Spre deosebire de for\u021bele politice care ar trebui s\u0103 fie purt\u0103toare ale unor ideologii specifice, drepturile omului sunt validate \u00een mod natural, prin dreptul natural, se situeaz\u0103 dincolo de ideologii \u0219i urm\u0103resc, \u00een mod necondi\u021bionat, binele individului \u0219i binele cet\u0103\u021bii c\u0103reia individul \u00eei apar\u021bine. Nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m c\u0103 \u00een programele electorale ale celor doi candida\u021bi ele sunt nu sunt abordate \u00een mod direct, ca s\u0103 nu mai men\u021bion\u0103m c\u0103 unul dintre ei pare a nu fi foarte confident \u00een sistemele europene de protec\u021bie a \u00a0drepturilor omului. Aceste atitudini sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00eengrijor\u0103toare! Persoana care urmeaz\u0103 a fi \u00eenvestit\u0103 prin vot democratic nu \u00ee\u0219i poate aroga statutul de \u201dap\u0103r\u0103tor al tuturor rom\u00e2nilor\u201d \u00een absen\u021ba \u00een\u021belegerii faptului c\u0103 cet\u0103\u021benii sunt esen\u021ba democra\u021biei, c\u0103 bun\u0103starea acestora este\u00a0<em>singurul\u00a0<\/em>obiectiv al guvern\u0103rii care este non-negociabil \u0219i poate fi atins exclusiv prin garantarea, la cel mai \u00eenalt nivel, al drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale. De fapt, aceasta este logica democratic\u0103: poporul este suveran iar drepturile omului-ca atribute inerente ale cet\u0103\u021benilor trebuie s\u0103 domneasc\u0103 asupra puterii politice, \u00eemplinind destinul popular \u00een sensul civiliza\u021biei \u0219i al bun\u0103st\u0103rii. Pentru a-\u0219i p\u0103stra legitimitatea, rezultatul alegerilor democratice trebuie s\u0103 garanteze, \u00een primul r\u00e2nd, drepturile omului, asigur\u00e2nd prioritatea individului \u00een orice politic\u0103 sau ac\u021biune public\u0103.<\/p><p>Dreptul la vot, recunoscut interna\u021bional ca un drept fundamental al omului, esen\u021bial pentru func\u021bionarea statului de drept<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>, este un drept pe care cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni l-au dorit acoperit de con\u021binut dup\u0103 1989 vine \u00eens\u0103 cu responsabilitatea pentru alegerea f\u0103cut\u0103: aceea de a vota \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, cu discern\u0103m\u00e2nt \u0219i con\u0219tien\u021bi de implica\u021biile pe termen lung ale acestui act. Votul nu este doar un gest simbolic, ci o for\u021b\u0103 cu impact real asupra garant\u0103rii \u0219i protej\u0103rii drepturilor fundamentale ale fiec\u0103rui individ<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>.<\/p><p>Comitetul Drepturilor Omului a analizat dreptul la vot \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u021bionare cu atributele naturale ale individului, atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia asupra unor cerin\u021be minimale care au ca rezultat protejarea votan\u021bilor la momentul exprim\u0103rii opiniei lor politice: (1) interdic\u021bia discrimin\u0103rii \u00eentre votan\u021bi indiferent de criteriul interzis la care ne referim \u0219i aplicarea principiului\u00a0<em>un om un vot,\u00a0<\/em>impun\u00e2ndu-se egala importan\u021b\u0103 pentru voturile exprimate de cet\u0103\u021beni; (2) limit\u0103rile dreptului la vot trebuie s\u0103 fie acceptate doar \u00een mod excep\u021bional, corelativ acestora fiindu-le ata\u0219ate unele garan\u021bii care \u021bin de prescrierea limit\u0103rilor \u00een lege \u0219i de asigurarea caracterului rezonabil al acestora; (3) dizabilitatea fizic\u0103, limit\u0103rile culturalo-educa\u021bionale sau nivelul bunurilor de\u021binute \u00een proprietate nu pot fi justific\u0103ri ale restric\u021bion\u0103rii dreptului la vot.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>Pe de alt\u0103 parte, la nivelul Consiliului Europei, articolul 3 al\u00a0 primului Protocolului\u00a0 adi\u021bional la Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului (CEDO), care garanteaz\u0103 dreptul la alegeri libere, a fost interpretat\u00a0 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (CtEDO), ca fiind matricea garant\u0103rii \u0219i exercit\u0103rii a unor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi conexe. A\u015fa cum a subliniat CtEDO, \u201eexerci\u0163iul drepturilor subiective ce intr\u0103 \u00een con\u0163inutul art. 3, respectiv dreptul de vot \u015fi dreptul la eligibilitate, reprezint\u0103 leg\u0103tura pe care ele o au cu drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile ce garanteaz\u0103 manifest\u0103rile sociale ale unei persoane\u201d. Acestea sunt dreptul la libertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de religie (art. 9), libertatea de exprimare (art. 10), libertatea de asociere \u015fi de \u00eentrunire pa\u015fnic\u0103 (art. 11). Ca atare, \u201enu poate fi conceput\u0103 exercitarea dreptului la vot, a celui de eligibilitate \u015fi a exerci\u0163iului mandatului f\u0103r\u0103 recunoa\u015fterea \u015fi garantarea efectiv\u0103 a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor amintite mai sus\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>.<\/p><p>R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een sfera mecanismelor care fiin\u021beaz\u0103 sub cupola organiza\u021biei Consiliului Europei, trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een dezbatere \u0219i principiile aplicabile \u00een materie electoral\u0103 care constituie, \u00een opinia Comisiei de la Vene\u021bia,\u00a0<em>patrimoniul european electoral.\u00a0<\/em>Codul de bun\u0103 conduit\u0103 electoral\u0103 elaborat de Comisia de la Vene\u021bia aloc\u0103 o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 asigur\u0103rii efectivit\u0103\u021bii preeminen\u021bei dreptului \u00een condi\u021biile \u00een care discut\u0103m despre democratizarea procesului electoral. Un stat va fi cu adev\u0103rat democratic dac\u0103 alegerile se vor desf\u0103\u0219ura \u00een acord cu cerin\u021bele respect\u0103rii drepturilor fundamentale, stabilit\u0103\u021bii legisla\u0163iei electorale \u015fi asigur\u0103rii garan\u0163iilor procedurale efective.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0\u00centr-un document recent, Comisia de la Vene\u021bia atrage aten\u021bia asupra unei componente esen\u021biale a dreptului la vot : dreptul aleg\u0103torului de a fi informat \u00een mod corespunz\u0103tor. Ca \u0219i \u00een cazul altor drepturi, \u0219i exercitarea dreptului la vot implic\u0103 asigurarea contextului favorabil pentru ca titularul s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 exercita dreptul. Or, \u00een contextul dat, aleg\u0103torul trebuie s\u0103 beneficieze de posibilitatea de a-\u0219i forma o opinie \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 pe baza inform\u0103rii corespunz\u0103toare despre climatul politic \u0219i electoral (inclusiv prin mijloace online). Comisia de la Vene\u021bia atrage aten\u021bia c\u0103 totu\u0219i, aceast\u0103 prerogativ\u0103 a votantului poate \u00a0fi subminat\u0103 \u00een contextul utiliz\u0103ri noilor tehnologii care pot monitoriza activitatea online a indivizilor \u0219i crea pattern-uri de recunoa\u0219tere a preferin\u021belor electorale ale persoanelor \u00een absen\u021ba consim\u021b\u0103m\u00e2ntului liber exprimat.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0\u00cei r\u0103m\u00e2ne individului ca printr-un continuu proces auto-didact s\u0103 descopere substratul mesajelor politice transmise \u0219i s\u0103 decid\u0103, de-codific\u00e2ndu-le con\u021binutul.<\/p><p>Constitu\u021bia Rom\u00e2niei garanteaz\u0103 \u0219i ea, la articolul 36,\u00a0 dreptul de vot ca fiind universal, egal, direct, secret \u0219i liber exprimat<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>. Numai c\u0103, fiind afectat\u00a0 de fenomene cum sunt dezinformarea, populismul \u0219i \u00a0absenteismul electoral, \u00a0\u00a0este fundamental ca votul s\u0103 fie expresia unei conduite civice marcat\u0103 de cunoa\u0219tere,\u00a0 responsabilitatea votului \u0219i \u00een\u021belegerea urm\u0103rilor deciziei individuale asupra corpului societal.<\/p><p>Aleg\u0103torul contribuie, prin votul s\u0103u, la definirea politicilor publice, la alegerea liderilor care vor reprezenta interesele colective \u0219i, implicit, la protejarea sau periclitarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale.<\/p><p>Un principiu fundamental\u00a0 al dreptului interna\u021bional al drepturilor omului este acela confom c\u0103ruia fiec\u0103rui drept \u00eei corespunde \u00een mod corelativ o obliga\u021bie. \u00cen cazul dreptului la vot, exercitarea responsabil\u0103\u00a0 a sa\u00a0 \u00eenseamn\u0103:<\/p><p>-Informare corect\u0103 \u0219i complet\u0103: Evitarea votului bazat pe dezinformare sau emo\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>. Evident este dezirabil un nivel\u00a0 minim de\u00a0 educa\u021bie civic\u0103, juridic\u0103 sau politic\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 se culege ceea ce se seam\u0103n\u0103 atunci c\u00e2nd se evalueaz\u0103 calitatea sistemelor de educa\u021bie \u0219i formare\u00a0 din fiecare \u021bar\u0103;<\/p><p>-Implicare civic\u0103: Participare la via\u021ba public\u0103 \u0219i supravegherea democratic\u0103 a ale\u0219ilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0\u0218i \u00een acest caz este vorba de educa\u021bia \u00een sensul implic\u0103rii \u0219i activismului social. C\u00e2ndva era frecvent circulat\u0103 sintagma\u00a0<em>c\u00e2inii de paz\u0103 ai democra\u021biei<\/em>, care poate ar trebui revalorizat\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care la nivel interna\u021bional democra\u021bia este \u00eentr-un evident \u0219i \u00eengrijor\u0103tor reflux \u0219i o dat\u0103 cu ea \u0219i\u00a0 ambitusul respect\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale;<\/p><p>-Con\u0219tientizarea consecin\u021belor: Votul \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 poate favoriza lideri autoritari care \u00eencalc\u0103 drepturile omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>. Oric\u00e2t de consistent ar fi procentajul celor nostalgici dup\u0103 lideri dictatoriali, nu trebuie uitat\u0103 istoria recent\u0103 care ne arat\u0103 c\u0103 puterea absolut\u0103 nu numai c\u0103 afecteaz\u0103 negativ \u00eentreaga societate, dar are o reluctan\u021b\u0103 fundamental\u0103 \u00een materia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor democratice.<\/p><p>-Absenteismul \u0219i pasivitatea electoral\u0103 afecteaz\u0103 direct calitatea democra\u021biei \u0219i vulnerabilizeaz\u0103 societ\u0103\u021bile \u00een fa\u021ba regresului democratic. Non implicarea, convingerea cuiva c\u0103 statutul s\u0103u \u00een societate nu va suferi prin izolare \u0219i neutralitate este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o ne\u00een\u021belegere a adev\u0103rului c\u0103 fiecare persoan\u0103 este inextricabil legat\u0103 de comunitatea al c\u0103rui membru este \u0219i c\u0103 ele se determin\u0103 \u0219i se complementeaz\u0103 \u00een mod reciproc. De aceea, nim\u0103nui nu-i poate fi indiferent\u0103 m\u0103sura \u00een drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale, care reprezint\u0103 baza acestor leg\u0103turi, constituie mediul genuin de fiin\u021bare al unei societ\u0103\u021bi democratice.<\/p><p><em>A\u0219adar, votantul rom\u00e2n este pus \u00een fa\u021ba unei decizii de importan\u021b\u0103 capital\u0103 pentru \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i a unui conduite cet\u0103\u021bene\u0219ti responsabile pentru destinul viitor al acesteia, d\u00e2nd un exemplu \u00een \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate al \u00een\u021belegerii necesit\u0103\u021bii continu\u0103rii parcursului democratic al na\u021biunii noastre.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, 1948,\u00a0\u00a0<em>https:\/\/www.un.org\/en\/about-us\/universal-declaration-of-human-rights.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>Pactul Interna\u021bional cu privire la Drepturile Civile \u0219i Politice, ONU, 1966,\u00a0<em>https:\/\/www.ohchr.org\/en\/instruments-mechanisms\/instruments\/international-covenant-civil-and-political-rights<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0A se vedea, pe larg, Comentariul General nr. 25 (57) adoptat de Comitetul Drepturilor Omului.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0 B\u00eersan Corneliu<em>, Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole<\/em>, Edi\u021bia a 2-a, Editura CH.Beck, Bucure\u0219ti, 2010, pp.1088-1089.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Codul bunelor practici \u00een materie electoral\u0103. Linii directoare \u015fi raport explicativ adoptat de Comisia europeana pentru Democra\u0163ie prin Drept \u00een cadrul celei de-a 52 Reuniune Plenar\u0103 (Vene\u0163ia, 18-19 octombrie 2002), p. 14.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0<em>Interpretative Declaration Of The Code Of Good Practice In Electoral Matters As Concerns Digital Technologies And Artificial Intelligence<\/em>. Approved by the Council for Democratic Elections at its 81st meeting (Venice, 5 December 2024) and adopted by the Venice Commission at its 141st Plenary Session (Venice, 6-7 December 2024), pp. 7-8.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, 2003,\u00a0<em>https:\/\/www.constitutiaromaniei.ro.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0B\u00eerzea, C. (coord.). (2005).\u00a0<em>Educa\u021bia civic\u0103 \u00een \u0219coal\u0103: modele europene \u0219i rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>. Editura Sigma.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Ghica, L. A. (2009).\u00a0<em>Democra\u021bia \u0219i drepturile omului<\/em>. Editura Polirom.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0European Union Agency for Fundamental Rights (FRA). (2020).\u00a0<em>Making rights real: Voting rights of persons with disabilities in Europe<\/em>, https:\/\/fra.europa.eu.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2044\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"4\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2044\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Drepturile Omului - NECESITATE SOCIAL\u0102 \u00een contextul pandemiei COVID-19<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2044\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"4\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2044\"><p>Discursul despre drepturile omului se raporteaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, la valorificarea esen\u021bei umane av\u00e2nd drept coordonate egalitatea, demnitatea \u0219i solidaritatea. Suscit\u00e2nd controverse \u00eenc\u0103 de la originile lor, drepturile omului\u00a0 \u00a0 s-au impus ca repere fire\u0219ti ale omului \u0219i ale existen\u021bei sale \u00een societate, fiind supuse unui cadru evolutiv de fiin\u021bare.Astfel, de\u0219i virulente prin for\u021ba transformativ\u0103 pe care o exercit\u0103 asupra societ\u0103\u021bii, drepturile omului sunt supuse, la r\u00e2ndul lor, provoc\u0103rilor sociale, dintre care cea mai recent\u0103 este pandemia COVID-19.<\/p><p>Criza generat\u0103 la nivel mondial de pandemia COVID-19 nu chestioneaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba drepturilor omului \u00eens\u0103 produce repercusiuni asupra\u00a0<i>modului de exercitare\u00a0<\/i>al acestora prin\u00a0<i>limit\u0103rile\u00a0<\/i>\u0219i\u00a0<i>restric\u021bion\u0103rile<\/i>\u00a0de care drepturile omului sunt susceptibile.<\/p><p>La nivel interna\u021bional, Principiile de la Siracusa<sup><strong>1<\/strong><\/sup>\u00a0iar la nivel na\u021bional, Constitu\u021bia Rom\u00e2niei<sup><strong>2<\/strong><\/sup>\u00a0expliciteaz\u0103 circumstan\u021bele specifice \u00een func\u021bie de care opereaz\u0103\u00a0<i>limitarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor indivizilor,\u00a0<\/i>fiind necesar \u00een acest sens a se \u021bine cont de standardele egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, precum \u0219i de propor\u021bionalitate \u0219i legalitate. \u00cen tot cazul, limit\u0103rile \u0219i restric\u021bion\u0103rile vor opera pe un orizont de timp limitat, adiacent crizei care le-a determinat,\u00a0<i>primum tempus<\/i>.<\/p><p>Odat\u0103 declan\u0219at\u0103 criza COVID-19, traseul drepturilor omului se \u00eenscrie \u00eentr-o logic\u0103 atipic\u0103, unele coordonate preschimb\u00e2ndu-\u0219i<i>\u00a0<\/i>ra\u021biunea de a fi: dac\u0103 la momentul instituirii lor formale prin proclamarea Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului prerogativele individului erau privite ca\u00a0<i>revolu\u021bionare, reprezent\u00e2nd triumful individului asupra conducerii autocrate,\u00a0<\/i>\u00een contextul pandemiei,\u00a0<i>drepturile omului reprezint\u0103 un aspect sensibil al societ\u0103\u021bii \u00een realizarea c\u0103ruia autorit\u0103\u021bile publice trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 un fin echilibru<\/i>.<\/p><p>De la\u00a0<i>hegemonia drepturilor omului,\u00a0<\/i>la\u00a0<i>usus et abusum\u00a0<\/i>pandemiei COVID-19, \u201drevolu\u021bia drepturilor omului\u201d se reconfigureaz\u0103, mut\u00e2ndu-\u0219i centrul de greutate asupra\u00a0<i>asigur\u0103rii unui nivel c\u00e2t mai ridicat de protec\u021bie al individului \u00een situa\u021bia instituirii de limit\u0103ri \u0219i restric\u021bii.<\/i><\/p><p>Dup\u0103 cum sus\u021binea \u00cenaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, pandemia COVID-19 nu amenin\u021b\u0103 doar dreptul la dezvoltare- ca prerogativ\u0103-premis\u0103 a drepturilor omului; aceasta este susceptibil\u0103 de a produce cre\u0219terea instabilit\u0103\u021bii, a dezordinii \u0219i a conflictului \u2013 de aceea, situa\u021biile de urgen\u021b\u0103 nu sunt un cec \u00een alb pentru a \u00eenc\u0103lca obliga\u021biile asumate de state \u00een materia drepturilor omului<sup><strong>3<\/strong><\/sup>.<\/p><p>Este clar c\u0103, \u00een logica reconfigur\u0103rii invocate mai sus, drepturile omului sunt plasate \u00eentre Scylla \u0219i Caribda, autorit\u0103\u021bile fiind nevoite s\u0103 concilieze realizarea drepturilor individuale \u0219i a drepturilor colective, s\u0103 medieze \u00eentre sfera de aplicare a restric\u021biilor \u0219i a limit\u0103rilor \u0219i sfera de aplicare a drepturilor omului, s\u0103 reuneasc\u0103 sub acelea\u0219i auspicii ac\u021biunile de interven\u021bie sanitar\u0103 cu ac\u021biunile de men\u021binerea a solidarit\u0103\u021bii \u0219i ajutor\u0103rii reciproce la nivelul comunit\u0103\u021bii umane.<\/p><p>Aceea\u0219i viziune a concilierii \u00eentre disfunc\u021bii este avansat\u0103 de Directorul General al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii care atest\u0103 c\u0103\u00a0<i>toate statele trebuie s\u0103 ating\u0103 un echilibru \u00eentre protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, minimalizarea crevaselor economice \u0219i sociale \u0219i respectarea drepturilor omului<sup><strong>4<\/strong><\/sup>.<\/i><\/p><p>De\u0219i criza COVID-19 afecteaz\u0103 valorile comune ale umanit\u0103\u021bii,\u00a0<i>nucleul dur\u00a0<\/i>al acestora, pe coordonatele nou stabilite, vizeaz\u0103 protec\u021bia\u00a0<i>vie\u021bii, s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a demnit\u0103\u021bii\u00a0<\/i>indivizilor. Privitor la aceast\u0103 problematic\u0103, Comitetul Consiliului Europei av\u00e2nd competen\u021be \u00een domeniul bioeticii, reitereaz\u0103 c\u0103, \u00een centrul oric\u0103rei decizii medicale trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 respectul pentru demnitatea uman\u0103 \u0219i drepturile omului cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t serviciile medicale \u0219i activit\u0103\u021bile de cercetare din domeniul medical sunt supuse unor presiuni deosebite \u00een aceast\u0103 perioad\u0103<sup><strong>5<\/strong><\/sup>.<\/p><p>Potrivit Comitetului, dispozi\u021biile Conven\u021biei privind drepturile omului \u0219i biomedicina<sup><strong>6<\/strong><\/sup>\u00a0abordeaz\u0103 conexiunea dintre criza sanitar\u0103 \u0219i protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor omului \u00een temeiul urm\u0103toarelor principii: (1) asigurarea accesului la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 pe criteriile egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, cu luarea \u00een considerare a resurselor medicale imitate cu scopul protec\u021biei grupurilor vulnerabile precum femei, persoane v\u00e2rstnice, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, refugia\u021bi, migran\u021bi, azilan\u021bi; (2) protejarea conform unor norme speciale a datelor referitoare la starea de s\u0103n\u0103tate care sunt esen\u021biale \u00een lupta \u00eempotriva pandemiei COVID-19; (3) orice restric\u021bii privind exercitarea drepturilor ar trebui s\u0103 fie prev\u0103zute de lege \u0219i s\u0103 vizeze protejarea intereselor colective, inclusiv a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice; (4) condi\u021bii speciale pot fi aplicabile anumitor urgen\u021be clinice, cum ar fi cele cu care se confrunt\u0103 profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een contextul crizei COVID-19; (5) drepturile persoanelor angajate \u00een cercet\u0103ri care vizeaz\u0103 dezvoltarea unor m\u0103suri terapeutice \u0219i preventive adecvate, ar trebui protejate<sup><strong>7<\/strong><\/sup>.<\/p><p>Abordarea plurivalent\u0103 a efectelor negative ale pandemiei COVID-19 implic\u0103 un angajament complex \u00een care \u00ee\u0219i exercit\u0103 atribu\u021biile autorit\u0103\u021bile na\u021bionale, societatea civil\u0103 dar \u0219i institu\u021biile na\u021bionale cu mandat \u00een domeniul promov\u0103rii \u0219i protej\u0103rii drepturilor omului.<\/p><p>Astfel, rolul institu\u021biilor na\u021bionale de drepturile omului \u00een prevenirea \u0219i combaterea consecin\u021belor pandemiei COVID-19 poate fi eviden\u021biat prin : \u00eendrum\u0103ri \u0219i orient\u0103ri adresate guvernelor statelor cu privire la stabilirea unui model de reac\u021bie la pandemie, fundamentat pe protec\u021bia drepturilor omului; consiliere oferit\u0103 autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00een vederea adopt\u0103rii de m\u0103suri specifice pentru protejarea grupurilor vulnerabile din societate; monitorizarea implement\u0103rii m\u0103surilor de urgen\u021b\u0103 medical\u0103 \u0219i a aplic\u0103rii dreptului la s\u0103n\u0103tate \u00een mod particular; diseminarea informa\u021biilor referitoare la gestionarea pandemiei \u00een r\u00e2ndul titularilor de drepturi astfel \u00eenc\u00e2t orice m\u0103sur\u0103 adoptat\u0103 \u00een perioada pandemiei s\u0103 fie supus\u0103 scrut\u0103rii din perspectiva principiilor deschiderii \u0219i transparen\u021bei.<\/p><p>Actualitatea drepturilor omului r\u0103m\u00e2ne un crez de net\u0103g\u0103duit \u00een combaterea pandemiei COVID-19.<\/p><p>Uni\u021bi de credin\u021ba realiz\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor indivizilor \u00een pofida dificult\u0103\u021bilor, autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, cet\u0103\u021benii, actorii reprezentativi ai societ\u0103\u021bii civile \u0219i institu\u021biile na\u021bionale de drepturile omului trebuie s\u0103 \u00eentreprind\u0103 demersuri convergente cu\u00a0<i>abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului.<\/i><\/p><p>\u00cen acord cu explica\u021biile exper\u021bilor ONU,\u00a0<i>abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului reprezint\u0103 cadrul conceptual propice pentru procesul de dezvoltare uman\u0103 care se fundamenteaz\u0103 pe cadrul normativ interna\u021bional al drepturilor omului \u0219i este orientat, din punct de vedere opera\u021bional, c\u0103tre promovarea \u0219i protejarea drepturilor omului<sup><strong>8<\/strong><\/sup>.<\/i><\/p><p>Problematica drepturilor omului de\u021bine un\u00a0<i>locus standi\u00a0<\/i>independent, nefiind susceptibil\u0103 de solu\u021bion\u0103ri categorice; aceasta fiin\u021beaz\u0103 sub semnul\u00a0<i>poten\u021bialit\u0103\u021bii,\u00a0<\/i>fiind sensibil\u0103 la abord\u0103ri flexibile \u0219i cuprinz\u0103toare \u00eenl\u0103untrul c\u0103rora echilibrul, diligen\u021ba \u0219i solidaritatea uman\u0103 trebuie s\u0103 primeze.<\/p><p>\u00cen studiul drepturilor omului, pandemia COVID-19 este un pretext at\u00e2t pentru reevaluarea cadrului instrumentelor juridice interna\u021bionale \u0219i regionale de profil c\u00e2t \u0219i pentru reevaluarea cadrului social. Cu privire la acest din urm\u0103 aspect, apreciem c\u0103 pandemia COVID-19 este un mijloc pentru reconstruc\u021bia individual\u0103 \u0219i reconstruc\u021bia societal\u0103 \u00een sensul reorient\u0103rii c\u0103tre valorile umanismului, ale P\u0103cii, Binelui, Toleran\u021bei \u0219i a multor altora.<\/p><p>1 septembrie 2020<\/p><p><b><i>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/i><\/b><\/p><p><b><i>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/i><\/b><\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p>1. UN Commission on Human Rights, The Siracusa Principles on the Limitation and Derogation Provisions in the International Covenant on Civil and Political Rights, 28 September 1984,\u00a0E\/CN.4\/1985\/4,\u00a0available at: https:\/\/www.refworld.org\/docid\/4672bc122.html\u00a0[accessed 31 August 2020].<br \/>2. Modificat\u0103 \u015fi completat\u0103 prin Legea de revizuire a Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei nr. 429\/2003, republicat\u0103 de Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor \u015fi d\u00e2ndu-se textelor o nou\u0103 numerotare.<br \/>3. COVID-19 pandemic \u2013 Informal briefing to the Human Rights Council Statement by Michelle Bachelet, UN High Commissioner for Human Rights, 9 April 2020.<br \/>4. WHO, Director General, Media Briefing, March 11. Available at https:\/\/www.who.int\/dg\/speeches\/detail\/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19\u201311-march-2020 (accessed April 2020).<br \/>5. Strasbourg, 14 April 2020 DH-BIO\/INF(2020), COMMITTEE ON BIOETHICS (DH-BIO)DH-BIO Statement on human rights considerations relevant to the COVID-19 pandemic.<br \/>6. Adoptat\u0103 la 4 aprilie 1997, ratificat\u0103 de Rom\u00e2nia prin Legea nr. 17\/2001 publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 103 din 28 februarie 2001.<br \/>7. Pentru detalii suplimentare, a se consulta https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/bioethics\/-\/covid-19-human-rights-principles-must-guide-health-decisio-1, accesat la data de 1 septembrie 2020, orele 9:48 a.m.<br \/>8. Conform informa\u021biilor accesate la adresa https:\/\/unsdg.un.org\/2030-agenda\/universal-values\/human-rights-based-approach, la data de 1 septembrie 2020, orele 11:01 a.m.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2045\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"5\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2045\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Drepturile omului \u0219i drepturile animalelor \u2013 expresii diferite ale aceleia\u0219i efigii?<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2045\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"5\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2045\"><p><em>Din fericire, noi, oamenii, nu suntem singuri pe P\u0103m\u00e2nt! Al\u0103turi de noi, lumea animal\u0103 ne-a \u00eenso\u021bit din totdeauna, de\u0219i de cele mai multe ori am ignorat-o, dac\u0103 nu ne-am raportat la ea cu brutalitate \u0219i lips\u0103 de respect \u0219i \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de fiin\u021bele vii. Lucrurile par s\u0103 nu se fi schimbat prea mult dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare cifrele alarmante ale acceler\u0103rii extinc\u021biei ale speciilor animale, efect al ac\u021biunilor nesustenabile ale oamenilor. \u00a0Este nevoie de \u00een\u021belegerea \u0219i asimilarea unui adev\u0103r care devine din ce \u00een ce mai evident, \u0219i anume c\u0103 drepturile omului \u0219i ale animalelor sunt puternic interdependente, \u0219i c\u0103 revine omului, ca fiin\u021b\u0103 aflat\u0103 \u00een v\u00e2rful piramidei trofice, s\u0103 dovedeasc\u0103 responsabilitate \u0219i empatie pentru animale, a\u0219a cum \u0219i acestea, fie domestice sau s\u0103lbatice, le-au dovedit \u00een repetate r\u00e2nduri fa\u021b\u0103 de noi\u2026<\/em><em>\u00cen r\u00e2ndurile de mai jos sunt prezentate o serie de norme \u0219i standarde adoptate la nivel interna\u021bional care sunt menite s\u0103 contribuie la concretizarea acestor fire\u0219ti deziderate.\u00a0<\/em><\/p><p>*<\/p><p>Teoria \u0219i practica drepturilor omului recunosc individul ca subiect central al demersurilor autorit\u0103\u021bilor publice, acesta fiind titularul indiscutabil al prerogativelor fundamentale care se impun\u00a0<em>erga omnes\u00a0<\/em>\u0219i implic\u0103 ranforsare din partea statului. Reiter\u00e2nd teza dreptului natural conform c\u0103reia oamenii au drepturi \u00een virtutea umanit\u0103\u021bii lor, domeniul drepturilor omului prezint\u0103 multiple incertitudini \u00een privin\u021ba\u00a0<em>posibilit\u0103\u021bii recunoa\u0219terii, \u00een favoarea animalelor, a unor drepturi de sine st\u0103t\u0103toare.<\/em><\/p><p>Principala incertitudine care planeaz\u0103 asupra recunoa\u0219terii drepturilor animalelor ca arie tematic\u0103 autonom\u0103, circumscris\u0103 domeniului mai vast al drepturilor omului, rezid\u0103 \u00een\u00a0<em>identificarea unei legitimit\u0103\u021bi etice\u00a0<\/em>\u0219i a unei\u00a0<em>logici juridice<\/em>\u00a0\u00een favoarea acestora. Respectiv, cum poate fi aplicat\u0103 defini\u021bia clasic\u0103 a\u00a0<em>dreptului\u00a0<\/em>\u00een virtutea c\u0103reia acesta este asociat unei\u00a0<em>posibilit\u0103\u021bi oferite individului de a adopta o anumit\u0103 conduit\u0103 \u00een acord cu propria con\u0219tiin\u021b\u0103\u00a0<\/em>unei categorii biologice aparte, a c\u0103rei con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine, aptitudine cognitiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 sunt (cel pu\u021bin!) chestionate. O perspectiv\u0103 pertinent\u0103 de abordare a acestei problematici este avansat\u0103 de autorul Cass R. Sunstein care \u00een lucrarea\u00a0<em>The rights of animals\u00a0<\/em>construie\u0219te urm\u0103torul ra\u021bionament:\u00a0<em>dac\u0103 \u00een\u021belegem dreptul ca fiind posibilitatea acordat\u0103 oric\u0103rei fiin\u021be de a fi ocrotit\u0103 de un r\u0103u \u2013 posibilitate care prezint\u0103 \u00een mod corelativ obliga\u021bia statului de a oferi protec\u021bia necesar\u0103 printr-un cadru normativ articulat, atunci aceast\u0103 posibilitate se cuvine a fi interpretat\u0103 at\u00e2t \u00een favoarea oamenilor c\u00e2t \u0219i \u00een favoarea animalelor dat fiind faptul c\u0103 ambele categorii sunt vulnerabile \u00een fa\u021ba dezastrelor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Astfel, protec\u021bia juridic\u0103 a animalelor se justific\u0103 prin\u00a0<em>protec\u021bia acestora de orice r\u0103u sau daun\u0103<\/em>\u00a0\u2013 aspect transpus \u00een reglement\u0103rile juridice regionale \u0219i interna\u021bionale prin conceptul\u00a0<em>bun\u0103starea animalelor.<\/em><\/p><p>La nivelul Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite a fost ini\u021biat, \u00een anul 2007, documentul programatic cu titlul\u00a0<em>Declara\u021bia Universal\u0103 asupra Bun\u0103st\u0103rii Animalelor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0care instituia, la nivel principial, cele 5 libert\u0103\u021bi ale animalelor sub urm\u0103toarea formulare:\u00a0<em>eliberarea de foame, sete \u0219i malnutri\u021bie; eliberarea de fric\u0103 \u0219i suferin\u021b\u0103; eliberarea de disconfort fizic \u0219i termic; eliberarea de durere, r\u0103ni \u0219i boli;\u00a0 libertatea de a manifesta modele normale de comportament<\/em>. Con\u0219tientiz\u00e2nd implica\u021biile experimentelor pe animale asupra mediului de afaceri, statele membre ONU au achiesat la inserarea \u00een cuprinsul Declara\u021biei, a unor principii referitoare la posibilitatea utiliz\u0103rii animalelor \u00een activit\u0103\u021bile experimentale: reducerea num\u0103rului de animale, rafinarea metodelor experimentale \u0219i \u00eenlocuirea animalelor cu tehnici ne\u00eensufle\u021bite \u00een procesul de experimentare. \u00cen anul 2018, Asocia\u021bia Global Animal Law a elaborat un prim draft al\u00a0<em>Conven\u021biei ONU asupra S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i Protec\u021biei Animalelor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a>\u00a0<\/em>care dezvolt\u0103 prevederile Declara\u021biei \u0219i\u00a0 clarific\u0103 unele\u00a0<em>concepte centrale\u00a0<\/em>precum\u00a0<em>s\u0103n\u0103tatea animalelor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[4]<\/strong><\/a>, protec\u021bia animalelor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[5]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>bun\u0103starea animalelor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[6]<\/strong><\/a>.<\/em><\/p><p>Remarc\u0103m c\u0103, \u00een con\u021binutul Conven\u021biei, sunt explicitate at\u00e2t\u00a0<em>principiile fundamentale aplicabile animalelor\u00a0<\/em>c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>principiile care guverneaz\u0103 dreptul animalelor.\u00a0<\/em>Cadrul principial este generos \u00eentruc\u00e2t prin intermediul acestuia se opereaz\u0103\u00a0<em>descrierea specificului animal ca entitate biologic\u0103\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>cadrul prerogativelor juridice corespondente acestuia.<\/em><\/p><p>Dup\u0103 cum am precizat anterior, principiile aplicabile animalelor, ca entit\u0103\u021bi biologice, au un caracter preponderent descriptiv, subliniind\u00a0<em>caracteristicile animalelor<\/em>:\u00a0<em>Animalele sunt fiin\u021be sim\u021bitoare care posed\u0103 valoare intrinsec\u0103. Sensibilitatea \u00eenseamn\u0103 c\u0103 at\u00e2t individul uman c\u00e2t \u0219i animalul au capacitatea de a exprima sentimente pozitive \u0219i negative. Suferin\u021ba nu este doar fizic\u0103, ci poate fi \u0219i psihologic\u0103 (rezultat\u0103 din stres, izolare, separare etc.). Principiul precau\u021biei ar trebui utilizat astfel \u00eenc\u00e2t beneficiul \u00eendoielii cu privire la sim\u021bire s\u0103 fie acordat majorit\u0103\u021bii speciilor de nevertebrate despre care nu se \u0219tie \u00eenc\u0103 a fi sim\u021bitoare. Prin urmare, nimeni nu ar trebui s\u0103 provoace suferin\u021b\u0103 animalelor nevertebrate, deoarece acestea sunt poten\u021bial sim\u021bitoare, chiar dac\u0103 acest lucru nu este \u00eenc\u0103 dovedit \u0219tiin\u021bific. Valoarea intrinsec\u0103 a unui animal \u00eenseamn\u0103 c\u0103 animalele ar trebui s\u0103 fie considerate fiin\u021be senzitive individuale, av\u00e2nd o valoare adecvat\u0103 \u00een sine, \u00een pofida valorii lor instrumentale pentru fiin\u021bele umane. Demnitatea animalului const\u0103 \u00een valoarea inerent\u0103 a animalului, care trebuie respectat\u0103 \u00een fiecare interac\u021biune. Dac\u0103 orice suferin\u021b\u0103 impus\u0103 animalului nu poate fi justificat\u0103 de interese superioare, aceasta constituie o ignorare a demnit\u0103\u021bii animalului. Suferin\u021ba este impus\u0103 animalului atunci c\u00e2nd este cauzat\u0103 de durere sau r\u0103u. Animalele nu trebuie expuse la anxietate sau umilin\u021b\u0103. \u00cen plus, demnitatea animalului nu este respectat\u0103 dac\u0103 exist\u0103 interferen\u021be majore cu aspectul sau abilit\u0103\u021bile sale sau dac\u0103 animalul este instrumentalizat excesiv.<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[7]<\/strong><\/em><\/a><\/p><p>\u00cen materia principiilor aplicabile dreptului animalelor,\u00a0<em>non-cruzimea \u0219i bunul tratament\u00a0<\/em>sunt prezentate extensiv \u00een articolul 4\u00a0<em>: Toate p\u0103r\u021bile contractante ar trebui s\u0103 ia m\u0103surile adecvate pentru a pune cap\u0103t cruzimii evitabile fa\u021b\u0103 de animale \u0219i pentru a promova un tratament comp\u0103timitor \u0219i uman, respect\u00e2nd pe deplin sim\u021birea, demnitatea \u0219i principiile de precau\u021bie aplicabile tuturor animalelor. Toate formele de cruzime evitabile fa\u021b\u0103 de animale, fie inten\u021bionat, fie din neglijen\u021b\u0103, prin ac\u021biune, permisiune sau omisiune, ar trebui condamnate propor\u021bional. P\u0103r\u021bile contractante ar trebui s\u0103 adopte m\u0103suri adecvate \u00een fiecare legisla\u021bie na\u021bional\u0103 cu privire la orice fel de acte crude. Protec\u021bia animalelor, precum \u0219i tratamentul lor comp\u0103timitor \u0219i uman, ar trebui s\u0103 fie prezente \u00een fiecare legisla\u021bie na\u021bional\u0103 \u0219i mai ales \u00een constitu\u021biile na\u021bionale. Fiecare legisla\u021bie na\u021bional\u0103 ar trebui s\u0103 includ\u0103 obliga\u021bia de a respecta \u0219i trata uman animalele, av\u00e2nd \u00een vedere sensibilitatea \u0219i demnitatea lor. Aceste obliga\u021bii privesc nu numai animalele aflate sub responsabilitatea fiin\u021belor umane, ci \u0219i alte animale afectate de ac\u021biunile umane; inclusiv obliga\u021bia de a asista animalele aflate \u00een primejdie prin luarea m\u0103surilor adecvate \u00een fiecare circumstan\u021b\u0103, pentru a atenua durerea \u0219i a facilita bun\u0103starea maxim\u0103 posibil\u0103 a animalului.<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[8]<\/strong><\/em><\/a><em>\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd miza protec\u021biei mediului animal, Uniunea European\u0103 adopt\u0103 elemente de legisla\u021bie secundar\u0103 cu privire la animalele de ferm\u0103.\u00a0<em>Directiva 98\/58<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0declar\u0103 ca obiectiv central protec\u021bia animalelor de ferm\u0103 \u00een scopul asigur\u0103rii bun\u0103st\u0103rii lor. Dispozi\u021biile Directivei subliniaz\u0103 necesitatea protej\u0103rii animalelor crescute pentru scopuri agricole de dureri, v\u0103t\u0103m\u0103ri sau suferin\u021be inutile astfel \u00eenc\u00e2t cre\u0219terea \u0219i dezvoltarea acestor animale s\u0103 fie realizate \u00een acord cu urm\u0103toarele cerin\u021be:\u00a0<em>\u00a0animalele trebuie s\u0103 fie \u00eengrijite de un personal suficient de numeros care de\u021bine aptitudinile, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i capacit\u0103\u021bile profesionale adecvate; toate animalele de\u021binute \u00een sisteme de cre\u0219tere trebuie s\u0103 fie inspectate cel pu\u021bin o dat\u0103 pe zi. Animalele r\u0103nite sau bolnave trebuie s\u0103 fie \u00eengrijite f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere \u0219i, dac\u0103 este necesar, s\u0103 fie izolate \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere adecvat\u0103; proprietarul animalelor sau de\u021bin\u0103torul acestora p\u0103streaz\u0103 un registru care indic\u0103 toate tratamentele medicale efectuate pentru o perioad\u0103 de cel pu\u021bin trei ani; oric\u0103rui animal, chiar dac\u0103 este \u021binut legat sau \u00eenchis, trebuie s\u0103 i se aloce un spa\u021biu suficient care s\u0103 \u00eei permit\u0103 acestuia s\u0103 se deplaseze f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei cauzeze suferin\u021be sau v\u0103t\u0103m\u0103ri inutile; orice material utilizat la construirea cl\u0103dirilor trebuie s\u0103 poat\u0103 fi cur\u0103\u021bat \u0219i dezinfectat. Circula\u021bia aerului, nivelul de pulberi, temperatura \u0219i umiditatea ar trebui men\u021binute \u00een limite acceptabile. Animalele \u021binute \u00een cl\u0103diri nu trebuie \u021binute \u00een permanent\u0103 \u00een \u00eentuneric, dar nici nu trebuie expuse f\u0103r\u0103 \u00eentreruperi la lumin\u0103 artificial\u0103; echipamentele automate sau mecanice care au un rol esen\u021bial pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea animalelor trebuie inspectate cel pu\u021bin o dat\u0103 pe zi. \u00cen cazul utiliz\u0103rii unui sistem de ventila\u021bie artificial\u0103, trebuie prev\u0103zut un sistem de rezerv\u0103 adecvat pentru a garanta re\u00eennoirea suficient\u0103 a aerului; animalele trebuie s\u0103 primeasc\u0103 o alimenta\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i adaptat\u0103, \u00een cantit\u0103\u021bi suficiente \u0219i la intervale de timp regulate. Orice alt\u0103 substan\u021b\u0103 este interzis\u0103, cu excep\u021bia celor administrate \u00een scopuri terapeutice sau profilactice sau \u00een scopul tratamentului zootehnic. \u00cen plus, instala\u021biile de alimentare \u0219i ad\u0103pare trebuie s\u0103 limiteze riscurile de contaminare; nu trebuie s\u0103 se practice metodele de cre\u0219tere care provoac\u0103 suferin\u021be sau v\u0103t\u0103m\u0103ri, cu excep\u021bia cazului \u00een care impacturile acestora sunt minime, temporare sau expres autorizate prin dispozi\u021biile na\u021bionale. Niciun animal nu trebuie \u021binut \u00eentr-o ferm\u0103 dac\u0103 acest lucru are efecte negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sau bun\u0103st\u0103rii sale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[10]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Reglementarea Uniunii Europene este \u00een acord cu prevederile\u00a0<em>Conven\u021biei Consiliului Europei pentru protec\u021bia animalelor p\u0103strate \u00een scopuri agricole<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>. Normele Conven\u021biei urm\u0103resc asigurarea unui climat legislativ care s\u0103 stopeze suferin\u021bele animalelor \u0219i s\u0103 asigure starea de s\u0103n\u0103tate a animalelor \u0219i echipamente tehnice riguroase utilizate \u00een sistemele intensive de cre\u0219tere a animalelor. \u00cen vederea implement\u0103rii prevederilor Conven\u021biei, este instituit un\u00a0<em>Comitet<\/em>\u00a0responsabil cu urm\u0103toarele atribu\u021bii: elaborarea \u0219i adoptarea de recomand\u0103ri, emiterea de avize consultative, facilitarea solu\u021bion\u0103rii amiabile a dificult\u0103\u021bilor care pot ap\u0103rea \u00een aplicarea Conven\u021biei, etc.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a><\/p><p>\u00cen acela\u0219i sens cu reglement\u0103rile analizate anterior,\u00a0<em>Conven\u021bia Consiliului Europei privind Protec\u021bia Animalelor la Sacrificare<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0urm\u0103re\u0219te armonizarea cadrului normativ de la nivel european cu scopul de a institui reguli de sacrificare mai bl\u00e2nde care s\u0103 asigure un nivel mai ridicat de protec\u021bie \u00een favoarea animalelor. Dispozi\u021biile Conven\u021biei privesc at\u00e2t obliga\u021biile corespunz\u0103toare modului de tratare a animalelor din abatoare (avem \u00een vedere, \u00een special, utilizarea echipamentului adecvat pentru desc\u0103rcare, evitarea brutaliz\u0103rii sau a maltrat\u0103rii animalelor, \u00eengrijirea animalelor care nu sunt sacrificate imediat la sosire) c\u00e2t \u0219i reguli care guverneaz\u0103 opera\u021biunea efectiv\u0103 de sacrificare (anestezierea animalelor \u00eenainte de sacrificare, sacrificarea trebuie s\u0103 fie efectuat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu supun\u0103 animalele unor suferin\u021be inutile).<\/p><p>\u00cen centrul preocup\u0103rilor Consiliului Europei nu este plasat exclusiv subiectul protec\u021biei animalelor domestice. O problematic\u0103 controversat\u0103 care \u021bine de etica \u00een cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 se refer\u0103 la protec\u021bia animalelor utilizate \u00een scopuri \u0219tiin\u021bifice sau experimentale.\u00a0<em>Conven\u021bia European\u0103 pentru Protec\u021bia Animalelor Vertebrate utilizate \u00een scopuri experimentale sau \u00een alte scopuri \u0219tiin\u021bifice<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0reglementeaz\u0103 posibilitatea utiliz\u0103rii experimentelor \u0219tiin\u021bifice pe animale \u00een mod subsidiar, doar \u00een ipoteza \u00een care nu exist\u0103 o alt\u0103 alternativ\u0103 viabil\u0103. Totu\u0219i, \u00een situa\u021bia \u00een care se impun experimente \u0219tiin\u021bifice, animalele utilizate \u00een acest scop trebuie s\u0103 fie selectate \u00een temeiul unor criterii prestabilite \u0219i lu\u00e2ndu-se \u00een considerare necesitatea de a se evita expunerea respectivelor animale la suferin\u021be.<\/p><p>Pentru atingerea scopului Conven\u021biei, articolul 2 reglementeaz\u0103, \u00een mod restrictiv, situa\u021biile \u00een care pot opera\u00a0 experimentele asupra animalelor:\u00a0<em>evitarea sau prevenirea bolilor, sau a altor anomalii sau a efectelor acestora la om, animale vertebrate sau nevertebrate sau plante, inclusiv produc\u021bia \u0219i testarea calit\u0103\u021bii, eficacit\u0103\u021bii \u0219i siguran\u021bei medicamentelor, substan\u021belor sau produselor; diagnosticarea sau tratarea bolilor, a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate sau a altor anomalii sau a efectelor acestora la om, animale vertebrate sau nevertebrate sau plante; detectarea, evaluarea, reglarea sau modificarea condi\u021biilor fiziologice la om, animale vertebrate \u0219i nevertebrate sau plante; protejarea mediului; cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103; educa\u021bie \u0219i instruire; anchete de criminalistic\u0103.<\/em><\/p><p>Cadrul principial instituit de Consiliul Europei \u00een materia protec\u021biei animalelor \u00een contextul experimentelor \u0219tiin\u021bifice a fost translatat,\u00a0<em>mutatis mutandis,\u00a0<\/em>\u00een sistemul de drept al Uniunii Europene:\u00a0<em>Directiva 2010\/63\/UE<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[15]<\/strong><\/a>\u00a0impune m\u0103suri de protec\u021bie a animalelor utilizate \u00een scopuri \u0219tiin\u021bifice sau educative<\/em>, stabilind, conform articolului 1, urm\u0103toarele norme<em>: (a) \u00eenlocuirea \u0219i reducerea utiliz\u0103rii animalelor \u00een proceduri \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea metodelor de cre\u0219tere, ad\u0103postire, \u00eengrijire \u0219i utilizare a animalelor \u00een proceduri; (b) originea, reproducerea, marcarea, \u00eengrijirea \u0219i ad\u0103postirea, precum \u0219i uciderea animalelor; (c) opera\u021biunile cresc\u0103torilor, furnizorilor \u0219i utilizatorilor; (d) evaluarea \u0219i autorizarea proiectelor ce implic\u0103 utilizarea animalelor \u00een proceduri.<\/em>\u00a0Protec\u021bia avansat\u0103 de Directiv\u0103 se aplic\u0103 pe un orizont temporal extins, p\u00e2n\u0103 la uciderea, relocarea sau returnarea animalelor \u00eentr-un habitat sau sistem de cre\u0219tere adecvat. Protec\u021bia efectiv\u0103 oferit\u0103 animalelor se concretizeaz\u0103 \u00een metode de eliminare a durerii, a suferin\u021bei, a stresului sau v\u0103t\u0103m\u0103rilor de durat\u0103 prin utilizarea de anestezice, analgezice sau a altor metode similare.<\/p><p>Dispozi\u021biile analizate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus prezint\u0103 animalele ca obiect al ocrotirii speciale av\u00e2nd \u00een vedere statutul subordonat al acestora (ele fie sunt conservate pentru a fi utilizate \u00een scopuri agricole, pentru a servi drept obiect al cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice sau cu scopul de a fi sacrificate). Situa\u021bia animalelor domestice de companie este esen\u021bialmente diferit\u0103: \u00een cazul acestora drepturile se relativizeaz\u0103 dat fiind faptul c\u0103 acestea sunt \u00een puterea \u0219i proprietatea st\u0103p\u00e2nului lor.\u00a0<em>Pasivitatea juridic\u0103\u00a0<\/em>asociat\u0103 animalelor domestice nu poart\u0103 asupra faptului c\u0103 sunt\u00a0<em>reificate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[16]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0\u00een raporturile cu oamenii ci deriv\u0103 din\u00a0<em>rolul asumat\u00a0<\/em>\u00een societate: acela de companion \u0219i \u201delement de ludic\u201d al omului. Protec\u021bia animalului de companie fa\u021b\u0103 de comportamentele umane susceptibile de a \u00eenfr\u00e2nge demnitatea este o problem\u0103 mai sensibil\u0103 \u00een cazul animalelor de companie dec\u00e2t \u00een cazul celor utilizate \u00een scopuri agricole: dac\u0103 legiuitorul poate elabora norme clare \u00een domenii precum sacrificare sau experimente \u0219tiin\u021bifice \u00een func\u021bie de care animalul este ferit de intruziuni \u0219i suferin\u021be, situa\u021bia este particular\u0103 dac\u0103 legiuitorul urm\u0103re\u0219te s\u0103 reglementeze rela\u021bia dintre animalul de companie \u0219i st\u0103p\u00e2nul s\u0103u. \u00cen cazul din urm\u0103, problematicile sunt multiple \u2013 de la metodele de dresaj adecvate demnit\u0103\u021bii animalelor, la interzicerea comportamentelor care ridiculizeaz\u0103 animalele, afect\u00e2ndu-le bun\u0103starea psihologic\u0103.<\/p><p><em>Astfel<\/em>,\u00a0<em>Conven\u021bia European\u0103 pentru Protec\u021bia Animalelor de Companie<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0reglementeaz\u0103 conceptul de\u00a0<em>bun\u0103stare a animalelor<\/em>\u00a0\u00een sens extins, cuprinz\u00e2nd at\u00e2t obliga\u021bia st\u0103p\u00e2nului de a nu supune respectivul animal la suferin\u021be inutile c\u00e2t \u0219i obliga\u021biile de a asigura s\u0103n\u0103tatea animalelor \u0219i de a furniza toate mijloacele necesare pentru acomodarea acestora \u00een gospod\u0103ria st\u0103p\u00e2nului lor: furnizarea unei cantit\u0103\u021bi suficiente de ap\u0103 \u0219i hran\u0103; asigurarea condi\u021biilor necesare pentru a face mi\u0219care; luarea m\u0103surilor pertinente pentru a preveni fuga animalului domestic.<\/p><p>Faptul c\u0103 animalul domestic este \u00een st\u0103p\u00e2nirea proprietarului s\u0103u nu determin\u0103,\u00a0<em>de plano,\u00a0<\/em>restric\u021bionarea drepturilor cuvenite acestuia. Dimpotriv\u0103, statutul de animal domestic conduce la atribuirea, \u00een sarcina st\u0103p\u00e2nului, a unor obliga\u021bii suplimentare de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i de asigurare a bun\u0103st\u0103rii animalului; Conven\u021bia European\u0103 pentru Protec\u021bia Animalelor de Companie interzice realizarea dres\u0103rii \u00eentr-un mod care contravine s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i bun\u0103st\u0103rii animalului, \u00een special prin for\u021barea acestuia la dep\u0103\u0219irea abilit\u0103\u021bilor naturale prin utilizarea de mijloace artificiale care produc suferin\u021b\u0103 inutil\u0103.<\/p><p>De\u0219i no\u021biunea de\u00a0<em>demnitate a animalelor\u00a0<\/em>nu este implementat\u0103\u00a0<em>in expresis\u00a0<\/em>\u00een con\u021binutul Conven\u021biei,\u00a0 articolele 9 \u0219i 10 \u00a0reglementeaz\u0103 cerin\u021be care asigur\u0103, \u00een mod implicit, un trai decent \u0219i demn: se interzice utilizarea animalelor de companie \u00een evenimente publicitare except\u00e2nd situa\u021bia \u00een care s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea animalului nu sunt periclitate \u0219i dac\u0103 nu se aplic\u0103 tratamente sau dispozitive asupra unui animal cu scopul cre\u0219terii sau diminu\u0103rii nivelului s\u0103u de performan\u021b\u0103. De asemenea, realizarea de opera\u021bii chirurgicale \u00een scopul modific\u0103rii aspectului animalului de companie sau \u00een scopuri non curative sunt interzise except\u00e2nd situa\u021biile \u00een care un medic veterinar apreciaz\u0103 c\u0103 procedurile respective sunt necesare din motive medicale.<\/p><p>\u00cen revers, statutul de\u00a0<em>animal s\u0103lbatic\u00a0<\/em>este \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu protec\u021bia mediului \u00eenconjur\u0103tor dec\u00e2t cu\u00a0<em>un ansamblu de drepturi autonome ce decurg din aceast\u0103 calitate. Conven\u021bia European\u0103 privind Conservarea Vie\u021bii S\u0103lbatice \u0219i a Habitatelor Naturale<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0subliniaz\u0103 importan\u021ba protec\u021biei speciilor vulnerabile \u0219i pe cale de dispari\u021bie prin elaborarea \u0219i adoptarea de m\u0103suri antipoluare, apte s\u0103 asigure acestora un climat corespunz\u0103tor de existen\u021b\u0103.<\/p><p>Dup\u0103 modelul normelor interna\u021bionale \u0219i europene, dreptul rom\u00e2nesc a instituit, prin\u00a0<em>Legea nr. 205\/2004<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0cadrul normativ av\u00e2nd ca obiect protec\u021bia animalelor care cuprinde norme ce interzic cruzimea \u0219i relele tratamente- acte care, \u00een \u00een\u021belesul Legii nr. 205\/2004 se refer\u0103 la: omor\u00e2rea animalelor, cu inten\u0163ie; practicarea tirului pe animale domestice sau captive; organizarea de lupte \u00eentre animale sau cu animale; folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea; folosirea de animale pentru expozi\u0163ii, spectacole, publicitate, realizare de filme \u015fi \u00een scopuri asem\u0103n\u0103toare, dac\u0103 aceste activit\u0103\u0163i le provoac\u0103 suferin\u0163e fizice \u015fi psihice, afec\u0163iuni sau r\u0103niri; abandonarea \u015fi\/sau alungarea unui animal a c\u0103rui existen\u0163\u0103 depinde de \u00eengrijirea omului; administrarea de substan\u0163e destinate stimul\u0103rii capacit\u0103\u0163ilor fizice ale animalelor \u00een timpul competi\u0163iilor sportive, sub forma dopajului; maltratarea \u015fi schingiuirea animalelor; interven\u0163iile chirurgicale destinate modific\u0103rii aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, sec\u0163ionarea corzilor vocale, abla\u0163ia ghearelor, coltilotul ciocului \u015fi din\u0163ilor; desp\u0103r\u0163irea puilor de mam\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de minimum opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de via\u0163\u0103, etc.<\/p><p>Interzicerea tratamentelor crude \u0219i a supunerii animalelor la suferin\u021be inutile reprezint\u0103 punctul de convergen\u021b\u0103 al normelor interna\u021bionale, regionale \u0219i na\u021bionale \u00een materia drepturilor animalelor.<\/p><p>\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, circumstan\u021bierea mijloacelor prin care animalele pot fi utilizate \u00een reprezenta\u021bii artistice, limitarea metodelor de dresaj la situa\u021bii care implic\u0103 atitudini \u0219i comportamente adecvate din partea dresorului, adoptarea de m\u0103suri legale pentru reducerea experimentelor \u0219tiin\u021bifice asupra animalelor sunt idei din care transpare conceptul de\u00a0<em>d<\/em><em>emnitate\u00a0<\/em>\u00een asociere cu animalele.<\/p><p><em>Demnitatea animalelor<\/em>\u00a0-de\u0219i se comport\u0103 aidoma unui concept de claritate flexibil\u0103, \u2013 reprezint\u0103, \u00een opinia noastr\u0103, o no\u021biune adecvat\u0103 pentru a explicita ra\u021biunea avut\u0103 \u00een vedere de legiuitor la elaborarea de norme care privesc interzicerea actelor susceptibile de a provoca animalelor suferin\u021be inutile. Argumenta\u021bia noastr\u0103 se fundamenteaz\u0103 pe teza conform c\u0103reia\u00a0<em>demnitatea animal\u0103 deriv\u0103 din con\u0219tiin\u021ba de sine;\u00a0<\/em>de\u0219i filosofia stoic\u0103 recunoa\u0219te aptitudinea\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>ca fiind \u00een str\u00e2ns\u0103 corela\u021bie cu\u00a0<em>autonomia moral\u0103\u00a0<\/em>\u0219i, implicit, cu abilitatea fiin\u021bei umane de a\u00a0<em>resim\u021bi ra\u021bional con\u0219tiin\u021ba propriei existen\u021be,<\/em>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a><em>\u00a0demnitatea animal\u0103\u00a0<\/em>se reg\u0103se\u0219te \u00een\u00a0<em>capacitatea fiin\u021bei biologice non-umane\u00a0<\/em>de a\u00a0<em>resim\u021bi prin suferin\u021b\u0103 sau bun\u0103stare propria existen\u021b\u0103.\u00a0<\/em>Cu alte cuvinte, demnitatea animalelor se raporteaz\u0103 la\u00a0<em>instinct\u00a0<\/em>\u0219i la modul \u00een care acestea descoper\u0103 lumea prin instrumentarea st\u0103rilor dominatoare ale fiin\u021bei \u00een timp ce demnitatea uman\u0103 se raporteaz\u0103 la\u00a0<em>con\u0219tiin\u021ba de sine a individului<\/em>, la\u00a0<em>con\u0219tientizarea statutului supraordonat pe care individul \u00eel reclam\u0103 \u00een societate \u0219i a drepturilor corelative acestui statut.\u00a0<\/em>Prin cuantificarea celor dou\u0103 repere este clar c\u0103\u00a0<em>ra\u021bionalizarea\u00a0<\/em>implic\u0103 o cogni\u021bie superioar\u0103 prin compara\u021bie cu\u00a0<em>ac\u021biunea instinctual\u0103\u00a0<\/em>ceea ce conduce la concluzia\u00a0<em>incongruen\u021bei dintre demnitatea uman\u0103 \u0219i cea animal\u0103.\u00a0<\/em>Incongruen\u021ba nu este de natur\u0103 s\u0103 nege existen\u021ba demnit\u0103\u021bii animale \u00eens\u0103 subliniaz\u0103\u00a0<em>inegalitatea\u00a0<\/em>dintre cele dou\u0103 categorii.<\/p><p>Pe de alt\u0103 parte, conceptul\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii animale\u00a0<\/em>nu este statornic \u00eenl\u0103untrul speciei: aceast\u0103 observa\u021bie se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 normele analizate interzic tratamentul crud \u00een rela\u021bia cu animalele domestice de companie sau cu animalele domestice utilizate \u00een scopuri agricole. Cazul animalelor s\u0103lbatice este atipic deoarece, dup\u0103 cum am antamat \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, protec\u021bia acestora este reflectat\u0103 \u00een legisla\u021bie ca element conex protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i, \u00een special, ca element care vizeaz\u0103 protec\u021bia faunei aflat\u0103 \u00een pericol de dispari\u021bie.<\/p><p><em>Faptul biologic de a fi \u00een via\u021b\u0103\u00a0<\/em>reprezint\u0103 justificarea cea mai frust\u0103 a\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii umane\u00a0<\/em>\u0219i a\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii animale.\u00a0<\/em>\u00cen jurul conceptului\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>se justific\u0103 orice tentativ\u0103 de a decela categorii autonome de drepturi.\u00a0<em>Incongruen\u021ba\u00a0<\/em>identificat\u0103 \u00een raporturile dintre demnitatea uman\u0103 \u0219i demnitatea animal\u0103 produce,\u00a0<em>ipso factum, inegalit\u0103\u021bi\u00a0<\/em>\u00een evaluarea corela\u021biei dintre drepturile omului \u0219i drepturile animalelor : individul este demn prin con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine \u0219i ra\u021biune \u2013 fapt care genereaz\u0103 responsabilitatea pentru propria autonomie de ac\u021biune; aceast\u0103 responsabilitate este afirmat\u0103 inclusiv \u00een rela\u021bia cu animalele \u2013 a c\u0103ror demnitate \u201dprecar\u0103\u201d, de factur\u0103 instinctual\u0103, se fundamenteaz\u0103 pe stimul \u0219i reac\u021bie. Aflat la momentul prezent \u00een form\u0103 programatic\u0103, cadrul documentelor interna\u021bionale adoptat \u00een materia drepturilor animalelor atrage aten\u021bia asupra\u00a0<em>limit\u0103rilor\u00a0<\/em>impuse demnit\u0103\u021bii animale: existen\u021ba unui interes superior, justificat de protec\u021bia umanit\u0103\u021bii. \u00cen consecin\u021b\u0103 \u00een rela\u021bia drepturile omului-drepturile animalelor, individul este bi-func\u021bional fiind at\u00e2t\u00a0<em>subiectul pasiv<\/em>\u00a0al realiz\u0103rii drepturilor animalelor, acestuia revenindu-i principalele obliga\u021bii de protec\u021bie \u00a0c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>subiectul activ\u00a0<\/em>al propriilor prerogative care decurg din natura \u0219i demnitatea recunoscute pe cale legal\u0103.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong><em>Prof.univ.dr.Nicolae Voiculescu<\/em><\/strong><\/p><p><strong><em>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/em><\/strong><\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Cass R. Sunstein,\u00a0<em>The rights of animals<\/em>, University of Chicago Law School, Chicago unbound, 2003, p. 389.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Denumirea oficial\u0103 a documentului\u00a0 \u00een limba englez\u0103\u00a0<em>U<\/em><em>niversal Declaration on Animal Welfare<\/em>. A proposal for a Declaration on animal welfare arising from the Manila Conference [on animal welfare (march 2003) and the Costa Rica steering committee meeting (november 2005)].<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0UN Convention on Animal Health and Protection (UNCAHP) \/ 1st pre-draft, Global Animal Law GAL Association 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Este definit\u0103 ca starea individului de a face fa\u021b\u0103 patologiei, incluz\u00e2nd factorii fizici, mentali \u0219i sociali \u0219i nu doar impactul bolii sau al bolilor.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Include at\u00e2t conservarea speciilor de animale (protec\u021bia speciilor de animale s\u0103lbatice amenin\u021bate de dispari\u021bie), c\u00e2t \u0219i bun\u0103starea animalelor (a\u0219a cum este definit\u0103 prin prezenta).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Poate fi definit\u0103 ca starea animalului de a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor mediului s\u0103u, inclusiv absen\u021ba suferin\u021belor fizice \u0219i psihologice, precum \u0219i satisfacerea nevoilor sale biologice, inclusiv fiziologice, etologice \u0219i sociale.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Article 3 of UN Convention on Animal Health and Protection (UNCAHP) \/ 1st pre-draf, Global Animal Law GAL Association 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Article 4 of UN Convention on Animal Health and Protection (UNCAHP) \/ 1st pre-draf, Global Animal Law GAL Association 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Directiva 98\/58\/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protec\u021bia animalelor de ferm\u0103, L 221\/23.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>Conform informa\u021biilor disponibile la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/LSU\/?uri=CELEX:31998L0058\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/LSU\/?uri=CELEX:31998L0058<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Strasbourg, la data de 10 martie 1976, intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 10 septembrie 1978 prin ob\u021binerea unui num\u0103r de 4 ratific\u0103ri.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor accesibile la adresa:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list\/-\/conventions\/treaty\/087\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list\/-\/conventions\/treaty\/087\/<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Strasbourg, la 10 mai 1979 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare ca urmare a ob\u021binerii unui num\u0103r de 4 ratific\u0103ri la data de 11 iunie 1982.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Strasbourg la data de 18 martie 1986 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 1 ianuarie 1991 dup\u0103 ob\u021binerea a 4 ratific\u0103ri.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Directiva 2010\/63\/UE a Parlamentului European \u0219i a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protec\u021bia animalelor utilizate \u00een scopuri \u0219tiin\u021bifice, publicat\u0103 \u00een Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L276\/33.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Termenul desemneaz\u0103 ac\u021biunea de a privi o vietate aidoma unui obiect; din punct de vedere etimologic, termenul provine din latinescul\u00a0<em>res;-ei\u00a0<\/em>care semnific\u0103 \u201dlucru\u201d, \u201dobiect\u201d.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Strasbourg pe 13 noiembrie 1987 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 1 mai 1992 prin ob\u021binerea a unui num\u0103r de 4 ratific\u0103ri.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Berna, la data de 19 septembrie 1979 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 1 iunie 1982.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Legea nr. 205\/2004 privind protec\u021bia animalelor, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 320 din 30 aprilie 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Craig Duncan,\u00a0<em>Animal Dignity<\/em>, Ithaca College, 2020, p. 1-11; articol accesibil la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/faculty.ithaca.edu\/cduncan\/docs\/web_papers\/animaldignity\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/faculty.ithaca.edu\/cduncan\/docs\/web_papers\/animaldignity\/<\/a>.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2046\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"6\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2046\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Identitatea de gen \u0219i orientarea sexual\u0103: dilemele accept\u0103rii diversit\u0103\u021bii umane \u00eentru toleran\u021b\u0103 \u0219i acceptare<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2046\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"6\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2046\"><p><em>Adoptarea unui propuneri legislative<\/em><em>\u00a0pentru modificarea articolului 7 din Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011, aflat\u0103 \u00een prezent \u00een analiza Cur\u021bii Constitu\u021bionale,\u00a0 prin care se interzic \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt activit\u0103\u021bile \u00een vederea r\u0103sp\u00e2ndirii teoriei sau opiniei identit\u0103\u021bii de gen, \u00een\u021beleas\u0103 ca teoria sau opinia c\u0103 genul este un concept diferit de sexul biologic \u0219i c\u0103 cele dou\u0103 nu sunt \u00eentotdeauna acelea\u0219i pune la \u00eencercare societatea rom\u00e2neasc\u0103 din punctul de vedere al maturit\u0103\u021bii, toleran\u021bei \u0219i accept\u0103rii diversit\u0103\u021bii. Reac\u021biile privind ini\u021biativa legislativ\u0103 au fost evident \u00eemp\u0103r\u021bite, at\u00e2t pro \u0219i contra<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a>. De multe ori, \u00eens\u0103, diversele lu\u0103ri de pozi\u021bii mai degrab\u0103\u00a0 au suferit fie prin accentele pasionale, fie prin cunoa\u0219terea insuficient\u0103 a conceptelor \u0219i modului \u00een care organiza\u021biile din domeniul drepturilor omului s-au raportat la ele. \u00cen r\u00e2ndurile de mai jos ne propunem s\u0103 prezent\u0103m aceste aspecte, cu dorin\u021ba de a prezenta informa\u021bii suplimentare utile \u00a0celor interesa\u021bi de problematica abordat\u0103.<\/em><\/p><p>*<\/p><p>Identitatea de gen se refer\u0103 la modul \u00een care individul \u00een\u021belege s\u0103 se raporteze la standardele culturale ale comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103. \u00cen mod tradi\u021bional,\u00a0<em>genul\u00a0<\/em>a fost asociat cu atitudinile, valorile, comportamentul pe care societatea le atribuie femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor \u00een temeiul tiparelor culturale validate de majoritatea membrilor s\u0103i. Esen\u021ba a ceea ce \u00eenseamn\u0103 a fi femeie sau b\u0103rbat \u00een societate (de la responsabilizare, la manifestare individual\u0103 sau rela\u021bionare \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii)\u00a0 este cuprins\u0103 \u00een conceptul de\u00a0<em>gen<\/em>. Societ\u0103\u021bile conservatoare sunt binare prin raportare la identitatea de gen \u00eentruc\u00e2t apreciaz\u0103 c\u0103 individul se afirm\u0103 \u00een societate printr-un model comportamental singular (dominat fie de tr\u0103s\u0103turi masculine, sau de tr\u0103s\u0103turi feminine), excluz\u00e2nd posibilitatea acestuia de a adopta un model hibrid, apt s\u0103 sintetizeze deopotriv\u0103 particularit\u0103\u021bi feminine \u0219i masculine. \u00cen acela\u0219i sens, \u00een mod tradi\u021bional este negat\u0103 posibilitatea\u00a0<em>deconect\u0103rii\u00a0<\/em>dintre percep\u021bia pe care individul o are despre sine \u0219i rolul atribuit de societate.<\/p><p>De\u0219i distincte, conceptele de\u00a0<em>gen\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>sex\u00a0<\/em>sunt corelate prin credin\u021ba conform c\u0103reia ansamblului exterior, alc\u0103tuit din tr\u0103s\u0103turi fiziologice, biologice specifice constitu\u021biei feminine\/masculine i se repartizeaz\u0103, \u00een mod corespondent, un for interior compus din ra\u021bionamente, atitudini \u0219i modalit\u0103\u021bi de rela\u021bionare, proprii celor dou\u0103 genuri.<\/p><p>Complexitatea uman\u0103 impune necesitatea dep\u0103\u0219irii g\u00e2ndirii tradi\u021bionaliste \u0219i cercetarea unor noi orizonturi de cunoa\u0219tere a identit\u0103\u021bii de gen. Con\u0219tientiz\u00e2nd propria existen\u021b\u0103, individul opteaz\u0103 pentru propriul mod de raportare la sine \u0219i la ceilal\u021bi inclusiv din perspectiva\u00a0<em>comportamentului social\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>al consecin\u021belor sexuale ale acestuia.<\/em>\u00a0Urm\u0103rind scopul decel\u0103rii motivelor care determin\u0103 individul s\u0103 opteze pentru un ansamblu de comportamente\/atitudini\/valori,\u00a0 \u00een literatura de specialitate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0 au fost elaborate 2 modele explicative\u00a0 ale identit\u0103\u021bii de gen:\u00a0<em>modelul dinamic<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>modelul social<\/em>. Primul sugereaz\u0103 c\u0103 adeziunea individului la o anumit\u0103 conduit\u0103 este oscilant\u0103 de-a lungul existen\u021bei, dat fiind faptul c\u0103 \u00eentr-un anumit moment al vie\u021bii, individul este capabil de a stabili o leg\u0103tur\u0103 genuin\u0103 cu o anumit\u0103 form\u0103 de manifestare a propriei personalit\u0103\u021bi. Dezvoltarea personal\u0103 poate conduce la recunoa\u0219terea apartenen\u021bei la un anumit gen sau la renegarea genului care i-a fost atribuit individului \u00een mod tradi\u021bional. \u00cen tot cazul, de\u0219i unele studii sus\u021bin avantajele constan\u021bei genului pe parcursul vie\u021bii individului, nu putem nega pericolul stereotipiz\u0103rii decurg\u00e2nd din aceast\u0103 conduit\u0103. Modelul social este apropiat de viziunea clasic\u0103 \u0219i se bazeaz\u0103 pe ideea conform c\u0103reia individul este tentat s\u0103 rezoneze cu un anumit gen \u00een func\u021bie de influen\u021ba exercitat\u0103 de cei din jur. Procesul de socializare rezult\u0103 inclusiv din transmiterea de mesaje referitoare la ceea ce este adecvat \u0219i corespunz\u0103tor pentru femei \u0219i b\u0103rba\u021bi. Din perioada copil\u0103riei, omul este gratificat pentru implicarea \u00eentr-un comportament adecvat genului. De\u0219i manifest\u0103rile sociale conforme cu genul pot aduce recompense individului, exist\u0103 situa\u021bii \u00een care acestea pot genera conflicte interne sau chiar de-dublarea individului, scindarea psihicului \u0219i chestionarea propriei morale. Teoria socializ\u0103rii admite c\u0103 incongruen\u021bele dintre expresia genului \u0219i identitatea de gen pot conduce la reconversia de gen a individului. Interac\u021biunea dintre acestea din urm\u0103 \u0219i for\u021bele sociale determin\u0103 un construct maleabil al genului care poate suferi modific\u0103ri \u00een func\u021bie de imaginea pe care individul o con\u0219tientizeaz\u0103 \u00een rela\u021bie cu propria persoan\u0103.<\/p><p>\u00cen lumina celor expuse mai sus,\u00a0<em>identitatea de gen\u00a0<\/em>reprezint\u0103 sentimentul profund de adeziune a individului fa\u021b\u0103 de un ansamblu de comportamente, atitudini sau valori. \u00cen ipoteza \u00een care identitatea de gen nu este raliat\u0103 cu sexul atribuit persoanei la na\u0219tere, este aplicat termenul\u00a0<em>transgender\u00a0<\/em>care desemneaz\u0103 indivizi av\u00e2nd un comportament ce \u00eembin\u0103 particularit\u0103\u021bi ale ambelor genuri (persoane care se identific\u0103 \u00een afara binarului masculin\/feminin) \u0219i care, \u00een consecin\u021b\u0103, pot avea orice orientare sexual\u0103 \u0219i orice caracteristici sexuale. Persoanele al c\u0103ror sentiment de apartenen\u021b\u0103 la un anumit gen este corespunz\u0103tor sexului atribuit la na\u0219tere sunt identificate \u00een literatura de specialitate ca\u00a0<em>cisgender\u00a0<\/em>\u00een timp ce persoanele\u00a0<em>agender\u00a0<\/em>resping ideea de a fi definite prin intermediul unei identit\u0103\u021bi fixe a genului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>Dup\u0103 cum am antamat deja \u00een r\u00e2ndurile de mai sus,\u00a0<em>orientarea sexual\u0103\u00a0<\/em>prezint\u0103 conexiuni cu\u00a0<em>identitatea de gen\u00a0<\/em>de\u0219i cele dou\u0103 nu desemneaz\u0103 aceea\u0219i dimensiune a individului. Orientarea sexual\u0103 se refer\u0103 la rela\u021bionarea inter-uman\u0103\u00a0 prin aplicarea\u00a0<em>criteriului atrac\u021biei fizice, romantice sau emo\u021bionale dintre persoane.\u00a0<\/em>Urmare a aplic\u0103rii acestui criteriu de identificare, sunt eviden\u021biate diferite categorii ale orient\u0103rii sexuale: (1) indivizii care sunt atra\u0219i din punct de vedere sexual de persoane de acela\u0219i sex (homosexualitate), (2) femeile a c\u0103ror orientare sexual\u0103 primar\u0103 este \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre persoanele de acela\u0219i sex (lesbianism), (3) persoanele care, situ\u00e2ndu-se \u00een afara coordonatelor de gen binare (masculin\/feminin), neag\u0103 sexualitatea atribuit\u0103 prin na\u0219tere \u0219i dezvolt\u0103 interes de rela\u021bionare romantic\u0103 cu persoane av\u00e2nd acela\u0219i sex cu cel \u00eenn\u0103scut (transsexuali), (4) persoanele care, \u00een mod natural, f\u0103r\u0103 interven\u021bii chirurgicale, dezvolt\u0103 caracteristici sexuale primare sau secundare care nu corespund \u00een mod riguros femeilor sau b\u0103rba\u021bilor (intersexualitate); (5) persoanele care, \u00een mod natural, nu simt atrac\u021bie sexual\u0103 fa\u021b\u0103 de persoanele de sex opus (asexualitate).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p>Cercetarea precar\u0103 \u00een materie de\u00a0<em>gen\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>sexualitate\u00a0<\/em>aferent\u0103 perioadei anilor 1990-2010 a condus la achiesarea tacit\u0103, \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u021bilor umane, a binarului\u00a0<em>masculin-feminin\u00a0<\/em>\u0219i a\u00a0<em>heterosexualit\u0103\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[5]<\/strong><\/a>.\u00a0<\/em>\u00a0<em>Per a contrario<\/em>, tipologiile homosexualit\u0103\u021bii, lesbianismului, transsexualit\u0103\u021bii, intersexualit\u0103\u021bii, etc. erau circumscrise anomaliilor sociale, fiind considerate afec\u021biuni psihice.<\/p><p>Opacitatea cercet\u0103rilor conducea la stigmatizare, discriminare, marginalizare social\u0103 \u0219i, \u00een versiunile agravate, la crime sau discursuri oficiale motivate de ur\u0103. Odat\u0103 cu evolu\u021bia societ\u0103\u021bii umane, plasarea identit\u0103\u021bii de gen \u00een centrul preocup\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice a condus la concluzia conform c\u0103reia\u00a0<em>afirmarea identit\u0103\u021bii de gen \u0219i asumarea unei anumite orient\u0103ri sexuale reprezint\u0103 rezultatul unei decizii individuale, adoptat\u0103 \u00een conformitate cu propria con\u0219tiin\u021b\u0103, ca rezultat al autonomiei personale.<\/em><\/p><p>\u00cen mod corelativ, a evoluat \u0219i perspectiva \u0219tiin\u021belor medicale asupra incongruen\u021bei de gen \u0219i orient\u0103rilor sexuale de tip LGBT. Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a revizuit, \u00een cadrul celei de-a 43-a Adunare Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, documentul numit Clasificarea Interna\u021bional\u0103 a Bolilor \u00een acord cu cercet\u0103rile medicale care stabileau c\u0103 formele de manifestare a homosexualit\u0103\u021bii nu pot fi calificate drept tulbur\u0103ri psihice. \u00cen Clasificarea Interna\u021bional\u0103 a Bolilor elaborat\u0103 de OMS \u00een anul 2019, sec\u021biunea F65 din document referitoare la\u00a0<em>tulbur\u0103ri de preferin\u021b\u0103 sexual\u0103\u00a0<\/em>nu men\u021bioneaz\u0103 \u00een mod explicit nicio form\u0103 de homosexualitate.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Cu toate acestea, discriminarea la care sunt supuse persoanele av\u00e2nd orient\u0103ri non-heterosexuale pot determina afec\u021biuni psihice recunoscute la nivel interna\u021bional precum\u00a0<em>anxietatea, depresia, schizofrenia\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>idea\u021bia suicidal\u0103<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><em>.<\/em>\u00a0Cu alte cuvinte, individul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie elementul de baz\u0103 la care se cuvine s\u0103 se raporteze ac\u021biunea public\u0103 iar perspectiva comunitar\u0103 dob\u00e2nde\u0219te o \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103. Dac\u0103 oamenii afirm\u0103 o identitate de gen diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea atribuit\u0103 de societate \u0219i, \u00een mod corelativ, opteaz\u0103 pentru manifest\u0103ri sexuale din sfera homosexualit\u0103\u021bii sau lesbianismului exercit\u0103, prin acestea, un act de autonomie personal\u0103, \u00een ce m\u0103sur\u0103 poate ac\u021biunea public\u0103 s\u0103 intervin\u0103? Sau, mai simplu, \u00een ce condi\u021bii poate manifestarea autonomiei personale s\u0103 determine amenin\u021b\u0103ri la adresa ordinii, s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, moralei sau securit\u0103\u021bii publice?<\/p><p>Interoga\u021biile de mai sus aduc \u00een discu\u021bie problematici sensibile care reclam\u0103 abordare juridic\u0103. Men\u021binerea binarului masculin\/feminin \u00een domeniul genului \u0219i a comportamentului heterosexual \u00een materia rela\u021biilor sexuale corespund\u00a0<em>culturii tradi\u021bionaliste \u0219i conservatoare construit\u0103 pe baze religioase.\u00a0<\/em>Discriminarea indivizilor care nu se raliaz\u0103 culturii majorit\u0103\u021bii traduce clivajul dintre normele religioase \u0219i protec\u021bia juridic\u0103 a drepturilor omului.<\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd amploarea \u0219i implica\u021biile sociale ale discrimin\u0103rii indivizilor \u00een func\u021bie de identitatea de gen \u0219i de\u00a0 orientarea sexual\u0103, la nivelul Consiliului Europei, Comitetul Mini\u0219trilor adopt\u0103\u00a0<em>Recomandarea privind m\u0103surile de combatere a discrimin\u0103rii pe motiv de orientare sexual\u0103 sau identitate de gen<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0care, \u00een partea preambular\u0103, atest\u0103 unele considerente care converg c\u0103tre solu\u021bia promov\u0103rii toleran\u021bei \u0219i accept\u0103rii indivizilor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor sexuale:\u00a0<em>\u00a0\u00a0Amintind c\u0103 drepturile omului sunt universale \u0219i se aplic\u0103 tuturor indivizilor \u0219i subliniind, prin urmare, angajamentul de a garanta demnitatea egal\u0103 a tuturor fiin\u021belor umane \u0219i de a asigura, \u00een favoarea tuturor indivizilor,\u00a0 f\u0103r\u0103 discriminare pe motive, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, limb\u0103, religie, opinie politic\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103, origine na\u021bional\u0103 sau social\u0103, asociere cu o minoritate na\u021bional\u0103, proprietate, na\u0219tere sau alt statut, \u2013 exerci\u021biul drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor prev\u0103zute de Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale; (\u2026) Recunosc\u00e2nd c\u0103 persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale \u0219i transgender au fost de secole \u0219i sunt \u00eenc\u0103 supuse homofobiei, transfobiei \u0219i altor forme de intoleran\u021b\u0103 \u0219i discriminare chiar \u0219i \u00een cadrul familiei lor \u2013 inclusiv incriminarea, marginalizarea, excluderea social\u0103 \u0219i violen\u021ba \u2013 pe motive de orientare sexual\u0103 sau identitatea de gen \u0219i c\u0103 este necesar\u0103 ac\u021biunea specific\u0103 pentru a asigura exercitarea deplin\u0103 a drepturilor omului acestor persoane; (\u2026) \u021ain\u00e2nd cont de principiul potrivit c\u0103ruia \u00a0nici valorile culturale, tradi\u021bionale \u0219i religioase, nici regulile unei \u201eculturi dominante\u201d nu pot fi invocate pentru a justifica discursurile de ur\u0103 sau orice alt\u0103 form\u0103 de discriminare, inclusiv din motive de orientare sexual\u0103 sau identitate de gen (\u2026).<\/em><\/p><p>\u00censcriindu-se pe filiera protej\u0103rii persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor sexuale de orice form\u0103 de discriminare, marginalizare sau excludere social\u0103, Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei a adoptat, \u00een perioada 2015-2018, rezolu\u021bii \u00een care se promoveaz\u0103 integrarea acestor categorii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0\u00a0Cu titlu de exemplu, \u00een accep\u021biunea\u00a0<em>Rezolu\u021biei 2239\/2018<\/em>\u00a0persoanele comport\u00e2nd particularit\u0103\u021bi referitoare la orientarea sexual\u0103 sau identitatea de gen alc\u0103tuiesc familii-curcubeu care trebuie s\u0103 fie ocrotire fa\u021b\u0103 de orice act de intoleran\u021b\u0103. Este reprezentativ punctul 5 al Rezolu\u021biei care expliciteaz\u0103 nevoia de a prezenta \u0219i promova drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor sexuale ca o sub-categorie de drepturi ale omului :\u00a0<em>Adunarea subliniaz\u0103 c\u0103 intoleran\u021ba care poate exista \u00een societate fa\u021b\u0103 de orientarea sexual\u0103 sau identitatea de gen a oamenilor nu poate fi niciodat\u0103 folosit\u0103 ca justificare pentru perpetuarea tratamentului discriminatoriu, \u00eentruc\u00e2t aceasta serve\u0219te, \u00een mod inacceptabil, la legitimarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului. Dimpotriv\u0103, statele trebuie s\u0103 conlucreze pentru a combate prejudec\u0103\u021bile care permit ca astfel de discriminare s\u0103 persiste, pentru a-\u0219i \u00eendeplini responsabilitatea de a proteja \u0219i promova drepturile omului \u00een favoarea tuturor celor din jurisdic\u021bia lor \u0219i de a elimina discriminarea pe toate motivele, inclusiv orientarea sexual\u0103 sau identitate de gen.<\/em><\/p><p>Situa\u021bia persoanelor intersexuale relev\u0103 o problem\u0103 special\u0103, abordat\u0103 de Adunarea Parlamentar\u0103 \u00een\u00a0<em>Rezolu\u021bia 2191\/2017<\/em>\u00a0at\u00e2t din punct de vedere descriptiv c\u00e2t \u0219i din punct de vedere rezolutiv. Partea descriptiv-informativ\u0103, con\u021binut\u0103 \u00een punctul 1 din Rezolu\u021bie eviden\u021biaz\u0103 modul de percepere a problemei intersexualit\u0103\u021bii la nivelul comunit\u0103\u021bii:\u00a0<em>\u00a0Persoanele intersexuale se nasc cu caracteristici sexuale biologice care nu se potrivesc normelor societale sau defini\u021biilor medicale a ceea ce face ca o persoan\u0103 s\u0103 fie b\u0103rbat sau femeie. Uneori starea intersexual\u0103 a unei persoane este detectat\u0103 la na\u0219tere; alteori devine evident\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103, \u00een special \u00een timpul pubert\u0103\u021bii. \u00cen ciuda variet\u0103\u021bii de situa\u021bii \u00een cauz\u0103, majoritatea persoanelor intersexuale sunt s\u0103n\u0103toase din punct de vedere fizic. Doar c\u00e2\u021biva sufer\u0103 de afec\u021biuni medicale care le pun s\u0103n\u0103tatea \u00een pericol. Cu toate acestea, situa\u021bia persoanelor intersexuale a fost tratat\u0103 de mult timp ca o problem\u0103 esen\u021bial medical\u0103. Opinia medical\u0103 predominant\u0103 a fost c\u0103 corpurile intersexuale ale copiilor pot \u0219i ar trebui s\u0103 fie f\u0103cute s\u0103 se conformeze fie paradigmei masculine, fie cele feminine, adesea prin interven\u021bii chirurgicale \u0219i\/sau hormonale; c\u0103 acest lucru trebuie f\u0103cut c\u00e2t mai devreme posibil; \u0219i c\u0103 copiii ar trebui apoi crescu\u021bi \u00een genul corespunz\u0103tor sexului atribuit corpului lor.<\/em><\/p><p>Circumstan\u021bele descrise reprezint\u0103, \u00een opinia Adun\u0103rii Parlamentare, o grav\u0103 \u00eenc\u0103lcare a integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice a indivizilor intersexuali dat fiind faptul c\u0103 este negat\u0103 puterea de decizie a persoanei vizate direct de interven\u021bii chirurgicale \u0219i tratamente corporale, aceasta afl\u00e2ndu-se, de regul\u0103, la v\u00e2rsta copil\u0103riei sau a pubert\u0103\u021bii. Lipsa autonomiei personale este ad\u00e2ncit\u0103 de absen\u021ba unei inform\u0103ri corecte \u0219i complete a p\u0103rin\u021bilor copiilor intersexuali astfel \u00eenc\u00e2t nu sunt asigurate premisele pentru ca p\u0103rin\u021bii s\u0103 adopte decizii medicale pertinente \u00een privin\u021ba copiilor lor.\u00a0 \u00cen punctele 4 \u0219i 5, Rezolu\u021bia lanseaz\u0103 un apel la sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile persoanelor intersexuale \u00een scopul combaterii excluziunii \u0219i discrimin\u0103rii.<\/p><p>\u00cen privin\u021ba persoanelor transgender, Adunarea Parlamentar\u0103 \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00eengrijorarea prin\u00a0<em>Rezolu\u021bia 2048\/2015<\/em>\u00a0referitor la demersurile legal-administrative la care acestea sunt supuse pentru recunoa\u0219terea legal\u0103 a genului lor (conform punctului 3 din Rezolu\u021bie,\u00a0<em>procedurile relevante necesit\u0103 adesea sterilizarea, diagnosticarea bolilor mintale, interven\u021bii chirurgicale \u0219i alte tratamente medicale ca cerin\u021be prealabile. \u00cen plus, sarcinile administrative \u0219i cerin\u021bele suplimentare, cum ar fi o perioad\u0103 de \u201eexperien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103\u201d \u00een genul ales, fac ca procedurile de recunoa\u0219tere s\u0103 fie \u00een general greoaie. Mai mult, un num\u0103r mare de \u021b\u0103ri europene nu au deloc prevederi referitoare la recunoa\u0219terea genului, ceea ce face imposibil\u0103 pentru persoanele transgender s\u0103 schimbe numele \u0219i marcatorul de gen pe documentele de identitate personale \u0219i \u00een registrele publice.<\/em><\/p><p>De\u0219i legisla\u021bia interna\u021bional\u0103 \u00een materie accept\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 diferen\u021bele dintre indivizi bazate pe gen \u0219i pe orientare sexual\u0103 \u00een acord cu principiile nediscrimin\u0103rii, toleran\u021bei, accept\u0103rii \u0219i incluziunii, recunoa\u0219terea legislativ\u0103 a diversit\u0103\u021bii sexuale r\u0103m\u00e2ne,\u00a0<em>la nivel na\u021bional<\/em>, un aspect controversat. La data de 16 iunie 2020, Senatul Rom\u00e2niei a adoptat, \u00een calitate de forum legislativ decizional, o propunere legislativ\u0103 cu titlul\u00a0<em>Legea pentru modificarea articolului 7 din Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[10]<\/strong><\/a>\u00a0prin inserarea<\/em>\u00a0literei e care amendeaz\u0103 con\u021binutul legal, determin\u00e2nd urm\u0103toarea form\u0103 final\u0103: \u00a0<em>\u201eArt.7.- (1) \u00cen unit\u0103\u021bile, \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i \u00een toate spa\u021biile destinate educa\u021biei \u0219i form\u0103rii profesionale, inclusiv \u00een unit\u0103\u021bile care ofer\u0103 educa\u021bie extra\u0219colar\u0103, sunt interzise: a) activit\u0103\u021bile care \u00eencalc\u0103 normele de moralitate; b) activit\u0103\u021bile care pot pune \u00een pericol s\u0103n\u0103tatea \u0219i integritatea fizic\u0103 sau psihic\u0103 a copiilor \u0219i a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar \u0219i nedidactic; c) activit\u0103\u021bile de natur\u0103 politic\u0103; d) prozelitismul religios;\u00a0<strong>e) activit\u0103\u021bile \u00een vederea r\u0103sp\u00e2ndirii teoriei sau opiniei identit\u0103\u021bii de gen, \u00een\u021beleas\u0103 ca teoria sau opinia c\u0103 genul este un concept diferit de sexul biologic \u0219i c\u0103 cele dou\u0103 nu sunt \u00eentotdeauna acelea\u0219i<\/strong>(s.n.); f) activit\u0103\u021bile care contravin principiilor prev\u0103zute la art.3.\u201d<\/em><\/p><p>\u00cen expunerea de motive a\u00a0<em>Legii pentru modificarea articolului 7 din Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011<\/em>\u00a0este avansat\u0103 ideea conform c\u0103reia\u00a0<em>principiul independen\u021bei fa\u021b\u0103 de ideologii nu se reg\u0103se\u0219te la nivelul interdic\u021biilor dec\u00e2t sub aspectul normelor de moralitate.\u00a0<\/em>Astfel, interzicerea expres\u0103 \u00een sistemul educa\u021bional a ideologiilor referitoare la gen \u0219i a teoriilor potrivit c\u0103rora sexul \u0219i genul nu coincid \u00een toate cazurile are ca scop aplicarea principiului men\u021bionat anterior. Totodat\u0103, \u00een expunerea de motive a Legii este re\u021binut c\u0103:\u00a0<em>\u00cen ultimii ani, a ap\u0103rut o nou\u0103 ideologie de gen. Conform acesteia, sexul biologic nu ar trebui s\u0103 eticheteze persoanele drept \u2018femeie\u201d sau \u201db\u0103rbat\u201d, ci fiecare dintre oameni poate alege din zecile de tipuri de gen pe cel pe care \u00eel prefer\u0103. O dat\u0103 cu apari\u021bia ideologiei de gen, fenomenul prozelitismului, at\u00e2t pe baza criteriului de sex c\u00e2t \u0219i a celui de gen, a devenit un pericol real \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[11]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Dup\u0103 cum rezult\u0103 din r\u00e2ndurile de mai sus, proiectul legislativ are ca scop limitarea procesului educa\u021bional \u00een sensul interzicerii prozelitismului de gen \u0219i de sex (forma ini\u021bial\u0103), respectiv \u00een sensul interzicerii teoriilor\/opiniilor identit\u0103\u021bii de gen care promoveaz\u0103 ideea potrivit c\u0103reia genul- ca elaborat social \u0219i sexul-ca element fiziologic nu corespund \u00een toate cazurile (forma adoptat\u0103 de Senat). Corobor\u00e2nd aceste idei,\u00a0<em>consider\u0103m c\u0103 orice interdic\u021bie plasat\u0103 asupra sistemului educa\u021bional rom\u00e2nesc care nu este justificat\u0103 de considerente obiective precum ordine, moral\u0103 \u0219i securitate public\u0103 nu poate conduce la construirea unei societ\u0103\u021bi deschise \u0219i tolerante<\/em>. \u00cen opinia noastr\u0103, libertatea de a aborda con\u021binuturi educa\u021bionale referitoare la identitatea de gen \u0219i orientarea sexual\u0103 nu determin\u0103,\u00a0<em>de plano<\/em>, prozelitismul sexual sau de gen dup\u0103 cum, \u00een mod similar, libertatea de a prezenta con\u021binuturi religioase aferente diverselor confesiuni nu echivaleaz\u0103 cu introducerea prozelitismului religios\u00a0 \u00een \u0219coli. Predarea echilibrat\u0103 a con\u021binutului informa\u021bional corespunz\u0103tor teoriilor\/ideologiilor de gen \u0219i orientare sexual\u0103 contracareaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba prozelitismului care, \u00een accep\u021biune comun\u0103, presupune adeziune fanatic\u0103 la un anumit set de idei.<\/p><p>Proiectul legislativ aduce \u00een discu\u021bie problematici sensibile din domeniul protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului: de la libertatea de opinie \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103, la asigurarea accesului la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, p\u00e2n\u0103 la garantarea egalit\u0103\u021bii cet\u0103\u021benilor \u00een fa\u021ba legii. De\u0219i a fost adoptat de Parlament, fa\u021b\u0103 de proiectul legislativ a fost ridicat\u0103 excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei \u2013 document \u00een care sunt eviden\u021biate problematicile expuse anterior.<\/p><p>Cu privire la problematica discrimin\u0103rii \u0219i a libert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103, excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate prezint\u0103 urm\u0103toarea argumenta\u021bie:\u00a0<em>(\u2026)prin legea dedus\u0103 controlului de constitu\u021bionalitate se impune un stereotip\/cli\u0219eu \u00een ceea ce prive\u0219te rezultatul cercet\u0103rii unor anumite teorii\/opinii, care trebuie s\u0103 fie unul \u0219i acela\u0219i, s\u0103 se \u00eencadreze \u00eentr-un tipar \u0219i s\u0103 nu se orienteze \u00eentr-un anumit sens sau scop, \u00een caz contrar, sanc\u021biunea fiind interzicerea activit\u0103\u021bii de r\u0103sp\u00e2ndire a respectivelor teorii\/opinii \u00een mediul specific educa\u021bional. (\u2026) Av\u00e2nd \u00een vedere dispozi\u021biile art. 29 alin. (2) din Constitu\u021bie, potrivit c\u0103rora statul garanteaz\u0103 libertatea con\u0219tiin\u021bei, care trebuie s\u0103 se manifeste \u00een spirit de toleran\u021b\u0103 \u0219i de respect reciproc, consider\u0103m c\u0103 \u00eentregul sistem educa\u021bional trebuie s\u0103 fie deschis pentru idei, opinii \u0219i valori, statul trebuind s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la adoptarea unor solu\u021bii legislative care pot fi interpretate ca lipsite de respect fa\u021b\u0103 de convingerile persoanelor, respectiv p\u0103rin\u021bilor sau tutorilor legali.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Prin interdic\u021bia promovat\u0103 de Legea analizat\u0103, libertatea de opinie este distorsionat\u0103 deoarece norma de drept traseaz\u0103 un mod unic de \u00een\u021belegere a dispozi\u021biilor sale, f\u0103r\u0103 a fi argumentate, \u00een acest sens, motive justificate precum protec\u021bia unei valori sociale fundamentale. De asemenea, \u00een excep\u021bia de constitu\u021bionalitate promovat\u0103 de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, sunt dezb\u0103tute argumentele\u00a0 (1) \u00eenc\u0103lc\u0103rii autonomiei universitare, (2) lipsei de corelare cu alte documente normative adoptate la nivel na\u021bional \u00een domeniul teoriilor de gen \u0219i (3) nerespect\u0103rii dispozi\u021biilor art. 20 din Constitu\u021bie care reglementeaz\u0103 modul de aplicare al tratatelor privitoare la drepturile omului.<\/p><p>La cele men\u021bionate \u00een excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate ad\u0103ug\u0103m faptul c\u0103, dac\u0103 este respectat\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor,\u00a0 autonomia universitar\u0103 va garanta\u00a0 libertatea cercet\u0103rii iar aceasta va conduce la formarea spiritului \u0219i con\u0219tiin\u021bei individuale \u00eentru libertate, toleran\u021b\u0103 \u0219i acceptare. Promovarea p\u0103cii la nivel global este realizabil\u0103 prin educa\u021bie \u0219i cercetare \u2013 acestea fiind cele dou\u0103 instrumente apte s\u0103 modeleze con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103 \u00een sensul deschiderii c\u0103tre alteritate. \u00cen\u021belegerea celui diferit (fie c\u0103 diferen\u021ba decurge din gen, sex sau orientare sexual\u0103) poate fi realizat\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021barea modului de rela\u021bionare uman\u0103 conform preceptelor diversit\u0103\u021bii \u0219i universalit\u0103\u021bii.<\/p><p>\u00cen alt\u0103 ordine de idei, proiectul de lege este incongruent cu normele na\u021bionale cuprinse \u00een Legea nr. 202\/2002<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>care delimiteaz\u0103 conceptual\u00a0 no\u021biunile de\u00a0<em>sex\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>gen<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[14]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0dar \u0219i cu dispozi\u021biile con\u021binute \u00een\u00a0<em>Strategia\u00a0 na\u021bional\u0103 privind promovarea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u0219i de tratament \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u0219i prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei domestice pentru perioada 2018-2021<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[15]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0care prevede modific\u0103ri \u00een sistemul educa\u021bional prin integrarea perspectivei de gen \u00een manualele \u0219colare, ca direc\u021bie de ac\u021biune \u00een cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare a copiilor \u0219i tinerilor cu privire la prevederile legale din domeniul egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi.<\/p><p>Principiul constitu\u021bional al suprema\u021biei tratatelor interna\u021bionale din domeniul drepturilor omului asupra dreptului na\u021bional se cuvine a fi observat inclusiv prin raportare la\u00a0<em>Conven\u021bia Consiliului Europei privind prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor \u0219i a violen\u021bei domestice,<\/em>\u00a0adoptat\u0103 la Istanbul la 11 mai 2011. Prin ratificarea Conven\u021biei conform Legii nr. 30\/2016, statul rom\u00e2n \u00ee\u0219i declar\u0103 angajamentul juridic \u00een favoarea respect\u0103rii prevederilor cuprinse \u00een acest instrument.\u00a0<em>Inter alia,\u00a0<\/em>articolul 3, litera\u00a0<em>c<\/em>\u00a0din Conven\u021bie define\u0219te genul ca reprezent\u00e2nd totalitatea\u00a0<em>rolurilor, comportamentelor, activit\u0103\u0163ilor \u015fi atributelor construite social, pe care o societate dat\u0103 le consider\u0103 adecvate pentru femei \u015fi b\u0103rba\u0163i.\u00a0<\/em>De asemenea, articolul 14 din Conven\u021bie este elocvent pentru analiza noastr\u0103 deoarece subliniaz\u0103 conexiunea dintre politicile de gen \u0219i obligativitatea promov\u0103rii acestora \u00een procesul educa\u021bional:\u00a0<em>P\u0103r\u0163ile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, rolurile de gen ne-stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violent\u0103 a conflictelor \u00een rela\u0163iile interpersonale, violen\u0163a de gen \u00eempotriva femeilor \u015fi dreptul la integritate personal\u0103, adaptate capacit\u0103\u0163ii \u00een evolu\u0163ie a elevilor, \u00een curriculumul formal \u015fi la toate nivelele de educa\u0163ie. (<\/em><em>2) P\u0103r\u0163ile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a f\u0103cut referire \u00een alineatul 1 \u00een stabilimentele educa\u0163ionale informale, precum \u015fi \u00een stabilimentele sportive, culturale \u015fi recreative \u015fi \u00een mass media.<\/em><\/p><p>Aspectele prezentate \u00een acest cadru se constituie \u00eentr-un act de reiterare a problematicii drepturilor omului, \u00a0\u00een sensul aprecierii diversit\u0103\u021bii \u0219i a asigur\u0103rii premiselor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii despre diversitate. Saltul imaginar al fiec\u0103rui individ din confortul propriei fiin\u021be \u0219i transpunerea \u00een alteritate genereaz\u0103 empatia \u0219i climatul solidarit\u0103\u021bii sociale. Sensibilizarea societ\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de particularit\u0103\u021bile oamenilor care nu corespund standardelor majorit\u0103\u021bii este fezabil\u0103 prin construirea, pe calea educa\u021biei \u0219i a cercet\u0103rii, a unei culturi a drepturilor omului. Prin faptul c\u0103 fiecare individ este receptiv la particularit\u0103\u021bile celorlal\u021bi, vom con\u0219tientiza realitatea conform c\u0103reia\u00a0\u00a0<em>fiin\u021ba fiec\u0103rui om evoc\u0103, de fapt, o fiin\u021b\u0103 colectiv\u0103<\/em>.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Acestei din urm\u0103 tabere i s-au al\u0103turat \u00a0institu\u021bii de prestigiu, cum este UNICEF,<\/p><p>Vezi\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.unicef.org\/romania\/ro\/comunicate-de-pres%C4%83\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>https:\/\/www.unicef.org\/romania\/ro\/comunicate-de-pres\u0103<\/em><\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Maggi Price, Avy Skolnik,\u00a0<em>The SAGE Encyclopedia of Psychology and Gender, Gender Identity<\/em>, 2017, SAGE Publications, pp. 663-667.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0United Nations Human Rights Office of the High Commissioner,\u00a0<em>Born free and equal, Sexual Orientation, Gender Identity, and Sex Characteristics in International Human Rights Law,\u00a0<\/em>Second Edition, 2019, New York, Geneva, p. 5-6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/lgbt.ucsf.edu\/glossary-terms\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>https:\/\/lgbt.ucsf.edu\/glossary-terms<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Orientare sexual\u0103 \u00een temeiul c\u0103reia individul se simte atras din punct de vedere fizic \u0219i emo\u021bional de o persoan\u0103 de alt sex.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-urile:\u00a0<a href=\"https:\/\/icd.who.int\/browse10\/2019\/en#\/F64\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>https:\/\/icd.who.int\/browse10\/2019\/en#\/F64<\/em><\/a><em>;\u00a0<\/em><a href=\"https:\/\/www.who.int\/classifications\/icd\/icdonlineversions\/en\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>https:\/\/www.who.int\/classifications\/icd\/icdonlineversions\/en\/<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biei prezentate pe site-ul:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.dandc.eu\/en\/article\/world-health-organization-considers-homosexuality-normal-behaviour\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>https:\/\/www.dandc.eu\/en\/article\/world-health-organization-considers-homosexuality-normal-behaviour<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Recommendation\u00a0<a href=\"https:\/\/search.coe.int\/cm\/Pages\/result_details.aspx?Reference=CM\/Rec(2010)5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">CM\/Rec(2010)5<\/a>\u00a0of the Committee of Ministers to Member States on measures to combat discrimination on grounds of sexual orientation or gender identity\u00a0<em>(Adopted by the Committee of Ministers on 31 March 2010 at the 1081st meeting of the Ministers\u2019 Deputies).<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Avem \u00een vedere, \u00een special, urm\u0103toarele:\u00a0 Resolution 2048 (2015) Discrimination against transgender people in Europe, Origin \u2013\u00a0<em>Assembly debate\u00a0<\/em>on 22 April 2015 (15th Sitting) (see\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/assembly.coe.int\/nw\/xml\/XRef\/Xref-DocDetails-en.asp?FileID=21630&amp;lang=en\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Doc. 13742<\/a>, report of the Committee on Equality and Non-Discrimination, rapporteur: Ms Deborah Schembri).\u00a0<em>Text adopted by the Assembly<\/em>\u00a0on 22 April 2015 (15th Sitting); Resolution 2191 (2017) Promoting the human rights of and eliminating discrimination against intersex people, Origin \u2013\u00a0<em>Assembly debate\u00a0<\/em>on 12 October 2017 (35th Sitting) (see\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/assembly.coe.int\/nw\/xml\/XRef\/Xref-DocDetails-en.asp?FileID=24027&amp;lang=en\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Doc.\u00a014404<\/a>, report of the Committee on Equality and Non-Discrimination, rapporteur: Mr\u00a0Piet De Bruyn).\u00a0<em>Text adopted by the Assembly<\/em>\u00a0on 12 October 2017 (35th Sitting); Resolution 2239 (2018) Private and family life: achieving equality regardless of sexual orientation Origin \u2013\u00a0<em>Assembly debate\u00a0<\/em>on 10 October 2018 (33rd Sitting) (see\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/assembly.coe.int\/nw\/xml\/XRef\/Xref-DocDetails-en.asp?FileID=25048&amp;lang=en\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Doc. 14620<\/a>, report of the Committee on Equality and Non-Discrimination, rapporteur: Mr Jonas Gunnarsson).\u00a0<em>Text adopted by the Assembly<\/em>\u00a0on 10 October 2018 (33rd Sitting).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0<em>Propunere legislativ\u0103 pentru modificarea \u0219i completarea Legii educa\u021biei na\u021bionale<\/em>\u00a0nr.1\/2011,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.senat.ro\/legis\/lista.aspx?nr_cls=L87&amp;an_cls=2020\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">L87\/2020<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Expunerea de motive a Legii pentru modificarea articolului 7 din Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011; forma ini\u021bial\u0103 a documentului, prezentat\u0103 pe site-ul Camerei Deputa\u021bilor a Rom\u00e2niei, accesibil\u0103 la adresa\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.cdep.ro\/pls\/proiecte\/upl_pck2015.proiect?idp=18210\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>http:\/\/www.cdep.ro\/pls\/proiecte\/upl_pck2015.proiect?idp=18210<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Sesizare de neconstitu\u021bionalitate asupra Legii pentru modificarea art. 7 din Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011 (PL-x nr. 617\/2019), accesibil\u0103 la adresa\u00a0<em><a href=\"https:\/\/www.presidency.ro\/ro\/media\/comunicate-de-presa\/sesizare-de-neconstitutionalitate-asupra-legii-pentru-modificarea-art-7-din-legea-educatiei-nationale-nr-1-2011-pl-x-nr-617-2019\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/www.presidency.ro\/ro\/media\/comunicate-de-presa\/sesizare-de-neconstitutionalitate-asupra-legii-pentru-modificarea-art-7-din-legea-educatiei-nationale-nr-1-2011-pl-x-nr-617-2019<\/a>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Legea privind egalitatea de \u0219anse \u0219i tratament \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, republicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei nr. 236 din 5 iunie 2013.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Conform art. 4, lit. d<sup>^<\/sup>2 \u0219i d<sup>^<\/sup>3 : d^2)\u00a0<em>prin sex\u00a0<\/em>desemn\u0103m ansamblul tr\u0103s\u0103turilor biologice \u015fi fiziologice prin care se definesc femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii;\u00a0 d^3)\u00a0<em>prin gen<\/em>\u00a0desemn\u0103m ansamblul format din rolurile, comportamentele, tr\u0103s\u0103turile \u015fi activit\u0103\u0163ile pe care societatea le consider\u0103 potrivite pentru femei \u015fi, respectiv, pentru b\u0103rba\u0163i.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 365\/2018, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 465 din 6 iunie 2018.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2047\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"7\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2047\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Interesul superior al copilului. Noi sensuri ale unei \u201cformule magice\u201d*<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2047\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"7\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2047\"><div><p>Interesul superior al copilului este un concept consacrat la nivel interna\u0163ional \u00eenc\u0103 din 1959 de Declara\u0163ia Drepturilor Copilului. Treizeci de ani mai tarziu,\u00a0<em>Conven\u0163ia interna\u0163ional\u0103 privind drepturile copilului<\/em>\u00a0(care de\u0163ine recordul \u00een materie de ratificare din partea statelor) include interesul superior al\u0103turi de principiile nediscrimin\u0103rii, al dreptului la via\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare \u015fi al dreptului la opinie al copilului (G. Ifezue, M. Rajabali). Sintagma\u00a0<em>interesul superior al copilului<\/em>\u00a0este inserat\u0103 \u00een articolele care privesc separarea de p\u0103rin\u0163i, re\u00eentregirea familiei, responsabilit\u0103\u0163ile parentale, privarea de mediul familial \u015fi \u00eengrijirea alternativ\u0103, adop\u0163ia, separarea de adul\u0163ii afla\u0163i \u00een deten\u0163ie,\u00a0 garan\u0163ii procedurale, inclusiv prezen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor la \u015fedin\u0163e de judecat\u0103 \u00een cauze penale care implic\u0103 copiii \u00een conflict cu legea. De asemenea, reg\u0103sim principiul \u00a0\u00een Protocolul Op\u0163ional la Conven\u0163ie cu privire la v\u00e2nzarea de copii, prostitu\u0163ia \u015fi pornografia infantil\u0103 \u015fi \u00een Protocolul Op\u0163ional la Conven\u0163ie privind procedura de comunicare (CDC, C.G.14).<\/p><p>\u00cen interpretarea Comitetului pentru Drepturile Copilului (CDC, organul creat pentru implementarea dispozi\u0163iilor conven\u0163iei \u00een via\u0163a statelor) aceast\u0103 sintagm\u0103 trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca un drept material, un principiul fundamental \u015fi ca o regul\u0103 de procedur\u0103. Ca drept material,\u00a0 interesul\u00a0<em>primordial<\/em>\u00a0al copilului se aplic\u0103 direct \u015fi poate fi invocat \u00een fa\u0163a instan\u0163elor. Ca Din punct de vedere procedural,<\/p><p>Complexitatea conceptului impune determinarea con\u0163inutului s\u0103u concret pentru fiecare caz \u00een parte, \u00een func\u0163ie de situa\u0163ia specific\u0103 a copilului sau copiilor \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere \u00a0contextul, situa\u0163ia \u015fi nevoile lor personale (<\/p><p>\u00cen scopul stabilirii interesului superior CDC identific\u0103 dou\u0103 etape: \u201eevaluarea interesului superior\u201d (aprecierea tuturor elementelor \u015fi circumstan\u0163elor ( necesare pentru a lua o decizie \u00eentr-o situa\u0163ie specific\u0103, pentru un anumit copil sau grup de copii) \u015fi \u201edeterminarea interesului superior\u201d (ca proces formal cu garan\u0163ii procedurale stricte, bazat pe evaluare).<\/p><p>Elementele care stau la baza activit\u0103\u0163ii de evaluare sunt opiniile copilului, identitatea acestuia (sex, orientare sexual\u0103, origine na\u0163ional\u0103, religie \u015fi credin\u0163e, identitate cultural\u0103, personalitate), p\u0103strarea mediului familial \u015fi men\u0163inerea rela\u0163iilor, \u00eengrijirea, protec\u0163ia \u015fi siguran\u0163a copilului, existen\u0163a unor situa\u0163ii de vulnerabilitate, respectarea dreptului la s\u0103n\u0103tate \u015fi a dreptului la educa\u0163ie al copilului (CDC, C.G.14, \u00a736-38).<\/p><p>Dac\u0103 la nivel teoretic stabilirea interesului superior al copilului pare a avea coeren\u0163\u0103 \u015fi claritate, \u00een practic\u0103, a\u015fa cum aprecia celebrul jurist francezpe care l-am evocat la \u00eenceptut<strong>,\u00a0<\/strong>Jean Carbonnier, principiul este o \u201eno\u0163iune imperceptibil\u0103, trec\u0103toare, schimb\u0103toare\u201d(C.Perelman et R.Vander Elst,99). De multe ori, \u00een numele interesului copilului sunt luate decizii care nu le profit\u0103 (sau nu le profit\u0103 \u00een totalitate) copiilor. Legat acest aspect, o trecere \u00een revist\u0103 a unor cauze referitoare la via\u0163a de familie, solu\u0163ionate de Curtea European\u0103 a Drepturilor omului este relevant\u0103.<\/p><p><strong><em>Aspecte privind interesul superior al copilului \u00een cauze referitoare la via\u0163a privat\u0103 \u015fi de familie reflectate \u00een jurispruden\u0163a CEDO<\/em><\/strong><\/p><p>De\u015fi nu este expres prev\u0103zut \u00een Conven\u0163ia European\u0103 a drepturilor omului, interesul superior al copilului este un factor determinant \u00een solu\u0163ionarea de c\u0103tre Curtea European\u0103 a drepturilor omului (CEDO) a cazurilor \u00een care copiii sunt implica\u0163i. Acestea intr\u0103 sub inciden\u0163a dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi al rela\u0163iilor de \u00a0\u00a0familie (art.8 din Conven\u0163ia european\u0103) \u015fi poate acoperi rela\u0163iile dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii dup\u0103 divor\u0163, p\u0103strarea leg\u0103turilor personale \u015fi a contactului direct cu ambii p\u0103rin\u0163i, dreptul de vizitare al minorilor, condi\u0163iile adop\u0163iei, atribuirea numelui copilului, voca\u0163ia succesoral\u0103, drepturile copilului n\u0103scut din afara c\u0103s\u0103toriei\u00a0 etc.<\/p><p>Prin interpretarea Conven\u0163iei prin prisma protec\u0163iei copilului CEDO a influen\u0163at evolu\u0163ia dreptului familiei \u00een Europa \u015fi asigurarea dezvolt\u0103rii corespunz\u0103toare a acestuia, \u00eentr-un mediu favorabil. \u00cen prezent, redefinirea rela\u0163iilor de familie, \u015fi a cuplului, fragilizarea liniei de demarca\u0163ie dintre via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi via\u0163\u0103 de familie, reconstruc\u0163ia filia\u0163iei constituie adev\u0103rate provoc\u0103ri pentru\u00a0 juri\u015ftii europeni \u015fi afecteaz\u0103 coeren\u0163a conceptului de interes superior al copilului.\u00a0 F\u0103r\u0103 a urm\u0103ri o prezentare exhaustiv\u0103, vom puncta c\u00e2teva dintre direc\u0163iile dezvoltate de Curte \u00een acest domeniu.<\/p><p><em>Intersul copilului \u015fi noile tipuri de rela\u0163ii de familie<\/em><\/p><p>\u00cen condi\u0163iile\u00a0 schimb\u0103rii de paradigm\u0103 a familiei tradi\u0163ionale, definirea sintagmei\u00a0<em>rela\u0163ii de familie<\/em>\u00a0nu este facil\u0103. Coexisten\u0163a diferitelor tipuri de familie (nuclear\u0103, monoparental\u0103, familiile cu trei p\u0103rin\u0163i (Ciuc\u0103, 96) \u015fi de parentalitate (\u201einten\u0163ional\u0103\u201d, mam\u0103 sau tat\u0103 singuri-<em>by choice<\/em>, co-parentalitatea \u015fi aranjamentele anterioare concep\u0163iei- privind cre\u015fterea copiilor de c\u0103tre \u00a0parteneri hetero sau homosexuali, \u00een absen\u0163a unui domiciliu comun (Ciuc\u0103, 92) p\u0103rin\u0163ii \u201elegali\u201d ( E. Marquardt,10)\u201d, \u201eprogenitorii A \u015fi B\u201d) (Marquardt,11) conduce spre noi interpret\u0103ri ale interesului superior al copilului. Dac\u0103 \u00een 1997 instan\u0163a european\u0103 considera c\u0103 \u201e\u00eentreaga comunitate are interesul s\u0103 men\u0163in\u0103 un sistem coerent \u00een dreptul familiei \u00een care interesul superior al copilului s\u0103 fie central\u201d (X,Y,Z, \u00a747) ulterior, sub presiunea schimb\u0103rilor \u201e\u015ftiin\u0163ifice, juridice, morale \u015fi sociale\u201d (Schalk and Kopf) accentele se schimb\u0103. A\u015fa cum reiese din\u00a0 analiza jurispruden\u0163ei dezvoltate de CEDO, dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi via\u0163a de familie oglindesc o lume diferit\u0103.<\/p><p>Astfel, dreptul de a \u00eentemeia o familie este recunoscut familiilor\u00a0<em>de facto.\u00a0<\/em>\u00cen numele binelui copilului, CEDO a apreciat c\u0103 simpla\u00a0 leg\u0103tura biologic\u0103 a copilului cu p\u0103rintele natural, f\u0103r\u0103 alte criterii legale care s\u0103 demonstreze rela\u0163iile personale intr\u0103 sub inciden\u0163a protec\u0163iei vie\u0163ii private: \u201e copilul este considerat\u00a0<em>ipso jure\u00a0<\/em>parte a\u00a0<em>unit\u0103\u0163ii familiale\u00a0<\/em>din momentul na\u015fterii \u015fi prin acest fapt\u201d\u2026\u201d indiferent de contribu\u0163ia [p\u0103rintelui] la \u00eengrijirea \u015fi educarea copilului\u201d (Kroon, \u00a730) \u015fi de criteriul coabit\u0103rii care, de-a lungul timpului era considerat un\u00a0 indicator pentru existen\u0163a rela\u0163iilor de familie (Abdulaziz Cabales). Practic, Curtea a decis c\u0103 simplul fapt c\u0103 p\u0103rintele \u015fi copilul \u201ese bucur\u0103 reciproc unul de compania celuilalt\u201d constituie un element fundamental al vie\u0163ii de familie (Eberhard and M.V, \u00a7125) \u00een sensul articolului 8 din Conven\u0163ia european\u0103.<\/p><p>Ideea c\u0103 via\u0163a de familie include \u015fi alte tipuri de \u201eleg\u0103turi familiale\u201d este dezvoltat\u0103 \u00een 2010 (Moretti and Benedetti,\u00a774) \u00een care sunt enumerate drept criterii\u00a0 durata leg\u0103turii cu copilul \u015fi calitatea rela\u0163iei cu acesta (\u00een spe\u0163\u0103 era vorba despre un copil plasat provizoriu pentru cinci luni \u00eentr-o familie, perioad\u0103 extins\u0103 apoi la 19 luni, dup\u0103 care copilul a fost \u00eenscris pentru adop\u0163ie, f\u0103r\u0103 a acorda prioritate familiei de plasament).<\/p><p>O problem\u0103 actual\u0103 o reprezint\u0103 copilul ca\u00a0<em>proiect parental<\/em>\u00a0invocat ca \u201eun drept\u201d de virtualii p\u0103rin\u0163i. De pild\u0103, \u00een cauza S.H. v. Austria care priveste reproducerea medical asistat\u0103 reclaman\u0163ii sus\u0163in c\u0103 reglementarea strict\u0103 a fertiliz\u0103rii\u00a0<em>in vitro<\/em>\u00a0de c\u0103tre statul austriac aduce atingere dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 \u015fi principiului non-discrimin\u0103rii. Decizia (favorabil\u0103 peten\u0163ilor) a Cur\u0163ii, a subliniat c\u0103, de vreme ce dreptul la libertate include \u201edreptul unui cuplu de a concepe un copil folosind reproducerea medical\u0103 asistat\u0103 pentru acest scop\u201d, atunci acest drept trebuie garantat f\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri. Altfel spus, restric\u0163iile cu privire la tehnicile disponibile care pot priva unele cupluri de \u201edreptul la un copil\u201d sunt\u00a0 discriminatorii \u015fi \u00eencalc\u0103 prevederile Conventiei Europene.<\/p><p><em>Interesul superior al copilului \u00een cauze privind adop\u0163ia<\/em><\/p><p>Numeroase discu\u0163ii sunt generate de garantarea interesului superior al copilului \u00een cauzele privind \u00a0adop\u0163ia \u00a0solicitat\u0103 de cuplurile formate din persoane de acela\u015fi sex. \u00a0O cerere de adop\u0163ie a copilului partenerei mamei (X<em>\u00a0vs. Austria<\/em>) recent analizat\u0103 de instan\u0163a de la Strasbourg este relevant\u0103 pentru studiul de fa\u0163\u0103. C\u00e2t\u0103 vreme legea austriac\u0103 permite adop\u0163ia copilului unuia dintre so\u0163i \u00een cazul cuplurilor c\u0103s\u0103torite, pentru simetrie juridic\u0103, CEDO ajunge la concluzia c\u0103 \u00een cauz\u0103 a existat o discriminare \u00a0raportat\u0103 la via\u0163a de familie (X.\u015f.a.153). Mai mult, instan\u0163a european\u0103 creaz\u0103 conceptul de adop\u0163ie \u201c<em>co-parental\u0103<\/em>\u201d care\u00a0 transcede at\u00e2t realitatea intern\u0103 c\u00e2t \u015fi dreptul natural, bazat pe filia\u0163ia biologic\u0103 ( G.Puppink). Altfel spus, abordarea instan\u0163ei este evident \u00een interesul adul\u0163ilor \u015fi nu al copilului (al c\u0103rui tat\u0103 biologic exist\u0103 \u015fi cu care \u00eentre\u0163ine leg\u0103turi foarte str\u00e2nse care, conform criteriilor \u00a0men\u0163ionate\u00a0 contureaz\u0103 rela\u0163iile de familie).<\/p><p>Adop\u0163ia unui copil de c\u0103tre un b\u0103rbat homosexual, nec\u0103s\u0103torit a fost analizat\u0103 \u00een cauza Frett\u00e9. CEDO a ajuns la concluzia c\u0103 dreptul la adop\u0163ie nu este garantat de Conven\u0163ie \u015fi\u00a0<em>inten\u0163ia<\/em>\u00a0de a crea o familie nu intr\u0103 sub inciden\u0163a vie\u0163ii de familie (Frett\u00e9, \u00a711) l\u0103s\u00e2nd o larg\u0103 marj\u0103 (E.Falletti) de apreciere autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale \u00een aprecierea interesului copilului (dat\u0103 fiind lipsa de consens a statelor \u00een acest domeniu). Curtea decide c\u0103 nu au fost \u00eenc\u0103lcate art. 14 \u015fi 8 din Conven\u0163ie. \u00cen acela\u015fi timp, instan\u0163a subliniaz\u0103 importan\u0163a respect\u0103rii interesului superior al copilului adoptat \u015fi urmeaz\u0103 logica instan\u0163ei interne privind eventualele consecin\u0163e negative ale adop\u0163iei de c\u0103tre un b\u0103rbat \u00a0homosexual asupra educa\u0163iei copilului, \u00een absen\u0163a unui model maternal.<\/p><p>\u00cen cauza E.B, de\u015fi petenta este \u00eentr-o rela\u0163ie de cuplu cu o alt\u0103 femeie, instan\u0163a european\u0103 abordeaz\u0103 problema prin prisma adop\u0163iei de c\u0103tre o persoan\u0103 singur\u0103 (E.B.\u00a741) (\u201ccare s\u0103 joace rolul mam\u0103 \u015fi tat\u0103\u201d cum se arat\u0103 \u00een cerere) (E.B.,\u00a710) \u00a0\u015fi pune accentul\u00a0 pe absen\u0163a tat\u0103lui \u015fi pe rolul pe care partenera mamei l-ar avea \u00een dezvoltarea copilului. De aceast\u0103 dat\u0103 Curtea nu mai construe\u015fte argumenta\u0163ia pe baza marjei de apreciere ci trimite la recomand\u0103rile Comitetului pentru drepturile Copilului (E.B,\u00a777) \u015fi conchide c\u0103 statele pot interzice adop\u0163ia de c\u0103tre persoanele nec\u0103s\u0103torite dar nu din considerente care privesc orientarea lor sexual\u0103.<\/p><p>Trebuie subliniat faptul c\u0103, spre deosebire de Comitet, CEDO nu a elaborat o list\u0103 complet\u0103 de criterii pentru evaluarea interesului superior al copilului ci a preferat s\u0103 aprecieze circumstan\u0163ele de la caz la caz. Abia de dat\u0103 recent\u0103, \u00een\u00a0<em>YC v.U.K<\/em>\u00a0, CEDO a subliniat importan\u0163a pe care instan\u0163ele na\u0163ionale trebuie s\u0103 o acorde \u201c<em>inter alia,\u00a0<\/em>v\u00e2rstei, maturit\u0103\u0163ii \u015fi dorin\u0163elor afirmate ale copiilor, efectului probabil al ruperii leg\u0103turilor cu familia de origine \u015fi cu rudele\u201d (YC\u00a7135). \u00cen cauz\u0103, mama reclam\u0103 \u00eenc\u0103lcarea dreptului s\u0103u ca urmare a faptului c\u0103 instan\u0163ele na\u0163ionale au refuzat reevaluarea situa\u0163iei copilului (care era victim\u0103 a violen\u0163elor dintre p\u0103rin\u0163i) \u015fi au dispus plasamentul \u00een vederea adopt\u0103rii. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent cazurile de adop\u0163ie au fost abordate de CEDO \u00een principal prin prisma consim\u0163\u0103m\u00e2ntului p\u0103rin\u0163ilor (Ifezue, Rajabali). Curtea afirm\u0103 aici foarte tran\u015fant primatul interesului copilului, apreciind c\u0103 instan\u0163ele na\u0163ionale au ac\u0163ionat corect \u015fi art.8 nu a fost \u00eenc\u0103lcat.<\/p><p><em>Intersec\u0163ii \u00eentre drepturile copiilor \u015fi cele ale p\u0103rin\u0163ilor<\/em><\/p><p>Unele situa\u0163ii de conflict \u00eentre drepturile copilului \u015fi cele ale p\u0103rin\u0163ilor au fost solu\u0163ionate \u00een defavoarea copilului. Este deja de notorietate cazul (<em>Odi\u00e8vre<\/em>) \u00een care dreptului copilului (abandonat) la cunoa\u015fterea propriei identit\u0103\u0163i i s-a opus dreptul mamei la p\u0103strarea secretului na\u015fterii (permis \u00eentr-o epoc\u0103, de legisla\u0163ia francez\u0103, femeilor nec\u0103s\u0103torite). Din p\u0103cate, g\u0103sirea unui just echilibru \u00eentre accesul la cunoa\u015fterea propriei vie\u0163i \u015fi la identitate \u015fi dreptul la \u201cuitare\u201d al mamei nu a fost fost posibil\u0103. CEDO a decis \u00een favoarea mamei, subliniind c\u0103 fiica (petenta) s-a bucurat de toate avantajele unei vie\u0163i normale de familie prin faptul c\u0103 a fost adoptat\u0103.<\/p><p>Zece ani mai tarziu fa\u0163\u0103 de cazul precedent, CEDO revine asupra primatului \u00a0interesul copilului asupra dreptului p\u0103rintelui \u00een\u00a0<em>B.T\u00f3th<\/em>. Petentului, care a convie\u0163uit cu mama copilului p\u00e2n\u0103 aproape de na\u015fterea acestuia i s-a refuzat recunoa\u015fterea paternit\u0103\u0163ii pe motiv c\u0103 un alt b\u0103rbat a recunoscut copilul (cu acordul mamei) \u015fi ulterior l-a adoptat \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia lui. \u00cen ciuda insisten\u0163elor petentului, instan\u0163a na\u0163ional\u0103 a considerat c\u0103 nu este necesar\u0103 deschiderea unui proces pentru verificarea fic\u0163iunii paternit\u0103\u0163ii din moment ce \u201estatutul legal al copilului a fost\u00a0 stabilit\u201d (<em>B.T\u00f3th<\/em>,\u00a712) \u015fi acesta s-a intergrat \u00een noua familie. Practic, urm\u00e2nd aceea\u015fi logic\u0103, instan\u0163a decide c\u0103 interesul copilului dicteaz\u0103 ruperea leg\u0103turii cu tat\u0103l biologic.<\/p><p>De asemenea, ne putem referi la situa\u0163ii \u00een care principiul interesului superior al copilului este folosit excesiv, afect\u00e2nd dreptul p\u0103rintelui. \u00centr-o cauz\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei (<em>Ostace<\/em>) reclamantul contest\u0103 paternitatea\u00a0 sus\u0163in\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea art.8 din Conven\u021bia european\u0103 prin imposibilitatea\u00a0 de a contesta, pe baza probelor biologice, declararea judec\u0103toreasc\u0103 a paternit\u0103\u0163ii (dup\u0103 20 de ani de la data la care o instan\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 l-a declarat tat\u0103l unui copil). Resping\u00e2nd ca inadmisibil\u0103 cererea de redeschidere a procedurii \u00een stabilirea paternit\u0103\u0163ii copilului n\u0103scut din afara c\u0103s\u0103toriei -\u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fi copilul \u015fi mama acestuia erau de acord cu stabilirea adev\u0103rului biologic prin efectuarea testului AND, autoritatea na\u0163ional\u0103 nu a \u0163inut cont de echilibrul just necesar a fi stabilit \u00eentre interesele celor \u00een cauz\u0103 (<em>Ostace<\/em>,45). Mai mult, petentul (care de\u0163inea deja un raport de expertiz\u0103 biologic\u0103 care dovedea c\u0103 nu este tat\u0103) nu a beneficiat de aplicarea noilor dispozi\u0163ii ale Codului civil (ac\u0163iunea \u00een stabilirea paternit\u0103\u0163ii este imprescriptibil\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii copilului \u015fi pentru r\u0103sturnarea prezum\u0163iei de paternitate a unui copil n\u0103scut din c\u0103s\u0103torie termenul de prescrip\u0163ie este calculat, pentru tat\u0103l prezumtiv, de la data c\u00e2nd a aflat c\u0103 era prezumat a fi tat\u0103l copilului, sau de la o dat\u0103 ulterioar\u0103, c\u00e2nd a aflat c\u0103 prezum\u0163ia nu corespunde realit\u0103\u0163ii). Ca urmare, este re\u0163inut\u0103 \u00eenc\u0103lcarea art.8. \u00cen acest caz, evident, statul a for\u0163at no\u0163iunea de interes superior al copilului \u00een detrimentul dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103 al tat\u0103lui.<\/p><p>O situa\u0163ie inedit\u0103 a fost analizat\u0103 \u00een\u00a0<em>Kru\u0161kovi\u0107,<\/em>\u00a0\u00een care petentului i-a fost respins\u0103 cererea de a fi \u00eenregistrat ca tat\u0103 biologic al copilului n\u0103scut \u00een afara c\u0103s\u0103toriei. CEDO stabile\u015fte o dubl\u0103 \u00eenc\u0103lcare a art.8 din Conven\u0163ie: pe de o parte din perspectiva tat\u0103lui, privat de dreptul s\u0103u la respectul vie\u0163ii de familie \u015fi, pe de alta, din cea a copilului, pentru care interesul superior dicta stabilirea adev\u0103rului \u00een scopul cunoa\u015fterii propriei identit\u0103\u0163i (<em>Kru\u0161kovi\u0107<\/em>, \u00a741,42).<\/p><p><em>\u00a0Interesul superior al copilului n\u0103scut prin tehnici de reproducere medical asistat\u0103<\/em><\/p><p>Diferen\u0163ele legislative dintre\u00a0 state\u00a0 \u00een materie de reproducere medical asistat\u0103 genereaz\u0103 noi tipuri de conflicte. \u00cen dou\u0103 cauze \u00eempotriva Fran\u0163ei (Mennesson \u015fi Labassee) \u00a0interzicerea rela\u0163iilor dintre tat\u0103l biologic \u015fi copiii n\u0103scu\u0163i de o mam\u0103 surogat \u00een str\u0103in\u0103tate constituie, \u00een opinia CEDO, o \u00eenc\u0103lcare a dreptului copilului. Instan\u0163ele franceze nu au recunoscut acordul de surogat pe baza c\u0103rora peten\u0163ii au fost declara\u0163i p\u0103rin\u0163i pentru c\u0103 legea intern\u0103 (Codul civil) nu permite. Practic, Curtea constat\u0103 o larg\u0103 marj\u0103 de apreciere pentru Fran\u0163a \u00een materie de maternitate surogat\u00a0 (dat\u0103 fiind lipsa consensului \u00eentre statele Europei) \u015fi o marj\u0103 redus\u0103 de apreciere \u00een ce prive\u015fte dreptul la identitate individual\u0103 (<em>Mennensson<\/em>, \u00a777-80) \u015fi urm\u0103re\u015fte ra\u0163ionamentul statului \u00een asigurarea echilibrului dintre interesul general \u015fi interesul copilului (<em>Labassee<\/em>,71-73). Nerecunoa\u015fterea produce o situa\u0163ie identitar\u0103 contradictorie: \u00een Fran\u0163a, spre deosebire de California, nu sunt accepta\u0163i ca fiind copiii p\u0103rin\u0163ilor lor (cu toate consecin\u0163ele inerente).<\/p><p>\u00cen fine, recent (<em>Paradiso \u015fi Campanelli<\/em>) s-a pus problema refuzului statului de\u00a0 a transcrie un certificat de na\u015ftere emis \u00een Rusia care atesta calitatea de p\u0103rin\u0163i a reclaman\u0163ilor (care apelaser\u0103 la serviciile unei clinici de reproducere \u015fi la o mam\u0103-surogat). Pentru c\u0103 asupra p\u0103rin\u0163ilor plana suspiciunea de fals (expertiza genetic\u0103 nu demonstra leg\u0103tura lor cu copilul) minorul a fost declarat abandonat, plasat \u00eentr-un centru de \u00eengrijire \u015fi propus spre adop\u0163ie. CEDO a apreciat c\u0103, fa\u0163\u0103 de copil, reclaman\u0163ii s-au comportat ca p\u0103rin\u0163i \u201e<em>de facto<\/em>\u201d timp de c\u00eeteva luni. \u00cen privin\u0163a men\u0163inerii echilibrului dintre interesele aflate \u00een joc (cel public \u015fi cele private) (Paradiso \u015fi Campanelli, \u00a786) instan\u0163a opineaz\u0103 c\u0103 interesul copilului trebuie s\u0103 primeze iar ingerin\u0163a autorit\u0103\u0163ilor italiene este dispropor\u0163ionat\u0103.<\/p><p><em>Interesul copilului \u00een cauze privind reunificarea familiei<\/em><\/p><p>Legat\u0103 de dreptul la liber\u0103 circula\u0163ie (\u015fi implicit, dreptul de intrare \u015fi reziden\u0163\u0103 pe teritoriul unui stat), reunificarea familial\u0103 are reglement\u0103ri specifice \u00een dreptul Uniunii Europene (art.21 TFEU,\u00a0 Directiva 2004\/38, Carta Drepturilor fundamentale a U.E.). F\u0103r\u0103 a intra \u00een detalii, subliniem c\u0103 art. 24 din Carta\u00a0 drepturilor\u00a0\u00a0 fundamentale a U.E. trebuie citit ca av\u00e2nd acela\u015fi con\u0163inut cu art.8 din Conven\u0163ia European\u0103 \u015fi astfel, \u201c\u00een toate ac\u0163iunile privind copiii, luate de autorit\u0103\u0163ile publice sau de institu\u0163ii private, interesul superior al copilului trebuie s\u0103 fie luat \u00een considerare. Fiecare copil are dreptul s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 rela\u0163ii personale normale cu p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd numai cazurile \u00een care acest lucru contravine intereselor sale\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 Curtea de Justi\u0163ie a U.E\u00a0 care dezvoltat o \u00eentreag\u0103 jurispruden\u0163\u0103 \u00een acest domeniu (\u00een\u00a0<em>Baumbast, Catherine Zhu, Man Lavette Chen, G. R. Zambrano , Carpenter \u015fi Dereci)<\/em>, CEDO\u00a0 a fost chemat\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentr-un num\u0103r de cazuri care au fost abordate prin prisma rela\u0163iilor de familie \u015fi a dreptului la via\u0163\u0103 privat\u0103. Argumentele Cur\u0163ii au fost \u00eens\u0103, de multe ori, contradictorii.<\/p><p>\u00cen\u00a0<em>Berisha<\/em>, autorit\u0103\u0163ile elve\u0163iene au refuzat s\u0103 acorde permis de \u015federe \u015fi au emis un ordin de expulzare celor trei copii n\u0103scu\u0163i \u00een Kosovo care au intrat ilegal pentru a locui cu familia \u015fi au r\u0103mas timp de trei ani.\u00a0 Curtea are \u00een vedere \u201cv\u00e2rsta copiilor (doi minori \u015fi unul major), situa\u0163ia \u00een \u0163ara de origine \u015fi gradul de dependen\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163ii lor\u201c (<em>Berisha,<\/em>\u00a0\u00a751) dup\u0103 care \u00eens\u0103, insist\u0103 pe leg\u0103turile pe care copiii le au cu \u0163ara de origine \u015fi pe \u201cputernicele\u201d leg\u0103turi de familie pe care le au acolo cu bunica (<em>Berisha<\/em>, 60). Mai\u00a0 mult, apreciaz\u0103 c\u0103 interesul lor superior este asigurat prin faptul c\u0103 pot oric\u00eend s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een Elve\u0163ia pentru a-\u015fi vedea p\u0103rin\u0163ii. Decizia, care sus\u0163ine c\u0103 art. 8 nu a fost \u00eenc\u0103lcat, este surprinz\u0103toare c\u00e2t\u0103 vreme nu a \u0163inut cont de buna integrare a copiilor la \u015fcoala din Elve\u0163ia, de rezultatele lor scolare \u015fi de consecin\u0163ele \u00eentreruperii educa\u0163iei pentru minori.<\/p><p>La aceea\u015fi concluzie ajunge Curtea \u00een cauza\u00a0<em>G\u0171l<\/em>\u00a0(1996) consider\u00e2nd justificat refuzul autorit\u0103\u0163ilor de a permite intrarea \u00een Elve\u0163ia a copilului de \u015fase ani pentru a locui cu p\u0103rin\u0163ii.<\/p><p>\u00cen cauza\u00a0<em>Sen<\/em>\u00a0(2001), \u00een care p\u0103rin\u0163ilor li s-a respins cererea de \u00eentregire a familiei prin\u00a0 acceptarea pe teritoriul Olandei a copilul (l\u0103sat \u00een grija bunicii \u00een Turcia), CEDO re\u0163ine \u00eenc\u0103lcarea art. 8 al Conven\u0163iei. Este pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd instan\u0163a schimb\u0103 accentele argument\u0103rii \u015fi insist\u0103 asupra importan\u0163ei statutului dob\u00e2ndit de tat\u0103 \u00een noua \u0163ar\u0103 de re\u015fedin\u0163\u0103 \u015fi a faptului c\u0103 leg\u0103turile de familie avute \u00een vedere nu sunt stabilite ulterior momentului emigr\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor. Mai mult, CEDO nu acord\u0103 aceea\u015fi importan\u0163\u0103 ca \u00een cazurile precedente faptului c\u0103, \u00een \u0163ara de origine, exist\u0103 rude apte s\u0103 \u00eengijeasc\u0103 copilul (Sen,\u00a741).<\/p><p><strong><em>Concluzii<\/em><\/strong><\/p><p>Invocarea interesului superior al copilului \u00een fa\u0163a instan\u0163elor ca o simpl\u0103 incanta\u0163ie este periculoas\u0103 pentru c\u0103 poate justifica orice practic\u0103 \u015fi orice interpretare, favoriz\u00e2nd arbitrariul.\u00a0 Pe de alt\u0103 parte, complexitatea cazurilor care \u00a0reflect\u0103 impactul progresului medical asupra drepturilor omului decurge dintr-o imens\u0103 presiune exercitat\u0103 asupra unui stat care trebuie s\u0103 accepte o practic\u0103 interzis\u0103 de dreptul intern pentru a legaliza rela\u0163iile dintre copii \u015fi p\u0103rin\u0163i stabilite \u00een str\u0103in\u0103tate. Desigur, identificarea solu\u0163iei optime pentru un copil ridic\u0103 numeroase probleme \u00eentr-o lume \u00een permanent\u0103 schimbare, \u00een care cuplul este se redefine\u015fte \u015fi no\u0163iunea de parentalitate este at\u00e2t de divers\u0103. \u00cen ciuda acestor dificult\u0103\u0163i, judec\u0103torilor na\u0163ionali le revine sarcina unei corecte evalu\u0103ri a tuturor aspectelor de care depinde dezvoltarea, bun\u0103starea \u015fi viitorul copiilor.<\/p><\/div><p>\u00a0\u00a0<strong>Prof.univ.dr. Aurora Ciuc\u0103<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><div><hr \/><p>* A. Ciuc\u0103,\u00a0<em>Interesul superior al copilului. Noi sensuri ale unei \u201cformule magice<\/em>\u201d\u00a0 IDEO, Romanian Journal of Philosophical and Social Studies, Vol.2 (2017), Issue 1, pp.3-10.\u00a0<a href=\"http:\/\/ideo.acadiasi.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">http:\/\/ideo.acadiasi.ro\/<\/a><\/p><p><strong>Bibliografie<\/strong><\/p><p>Jean Carbonnier,\u00a0<em>Droit civil<\/em>, 21e \u00e9d., Tome 2,\u00a0<em>La famille, l\u2019enfant, le couple<\/em>\u00a0(PUF, 2000), 85.<\/p><p>Godsglory Ifezue, Maria Rajabali \u201eProtecting the Interest of the Child\u201d,\u00a0<em>Cambridge Journal of Internationaland Comparative Law<\/em>\u00a0(2)1:78(2013), DOI:10.7574\/cjicl.02.01.77<\/p><p>Jean Carbonnier, \u201eLes notions \u00e0 contenu variable dans le dorit fran\u00e7ais de la famille\u201d, in C.Perelman et R.Vander Elst,\u00a0<em>Les notions \u00e0 contenu variable en droit<\/em>, (Bruxelles, 1984), 99.<\/p><p>Ciuc\u0103, \u201eInteresul copilului nen\u0103scut vs. dreptul la identitate al persoanei\u00a0\u201c, \u00een\u00a0\u00a0<em>Idei \u015fi valori perene \u00een \u015ftiin\u0163ele socio-umane<\/em>,\u00a0<em>Studii \u015fi cercet\u0103ri<\/em>, Tomul XVII, Academia Rom\u00e2n\u0103, Fliliala Ia\u015fi, Institutul de Cercet\u0103ri Economice \u015fi Sociale \u00ab\u00a0Gh. Zane\u00a0\u00bb, Departamentul de \u015ftiin\u0163e socio-umane, (Argonaut, Cluj Napoca), 2012, 96.<\/p><p>Elisabeth Marquardt,\u00a0<em>The Revolution in Parenthood. An Emerging Global Clash Between the Adult Rights and Children\u2019s Needs<\/em>, (Institute for American Values, 2006), 10.<\/p><p>G.Puppink, PhD, \u201eHad the woman been a man\u2026Commnents on the ECHR rulling of X and Others vs. Austria on homosexual adoption and the abandonment of natural law\u201d, TurtleBayUN, URL:http:\/\/wp.me\/p23AKd-2DA<\/p><p>Elena Falletti,\u00a0 \u201eHomosexual Single Individuals\u2019 Right to Adopt Before the ECHR and the French Legal Context\u201d,Human Rights Brief 18, no.2 (2011), 26-29\u00a0<a href=\"https:\/\/digitalcommons.wcl.american.edu\/hrbrief\/vol18\/iss2\/5\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">www.digitalcommons.wcl.american.edu\/hrbrief\/vol18\/iss2\/5<\/a><\/p><p>Websites:<\/p><p><u>http:\/\/www2.ohchr.org.CRC_C_GC_14ENG<\/u>\u00a0\u00a0 General Comment on the Best Interest of the Child (CDC, Comentariul General Nr. 14 (2013) cu privire la dreptul copilului ca interesul superior al acestuia s\u0103 fie considerat primordial, adoptat de c\u0103tre Comitet la a \u015faizeci \u015fi doua sa sesiune (14 ianuarie \u20131 februarie 2013).<\/p><p>http:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng=001-99605\u00a0 Cazurile\u00a0:<\/p><p>ECHR, X.Y, Z vs. United Kingdom, Appl. 21830\/93, par.47.<\/p><p>ECHR, Schalk and Kopf vs. Austria (Application no.30141\/04, Judgment 24.06\/2010)<\/p><p>ECHR, Kroon et.al. v. the Netherlands, Appl. 18535\/91, Judgment 27.10.1994<\/p><p>ECHR, Eberhard and M. V. Slovenia, Appl. 8673\/05, 9733\/05, Dec.1.12.2009<\/p><p>ECHR, Moretti and Benedetti v. Italy, Appl. No. 16318\/07, Judgment 27 apr.2010.<\/p><p>ECHR, Case o f S.H. and Others v. Austria, Appl. 57813\/00, Judgment 3.11.2011<\/p><p>ECHR, X and others vs. Austria, Appl. No.19010\/07, Arr\u00eat (Grand Chambre) 19.02\/2013<\/p><p>ECHR, E.B.vs. France, Appl. no.43546\/02, Judgment (Grand Chamber)22.01\/2008<\/p><p>ECHR, YC v.U.K, Appl.547\/10, Court (Fourth Section),\u00a0Judgment 13\/03\/2012<\/p><p>ECHR, Odi\u00e8vre v. France, 13 febr.2003 (Grand Chambre).<\/p><p>ECHR, Krisztian Barnab\u00e0s T\u00f3th v. Hungary, Appl. 48494\/06, Judgment 12.02.2013<\/p><p>CEDO, Ostace vs. Rom\u00e2nia, Cererea nr. 12547\/06, decizia din 25 febr.2014<\/p><p>Kru\u0161kovi\u0107 v. Croa\u0163ia, Application no. 46185\/08, Judgment 21.June 2011<\/p><p>ECHR, Mennesson and Others v. France, Application no. 65192\/11, Judgement (Fifth Section),\u00a0 26\/06\/2014<\/p><p>ECHR, Labassee v. France, Appl.no. 65941\/11, Judgment 26.06.2014<\/p><p>CEDO, Paradiso and Campanelli v. Italia, Cerere no. 25358\/12, Hot\u0103r\u00e2re\u00a0\u00a0 27.01.2015<\/p><p>ECHR, Berisha v. Switzerland, Appl.948\/12, Judgment 2013<\/p><p>ECHR, G\u0171l v. Switzerland, Appl.23218\/94, Judg.1996.<\/p><p>ECHR, Sen v. the Netherlands 31465\/96, Judgment Dec.2001.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2048\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"8\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2048\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Despre Pierderea Bl\u00e2nde\u021bii \u00cen Educa\u021bie: O Analiz\u0103 A Fenomenului De Bullying<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2048\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"8\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2048\"><p>\u00cen actul educa\u021bional, \u00een\u0103l\u021barea spiritual\u0103 incumb\u0103 ambelor p\u0103r\u021bi: profesorul \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea sub preocuparea permanent\u0103 a educa\u021biei elevului\/studentului c\u00e2t \u0219i sub con\u0219tiin\u021ba necesit\u0103\u021bii propriei dezvolt\u0103ri spirituale deoarece eficien\u021ba actului educa\u021bional depinde \u00een mod direct de devotamentul, deschiderea \u0219i empatia profesorului. \u00cen acela\u0219i mod se concretizeaz\u0103 \u0219i chemarea c\u0103tre educa\u021bie a individului dornic de cunoa\u0219tere. Fiind o \u00eengem\u0103nare spiritual\u0103 \u00eentru efortul comun al p\u0103r\u021bilor implicate de a tinde c\u0103tre des\u0103v\u00e2r\u0219ire, educa\u021bia presupune, prin ea \u00eens\u0103\u0219i, \u00eendep\u0103rtarea Fiin\u021bei de neajunsurile umane. Dup\u0103 cum afirma Aristotel \u00een lucrarea\u00a0<em>Politica\u00a0<\/em>scopul educa\u021biei rezid\u0103 \u00een\u00a0<em>a-l face pe om s\u0103 iubeasc\u0103 ceea ce este demn de a fi iubit \u0219i s\u0103 urasc\u0103 ceea ce trebuie ur\u00e2t<\/em>. \u00cen acest punct, devine evident c\u0103 inserarea\u00a0<em>violen\u021bei\u00a0<\/em>\u00een actul educa\u021bional este o dihotomie ne-necesar\u0103. Educa\u021bia reprezint\u0103 principalul mijloc de cunoa\u0219tere a indivizilor, a comunit\u0103\u021bilor umane, a tradi\u021biei \u0219i culturii popoarelor \u2013 motiv pentru care aceasta constituie instrumentul adecvat asigur\u0103rii solidarit\u0103\u021bii umane \u0219i a p\u0103cii \u00eentre na\u021biuni. Pe cale de consecin\u021b\u0103, fiind un instrument destinat a servi concilierii, este paradoxal ca actul educa\u021bional s\u0103 fie purt\u0103tor de violen\u021b\u0103.<\/p><p>Insinuarea \u0219i constan\u021ba fenomenului violen\u021bei \u00een mediul educa\u021bional a determinat comunitatea interna\u021bional\u0103 s\u0103 con\u0219tientizeze \u00eenceputul degrad\u0103rii climatului destinat realiz\u0103rii educa\u021biei \u0219i s\u0103 abordeze \u00een mod sistemic aceast\u0103 problem\u0103 prin formularea de politici \u0219i instrumente specializate. \u00cen articolul 19 din\u00a0<em>Conven\u021bia Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite cu privire la drepturile copilului<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0este instituit cadrul general de protec\u021bie al copilului \u00eempotriva actelor de violen\u021b\u0103, fiind incluse \u00een sfera de cuprindere a acestora v\u0103t\u0103marea, abuzul fizic sau mintal, actele de abandon sau neglijen\u021b\u0103, relele tratamente sau exploatarea, inclusiv abuzul sexual. Comentariul General nr. 13 al Comitetului Drepturilor Copilului avanseaz\u0103 unele coordonate de analiz\u0103 \u0219i interpretare a articolului 19 din Conven\u021bie, fiind subliniat\u0103 ideea conform c\u0103reia\u00a0<em>termenul de violen\u021b\u0103\u00a0<\/em>nu trebuie interpretat \u00een niciun fel pentru a minimiza impactul ci trebuie s\u0103 includ\u0103 formele non-fizice \u0219i\/sau neinten\u021bionate de prejudiciu (cum ar fi, printre altele, neglijarea \u0219i maltratarea psihologic\u0103).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>\u00cen opinia Comitetului, exprimarea cuprinz\u0103toarea utilizat\u0103 \u00een articolul 19 al Conven\u021biei : \u201doricare forme de violen\u021b\u0103\u201d nu las\u0103 loc derog\u0103rilor \u00een materie \u0219i, pe cale de consecin\u021b\u0103, nu admite nicio form\u0103\/niciun nivel de violen\u021b\u0103 legalizat\u0103 \u00eempotriva copiilor. \u00cen completare, Comitetul recunoa\u0219te c\u0103\u00a0<em>frecven\u021ba, gravitatea prejudiciului \u0219i inten\u021bia de a face r\u0103u nu sunt condi\u021bii prealabile pentru defini\u021biile violen\u021bei. Statele P\u0103r\u021bi se pot referi la astfel de factori \u00een strategiile de interven\u021bie pentru a permite r\u0103spunsuri propor\u021bionale \u00een interesul superior al copilului, dar defini\u021biile nu trebuie \u00een niciun caz s\u0103 erodeze dreptul absolut al copilului la demnitatea uman\u0103 \u0219i integritatea fizic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 prin descrierea unor forme de violen\u021b\u0103 ca fiind legal \u0219i sau social acceptabile.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Comentariul Comitetului include \u00een categoria\u00a0<em>violen\u021bei mentale\u00a0<\/em>bullyingul comis de adul\u021bi sau de copii, inclusiv agresiunea de tip bullying comis\u0103 prin intermediul tehnologiei informa\u021biei \u0219i comunic\u0103rii precum telefoanele mobile \u0219i internetul (cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de\u00a0<em>cyberbullying<\/em>).<\/p><p>Recunosc\u00e2nd importan\u021ba educa\u021biei libere de orice form\u0103 de violen\u021b\u0103, Consiliul Europei adopt\u0103 documente programatice av\u00e2nd scopul de a asigura mijloace flexibile pentru gestionarea\u00a0<em>conflictelor educa\u021bionale.\u00a0<\/em>Articolul 13 din\u00a0<em>Carta Consiliului Europei privind educa\u021bia pentru cet\u0103\u021benie democratic\u0103 \u0219i educa\u021bia pentru drepturile omului<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0stabile\u0219te, sub denumirea marginal\u0103\u00a0<em>aptitudini pentru promovarea coeziunii sociale, evaluarea diversit\u0103\u021bii \u0219i gestionarea diferen\u021belor \u0219i conflictelor<\/em>\u00a0metode de promovare a educa\u021biei non-conflictuale:\u00a0<em>\u00een toate domeniile educa\u021biei, Statele Membre ar trebui s\u0103 promoveze abord\u0103ri educa\u021bionale \u0219i metode de predare care urm\u0103resc s\u0103 \u00eenve\u021be copiii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 \u0219i multicultural\u0103 \u0219i s\u0103 permit\u0103 cursan\u021bilor s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cuno\u0219tin\u021bele \u0219i abilit\u0103\u021bile pentru a promova coeziunea social\u0103, \u00een scopul de a valorifica diversitatea \u0219i egalitatea, de a aprecia diferen\u021bele \u2013 \u00een special \u00eentre diferite credin\u021be \u0219i grupuri etnice \u2013 \u0219i de a solu\u021biona dezacordurile \u0219i conflictele \u00eentr-o manier\u0103 non-violent\u0103 cu respectarea drepturilor fiec\u0103ruia, precum \u00een scopul combaterii tuturor formelor de discriminare \u0219i violen\u021b\u0103, \u00een special a bullyingului \u0219i h\u0103r\u021buirii.<\/em><\/p><p>Fenomenul bullying-ului a fost con\u0219tientizat de comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een anul 2019 -moment \u00een care cadrul juridic na\u021bional a fost amendat prin adoptarea Legii nr. 221 pentru modificarea \u0219i completarea Legii educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[5]<\/sup><\/a>. Conform Legii 221\/2019, Legea educa\u021biei na\u021bionale a fost completat\u0103 prin introducerea\u00a0<strong>defini\u021biei legale a\u00a0<em>bullying-ului<\/em><\/strong>\u00a0pe urm\u0103toarele coordonate:\u00a0<em>\u00a0Violen\u0163a psihologic\u0103 \u2013 bullying este ac\u0163iunea sau seria de ac\u0163iuni fizice, verbale, rela\u0163ionale \u015fi\/sau cibernetice, \u00eentr-un context social dificil de evitat, s\u0103v\u00e2r\u015fite cu inten\u0163ie, care implic\u0103 un dezechilibru de putere, au drept consecin\u0163\u0103 atingerea demnit\u0103\u0163ii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, \u00eendreptate \u00eempotriva unei persoane sau grup de persoane \u015fi vizeaz\u0103 aspecte de discriminare \u015fi excludere social\u0103, care pot fi legate de apartenen\u0163a la o anumit\u0103 ras\u0103, na\u0163ionalitate, etnie, religie, categorie social\u0103 sau la o categorie defavorizat\u0103 ori de convingerile, sexul sau orientarea sexual\u0103, caracteristicile personale, ac\u0163iune sau serie de ac\u0163iuni, comportamente ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een toate spa\u0163iile destinate educa\u0163iei \u015fi form\u0103rii profesionale.<\/em><\/p><p>Din defini\u021bia avansat\u0103 de prevederile legale, fenomenul bullyingului este specific mediului educa\u021bional (fie c\u0103 acesta este reprezentat de unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt sau de structuri specializate \u00een prestarea serviciilor de formare) prin care sunt afectate dou\u0103 coordonate esen\u021biale ale persoanei umane: demnitatea \u0219i nediscriminarea. Lu\u00e2nd \u00een considerare con\u021binutul ideatic complex al valorilor umane ocrotite prin reglementarea bullying-ului, legiuitorul a apreciat ca fiind necesare \u0219i utile\u00a0<em>Normele metodologice de aplicare a amendamentelor aduse Legii nr.1\/2011 privind educa\u021bia na\u021bional\u0103\u00a0<\/em>\u00een domeniul violen\u021bei.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[6]<\/sup><\/a><\/p><p>Pentru a adopta o abordare integrat\u0103 asupra fenomenului, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 221\/2019 elaboreaz\u0103 o strategie alc\u0103tuit\u0103 din ac\u021biuni de prevenire \u0219i de combatere a bullyingului structurat\u0103 \u00een dou\u0103 anexe dup\u0103 cum urmeaz\u0103: Anexa 1 la normele metodologice are ca obiect al reglement\u0103rii\u00a0<em>Prevenirea bullyingului \u015fi a cyberbullyingului \u00een unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar<\/em>\u00a0\u00een timp ce Anexa 2 propune\u00a0<em>Combaterea bullyingului \u015fi a cyberbullyingului \u00een unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt prin interven\u0163ie integrat\u0103, prin identificare \u015fi semnalare<\/em>. Ac\u021biunile de prevenire \u0219i combatere sunt complementare \u00eentruc\u00e2t prevenirea este eficient\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care autorit\u0103\u021bile proiecteaz\u0103, pe termen mediu \u0219i lung, obiectivele urm\u0103rite \u00een materie \u0219i m\u0103surile adiacente atingerii acestora iar activitatea de combatere \u00ee\u0219i dovede\u0219te utilitatea \u00een temeiul unei prognoz\u0103rii minu\u021bioase deja antamate.<\/p><p>Conform art. 1, alin. 2 din Anexa 1 la normele metodologice\u00a0<em>prevenirea\u00a0<\/em>se realizeaz\u0103 \u00een func\u021bie de specificul fiec\u0103rei unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt prin:\u00a0<em>a) implementarea, la nivelul unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, a unui plan \u015fcolar de prevenire \u015fi combatere a violen\u0163ei, a unor programe\/proiecte\/campanii cu scopul de cre\u015ftere a coeziunii grupului de copii \u015fi a comunit\u0103\u0163ii copii-adul\u0163i, con\u015ftientizarea consecin\u0163elor violen\u0163ei psihologice \u2013 bullying, eliminarea cauzelor\/riscurilor\/vulnerabilit\u0103\u0163ilor care ar putea determina producerea de astfel de comportamente; b) desf\u0103\u015furarea unor activit\u0103\u0163i de informare \u015fi con\u015ftientizare, \u00een colaborare cu alte institu\u0163ii sau speciali\u015fti cu competen\u0163e \u00een domeniu; c) promovarea unui climat educa\u0163ional care \u00eencurajeaz\u0103 atitudinile pozitive, nonviolente \u015fi suportive \u00eentre membrii comunit\u0103\u0163ii de pre\u015fcolari\/elevi \u015fi adul\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163area \u015fi exersarea empatiei, a interac\u0163iunilor \u00eentre ace\u015ftia, de tip c\u00e2\u015ftig reciproc, implicarea particip\u0103rii pre\u015fcolarilor\/elevilor de toate v\u00e2rstele la toate deciziile care \u00eei privesc \u015fi promovarea ac\u0163iunilor de la egal la egal \u00eentre pre\u015fcolari\/elevi; d) promovarea rela\u0163iilor democratice \u00eentre copii \u015fi adul\u0163i, prin toleran\u0163\u0103, respect, incluziune \u015fi solidaritate; e) implementarea de m\u0103suri administrativ-organizatorice, care s\u0103 contribuie la crearea unui mediu securizant din punct de vedere fizic \u015fi emo\u0163ional pentru copii, \u00een unitatea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, precum montarea de camere de luat vederi, profesori de serviciu, asigurarea pazei spa\u0163iilor educa\u0163ionale, dispunerea mobilierului \u00een clas\u0103 \u00een scopul facilit\u0103rii colabor\u0103rii \u00eentre copii, promovarea lucrului \u00een echip\u0103, constituirea forma\u0163iunilor de studiu, conform prevederilor legale; f) formarea cadrelor didactice \u00een sensul dezvolt\u0103rii personale \u015fi al utiliz\u0103rii metodelor de disciplin\u0103 pozitiv\u0103.<\/em><\/p><p>Lu\u00e2nd \u00een considerare dimensiunea psihologic\u0103 care \u021bine de esen\u021ba bullyingului ac\u021biunile preventive trebuie s\u0103 fie caracterizate printr-un model flexibil \u0219i dinamic, \u00een acord cu promovarea valorilor umane \u0219i cu respectarea drepturilor copiilor. Av\u00e2nd ca sfer\u0103 de ac\u021biune planul psihologic al individului, realizarea bullyingului este facilitat\u0103 prin apel la instrumente complexe \u0219i adeseori insidioase, exist\u00e2nd riscul s\u0103 prefigureze ac\u021biuni neutre care, prin forma inten\u021bionat\u0103, s\u0103 fie apte de a produce suferin\u021b\u0103. Psihologicul fiind \u00een intim\u0103 conexiune cu spiritualul, este clar c\u0103 ac\u021biunile de bullying pot fi prognozate prin apel la strategii fundamentate pe sensibilizarea participan\u021bilor la educa\u021bie fa\u021b\u0103 de\u00a0<em>empatie\u00a0<\/em>\u2013 ca principiu de baz\u0103 al raport\u0103rii la\u00a0<em>alteritate.<\/em>\u00a0Prevenirea faptelor de violen\u021b\u0103 \u00een sistemul educa\u021bional nu \u00eenseamn\u0103,\u00a0<em>de plano,\u00a0<\/em>negarea contradictorialit\u0103\u021bii umane; dimpotriv\u0103, primul demers rezid\u0103 \u00een sesizarea conflictualit\u0103\u021bii inerente fiin\u021bei umane \u0219i \u00een demararea de tentative corelative de atenuare a acestora. Natura uman\u0103 conflictual\u0103 nu poate fi negat\u0103 \u00eens\u0103 nici nu se cuvine s\u0103 fie integrat\u0103 \u00een procesul educa\u021bional \u00een form\u0103 violent\u0103. Revine deci educa\u021biei rolul de a modela natura conflictual\u0103 a individului \u0219i de a o trece sub t\u0103cere \u00een contextul rela\u021bion\u0103rii cu ceilal\u021bi. Normele metodologice propun mijloace concrete de poten\u021bare a\u00a0 laturii umane non-violente \u0219i de stabilire a unui model de interac\u021biune bazat pe\u00a0<em>dialog, con\u0219tientizarea oportunit\u0103\u021bilor de comunicare, implicarea cadrelor didactice, nondiscriminarea,\u00a0<\/em>etc.<\/p><p>\u00cen contrapondere, ac\u021biunile de combatere sunt precizate \u00een art. 2 din Anexa 2 normele metodologice, fiind sintetizate \u00een urm\u0103toarele aspecte:\u00a0<em>a) identificarea situa\u0163iilor de bullying; b) semnalarea suspiciunilor sau a situa\u0163iilor identificate de bullying; c) colaborarea proactiv\u0103 a persoanelor responsabile din unitatea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een echipa multidisciplinar\u0103 constituit\u0103 pe caz pentru solu\u0163ionarea acestuia; d) analiza \u015fi solu\u0163ionarea cazului; e) luarea m\u0103surilor de prevenire a reiter\u0103rii cazurilor de violen\u0163\u0103 psihologic\u0103 \u2013 bullying \u00eempotriva aceleia\u015fi victime\/asupra altor victime.<\/em><\/p><p>Combaterea este consecvent\u0103 cu activitatea de prevenire deoarece nu se rezum\u0103 la eradicarea violen\u021bei, extinz\u00e2ndu-se inclusiv la ultima ipotez\u0103 enumerat\u0103 de normele metodologice:\u00a0<em>luarea de m\u0103suri prin care s\u0103 se \u00eempiedice orice recrudescen\u021b\u0103 a fenomenului de bullying.\u00a0<\/em>\u00cen mod similar prevenirii, combaterea este un proces de anvergur\u0103, implic\u00e2nd to\u021bi actorii purt\u0103tori de mize \u00een cadrul procesului educa\u021bional-de la cadre didactice, la f\u0103ptuitor \u0219i victime.<\/p><p>Etapa combaterii reprezint\u0103 un prilej de reflec\u021bie\u00a0 \u0219i analiz\u0103 asupra cazurilor de bullying astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie constituit\u0103 o replic\u0103 violent\u0103 ci, mai degrab\u0103, s\u0103 fie identificate mijloace de restabilire a situa\u021biei \u00eenc\u0103lcate \u0219i de reconstruc\u021bie a planului psihologic al persoanelor implicate \u00een\u00a0<em>perioada post-conflict.<\/em><\/p><p><strong>Cyberbullyingul<\/strong>\u00a0constituie o problematic\u0103 aparte a fenomenului violen\u021bei \u00een unit\u0103\u021bile \u0219colare deoarece mediul s\u0103u de manifestare (mediul online) este preferat de tineri pentru comunicare \u0219i socializare. Defini\u021bia cyberbullyingului avansat\u0103 de Capitolul I, articolul 1, litera c din Normele metodologice \u021bine cont de particularit\u0103\u021bile realit\u0103\u021bii virtuale \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia se manifest\u0103 actele de violen\u021b\u0103:\u00a0<em>violen\u0163\u0103 psihologic\u0103 cibernetic\u0103 sau cyberbullyingul const\u0103 \u00een ac\u0163iuni care se realizeaz\u0103 prin intermediul re\u0163elelor de internet, calculator, tablet\u0103, telefon mobil \u015fi poate cuprinde elemente de h\u0103r\u0163uire online, al\u0103turi de un con\u0163inut ilegal \u015fi\/sau ofensator care se refer\u0103 la orice comportament mediat de tehnologie, identificat \u00een spa\u0163iul de social-media, website-uri, mesagerie. Aceast\u0103 form\u0103 de violen\u0163\u0103 nu se limiteaz\u0103 la comportamente repetate de tip: mailuri, post\u0103ri, mesaje, imagini, filme cu un con\u0163inut abuziv\/jignitor\/ofensator, aceasta \u00eensemn\u00e2nd, de asemenea, \u015fi excluderea deliberat\u0103\/marginalizarea unui copil \u00een spa\u0163iul online, spargerea unei parole de cont personal de e-mail, derulate pe grupuri \u015fi re\u0163ele de socializare online sau prin alte forme de comunicare electronic\u0103 online (\u2026).<\/em><\/p><p>\u00cen literatura de specialitate exist\u0103 opinii diferite relative la fenomenul bullyingului, contur\u00e2ndu-se, \u00een principal, dou\u0103 direc\u021bii de g\u00e2ndire: (1) conform unor doctrinari, cyberbullyingul nu se diferen\u021biaz\u0103 de bullying dec\u00e2t prin contextul (tehnologic sau real) \u00een care se manifest\u0103 violen\u021ba; (2) \u00eentr-o alt\u0103 opinie, (la care achies\u0103m), cyberbullyingul este o form\u0103 aparte de agresiune, av\u00e2nd propriile particularit\u0103\u021bi prin compara\u021bie cu bullyingul manifestat \u00een realitatea concret\u0103. Astfel, dac\u0103 bullyingul presupune un domeniu geografic \u0219i temporal limitat, \u00een cazul cyberbullyingului, domeniul geografic \u0219i temporal este aproape nelimitat. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, cyberbullyingul este circumscris agresiunii electronice \u2013 concept care, la r\u00e2ndul s\u0103u, este definit ca\u00a0<em>v\u0103t\u0103marea inten\u021bionat\u0103 cauzat\u0103 de utilizarea mijloacelor electronice unei persoane sau unui grup de persoane, indiferent de v\u00e2rsta lor, care percep astfel de acte ca fiind ofensatoare, derogatorii, d\u0103un\u0103toare sau nedorite.<\/em><\/p><p>Agresiunea electronic\u0103 este mai cuprinz\u0103toare dec\u00e2t cyberbullyingul pentru c\u0103 aceasta nu este condi\u021bionat\u0103 de elementul\u00a0<em>repetitiv\u00a0<\/em>sau de\u00a0<em>dezechilibre de putere\u00a0<\/em>\u0219i, de asemenea, se extinde la situa\u021bii \u00een care actele de agresiune\/intimidare sunt comise \u00eentre persoane care nu se cunosc \u00een lumea real\u0103. Deci, cyberbullyingul nu acoper\u0103 dec\u00e2t comportamentele desf\u0103\u0219urate prin mijloacele tehnologiei informa\u021biei \u0219i comunica\u021biilor (excluz\u00e2nd, cu titlu de exemplu, actele agresive const\u00e2nd \u00een piratarea profilului de socializare).<\/p><p>Accept\u00e2nd tr\u0103s\u0103turile particulare ale cyberbullyingului, \u00een literatura de specialitate au fost identificate mijloacele electronice sau digitale prin care este comis abuzul:\u00a0<em>v\u0103t\u0103marea inten\u021bionat\u0103 const\u00e2nd \u00een inten\u021bia f\u0103ptuitorului de a produce v\u0103t\u0103m\u0103ri victimei pun\u00e2nd \u00een aplicare comportamente nepl\u0103cute \u0219i dureroase \u00eempotriva sa; dezechilibrul de putere, desemn\u00e2nd avantajul f\u0103ptuitorului asupra victimei, semnific\u00e2nd c\u0103 victima nu se poate ap\u0103ra cu u\u0219urin\u021b\u0103; repetarea actelor de agresiune \u0219i producerea unui prejudiciu semnificativ victimei .\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[7]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Apreciem c\u0103 periculozitatea comportamentului de tip cyberbullying este mai accentuat\u0103 prin compara\u021bie cu actele de bullying comise \u00een realitatea concret\u0103 dat fiind faptul c\u0103 agresorul dispune de multiple forme de camuflare a identit\u0103\u021bii iar victima este mult mai expus\u0103 \u00een comunicarea prin canalele de socializare. Totodat\u0103, domeniul geografic \u0219i temporal al h\u0103r\u021buirii informatice sunt aproape nelimitate astfel \u00eenc\u00e2t h\u0103r\u021buirea virtual\u0103 poate ap\u0103rea oric\u00e2nd \u0219i oriunde, inclusiv \u00een afara orarului \u0219colar. Caracterul public al informa\u021biilor postate \u00een mediul virtual sunt accesibile persoanelor interesate pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103 de timp, produc\u00e2nd traume fizice \u0219i psihologice persoanei vizate \u0219i gener\u00e2nd, pe termen lung, izolare social\u0103 \u0219i nesiguran\u021b\u0103.<\/p><p>Cu toate acestea, Normele metodologice nu acord\u0103 o importan\u021b\u0103 special\u0103 cyberbullingului, prin formularea lor abord\u00e2nd problematica bullyingului \u0219i a cyberbullyingului \u00een mod alternativ, f\u0103r\u0103 a aloca un ansamblu de reglement\u0103ri juridice specializate acestuia din urm\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, normele metodologice produc un efect superfluu, cre\u00e2nd doar aparen\u021ba reglement\u0103rii cyberbullyingului \u00eens\u0103, l\u0103s\u00e2nd neadresate, pe fond, aspectele privitoare la\u00a0<em>cauzalitatea, efectele, formele de manifestare\u00a0<\/em>specifice violen\u021bei din mediul virtual. \u00cen acest punct se eviden\u021biaz\u0103 limitele formale ale normelor metodologice: de a analiza problema violen\u021bei \u00een contextul exercit\u0103rii dreptului la educa\u021bie \u00een domeniul preuniversitar \u00een absen\u021ba unei perspective integratoare.<\/p><p>De\u0219i preven\u021bia \u0219i combaterea au aplicabilitate inclusiv \u00een domeniul gestion\u0103rii cyberbullyingului, eficien\u021ba aplicabilit\u0103\u021bii acestora este condi\u021bionat\u0103 de\u00a0<em>un grad ridicat de descriptivism al condi\u021biilor de existen\u021b\u0103 \u0219i de manifestare a cyberbullyingului.<\/em><\/p><p>Un alt aspect perfectibil al Normelor metodologice adoptate \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii bullyingului const\u0103 \u00een extinderea aplicabilit\u0103\u021bii acestora\u00a0<em>sferei universitare<\/em>. Cu toate c\u0103 la nivel universitar climatul educa\u021bional este mai flexibil iar gradul de maturitate al studen\u021bilor este, incontestabil, mai ridicat dec\u00e2t cel al elevilor din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, actele de bullying nu pot fi\u00a0 totalmente excluse. \u00cen consecin\u021b\u0103, se impune extinderea \u0219i adaptarea mijloacelor de prevenire \u0219i combatere a bullyingului la particularit\u0103\u021bile mediului universitar, prin luarea \u00een considerare a specificului dezvolt\u0103rii psihologice al actorilor implica\u021bi \u0219i a rela\u021bion\u0103rii dintre ace\u0219tia. Totodat\u0103, componentele cyberbullyingului nu pot fi trecute \u00een subsidiar \u00een condi\u021biile \u00een care pandemia COVID-19 a produs reconfigurarea climatului educa\u021bional \u0219i translatarea activit\u0103\u021bilor educa\u021bionale din mediul fizic \u00een cel virtual, forul intern al participan\u021bilor la procesul educa\u021bional (elevi sau studen\u021bi) fiind, la r\u00e2ndul s\u0103u, supus revizuirii \u0219i\/sau transform\u0103rii.<\/p><p>\u00cen literatura de specialitate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0a fost subliniat\u0103 ideea conform c\u0103reia efectele actelor de agresiune de tipologia\u00a0<em>bullyingului<\/em>\u00a0\u0219i a\u00a0<em>cyberbullyingului<\/em>\u00a0sunt vizibile prin denaturarea climatului educa\u021bional care ar trebui s\u0103 asigure, \u00een mod necondi\u021bionat, ocrotire \u0219i sprijin; \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, este afectat\u0103 starea psihic\u0103 a victimelor dar \u0219i cea a agresorului. \u00cen scopul prezent\u0103rii \u00eentr-un limbaj comun a problemelor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 produs\u0103 de agresiunea de tip bullying \u0219i\/sau cyberbullying, psihologii folosesc manuale de diagnosticare a tulbur\u0103rilor mentale dar \u0219i clasificarea interna\u021bional\u0103 a bolilor utilizat\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>. La pozi\u021bia F91 din clasificarea OMS,\u00a0<em>bullyingul\u00a0<\/em>este men\u021bionat ca\u00a0<em>form\u0103 de manifestare a tulbur\u0103rilor de conduit\u0103 caracterizate printr-un model comportamental asocial, agresiv sau sfid\u0103tor.\u00a0<\/em>Tulbur\u0103rile de conduit\u0103 sociale, av\u00e2nd caracter repetat \u0219i persistent (\u00een categoria c\u0103rora este inclus bullyingul) se caracterizeaz\u0103 prin \u00eenc\u0103lcarea normelor comportamentale dezirabile, adecvate v\u00e2rstei, concretiz\u00e2ndu-se \u00een ac\u021biuni cu un grad mai ridicat de severitate dec\u00e2t mali\u021biozitatea pueril\u0103 sau rebeliunea specific\u0103 v\u00e2rstei adolescen\u021bei care se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe o durat\u0103 de timp medie sau extins\u0103 (6 luni sau mai mult). Tulbur\u0103rile de conduit\u0103 bazate pe afec\u021biuni psihice pot fi asociate unor boli mai grave (depresia, schizofrenia) \u2013 fapt pentru care este necesar s\u0103 fie stabilit, cu prioritate, un diagnostic de baz\u0103.<\/p><p>Pentru a-\u0219i atinge\u00a0<em>scopul paideic<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[10]<\/strong><\/a><\/em>, educa\u021bia trebuie s\u0103 fie s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een acord cu bun\u0103tatea oferit\u0103 celui care prime\u0219te educa\u021bia \u0219i cu iubirea pentru cunoa\u0219tere a tuturor partenerilor implica\u021bi \u00een procesul educa\u021bional. Violen\u021ba \u2013 indiferent de punctul de pornire \u0219i de formele de manifestare- trebuie s\u0103 fie abordat\u0103 \u00een mod coerent \u0219i continuu pentru a putea valoriza efectele educa\u021biei la cel mai \u00eenalt nivel. Comportamentul violent este generat de pulsiunile ne-educate \u0219i nu poate fi trecut sub t\u0103cere \u00eentruc\u00e2t o atare negare ar fi contrar\u0103 \u00eens\u0103\u0219i esen\u021bei educa\u021biei. Con\u0219tientizarea este primul nivel de abordare a violen\u021bei \u0219i asigur\u0103 premisa unor ac\u021biuni coerente de prevenire \u0219i combatere. Multiplicarea actelor de bullying \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 este expresia \u00eendep\u0103rt\u0103rii oamenilor de lumea ideilor Binelui, Iubirii\u00a0 \u0219i Solidarit\u0103\u021bii. Acestea din urm\u0103, cumulate, transform\u0103 \u00een realitate no\u021biunea\u00a0<em>omului colectiv, \u2013 a umanit\u0103\u021bii<\/em>\u00a0al c\u0103rui specific metafizic rezid\u0103 \u00een educa\u021bie \u0219i non-violen\u021b\u0103. Sub \u00eenr\u00e2urirea preceptelor transmise prin educa\u021bie, ideile \u0219i valorile umaniste se pozi\u021bioneaz\u0103 \u00een afara omului \u2013 devenind, \u00een bun\u0103 regul\u0103, coordonate ale existen\u021bei umane.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr.Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Committee on the Rights of the Child, General comment No. 13 (2011) The right of the child to freedom from all forms of violence, 2011, p. 4.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>, p. 8.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Recomandarea CM \/ Rec (2010) 7 a Comitetului de Mini\u0219tri c\u0103tre statele membre privind (Adoptat de Comitetul Mini\u0219trilor la 11 mai 2010 la cea de-a 120-a sesiune).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0\u00a0Legea nr. 221 din 18 noiembrie 2019 pentru modificarea \u015fi completarea\u00a0Legii educa\u0163iei na\u0163ionale nr. 1\/2011 publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei nr. 929, Partea I din 19 noiembrie 2019.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Norme Metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 \u015fi ale pct. 6^1 din anexa la Legea educa\u0163iei na\u0163ionale nr. 1\/2011, privind violen\u0163a psihologic\u0103 \u2013 bullying aprobate prin Ordinul de Ministerului Educa\u021biei \u0219i Cercet\u0103rii nr. 4.343\/2020 din 27 mai 2020 publicat \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei nr. 492 din 10 iunie 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Directorate General For Internal Policies Policy Department C:Citizens\u2019 Rights And constitutional Affairs civil Liberties, Justice And Home Affairs cyberbullying Among Young People study, pp. 24-25.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/?term=Samara%20M%5BAuthor%5D&amp;cauthor=true&amp;cauthor_uid=29186780\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Muthanna Samara<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/?term=Burbidge%20V%5BAuthor%5D&amp;cauthor=true&amp;cauthor_uid=29186780\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Vicky Burbidge<\/a>,\u00a0\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/?term=El%20Asam%20A%5BAuthor%5D&amp;cauthor=true&amp;cauthor_uid=29186780\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Aiman El Asam<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/?term=Foody%20M%5BAuthor%5D&amp;cauthor=true&amp;cauthor_uid=29186780\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Mair\u00e9ad Foody<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/?term=Smith%20PK%5BAuthor%5D&amp;cauthor=true&amp;cauthor_uid=29186780\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Peter K. Smith<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmed\/?term=Morsi%20H%5BAuthor%5D&amp;cauthor=true&amp;cauthor_uid=29186780\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Hisham Morsi<\/a>,\u00a0\u00a0<em>Bullying and Cyberbullying: Their Legal Status and Use in Psychological Assessment<\/em>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC5750868\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Int J Environ Res Public Health<\/a>. 2017 Dec; 14(12): 1449, published online 2017 Nov 24. doi:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/dx.doi.org\/10.3390%2Fijerph14121449\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">10.3390\/ijerph14121449<\/a>, articol accesibil la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC5750868\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC5750868\/<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Ne referim la cea mai recent\u0103 versiune din anul 2019, ICD-10.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0<em>Paideia\u00a0<\/em>reprezint\u0103 conceptul care, \u00een cultura Greciei Antice, semnifica\u00a0<em>educa\u021bia\u00a0<\/em>locuitorilor polisului \u00een acord cu valorile umanismului, av\u00e2nd ca obiectiv dezvoltarea aspectelor fizice \u0219i psihice ale acestora.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-2049\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"9\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-2049\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Glos\u0103 pe marginea Protocolului nr. 16 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului- Protocolul dialogului*<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-2049\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"9\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-2049\"><div><p>Rezumat<\/p><p>Protocolul nr. 16 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului introduce procedura cererilor de aviz consultativ \u0219i este v\u0103zut ca liant \u00eentre CEDO \u0219i cele mai \u00eenalte jurisdic\u021bii ale statelor membre. Lucrarea are \u00een vedere\u00a0 nout\u0103\u021bile aduse de acest document \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, enumer\u0103 c\u00e2teva probleme care ar putea face ca reforma propus\u0103 de Protocol s\u0103 nu aib\u0103 un impact imediat (\u00een sensul de a facilita reducerea num\u0103rului de cereri individuale la CEDO) \u0219i s\u0103 nu contribuie la realizarea unui veritabil dialog \u00eentre CEDO \u0219i instan\u021bele interne.<\/p><p>Cuvinte-cheie: Protocolul dialogului, competen\u021ba consultativ\u0103 a CEDO, aderarea UE la Conven\u021bia European\u0103 a drepturilor omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p>\u00cen anii \u02b950, c\u00e2nd se puneau bazele sistemului de protec\u021bie a drepturilor omului \u00eentr-o Europ\u0103 ale c\u0103rei sloganuri erau \u201dlege nu r\u0103zboi\u201d\u0219i \u201dnever again\u201d, inten\u021bia redactorilor Conven\u021biei europene a fost aceea de a dep\u0103\u0219i, legal \u0219i institu\u021bional, modelele care se conturau: cel onusian dar \u0219i cel regional american<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>. Cu toate acestea, voin\u021ba statelor a condus spre adoptarea unei conven\u021bii \u201d\u00e0 la carte\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0 a c\u0103rei dinamic\u0103 institu\u021bional\u0103 \u0219i jurisdic\u021bional\u0103 a depins, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de asigurarea echilibrului dintre intern \u0219i interna\u021bional. De la mecanismul ini\u021bial (care includea Comisia) s-a ajuns, dup\u0103 \u201dreforma mare\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0la crearea Cur\u021bii unice cu caracter permanent, la accesul direct al persoanelor la Curte, la restructurarea instan\u021bei \u0219i redistribuirea competen\u021belor \u00eentre camere care a\u00a0 condus la ranforsarea credibilit\u0103\u021bii sistemului european \u0219i la cre\u0219terea \u00a0num\u0103rul cererilor individuale. \u00cen 2010,\u00a0 Protocolul 14 a contribuit la simplificarea activit\u0103\u021bii \u0219i reducerea duratei proceselor \u00een fa\u021ba Cur\u021bii (prin introducerea unei noi forma\u021bii de lucru-judec\u0103torul unic, a criteriului prejudiciului major \u0219i prin\u00a0 pronun\u021barea asupra cazurilor repetitive). \u00cent\u00e2lnirile anuale ulterioare, de la Interlaken (care \u00een 2010 demareaz\u0103 \u201dInterlaken Process\u201d), Izmir (2011) \u0219i Brighton (2012) au pus \u00een lumin\u0103 o nou\u0103 strategie de eficientizare a sistemului european prin redactarea protocoalelor 15 \u0219i 16. Primul, (adoptat \u00een 2013, urmare a\u00a0 Declara\u021biei de la Brighton) este axat pe principiului subsidiarit\u0103\u021bii \u0219i al doctrinei marjei de apreciere. Principalul s\u0103u efect va consta \u00een reducerea de la 6 la 4 luni a termenului \u00een care o pl\u00e2ngere individual\u0103 poate fi introdus\u0103 de la data deciziei finale pe plan intern. Intrarea \u00een vigoare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0(la 1 august 2018) a Protocolul nr. 16<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>, de amendare a Conven\u021biei Europene\u00a0 deschide o nou\u0103 fil\u0103 \u00een istoria mecanismului european de protec\u021bie a drepturilor omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>1. Reforma operat\u0103 de Protocolului 16<\/strong><\/p><p>Numit protocol al dialogului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0acesta introduce procedura cererilor de aviz consultativ \u0219i este v\u0103zut ca liant \u00eentre CEDO \u0219i cele mai \u00eenalte jurisdic\u021bii ale statelor membre la Conven\u021bia european\u0103. Dialogul privind interpretarea sau aplicarea Conven\u021biei sau a protocoalelor anun\u021b\u0103 beneficii at\u00e2t pentru statele p\u0103r\u021bi, prin evitarea dezvolt\u0103rii unei jurispruden\u021be na\u021bionale divergente c\u00e2t \u0219i pentru Curte, prin reducerea num\u0103rului cererilor individuale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>. Probabil, unele cereri de aviz vor avea ca obiect aspecte mai pu\u021bin abordate \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103 \u0219i care vor fi abordate de CEDO prin prisma rolului s\u0103u \u201dprogresiv\u201d \u0219i continua aliniere la realit\u0103\u021bile contemporane (reproducere asistat\u0103 medical, libertatea de exprimare \u00een era digital\u0103, terorism, migra\u021bie etc.).<\/p><p>Potrivit formul\u0103rii din articolul 1, instan\u021bele \u201dsupreme\u201d din statele membre pot\u201d adresa Cur\u021bii cereri de aviz consultativ\u00a0<em>\u201dprivind chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor definite \u00een Conven\u021bie sau \u00een protocoale<\/em>\u201d, ceea ce indic\u0103 caracterul ne-obligatoriu al procedurii (\u0219i, eventual, posibilitatea retragerii cererii).<\/p><p>Cele mai \u00eenalte jurisdic\u021bii na\u021bionale abilitate s\u0103 se adreseze Cur\u021bii sunt, potrivit textului documentului analizat, cele nominalizate de fiecare stat \u00een momentul semn\u0103rii sau ratific\u0103rii. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, din declara\u021biile depuse, observ\u0103m c\u0103 majoritatea statelor a optat pentru Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u0219i Curtea Suprem\u0103 (Albania, Armenia, Georgia,San Marino, Slovenia). Estonia \u0219i Ucraina au optat pentru Curtea Suprem\u0103, Finlanda pentru Curtea Suprem\u0103, Curtea Suprem\u0103 Administrativ\u0103 \u0219i Curtea Muncii, iar Fran\u021ba a desemnat, pe l\u00e2ng\u0103 Consiliul Constitu\u021bional \u0219i Curtea se Casa\u021bie \u0219i Consiliul de Stat<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>. \u00a0Rom\u00e2nia a optat pentru varinata maximal\u0103: Curtea Constitu\u021bional\u0103, \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie \u0219i cele 15 cur\u021bi na\u021bionale de apel.<\/p><p>Condi\u021bie impuse de text (art.1 al.2) instan\u0163ei care formuleaz\u0103 cererea sunt: ca aceasta s\u0103 solicite un aviz consultativ \u201ddoar \u00een cadrul unei cauze pendinte \u00een fa\u0163a acesteia\u201d, s\u0103 motiveze cererea \u0219i s\u0103 prezinte \u201daspectele relevante ale contextului juridic \u015fi de fapt ale cauzei pendinte\u201d.<\/p><p>Procedura va consta \u00een examinarea cererilor de aviz consultativ de c\u0103tre un colegiu de 5 judec\u0103tori ai Marii Camere \u0219i de emiterea de c\u0103tre acesta din urm\u0103 a avizului propriu-zis. O eventual\u0103 decizie de respingere a cererii de aviz trebuie motivat\u0103 de colegiul judec\u0103torilor.<\/p><p>Protocolul permite interven\u021bia (prin formularea de observa\u021bii scrise \u0219i participare la audieri) Comisarului Consiliului Europei pentru drepturile omului, a statului a c\u0103rui instan\u021b\u0103 a trimis cererea de aviz sau a oric\u0103rui stat-parte interesat (art.3).<\/p><p>Avizul emis de c\u0103tre Marea Camer\u0103 trebuie motivat. \u00cen situa\u021bia \u00een care \u201d<em>avizul nu exprim\u0103 \u00een tot sau \u00een parte opinia unanim\u0103 a judec\u0103torilor\u201d\u00a0<\/em>(art.4) ace\u0219tia pot \u00a0redacta opinii separate.<\/p><p>\u00cen fine, Protocolul subliniaz\u0103 caracterul facultativ al avizelor emise de Curte (art.5).<\/p><p><strong>2. Despre impactul reformei \u0219i posibile dezavantaje<\/strong><\/p><p>Competen\u021ba consultativ\u0103 nu este o noutate pentru CEDO. Aceasta a fost introdus\u0103 prin Protocolul nr.2 \u00een sarcina Comitetului\u00a0 Mini\u0219trilor \u00eens\u0103 a fost folosit\u0103 extrem de rar (Curtea a\u00a0 fost solicitat\u0103 doar cu trei cereri \u0219i a emis numai dou\u0103 opinii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>. Acest protocol introduce o competen\u021b\u0103 adi\u021bional\u0103 celei acordate ini\u021bial (reflectat\u0103 \u00een articolele 47-49 din textul Conven\u021biei) care va permite CEDO s\u0103 mute accentul de pe analiza\u00a0<em>ex-post<\/em>\u00a0pe cea\u00a0<em>ex-ante<\/em>\u00a0a cererilor ceea ce, potrivit a\u0219tept\u0103rilor, va atrage cre\u0219terea celeritat\u0103\u021bii \u00een solu\u021bionarea cauzelor \u00een dreptul intern.<\/p><p>Alegerea caracterului op\u0163ional al Protocolului \u0219i num\u0103rul redus de state cerut pentru ratificare a permis accelerarea intr\u0103rii \u00een vigoare. Evident, Curtea va avea la \u00eenceput, un num\u0103r mai redus de solicit\u0103ri de aviz consultativ \u0219i succesul acestei reforme va depinde de dialogul pe care-l va avea cu instan\u0163ele na\u0163ionale ale statelor.<\/p><p>Cu toate acestea, se pot enumera c\u00e2teva probleme care ar putea face ca reforma propus\u0103 de Protocol s\u0103 nu aib\u0103 un impact imediat (\u00een sensul de a facilita reducerea num\u0103rului de cereri individuale la CEDO) \u0219i s\u0103 nu contribuie la realizarea unui veritabil dialog \u00eentre CEDO \u0219i instan\u021bele interne.<\/p><p>\u00cen primul r\u00e2nd, inten\u021bia de a derula un proces de colaborare \u00eentre CEDO \u0219i cele mai \u00eenalte instan\u021be na\u021bionale este limitat\u0103 de caracterul facultativ al avizului \u0219i, evident, de voin\u021ba \u0219i buna credin\u021b\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0a\u00a0 instan\u021bei solicitante de a \u021bine cont de con\u021binutul s\u0103u, ceea ce poate afecta legitimitatea procedurii. Caracterul facultativ va permite adoptarea de c\u0103tre state a filosofiei \u201d<em>watch and wait<\/em>\u201d (dup\u0103 model britanic) \u00een sensul de a urm\u0103ri, pe termen mediu \u0219i lung opiniile cur\u021bii \u0219i impactul acestora asupra jurispruden\u021bei Cur\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>. Faptul c\u0103 nu toate statele care au semnat\u00a0 au ratificat ulterior protocolul pare a fi un argument \u00een acest sens<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>.<\/p><p>\u00cen al doilea r\u00e2nd, o sl\u0103biciune a Protocolului decurge din faptul c\u0103 nu impune instan\u021belor solicitante de avize consultative s\u0103 indice punctul lor de vedere \u00een cauza respectiv\u0103. Raportul explicativ al Protocolului 16<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0recomand\u0103, pe bun\u0103 dreptate acest lucru. Pentru a realiza un dialog real este nevoie de o astfel de prezentare a punctului de vedere.<\/p><p>\u00cen al treilea r\u00e2nd, interven\u021bia la care se refer\u0103 art.3 men\u021bionat (\u0219i care e comparabil\u0103 cu interven\u021bia terilor din art.36. al 2 din Conven\u021bie) exclude p\u0103r\u021bile direct interesate \u00een cauz\u0103. Desigur, prezen\u021ba Comisarului pentru drepturile omului sau a oric\u0103rui stat-parte este important\u0103 dar posibilitatea de participare a p\u00e2r\u00e2tului ar trebui reg\u00e2ndit\u0103. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een Raportul explicativ<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0se arat\u0103 c\u0103 participarea \u201dar fi de dorit\u201d.<\/p><p>\u00cen al patrulea r\u00e2nd, existen\u021ba unui aviz consultativ (\u00eensu\u0219it de instan\u021ba na\u021bional\u0103) nu exclude posibilitatea ca, aceea\u0219i cauz\u0103 (\u00een care a fost cerut) s\u0103 ajung\u0103 \u2013\u00a0<em>via<\/em>\u00a0cerere individual\u0103- la CEDO, \u00een procedura contencioas\u0103, dup\u0103 pronun\u021barea instan\u021bei na\u021bionale. De asemenea, c\u00e2t\u0103 vreme CEDO poate respinge o cerere de aviz consultativ, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oricum, solu\u021bionarea r\u0103m\u00e2ne la latitudinea instan\u021bei na\u021bionale.<\/p><p>\u00cen al cincilea r\u00e2nd, o sarcin\u0103 \u00een plus pentru Marea Camer\u0103 (a c\u0103rei procedur\u0103 este foarte\u00a0 complex\u0103 \u0219i cronofag\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>) ar putea prelungi durata rezonabil\u0103 a procesului (suspendat \u00een fa\u021ba instan\u021bei na\u021bionale). Ca atare, orice \u00eent\u00e2rziere din partea acestei structuri ar putea avea un efect descurajant asupra instan\u021belor na\u021bionale.<\/p><p>\u00cen al \u0219aselea r\u00e2nd, un aviz consultativ emis cu votul majorit\u0103\u021bii judec\u0103torilor (nu \u00een unanimitate) \u00eenseamn\u0103 c\u0103 opiniile separate ale judec\u0103torilor care au exprimat un vot contrar vor fi folosite \u00een acela\u0219i mod \u00een care actualmente opiniile separate servesc pentru a solicita retrimiterea unei cauze \u00een fa\u0163a Marii Camere, pentru a argumenta introducerea unei pl\u00e2ngeri individuale).<\/p><p><strong>3. Protocolul 16 din perspectiva ader\u0103rii UE la Conven\u021bia European\u0103<\/strong><\/p><p>De\u0219i documentul analizat nu con\u021bine referiri la rela\u021bia cu Uniunea European\u0103, impasul \u00een care se afl\u0103 procesul de aderare al acestei organiza\u021bii la Conven\u021bia european\u0103 ne invit\u0103 la o scurt\u0103 reflec\u021bie. Dup\u0103 cum se \u0219tie, motivele pentru care Curtea de Justi\u021bie a ajuns la aceast\u0103 concluzie sunt multiple \u00eens\u0103\u00a0<em>laitmotivul<\/em>\u00a0\u00eel constituie necesitatea p\u0103str\u0103rii autonomiei dreptului UE \u0219i a CJUE \u00een raport cu CEDO<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>. Aceast\u0103 \u00eentrebarea str\u0103bate \u00eentregul text al avizului 2\/13 al CJUE, context \u00een care este prezentat riscul practic\u0103rii de c\u0103tre state a unui\u00a0<em>forum shopping\u00a0<\/em>\u00eentre Strasbourg \u0219i Luxembourg<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>.<\/p><p>Motivarea Cur\u021bii de Justi\u021bie con\u021bine referiri la Protocolul nr. 16, \u00eengrijorarea instan\u021bei fiind legat\u0103 de procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare, considerat\u0103 \u201ccheia de bolt\u0103\u201da sistemului jurisdic\u0163ional<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>comunitar, ca procedur\u0103 care asigur\u0103 unitatea de interpretare a dreptului european prin realizarea dialogului dintre instan\u0163ele statelor membre \u015fi CJUE. Protocolul nr. 16 la Conven\u0163ia european\u0103 permite, a\u0219a cum am men\u021bionat, instan\u0163elor superioare \u015fi tribunalelor statelor membre s\u0103 solicite CEDO opinii consultative privind interpretarea sau aplicarea drepturilor din Conven\u0163ie. Temerea exprimat\u0103 de CJUE \u00een avizul 2\/13 este c\u0103, odat\u0103 \u00eencheiat procesul de aderare, Conven\u0163ia va fi parte a dreptului UE ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mecanismul stabilit de Protocol va putea afecta autonomia \u015fi efectivitatea procedurii preliminare stabilit\u0103 de TFUE, mai ales c\u00e2nd drepturile \u00a0garantate de Cart\u0103 corespund celor din Conven\u0163ie.<\/p><p>Concluziile CJUE<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0privind imposibilitatea ader\u0103rii UE la Conven\u021bia European\u0103 ridic\u0103 o problem\u0103 (\u00een plus) din perspectiva Protocolului 16. \u00cen condi\u021biile \u00een care judec\u0103torii na\u021bionali vor adresa CEDO cereri de aviz consultativ privind aspecte ale dreptului Uniunii Europene, acestea pot afecta procedura trimiterii prealabile instituit\u0103 de art.267 al TFUE<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>. \u00cen acest sens, una dintre solu\u021biile preconizatea fost ca, \u00een cadrul Consiliului Europei, s\u0103 fie adoptat un acord simplificat prin care state membre s\u0103 se angajeze s\u0103 introduc\u0103 \u00een legile na\u021bionale de ratificare a Protocolului 16 o dispozi\u021bie\u00a0 care s\u0103 interzic\u0103 utilizarea acestuia pentru \u00eentreb\u0103ri legate de dreptul Uniunii Europene<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>. Propunerea este discutabil\u0103. Pe de alt\u0103 parte, sunt exprimate \u0219i opinii care sus\u021bin c\u0103 \u201d<em>apeten\u021ba redus\u0103 manifestat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de state pentru pl\u00e2ngerile inter-etatice<\/em>\u201d anun\u021b\u0103 un num\u0103r redus de cereri de aviz consultativ<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>.<\/p><p>O sumar\u0103 compara\u021bie \u00eentre procedura \u00eentreb\u0103rilor preliminare la CJUE \u0219i procedura cererii de avize consultative la CEDO ne sugereaz\u0103 c\u0103, \u00een ciuda diferen\u021belor, aceasta din urm\u0103 poate beneficia de c\u00e2teva \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri. A\u0219a cum am men\u021bionat, la CEDO cererea de aviz consultativ este facultativ\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00eend la latitudinea instan\u021belor nominalizate de statele membre adresarea unei cerei de aviz consultativ \u0219i, tot la discre\u021bia acestora, s\u0103 aplice sau nu opinia primit\u0103. \u00cen cadrul UE, procedura a fost conceput\u0103 ca instrument de uniformizare a interpret\u0103rii dreptului comunitar. Art.267 permite tuturor instan\u021belor statelor membre (de toate gradele) s\u0103 adreseze \u00eentreb\u0103ri preliminare, pe c\u00e2nd la CEDO, limitarea la instan\u021bele superioare ar putea genera disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi \u0219i, mai ales \u00eent\u00eerzieri mai mult sau mai pu\u021bin justificate. \u00cen acela\u0219i context, trebuie subliniat faptul c\u0103 nu exist\u0103 o prevedere care s\u0103 impun\u0103 prioritizarea avizelor \u00een cauzele privind persoane de\u021binute, bolnave etc. O alt\u0103 observa\u021bie se refer\u0103 la posibilitatea de refuz a CEDO de a emite un aviz consultativ, care nu exist\u0103 \u00een cadrul UE.<\/p><p><em><strong>Prof.univ.dr. Aurora CIUC\u0102<\/strong><\/em><\/p><\/div><p>\u00a0<\/p><div><p><strong>Bibliografie<\/strong><\/p><p>Mikael Rask Madsen, Legal Diplomacy\u201d \u2013 Law, Politics and the Genesis of Postwar European Human Rights<em>,\u00a0<\/em>in\u00a0<em>Human Rights in the Twentieth Century<\/em>, Edited by Stefan-Ludwig Hoffman, Cambridge University Press, 2011.<\/p><p><strong>Catrinel Brumar<\/strong><strong>, Oana Florentina Ezer,\u00a0<\/strong><a href=\"http:\/\/www.curieruljudiciar.ro\/2015\/02\/11\/protocolul-dialogului-protocolul-nr-16-la-conventia-europeana-a-drepturilor-omului\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Protocolul dialogului\u201d. Protocolul nr. 16 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului<\/a>,<\/p><p><em>Curierul Judiciar,\u00a0<\/em>.2015, Ed. CH Beck.<\/p><p>Noreen O\u2019Meara, Reforming the ECtHR: The Impacts of Protocols 15 and 16 to the ECHR (September 1, 2015). Forthcoming in: Katja Ziegler, Elizabeth Wicks and Loveday Hodson (eds)\u00a0<em>The UK and European Human Rights. A Strained Relationship?<\/em>, Hart 2015.<\/p><p>Aurora Ciuc\u0103, Dialogul dintre C.E.DO. \u015fi Curtea de Justi\u0163ie a U.E . privind protec\u0163ia drepturilor omului<em>\u00a0,\u00a0<\/em>\u00een Ion. M. Anghel (coordonator),\u00a0<em>Reglement\u0103ri ale Uniunii Europene de un interes aparte-sui generis, pentru Rom\u00e2nia<\/em>, Universul Juridic, 2017.<\/p><p>Jean Paul Jacqu\u00e9, Que faire apr\u00e8s le non \u00e0 l\u2019adh\u00e9sion? Apr\u00e8s l\u2019avis 2\/13 de la Cour de Justice, Que faire? , Droit de l\u02b9Union Europ\u00e9enne, 2015.<\/p><p>Council of Europe Treaty Series \u2013 No. 214<em>,\u00a0<\/em>Explanatory Report to Protocol No. 16 to the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms,Strasbourg, 2.X.2013.<\/p><p>Advisory Opinion on certain legal questions concerning the lists of candidates submitted with a view to the election of judges to the European Court of Human Rights (No 1) (2009) 49 EHRR 33 (GC)\u00a0 \u0219i Advisory Opinion on certain legal questions concerning the lists of candidates submitted with a view to the election of judges to the European Court of Human Rights (No 2) (2010) 50 EHRR SE10 (GC).<\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>* A. Ciuc\u0103,\u00a0<em>Gloss on the Protocole on Dialogue<\/em>\u00a0, publicat \u00een Suplimentul la Revista Curierul Judiciar, Conferin\u021ba SRDE Probleme actuale ale spa\u021biului politico-juridic al UE, Editura CH Beck, 2018, pp. 26-32.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Michael Rask Madsen, Legal Diplomacy- Law, Politics and the Genesis of Postwar European Human Rights<em>,\u00a0<\/em>in\u00a0<em>Human Rights in the Twentieth Century<\/em>, Edited by Stefan-Ludwig Hoffman, Cambridge University Press, 2011, p. 65.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0<em>Ibid.,<\/em>\u00a0p.71.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a01998, intrarea \u00een vigoare a Protocolului nr.11 la Conven\u021bia European\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0De\u0219i este un protocol de procedur\u0103, prin excep\u021bie de la cerin\u021ba ratific\u0103rii de c\u0103tre toate statele p\u0103r\u021bi la Conven\u021bie, intrarea \u00een vigoare a Protocolul nr.16, pentru motive de celeritate, va opera dup\u0103 depunerea instrumentelor de ratificare de c\u0103tre 10 state. Fran\u021ba este cel de-al 10-lea stat, dup\u0103 Albania, Armenia, Estonia, Finlanda, Georgia, Lituania, San Marino, Slovenia \u0219i Ucraina.\u00a0Rom\u00e2nia a semnat Protocolul la data de 14 octombrie 2014 \u0219i a optat pentru varianta maximal\u0103, depun\u00e2nd o declara\u021bie \u00een care figureaz\u0103 Curtea Constitu\u021bional\u0103, \u00cenalta Curte de Casatie \u0219i Justitie \u0219i cur\u021bile na\u021bionale de apel.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Protocolul a fost adoptat la data de 2 oct. 2013. Pentru intarea \u00een vigoare a fost necesar\u0103 depunerea a 10 instrumente de ratificare. Fran\u021ba a fost cel de-al zecelea stat care a ratificat (aprilie 2018) dup\u0103 Albania, Armenia, Estonia, Finlanda, Georgia, Lithuania, San Marino, Slovenia \u0219i Ukraina.\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list\/-\/conventions\/treaty\/214\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list\/-\/conventions\/treaty\/214<\/a>\u00a0(accesat la 11 iunie 2018)<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0De c\u0103tre Pre\u015fedintele CEDO, judec\u0103torul Dean Spielmann, \u00een discursul \u021binut la cea de-a 100-a\u00a0 sesiune aniversar\u0103 a Comisiei Europene pentru Democra\u0163ie prin Drept (Comisia de la Vene\u0163ia) la 10 octombrie 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0<strong>Catrinel Brumar<\/strong><strong>, Oana Florentina Ezer,\u00a0<\/strong><a href=\"http:\/\/www.curieruljudiciar.ro\/2015\/02\/11\/protocolul-dialogului-protocolul-nr-16-la-conventia-europeana-a-drepturilor-omului\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Protocolul dialogului\u201d. Protocolul nr. 16 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului<\/a>,<\/p><p><em>Curierul Judiciar,\u00a0<\/em>11.02.2015, Ed. CH Beck.<\/p><p><a href=\"http:\/\/www.curieruljudiciar.ro\/2015\/02\/11\/protocolul-dialogului-protocolul-nr-16-la-conventia-europeana-a-drepturilor-omului%20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">http:\/\/www.curieruljudiciar.ro\/2015\/02\/11\/protocolul-dialogului-protocolul-nr-16-la-conventia-europeana-a-drepturilor-omului<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list\/-\/conventions\/treaty\/214\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list\/-\/conventions\/treaty\/214<\/a>\u00a0(accesat la 11 iunie 2018)<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0<em>Advisory Opinion on certain legal questions concerning the lists of candidates submitted with a view to the election of judges to the European Court of Human Rights (No 1)\u00a0<\/em>(2009) 49 EHRR 33 (GC)\u00a0 \u0219i\u00a0<em>Advisory Opinion on certain legal questions concerning the lists of candidates submitted with a view to the election of judges to the European Court of Human Rights (No 2)\u00a0<\/em>(2010) 50 EHRR SE10 (GC).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Noreen O\u2019Meara, Reforming the ECtHR: The Impacts of Protocols 15 and 16 to the ECHR (September 1, 2015). Forthcoming in: Katja Ziegler, Elizabeth Wicks and Loveday Hodson (eds)\u00a0<em>The UK and European Human Rights. A Strained Relationship?<\/em>\u00a0(Hart 2015).; iCourts Working Paper Series No. 31. Available at SSRN:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/ssrn.com\/abstract=2654205\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/ssrn.com\/abstract=2654205<\/a>\u00a0or\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/dx.doi.org\/10.2139\/ssrn.2654205\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">http:\/\/dx.doi.org\/10.2139\/ssrn.2654205<\/a>\u00a0(accesat la 23.07.2018)<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Noreen O\u2019Meara,\u00a0<em>op. cit<\/em>., p.15<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0La data de 11 iunie, statele semnatare\u00a0 (pe l\u00e2ng\u0103 cele 10 men\u021bionate carte au ratificat) sunt: Andora, Bosnia \u0219i Herzegovina,Moldova, Rom\u00e2nia, Grecia, Italia, Olanda, Norvegia, Turcia.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Council of Europe Treaty Series \u2013 No. 214<em>,\u00a0<\/em>Explanatory Report to Protocol No. 16 to the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms,Strasbourg, 2.X.2013, Par. 12,\u00a0<a href=\"https:\/\/rm.coe.int\/16800d383e\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/rm.coe.int\/16800d383e<\/a>\u00a0(accesat 23.07.2018)<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0<em>Ibid.<\/em>, par.20.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Nu a avut niciodat\u0103 mai mult de 20 de decizii anuale.\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/onlinelibrary.wiley.com\/action\/doSearch?AllField=Kanstantsin+Dzehtsiarou\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Kanstantsin Dzehtsiarou<\/a>\u00a0,\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/onlinelibrary.wiley.com\/action\/doSearch?AllField=Noreen+O%27Meara\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Noreen O\u2019Meara<\/a><u>,<\/u>Advisory jurisdiction and the European Court of Human Rights: a magic bullet for dialogue and docket\u2010control<em>?,\u00a0<\/em>Cambridge Legal Studies, Vo.34, Issue 3, Sept.2014, pp.444-468\u00a0<a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1111\/lest.12025\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/doi.org\/10.1111\/lest.12025<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Aurora Ciuc\u0103,\u00a0<em>Dialogul dintre C.E.DO. \u015fi Curtea de Justi\u0163ie a U.E . privind protec\u0163ia drepturilor omului<\/em><em>\u00a0,\u00a0<\/em>\u00een Ion. M. Anghel (coordonator),\u00a0<em>Reglement\u0103ri ale Uniunii Europene de un interes aparte-sui generis, pentru Rom\u00e2nia<\/em>, Universul Juridic, 2017, pp.51-70.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Johan Callewaert<strong><em>,\u00a0<\/em><\/strong><em>Protocol 16 And The Autonomy Of Eu Law: Who Is ThreateningWhom<\/em>?<\/p><p>,<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/europeanlawblog.eu\/2014\/10\/03\/protocol-16-and-the-autonomy-of-eu-law-who-is-threatening-whom\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/europeanlawblog.eu\/2014\/10\/03\/protocol-16-and-the-autonomy-of-eu-law-who-is-threatening-whom\/<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Avizul CJUE 2\/13, par.176.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Avizul 2\/13 al CJUE<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>Jean Paul Jacqu\u00e9, Que faire apr\u00e8s le non \u00e0 l\u2019adh\u00e9sion? Apr\u00e8s l\u2019avis 2\/13 de la Cour de Justice, Que faire? , Droit de l\u02b9Union Europ\u00e9enne,\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.droit-union-europeenne.be\/421312988\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">http:\/\/www.droit-union-europeenne.be\/421312988<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a><em>\u00a0I<\/em><em>d<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0<em>Id<\/em>.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20410\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"10\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20410\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Avortul: O Dimensiune Controversat\u0103 A Exercit\u0103rii Drepturilor Sexuale \u0218i Reproductive<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20410\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"10\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20410\"><p><em>\u00cen Rom\u00e2nia ne confrunt\u0103m cu o situa\u021bie care trebuie s\u0103 dea de g\u00e2ndit, s\u0103 activeze institu\u021biile competente \u0219i s\u0103 se structureze o dezbatere la nivelul opiniei publice. Astfel, din datele publicate acum c\u00e2\u021biva ani \u00a0de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii rezult\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 de avort din Europa, \u0219i anume 480 de avorturi la 1000 de na\u0219teri, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aproape jum\u0103tate din copiii concepu\u021bi sunt avorta\u021bi, aceasta constituind\u00a0 o\u00a0 rat\u0103 de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t media Uniunii Europene<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a>.<\/em><\/p><p><em>De asemenea, conform datelor Centrului de Calcul, Statistic\u0103 Sanitar\u0103 \u015fi Documentare din Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00een intervalul cuprins \u00eentre 1958 \u015fi 2008 au fost efectuate 22.178.906 avorturi. Cifra real\u0103 ar putea fi chiar sensibil mai mare, \u00een condi\u021biile \u00een care speciali\u0219tii au \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u021bi \u00een ob\u021binerea de date statistice de la unele clinici private<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a>. Raportat\u0103 la popula\u021bia Rom\u00e2niei, care \u00een func\u021bie de surs\u0103, este \u00eentre 19 \u0219i 22 milioane de locuitori<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a>, observ\u0103m c\u0103 o Rom\u00e2nie nen\u0103scut\u0103 nu a mai avut \u0219ansa de a fiin\u021ba, \u00een condi\u021biile \u00een care declinul demografic al \u021b\u0103rii noastre pare sc\u0103pat de sub control.<\/em><\/p><p><em>Probleme similare privesc \u0219i alte state, exemplul Poloniei, prezentat \u00een acest material, fiind edificator \u00een acest sens.<\/em><\/p><p><em>\u00cen aceste condi\u021bii, la nivelul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti este necesar\u0103 o analiz\u0103 \u0219i trebuiesc \u00eenaintate solu\u021bii pentru ca, \u00een concordan\u021b\u0103 cu standardele \u0219i practicile consacrate \u00een materia drepturilor omului, s\u0103 se asigure \u0219i viabilizarea corpusului social care este na\u021biunea rom\u00e2n\u0103.<\/em><\/p><p>*<\/p><p>Avortul reprezint\u0103 o problem\u0103 etico-moral\u0103 deosebit de complex\u0103 care, din punct de vedere legal, se afl\u0103 la confluen\u021ba dintre voca\u021bia dreptului la via\u021b\u0103 al f\u0103tului, autonomia personal\u0103 a mamei, libertatea de religie, g\u00e2ndire \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 a medicului implicat \u00een procedur\u0103 \u0219i ac\u021biunile\/ab\u021binerile corespunz\u0103toare autorit\u0103\u021bilor statale pentru asigurarea exerci\u021biului drepturilor sexuale \u0219i reproductive.<\/p><p>\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, avortul problematizeaz\u0103 subiectul momentului \u00een care \u00eencepe via\u021ba, teoriile \u0219tiin\u021bifice medicale fiind convergente \u00een jurul concep\u021biei potrivit c\u0103reia\u00a0<em>formarea zigotului marcheaz\u0103 apari\u021bia unei celule distincte de spermatozoid \u0219i ovul care se individualizeaz\u0103 printr-un comportament specific.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[4]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Din punct de vedere filosofico-moral, interven\u021bia uman\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 cu scopul de a \u201ddesface\u201d fuziunea celular\u0103 intrauterin\u0103 implic\u0103\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>o interferen\u021b\u0103 \u00een cursul firesc al vie\u021bii individului; perspectiva juridic\u0103 recunoa\u0219te avortul, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00eens\u0103 permite aceast\u0103 interven\u021bie p\u00e2n\u0103 la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 a sarcinii \u0219i \u021bin\u00e2nd cont de particularit\u0103\u021bile de s\u0103n\u0103tate ale mamei.<\/p><p>Coordonatele democra\u021biei \u0219i ale statului de drept \u2013 de\u0219i necesare pentru a asigura exercitarea drepturilor sexuale \u0219i reproductive \u00eentr-un ambitus social amplu- sunt trecute \u00een subsidiar sub presiunea religioas\u0103 \u0219i moral\u0103. Sensibilit\u0103\u021bile corelative avortului impun abordarea acestui subiect sub semnul echilibrului, av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba faptului c\u0103, \u00een mod inerent, \u00een societatea uman\u0103 vor exista cazuri (motivate din punct de vedere material, social, emo\u021bional) \u00een care recurgerea la avort este iminent\u0103 dar aceast\u0103 iminen\u021b\u0103 se va exercita av\u00e2nd prezent\u0103 ra\u021biunea conform c\u0103reia drepturile sexuale \u0219i reproductive trebuie s\u0103 fie exercitate cu bun\u0103-credin\u021b\u0103, \u00een mod non-abuziv \u0219i responsabil de natur\u0103 s\u0103 se evite transformarea avortului \u00eentr-o metod\u0103 contraceptiv\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p><p>\u00cen Rom\u00e2nia, avortul reprezint\u0103 at\u00e2t o provocare a trecutului \u0219i o preocupare a prezentului. Pornind de la interdic\u021biile stricte de efectuare a avortului existente \u00een legisla\u021bia comunist\u0103, cadrul normativ na\u021bional a fost receptiv la unele modific\u0103ri \u00eens\u0103 nu a reu\u0219it, \u00een perioada post-decembrist\u0103, racordarea complet\u0103 la cerin\u021bele democra\u021biei. Prin Decretul nr.770\/1966<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0actul avortului era reglementat \u00een mod strict de legiuitor pornind de la premisele enun\u021bate \u00een preambul :\u00a0<em>\u00eentreruperea cursului sarcinii reprezint\u0103 un act cu grave consecin\u0163e asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii femeii \u015fi aduce mari prejudicii natalit\u0103\u021bii \u015fi sporului natural al popula\u0163iei.<\/em>\u00a0Articolele 1 \u0219i 6 din Decret includ avortul \u00een categoria ilicitului penal stabilind \u00een acest sens urm\u0103toarele :\u00a0<em>\u00centreruperea cursului sarcinii este interzis\u0103; Efectuarea \u00eentreruperii cursului sarcinii \u00een alte condi\u0163ii dec\u00e2t cele prev\u0103zute \u00een acest decret constituie infrac\u0163iune \u015fi se pedepse\u015fte potrivit dispozi\u0163iilor Codului penal.<\/em><\/p><p>De\u0219i reglementarea penal\u0103 cuprins\u0103 \u00een Decret este deosebit de strict\u0103, aceasta nu instituie o interdic\u021bie absolut\u0103 a avortului, art. 2 reglement\u00e2nd cadrul derogatoriu:\u00a0<em>\u00cen mod cu totul excep\u0163ional \u00eentreruperea cursului sarcinii va fi autorizat\u0103 de c\u0103tre o comisie medical\u0103 raional\u0103 sau or\u0103\u0219eneasc\u0103 instituit\u0103 \u00een acest scop prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al ora\u015felor Bucure\u015fti \u015fi Constan\u021ba \u00een cazurile \u00een care: a) sarcina pune via\u0163a femeii \u00eentr-o stare de pericol care nu poate fi \u00eenl\u0103turat printr-un alt mijloc; b) unul din p\u0103rin\u0163i sufer\u0103 de o boal\u0103 grav\u0103, care se transmite ereditar, sau care determin\u0103 malforma\u021biuni congenitale grave; c) femeia \u00eens\u0103rcinat\u0103 prezint\u0103 invalidit\u0103\u021bi grave fizice, psihice sau senzoriale; d) femeia este \u00een v\u00e2rsta de peste 45 de ani; e) femeia a n\u0103scut patru copii \u015fi \u00eei are \u00een \u00eengrijire; f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest.<\/em><\/p><p>Cu toate c\u0103 Decretul nr. 770\/1996 asigura, \u00een mod teoretic, protec\u021bia dreptului la via\u021b\u0103 \u0219i sus\u021binerea sporului natural la nivel na\u021bional, repercusiunile interdic\u021biei avortului la nivelul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti au fost \u00een sensul \u00eenc\u0103lc\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103, la autonomie personal\u0103 \u0219i decizional\u0103 ale femeilor \u00eens\u0103rcinate, exist\u00e2nd presiuni puternice inclusiv asupra vie\u021bii de cuplu. Se estimeaz\u0103 c\u0103 \u00een perioada 1966-1989 peste 10.000 de femei \u0219i-au pierdut via\u021ba ca urmare a avorturilor provocate \u00een condi\u021bii empirice iar peste 100.000 de femei au fost supuse unor traume fizice \u0219i psihice ireversibile \u00een cadrul acestui proces.<\/p><p>\u00cen acest punct devine evident un paradox legislativ: dac\u0103 interdic\u021bia avortului are ca scop protec\u021bia dreptului la via\u021b\u0103 al f\u0103tului\/copilului nen\u0103scut (pentru care via\u021ba reprezint\u0103, \u00een perioada intrauterin\u0103 doar o posibilitate, fiind dependent de mam\u0103 pentru a parcurge drumul de la poten\u021bialitate la realitate) \u00een ce m\u0103sur\u0103 este legitim\u0103 limitarea dreptului la via\u021b\u0103 \u0219i la autonomie decizional\u0103 care corespund mamei copilului (pentru aceasta via\u021ba reprezint\u0103 o realitate autonom\u0103, ea nefiind dependent\u0103 de o alt\u0103 persoan\u0103 pentru a supravie\u021bui)?<\/p><p>Abrogarea Decretului nr. 770\/1966 prin Decretul-Lege nr. 1 din data de 26 decembrie 1989<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0marcheaz\u0103, din punct de vedere legislativ, liberalizarea avorturilor \u00eens\u0103 aceast\u0103 transformare legislativ\u0103 nu tran\u0219eaz\u0103 situa\u021bia discutat\u0103- care r\u0103m\u00e2ne, \u00een practic\u0103, mult mai complex\u0103. Actualmente, legiuitorul penal ocrote\u0219te drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile f\u0103tului, reglement\u00e2nd \u00een Capitolul IV din Codul Penal\u00a0<em>Agresiuni asupra f\u0103tului\u00a0<\/em>iar \u00een articolul 201 infrac\u021biunea de\u00a0<em>\u00eentrerupere a cursului sarcinii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[7]<\/strong><\/a>\u00a0<\/em>Din modul de redactare al articolului 201 din Codul Penal transpare preocuparea pentru garantarea vie\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii femeii \u00eens\u0103rcinate \u0219i instituirea de sanc\u021biuni corelative asupra persoanelor care fie ac\u021bioneaz\u0103 \u00een sensul \u00eentreruperii sarcinii f\u0103r\u0103 a avea un drept sau o calificare profesional\u0103, fie ac\u021bioneaz\u0103 \u00eempotriva voin\u021bei femeii \u00eens\u0103rcinate.<\/p><p>\u00cen spiritul reglement\u0103rilor de drept penal sunt elaborate \u0219i alte acte normative menite a asigura drepturile femeii \u00eens\u0103rcinate. \u00cen acest sens, Legea nr. 46\/2003<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0stabile\u0219te unele garan\u021bii \u00een materia drepturilor sexuale \u0219i reproductive care sunt de natur\u0103 a tran\u0219a clivajul dintre dreptul la via\u021b\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i autonomie decizional\u0103 al mamei \u0219i poten\u021bialitatea vie\u021bii f\u0103tului \u00een favoarea primelor prerogative:\u00a0<em>dreptul femeii la via\u0163\u0103 prevaleaz\u0103 \u00een cazul \u00een care sarcina reprezint\u0103 un factor de risc major \u015fi imediat pentru via\u0163a mamei.<\/em>\u00a0(art. 26) Totodat\u0103, articolul 28 din Lege consolideaz\u0103 prerogativele circumscrise autonomiei personale apar\u021bin\u00e2nd femeii:\u00a0<em>Dreptul femeii de a hot\u0103r\u00ee dac\u0103 s\u0103 aib\u0103 sau nu copii este garantat, cu excep\u0163ia cazului prev\u0103zut la art. 26. Pacientul, prin serviciile de s\u0103n\u0103tate, are dreptul sa aleag\u0103 cele mai sigure metode privind s\u0103n\u0103tatea reproducerii. Orice pacient are dreptul la metode de planificare familial\u0103 eficiente \u015fi lipsite de riscuri.<\/em><\/p><p>\u00cen lumina teoriei conform c\u0103reia pentru realizarea unui drept al individului, autorit\u0103\u021bile statale trebuie s\u0103 intervin\u0103, se impune s\u0103 apreciem c\u0103 dreptului femeii de a hot\u0103r\u00ee dac\u0103 s\u0103 aib\u0103 sau nu copii \u00eei corespunde obliga\u021bia statului de a furniza inclusiv servicii de \u00eentrerupere de sarcin\u0103. Cu toate acestea, serviciile medicale de \u00eentrerupere a sarcinii nu sunt reglementate cu titlu de obliga\u021bie \u00een rela\u021bie cu autorit\u0103\u021bile medicale de stat. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, serviciile medicale av\u00e2nd ca obiect asigurarea integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice a femeii care opteaz\u0103 pentru avort sunt restr\u00e2nse ca num\u0103r \u0219i, \u00een ipoteza \u00een care sunt prestate, sunt, de regul\u0103, asigurate de clinici private.<\/p><p>\u00cen aceste condi\u021bii, drepturile sexuale \u0219i reproductive ale femeilor r\u0103m\u00e2n\u00a0<em>prerogative pe h\u00e2rtie,\u00a0<\/em>f\u0103r\u0103 a beneficia de o implicare direct\u0103, responsabil\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 pe termen lung din partea autorit\u0103\u021bilor de stat. Este clar c\u0103 autonomia decizional\u0103 feminin\u0103 se impune a fi nuan\u021bat\u0103 acolo unde aceasta se intersecteaz\u0103 cu opiniile religioase \u0219i de con\u0219tiin\u021b\u0103 ale medicului curant \u00eens\u0103 pasivitatea statal\u0103 nu poate fi extins\u0103 p\u00e2n\u0103 la punctul de a nega \u00eensu\u0219i con\u021binutul dreptului sexual \u0219i reproductiv. \u00cen contrapartid\u0103, acesta din urm\u0103 este susceptibil, la r\u00e2ndul s\u0103u, de anumite nuan\u021b\u0103ri dat fiind faptul c\u0103\u00a0<em>avortul \u2013de\u0219i permis \u00eentr-o societate democratic\u0103- nu se poate transforma \u00eentr-o metod\u0103 contraceptiv\u0103 autonom\u0103\u00a0<\/em>\u0219i fiecare individ are, \u00een corela\u021bie cu libertatea sexual\u0103, obliga\u021bia de responsabilitate.<\/p><p>La nivel interna\u021bional, Comitetul Drepturilor Omului a explicat sfera de cuprindere a dreptului la via\u021b\u0103, revizuind Comentariile Generale formulate anterior \u00een rela\u021bie cu art. 6 din Pactul Interna\u021bional privind drepturile civile \u0219i politice prin adoptarea Comentariului General nr. 36<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>.<\/p><p>\u00cen primul r\u00e2nd, Comitetul subliniaz\u0103 necesitatea de a garanta m\u0103suri pertinente care s\u0103 permit\u0103 \u00eentreruperile voluntare de sarcin\u0103 iar acestea trebuie s\u0103 fie compatibile cu dreptul la via\u021b\u0103 al femeilor \u0219i fetelor. De\u0219i restric\u021bionarea avortului se impune, aceste limit\u0103ri nu trebuie s\u0103 genereze suferin\u021be fizice\/mentale, discriminare, interferen\u021be cu via\u021ba privat\u0103.<\/p><p>Clarific\u0103rile aduse de Comentariul General nr. 36 vizeaz\u0103 inclusiv obliga\u021biile corelative Statelor P\u0103r\u021bi la Pact, explicit\u00e2ndu-se m\u0103surile repartizate \u00een sarcina acestora:\u00a0<em>Statele P\u0103r\u021bi nu pot reglementa sarcina sau avortul \u00eentr-un mod care contravine obliga\u021biei lor de a se asigura c\u0103 femeile \u0219i fetele nu trebuie s\u0103 efectueze avorturi nesigure \u0219i ar trebui s\u0103 \u00ee\u0219i revizuiasc\u0103 legile privind avortul \u00een consecin\u021b\u0103. De exemplu, nu ar trebui s\u0103 ia m\u0103suri precum incriminarea sarcinilor avute de femeile nec\u0103s\u0103torite sau s\u0103 aplice sanc\u021biuni penale \u00eempotriva femeilor \u0219i fetelor care fac avort sau \u00eempotriva furnizorilor de servicii medicale care s\u0103 le asiste \u00een acest sens, deoarece luarea unor astfel de m\u0103suri oblig\u0103 femeile \u0219i fetele s\u0103 recurg\u0103 la avort nesigur. Statele P\u0103r\u021bi nu ar trebui s\u0103 introduc\u0103 noi bariere \u0219i \u00a0ar trebui s\u0103 elimine barierele existente care refuz\u0103 accesul efectiv al femeilor \u0219i fetelor la avortul sigur \u0219i legal inclusiv barierele cauzate ca urmare a exercit\u0103rii obiec\u021biei de con\u0219tiin\u021b\u0103 de c\u0103tre furnizorii medicali individuali. Statele P\u0103r\u021bi ar trebui, de asemenea, s\u0103 protejeze \u00een mod eficient via\u021ba femeilor \u0219i fetelor \u00eempotriva riscurilor psihice \u0219i fizice asociate cu avorturile nesigure. \u00cen special, acestea ar trebui s\u0103 asigure accesul femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor, \u0219i, \u00een special, al fetelor \u0219i b\u0103ie\u021bilor la informa\u021bii \u0219i educa\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 despre s\u0103n\u0103tatea sexual\u0103 \u0219i reproductiv\u0103 \u0219i la o gam\u0103 larg\u0103 de metode contraceptive accesibile \u0219i s\u0103 previn\u0103 stigmatizarea femeilor \u0219i fetelor care solicit\u0103 avortul. Statele P\u0103r\u021bi ar trebui s\u0103 asigure disponibilitatea \u0219i accesul efectiv la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 de calitate prenatal\u0103 \u0219i post-avort pentru femei \u0219i fete, \u00een toate circumstan\u021bele \u0219i \u00een mod confiden\u021bial.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[10]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>La nivel regional-european, Comitetul Mini\u0219trilor din cadrul Consiliului Europei a primit, \u00een temeiul Regulii nr. 9.4,\u00a0<em>Comunicarea de la Comisarul pentru Drepturile Omului<\/em>\u00a0referitoare la modul de implementare al hot\u0103r\u00e2rilor pronun\u021bate de Curte \u00een 3 cauze \u00een care a fost\u00a0 analizat subiectul avortului:\u00a0<em>cauza Tysi\u0105c vs. Polonia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>,\u00a0<em>cauza R.R. vs. Polonia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>,\u00a0<em>cauza\u00a0 P. \u0219i S. vs. Polonia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>.<\/p><p>Un aspect important subliniat de Comisar \u00een comunicarea adresat\u0103 Comitetului Mini\u0219trilor se refer\u0103 la domeniul de aplicare sau la func\u021bionarea practic\u0103 a legisla\u021biei poloneze privind accesul la avortul \u0219i, \u00een special, la utilizarea\u00a0<em>clauzei con\u0219tiin\u021bei<\/em>, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 aceasta a condus la obstacole servere \u00een privin\u021ba exercit\u0103rii, de c\u0103tre femei, a\u00a0 dreptului\u00a0 de a avea acces la \u00eengrijiri de avort sigure \u0219i legale. Comisarul ia act de rapoartele care indic\u0103 faptul c\u0103 practica invoc\u0103rii acestei clauze a devenit din ce \u00een ce mai frecvent\u0103 \u00een Polonia \u00een ultima vreme. \u00cen acest sens, ea constat\u0103 \u00een special c\u0103, din anul 2014, aproape 4.000 de medici polonezi au semnat documentul cu titlul\u00a0<em>Declara\u021bie de credin\u021b\u0103 a medicilor catolici \u0219i a studen\u021bilor la medicin\u0103 cu privire la sexualitatea \u0219i fertilitatea uman\u0103<\/em>, prin care \u0219i-au exprimat angajamentul de a respecta \u201elegea divin\u0103\u201d \u00een activitatea lor profesional\u0103, resping\u00e2nd avortul, contracep\u021bia \u0219i fertilizarea in vitro. Comisarul a primit rapoarte conform c\u0103rora \u00een unele institu\u021bii medicale \u2013 inclusiv \u00een cele publice \u2013 to\u021bi medicii au achiesat la declara\u021bia respectiv\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a><\/p><p>O alt\u0103 limit\u0103 important\u0103 subliniat\u0103 de Comisarul pentru Drepturile Omului se refer\u0103 la lipsa de ac\u021biune a autorit\u0103\u021bilor poloneze \u00een sensul amend\u0103rii legisla\u021biei \u00een domeniul avortului astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 fie mai flexibil\u0103 \u0219i mai adaptat\u0103 exercit\u0103rii drepturilor sexuale \u0219i reproductive ale femeilor. \u00cen acest sens, este re\u021binut\u0103, \u00een mod special, lipsa de eficien\u021b\u0103 a c\u0103ilor de atac puse la dispozi\u021bia femeilor c\u0103rora li s-a refuzat accesul la procedura de \u00eentrerupere a sarcinii (avem \u00een vedere posibilitatea de depunere a\u00a0<em>obiec\u021biei<\/em>\u00a0la Comisarul Drepturilor Pacientului \u0219i a\u00a0<em>pl\u00e2ngerii<\/em>\u00a0la Fondul Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate- ambele c\u0103i de atac implic\u00e2nd o procedur\u0103 general\u0103 elaborat\u0103, complicat\u0103, extins\u0103 ca durat\u0103 \u00een timp \u0219i ineficient\u0103).<\/p><p>Constat\u00e2nd tendin\u021bele retrograde existente \u00een legisla\u021bia \u0219i practica statului polonez \u00een domeniul avortului (ne referim \u00een special la ini\u021biativele legislative prin care se urm\u0103re\u0219te restric\u021bionarea accesului la servicii de avort, restric\u021bionarea accesului la mijloace contraceptive, lipsa educa\u021biei sexuale av\u00e2nd un curriculum adaptat la capacitatea de \u00een\u021belegere a copiilor \u0219i tinerilor, incriminarea asisten\u021bei oferit\u0103 pentru realizarea avorturilor empirice), Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei a formulat unele recomand\u0103ri autorit\u0103\u021bilor poloneze const\u00e2nd \u00een: -adoptarea \u0219i implementarea eficient\u0103 a legisla\u021biei necesare pentru a asigura accesibilitatea \u0219i disponibilitatea serviciilor legale de avort \u00een practic\u0103, \u00een special prin introducerea unor proceduri clare, eficiente \u0219i uniforme pentru ca femeile s\u0103 aib\u0103 acces la avortul legal, inclusiv trimiterea \u00een timp util c\u0103tre un furnizor alternativ \u0219i disponibil \u00een ipoteza refuzului de c\u0103tre profesionistul medical de a efectua un avort din motive de con\u0219tiin\u021b\u0103;- monitorizarea \u0219i punerea la dispozi\u021bia publicului a profesioni\u0219tilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii care sunt preg\u0103ti\u021bi s\u0103 efectueze avortul \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 \u0219i \u00een mod legal, precum \u0219i a celor care refuz\u0103 s\u0103 efectueze astfel de servicii baz\u00e2ndu-se pe clauza con\u0219tiin\u021bei, \u2013 monitorizarea, colectarea \u0219i prezentarea de date publicului privind utilizarea con\u0219tiin\u021bei pentru a refuza avortul legal \u0219i a estim\u0103rilor statistice cu privire la prevalen\u021ba avorturilor clandestine \u0219i a avorturilor efectuate \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p><p>De\u0219i este \u00een aten\u021bia autorit\u0103\u021bilor Consiliului Europei din perspectiva caren\u021belor \u00een respectarea drepturilor sexuale \u0219i reproductive, Polonia r\u0103m\u00e2ne un caz special. La data de 22 octombrie 2020, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Poloniei a statuat c\u0103 este neconstitu\u021bional avortul solicitat \u00een temeiul malforma\u021biilor f\u0103tului dat fiind faptul c\u0103, \u00een acest mod este \u00eenc\u0103lcat con\u021binutul dreptului la via\u021b\u0103. \u00cen comunicatul de pres\u0103 emis, Curtea eviden\u021biaz\u0103 ra\u021bionamentul care a stat la baza excluderii malforma\u021biilor fetale din lista de motive care permit avortul:\u00a0<em>Copilul nen\u0103scut, ca fiin\u021b\u0103 uman\u0103 care are dreptul la o demnitate inalienabil\u0103, este un subiect care are dreptul la via\u021b\u0103, iar sistemul juridic trebuie s\u0103 garanteze protec\u021bia cuvenit\u0103 pentru acesta (\u2026). Simplul fapt al unei boli care presupune existen\u021ba unui handicap sau a unei boli incurabile atribuite unui copil \u00een faza prenatal\u0103, nu poate determina admisibilitatea \u00eentreruperii sarcinii,<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[15]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0<em>avortul fiind \u00een acest caz legat de motive eugenice \u0219i de posibilul disconfort al vie\u021bii unui copil bolnav.<\/em><\/p><p>\u00cen consecin\u021b\u0103, posibilitatea de a recurge la avort \u00een Polonia r\u0103m\u00e2ne legal\u0103 sub cerin\u021ba a dou\u0103 coordonate: dac\u0103 sarcina rezult\u0103 ca urmare a unui viol sau incest \u0219i dac\u0103 sarcina pune \u00een pericol via\u021ba sau s\u0103n\u0103tatea mamei. Limitarea drepturilor sexuale \u0219i reproductive ale femeilor este o problem\u0103 de drepturile omului care se cuvine a fi privit\u0103 din dou\u0103 perspective: (1) coincide aceast\u0103 limitare cu o extindere corelativ\u0103 a sferei dreptului la via\u021b\u0103? sau (2) excluderea din sfera legal\u0103 a posibilit\u0103\u021bii de a recurge la avort echivaleaz\u0103 cu o restric\u021bionare drastic\u0103 a autonomiei decizionale \u0219i, implicit, a demnit\u0103\u021bii umane a femeii \u00eens\u0103rcinate cu un f\u0103t neviabil?<\/p><p>Observ\u0103m c\u0103 prima \u00eentrebare chestioneaz\u0103\u00a0<em>calitatea vie\u021bii individului provenit dintr-un f\u0103t cu malforma\u021bii\u00a0<\/em>\u00een timp ce, cea de-a doua \u00eentrebare aduce \u00een discu\u021bie\u00a0<em>calitatea vie\u021bii mamei c\u0103reia \u00eei corespunde un copil suferind de malforma\u021bii care pot constitui cauzele unor deficien\u021be sau dizabilit\u0103\u021bi.\u00a0<\/em>Problemele cristalizate \u00een acest punct transcend sfera drepturilor sexuale \u0219i reproductive, trimi\u021b\u00e2nd la aspecte complexe precum\u00a0<em>legitimitatea norm\u0103rii, printr-o decizie a unui forum constitu\u021bional, a calit\u0103\u021bii vie\u021bii copilului cu malforma\u021bii, respectiv a calit\u0103\u021bii vie\u021bii mamei acestuia.<\/em>\u00a0Este dificil de absolutizat dreptul la via\u021b\u0103 al f\u0103tului cu malforma\u021bii \u00een condi\u021biile \u00een care aceasta produce, la r\u00e2ndul s\u0103u, aneantizarea dreptului la demnitate, la integritate fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie, al mamei care \u00ee\u0219i va asuma, prin for\u021ba legii \u0219i nu ca urmare a propriei op\u021biuni, rolul de \u00eengrijitor al copilului cu dizabilit\u0103\u021bi. Este clar c\u0103, \u00een acest context, starea de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 a mamei va fi degradat\u0103 pe termen lung sub imperiul unei cerin\u021be legale. Pe de alt\u0103 parte, \u00een acest caz, subzist\u0103 o dihotomie legal\u0103: cum poate fi posibil\u0103 men\u021binerea ca temei justificativ (\u0219i constitu\u021bional!) al avortului punerea \u00een pericol a vie\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mamei concomitent cu scoaterea \u00een afara legii a temeiului referitor la malforma\u021biile grave ale f\u0103tului av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, protejarea dreptului la via\u021b\u0103 al produsului de concep\u021bie supus unor multiple malforma\u021bii va conduce la na\u0219terea unui individ cu dizabilit\u0103\u021bi de a c\u0103rui cre\u0219tere \u0219i \u00eengrijire va r\u0103spunde \u00een primul r\u00e2nd mama? Totodat\u0103, cunosc\u00e2nd gravele malforma\u021bii ale f\u0103tului, femeia gravid\u0103 va fi supus\u0103 pe tot parcursul sarcinii unei st\u0103ri psihice \u0219i emo\u021bionale contrare demnit\u0103\u021bii umane, fiind puse \u00een pericol at\u00e2t s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 c\u00e2t \u0219i via\u021ba femeii \u00een cauz\u0103. Nesocotirea autonomiei decizionale a femeii \u00eens\u0103rcinate \u00een cazul \u00een care f\u0103tul are grave malforma\u021bii constituie, din punctul nostru de vedere, o atingere grav\u0103 adus\u0103 demnit\u0103\u021bii, vie\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii acesteia, interfer\u00e2nd, din perspectiv\u0103 legal\u0103, cu temeiul referitor la permiterea avortului \u00een situa\u021bia \u00een care via\u021ba \u0219i s\u0103n\u0103tatea mamei sunt puse \u00een pericol. Dat fiind faptul c\u0103 f\u0103tul nu este o fiin\u021b\u0103 autonom\u0103 (neput\u00e2nd s\u0103 existe \u00een mod independent de mam\u0103), cele dou\u0103 motive care permit avortul (punerea \u00een pericol a vie\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mamei \u0219i gravele malforma\u021bii ale f\u0103tului) trebuie s\u0103 fie tratate \u00een corela\u021bie, fiind ilogic\u0103 plasarea unuia dintre acestea \u00een sfera ilicit\u0103 \u0219i men\u021binerea celuilalt \u00een sfera licit\u0103.<\/p><p>Un alt aspect esen\u021bial care trebuie s\u0103 fie analizat prin raportare la restric\u021bionarea condi\u021biilor de a recurge la \u00eentreruperea de sarcin\u0103 este\u00a0<em>discriminarea femeilor.\u00a0<\/em>Graviditatea, ca fapt biologic, este specific\u0103 femeilor \u0219i accesul la serviciile medicale conexe cu starea de graviditate reprezint\u0103 una dintre dimensiunile dreptului la s\u0103n\u0103tate care con\u021bine componenta de gen.<\/p><p>\u00cen accep\u021biunea organismelor interna\u021bionale pentru drepturile omului, asigurarea accesului la aceste servicii medicale \u00een conformitate cu standardele drepturilor omului face parte din obliga\u021biile statelor de a adopta toate m\u0103surile necesare elimin\u0103rii discrimin\u0103rii fa\u021b\u0103 de femei \u0219i de a garanta, \u00een mod implicit, toate prerogativele conexe drepturilor omului.<\/p><p>Restric\u021bionarea accesului la serviciile de s\u0103n\u0103tate de care au nevoie femeile \u00een temeiul particularit\u0103\u021bilor fiziologice\/biologice reprezint\u0103 un act discriminatoriu care poate constitui fundamentul pentru grave \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului precum violen\u021b\u0103 de gen, tortur\u0103 \u0219i\/sau tratamente inumane sau degradante.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0\u00cen aceast\u0103 ordine de idei, Comitetul Drepturilor Economice, Sociale \u0219i Culturale subliniaz\u0103 \u00een Comentariul General nr. 22<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0<em>implementarea standardelor egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00een exercitarea drepturilor sexuale \u0219i reproductive : Statele P\u0103r\u021bi au obliga\u021bia imediat\u0103 de a elimina discriminarea \u00eempotriva persoanelor \u0219i grupurilor \u0219i de a garanta dreptul lor egal la s\u0103n\u0103tate sexual\u0103 \u0219i reproductiv\u0103. Acest lucru impune statelor s\u0103 abroge sau s\u0103 reformeze legile \u0219i politicile care anuleaz\u0103 sau afecteaz\u0103 capacitatea anumitor persoane \u0219i grupuri de a-\u0219i realiza dreptul la s\u0103n\u0103tate sexual\u0103 \u0219i reproductiv\u0103. Exist\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de legi, politici \u0219i practici care submineaz\u0103 autonomia \u0219i dreptul la egalitate \u0219i nediscriminare pentru a se bucura pe deplin de dreptul la s\u0103n\u0103tate sexual\u0103 \u0219i reproductiv\u0103, de exemplu incriminarea avortului sau legile restrictive privind avortul. Statele P\u0103r\u021bi ar trebui, de asemenea, s\u0103 se asigure c\u0103 toate persoanele \u0219i grupurile au acces egal la \u00eentreaga gam\u0103 de informa\u021bii, bunuri \u0219i servicii de s\u0103n\u0103tate sexual\u0103 \u0219i reproductiv\u0103, inclusiv prin eliminarea tuturor barierelor cu care se pot confrunta anumite grupuri.<\/em><\/p><p>Grupul de lucru privind discriminarea \u00eempotriva femeilor a observat c\u0103\u00a0<em>\u00een \u021b\u0103rile \u00een care \u00eentreruperea indus\u0103 a sarcinii este restric\u021bionat\u0103 de lege \u0219i devine altfel cvasi-indisponibil\u0103, \u00eentreruperea \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 a sarcinii este un privilegiu pentru cei boga\u021bi, \u00een timp ce femeile cu resurse limitate au pu\u021bine op\u021biuni precum s\u0103 recurg\u0103 c\u0103tre furnizorii informali<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a><\/p><p>Comitetul pentru eliminarea discrimin\u0103rii \u00eempotriva femeilor a cercetat drepturile sexuale \u0219i reproductive ale femeilor, identific\u00e2nd, \u00een Comentariul General nr. 34 unele aspecte specifice privitoare la modul \u00een care acestea sunt exercitate la nivel rural:\u00a0<em>(\u2026) mortalitatea \u0219i<\/em>\u00a0<em>morbiditatea matern\u0103 sunt dispropor\u021bionat de mari \u00een multe zone rurale. C\u0103s\u0103toria dintre copii expune fetele din mediul rural la sarcini timpurii \u0219i contribuie semnificativ la mortalitatea matern\u0103, \u00een special \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, conduc\u00e2nd la \u00eengrijiri precare. Exist\u0103 o nevoie mai mare nesatisf\u0103cut\u0103 de servicii de planificare familial\u0103 \u0219i contracep\u021bie din cauza s\u0103r\u0103ciei, a lipsei de informa\u021bii \u0219i a disponibilit\u0103\u021bii \u0219i accesibilit\u0103\u021bii limitate la servicii medicale. Femeile din mediul rural sunt mai susceptibile s\u0103 recurg\u0103 la avorturi nesigure dec\u00e2t omologii lor din mediul urban, situa\u021bie care le risc\u0103 via\u021ba \u0219i le compromite s\u0103n\u0103tatea. Chiar \u0219i \u00een \u021b\u0103rile \u00een care avortul este legal, condi\u021biile restrictive, inclusiv perioadele de a\u0219teptare nerezonabile, \u00eempiedic\u0103 adesea accesul femeilor din mediul rural la servicii medicale. C\u00e2nd avortul este ilegal, impactul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii este \u0219i mai mare<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a><\/p><p>Drepturile sexuale \u0219i reproductive ale adolescentelor implic\u0103 o abordare sensibil\u0103 care trebuie s\u0103 satisfac\u0103 cumulativ dou\u0103 exigen\u021be: (1) garantarea autonomiei decizionale a tinerelor \u00een aspectele care \u021bin de corpul \u0219i emo\u021biile lor \u0219i (2) implementarea,\u00a0<em>mutatis mutandis\u00a0<\/em>a principiului\u00a0<em>interesului superior al adolescentelor\u00a0<\/em>urm\u00e2nd modelul\u00a0<em>principiului interesului superior al copilului\u00a0<\/em>(justificarea juridic\u0103 a acestui paralelism legal rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103, potrivit articolului 1 din Conven\u021bia ONU privind drepturile copilului,\u00a0<em>prin copil se \u00een\u0163elege orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 sub v\u00e2rsta de 18 ani, except\u00e2nd cazurile \u00een care legea aplicabil\u0103 copilului stabile\u015fte limita majoratului sub aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103<\/em>).<\/p><p>Comitetul privind drepturile copilului a analizat subiectul avortului \u00een r\u00e2ndul minorelor, propun\u00e2nd, \u00een rela\u021bie cu acesta, urm\u0103toarele concluzii :\u00a0<em>Nu ar trebui s\u0103 existe bariere \u00een calea inform\u0103rii \u0219i consilierii cu privire la s\u0103n\u0103tatea \u0219i drepturile sexuale \u0219i reproductive. \u00cen plus, trebuie depuse eforturi speciale pentru a dep\u0103\u0219i barierele de stigmatizare \u0219i anxietate pe care le experimenteaz\u0103, de exemplu, fetele adolescente, fetele cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i adolescentele lesbiene, gay, bisexuale, (\u2026) pentru a avea acces la astfel de servicii. Comitetul \u00eendeamn\u0103 statele s\u0103 dezincrimineze avortul pentru a se asigura c\u0103 fetele au acces la servicii de avort \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 \u0219i la servicii post-avort, s\u0103 revizuiasc\u0103 legisla\u021bia \u00een vederea garant\u0103rii interesului superior al adolescentelor \u00eens\u0103rcinate \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 opiniile lor sunt \u00eentotdeauna ascultate \u0219i respectate \u00een deciziile legate de avort. Educa\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sexuale \u0219i reproductive adecvat\u0103 v\u00e2rstei, cuprinz\u0103toare \u0219i incluziv\u0103, bazat\u0103 pe dovezi \u0219tiin\u021bifice \u0219i standarde ale drepturilor omului \u0219i dezvoltat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu adolescen\u021bii, ar trebui s\u0103 fac\u0103 parte din programa \u0219colar\u0103 obligatorie \u0219i s\u0103 ajung\u0103 la adolescen\u021bii care au abandonat \u0219coala. Ar trebui acordat\u0103 aten\u021bie egalit\u0103\u021bii de gen, diversit\u0103\u021bii sexuale, drepturilor asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sexuale \u0219i reproductive, comportamentului sexual responsabil \u0219i prevenirii violen\u021bei, precum \u0219i prevenirii sarcinilor timpurii \u0219i a infec\u021biilor cu transmitere sexual\u0103. Informa\u021biile ar trebui s\u0103 fie disponibile \u00een formate alternative pentru a asigura accesibilitatea tuturor adolescen\u021bilor, \u00een special adolescen\u021bilor cu dizabilit\u0103\u021bi.\u00a0<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a><\/p><p>\u00cen logica informa\u021biilor prezentate mai sus, drepturile sexuale \u0219i reproductive ale femeilor trebuie s\u0103 fie garantate \u00een toate fa\u021betele lor, inclusiv \u00een privin\u021ba posibilit\u0103\u021bii de a recurge la \u00eentreruperi de sarcin\u0103. Cu toate acestea, tendin\u021ba organismelor interna\u021bionale \u0219i regionale de protec\u021bie a drepturilor omului \u2013 de a realiza o liberalizare c\u00e2t mai extins\u0103 a recurgerii la avort- trebuie s\u0103 fie interpretat\u0103 \u00een mod judicios \u0219i \u00een acord cu principiul bunei-credin\u021be. De\u0219i exist\u0103 presiuni de eliminare \u0219i\/sau reducere a restric\u021biilor legale privitoare la avort, aceste ac\u021biuni nu trebuie interpretate \u00een sensul comportamentului sexual iresponsabil; \u00een acest punct intervine ac\u021biunea-cheie a\u00a0<em>educa\u021biei \u0219i sensibiliz\u0103rii popula\u021biei \u00een spiritul respect\u0103rii drepturilor sexuale \u0219i reproductive exercitate cu respectarea egalit\u0103\u021bii \u0219i a demnit\u0103\u021bii umane.<\/em><\/p><p>Familiarizarea timpurie cu informa\u021biile biologice \u0219i fiziologice presupuse de actul de \u00eentre\u021binere a rela\u021biilor intime realizat\u0103 cu luare \u00een considerare a v\u00e2rstei \u0219i a gradului de maturitate a subiectelor expuse educa\u021biei sexuale reprezint\u0103 principala premis\u0103 a responsabiliz\u0103rii persoanei umane (femeie sau b\u0103rbat) \u00een aspectele legate de fertilitate \u0219i reproducere. Ac\u021biunea social\u0103 trebuie s\u0103 fie demarat\u0103 concomitent pe dou\u0103 direc\u021bii : (1) asigurarea nediscriminatorie a accesului la servicii medicale de \u00eentrerupere a sarcinii \u0219i (2) cre\u0219terea gradului de implicare a individului \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i aplicarea conceptelor educa\u021biei sexuale \u0219i contraceptive.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><br \/><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0\u00a0Mediafax.ro,\u00a0\u00a0\u00a0<em>https:\/\/www.mediafax.ro\/social\/romania-are-cea-mai-ridicata-rata-de-avort-din-europa-480-de-avorturi-la-1-000-de-nasteri-15875649<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0<em>https:\/\/romanialibera.ro\/special\/reportaje\/cum-a-ajuns-romania-sa-aiba-22-milioane-de-avorturi-217321<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0<em>https:\/\/www.mediafax.ro\/justitie\/populatia-romaniei-ins-22-175-000-oms-19-778-000-avocatul-poporului-cere-aep-si-mai-sa-comunice-care-este-populatia-reala-a-romaniei-si-cati-oameni-au-drept-de-vot-19630049<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor accesate pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/lozierinstitute.org\/a-scientific-view-of-when-life-begins\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/lozierinstitute.org\/a-scientific-view-of-when-life-begins\/<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Decret nr. 770 din 1 octombrie 1966 pentru reglementarea \u00eentreruperii cursului sarcinii, emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, publicat \u00een Buletinul Oficial nr. 60 din 1 octombrie 1966.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Decret-Lege nr. 1 din 26 decembrie 1989 privind abrogarea unor legi, decrete \u015fi alte acte normative emis de Consiliul Frontului Salv\u0103rii Na\u021bionale, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 4 din 27 decembrie 1989.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0\u00centreruperea cursului sarcinii s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een vreuna dintre urm\u0103toarele \u00eemprejur\u0103ri: a) \u00een afara institu\u0163iilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate \u00een acest scop; b) de c\u0103tre o persoan\u0103 care nu are calitatea de medic de specialitate obstetric\u0103-ginecologie \u015fi drept de liber\u0103 practic\u0103 medical\u0103 \u00een aceast\u0103 specialitate; c) dac\u0103 v\u00e2rsta sarcinii a dep\u0103\u015fit paisprezece s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend\u0103 \u015fi interzicerea exercit\u0103rii unor drepturi. (2) \u00centreruperea cursului sarcinii, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een orice condi\u0163ii, f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul femeii \u00eens\u0103rcinate, se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoarea de la 2 la 7 ani \u015fi interzicerea exercit\u0103rii unor drepturi. (3) Dac\u0103 prin faptele prev\u0103zute \u00een alin. (1) \u015fi alin. (2) s-a cauzat femeii \u00eens\u0103rcinate o v\u0103t\u0103mare corporal\u0103, pedeapsa este \u00eenchisoarea de la 3 la 10 ani \u015fi interzicerea exercit\u0103rii unor drepturi, iar dac\u0103 fapta a avut ca urmare moartea femeii \u00eens\u0103rcinate, pedeapsa este \u00eenchisoarea de la 6 la 12 ani \u015fi interzicerea exercit\u0103rii unor drepturi. (4) C\u00e2nd faptele au fost s\u0103v\u00e2r\u015fite de un medic, pe l\u00e2ng\u0103 pedeapsa \u00eenchisorii, se va aplica \u015fi interzicerea exercit\u0103rii profesiei de medic. (5) Tentativa la infrac\u0163iunile prev\u0103zute \u00een alin. (1) \u015fi alin. (2) se pedepse\u015fte. (6) Nu constituie infrac\u0163iune \u00eentreruperea cursului sarcinii \u00een scop terapeutic efectuat\u0103 de un medic de specialitate obstetric\u0103-ginecologie, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta sarcinii de dou\u0103zeci \u015fi patru de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, sau \u00eentreruperea ulterioar\u0103 a cursului sarcinii, \u00een scop terapeutic, \u00een interesul mamei sau al f\u0103tului. (7) Nu se pedepse\u015fte femeia \u00eens\u0103rcinat\u0103 care \u00ee\u015fi \u00eentrerupe cursul sarcinii.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 a drepturilor pacientului publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 51\/2003.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0General Comment No. 36 (2018) on article 6 of the International Covenant on Civil and Political Rights, on the right to life. Adopted by the Committee at its 124th session (8 October to 2 November 2018).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>General Comment No. 36 (2018) on article 6 of the International Covenant on Civil and Political Rights, on the right to life, paragraph 8.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Application no. 5410\/03 judgment of 20 March 2007.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Application no. 27617\/04, judgment of 26 May 2011.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Application no. 57375\/08, judgment of 30 October 2012.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Submission by the Council of Europe Commissioner for Human Rights under Rule 9.4 of the Rules of the Committee of Ministers for the supervision of the execution of judgments and of the terms of friendly settlements in the cases of Tysi\u0105c v. Poland (application no. 5410\/03, judgment of 20 March 2007) R.R. v. Poland (application no. 27617\/04, judgment of 26 May 2011) P. and S. v. Poland (application no. 57375\/08, judgment of 30 October 2012) Strasbourg, 27 January 2020, p. 3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biile accesate la adresa:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.jurist.org\/news\/2020\/10\/poland-constitutional-court-court-tightens-abortion-restrictions\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>https:\/\/www.jurist.org\/news\/2020\/10\/poland-constitutional-court-court-tightens-abortion-restrictions\/<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor accesate la adresa:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Women\/WRGS\/SexualHealth\/INFO_Abortion_WEB.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Women\/WRGS\/SexualHealth\/INFO_Abortion_WEB.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Committee on Economic, Social and Cultural Rights,\u00a0 General Comment No. 22 (2016) on the right to sexual and reproductive health (article 12 of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights), paragraph 34.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor accesate la adresa:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Women\/WRGS\/SexualHealth\/INFO_Abortion_WEB.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Women\/WRGS\/SexualHealth\/INFO_Abortion_WEB.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Committee on the Elimination of Discrimination against Women General recommendation No. 34 on the rights of rural women, 4 March 2016, para 38.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0 UN Committee on the Rights of the Child (CRC),\u00a0<em>General comment No. 20 (2016) on the implementation of the rights of the child during adolescence<\/em>, 6 December 2016,\u00a0CRC\/C\/GC\/20,\u00a0available at:<\/p><p>https:\/\/www.refworld.org\/docid\/589dad3d4.html\u00a0[accessed 15 November 2020] , paragraphs 60-61.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20411\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"11\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20411\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Exercitarea libert\u0103\u021bii religioase \u00een contextul pandemiei COVID-19: \u00eentre responsabilitate \u0219i reac\u021bii emo\u021bionale<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20411\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"11\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20411\"><p><em>Limitarea \u00een ultimele luni a modului de desf\u0103\u0219urare a pelerinajelor tradi\u021bionale a generat reac\u021bii \u0219i abord\u0103ri emo\u021bionale\u00a0 dintre cele mai diverse cu privire la concretizarea \u00een perioada de criz\u0103 sanitar\u0103\u00a0 a libert\u0103\u021bii religioase. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 aceste restric\u021bii au fost \u00een concordan\u021b\u0103 cu normele interna\u021bionale din domeniul drepturilor omului, precum \u0219i care au fost \u00a0solu\u021biile similare adoptate \u00een alte state ne propunem s\u0103 analiz\u0103m \u00een cuprinsul acestui studiu.<\/em><\/p><p><em>\u00a0<\/em><\/p><p>Libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie reprezint\u0103 prerogativa uman\u0103 intim legat\u0103 de spiritualitatea uman\u0103, fiind exercitabil\u0103 \u00een form\u0103 individual\u0103 sau colectiv\u0103, \u00een spa\u021biul public sau \u00een spa\u021biul privat. \u00cen dimensiunea sa religioas\u0103, aceast\u0103 libertate este expresia fundamental\u0103 a pluralismului religios \u0219i a unei garan\u021bii extensive acordat\u0103 deopotriv\u0103 indivizilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor \u00een sensul protej\u0103rii minorit\u0103\u021bilor religioase. De asemenea, libertatea de g\u00e2ndire, de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie ipostaziaz\u0103 una dintre cele mai veridice forme de manifestare a democra\u021biei \u0219i a toleran\u021bei \u0219i de aplicare a diversit\u0103\u021bii umane. Av\u00e2nd menirea de a contribui la formarea identit\u0103\u021bii spirituale \u0219i, ulterior form\u0103rii, la afirmarea particularit\u0103\u021bilor acesteia, libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie a fost reglementat\u0103 \u00een multiple instrumente juridice interna\u021bionale sau regionale, fiind eviden\u021biat\u0103 fie ca prerogativ\u0103 autonom\u0103, fie ca element al personalit\u0103\u021bii umane care se cuvine a fi analizat prin corela\u021bie cu alte aspecte ca educa\u021bia, drepturile minorit\u0103\u021bilor, diversitatea cultural\u0103.<\/p><p>\u00cen articolul 18 din Pactul Interna\u021bional privind Drepturile Civile \u0219i Politice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0este consacrat\u0103 \u00een plenitudinea elementelor sale componente libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie, con\u021binutul acestei libert\u0103\u021bi fiind explicitat pe urm\u0103toarele coordonate:\u00a0<em>Orice persoan\u0103 are drept la libertatea g\u00e2ndirii, con\u015ftiin\u0163ei \u015fi religiei; acest drept implic\u0103 libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum \u015fi libertatea de a-\u015fi manifesta religia sau convingerea, individual sau \u00een comun, at\u00e2t \u00een public c\u00e2t \u015fi \u00een particular prin cult \u015fi \u00eendeplinirea riturilor, prin practici \u015fi prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Nimeni nu va fi supus vreunei constr\u00e2ngeri put\u00e2nd aduce atingere libert\u0103\u0163ii sale de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.<\/em><\/p><p>O dimensiune particular\u0103 indicat\u0103 de articolul 18 din Pact \u00een rela\u021bionare cu libertatea de g\u00e2ndire, de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie const\u0103 \u00een asigurarea acesteia prin raportare la segmentul copiilor; \u00een acest sens, este garantat\u0103 libertatea p\u0103rin\u021bilor \u0219i\/sau a tutorilor legali de a asigura educa\u021bia moral\u0103 \u0219i religioas\u0103 a copiilor \u00een acord cu propriile lor convingeri. Lu\u00e2nd \u00een considerare vulnerabilit\u0103\u021bile copiilor \u0219i lipsa lor de maturitate \u00een exercitarea efectiv\u0103 a libert\u0103\u021bii religioase, textul articolului 18 are voca\u021bia de a ocroti libertatea acestora prin acordarea unei puteri decizionale extinse \u00een favoarea p\u0103rin\u021bilor\/tutorilor, urm\u00e2nd ca, odat\u0103 cu \u00eemplinirea v\u00e2rstei majoratului, t\u00e2n\u0103rul s\u0103 devin\u0103 titularul exercit\u0103rii acestei libert\u0103\u021bi. Dac\u0103 acheis\u0103m la ideea conform c\u0103reia libertatea religioas\u0103 este unul dintre pilonii centrali ai statului de drept, este clar c\u0103 manifestarea acesteia nu poate fi realizat\u0103 \u00een mod absolut: potrivit articolului 18 din Pact,\u00a0<em>libertatea manifest\u0103rii religiei sau convingerilor nu poate fi supus\u0103 dec\u00e2t restric\u0163iilor prev\u0103zute de lege \u015fi necesare pentru ocrotirea securit\u0103\u0163ii, ordinii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii publice ori a moralei sau a libert\u0103\u0163ilor \u015fi drepturilor fundamentale ale altora.<\/em><\/p><p>Articolul 9 din Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0este ordonat, din punct de vedere tehnic, \u00een dou\u0103 paragrafe, primul av\u00e2nd caracter explicativ al sferei de cuprindere iar cel de-al doilea av\u00e2nd caracter explicativ al posibilit\u0103\u021bilor de derogare:\u00a0<em>(1) Orice persoan\u0103 are dreptul la libertate de g\u00e2ndire, de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi de religie ; acest drept include libertatea de a-\u015fi schimba religia sau convingerile, precum \u015fi libertatea de a-\u015fi manifesta religia sau convingerea \u00een mod individual sau colectiv, \u00een public sau \u00een particular, prin cult, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, practici \u015fi \u00eendeplinirea ritualurilor. (2)\u00a0 Libertatea de a-\u015fi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restr\u00e2ngeri dec\u00e2t cele prev\u0103zute de lege care, \u00eentr-o societate democratic\u0103, constituie m\u0103suri necesare pentru siguran\u0163a public\u0103, protec\u0163ia ordinii, a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, a moralei publice, a drepturilor \u015fi a libert\u0103\u0163ilor altora.<\/em><\/p><p>Observ\u0103m c\u0103 exist\u0103 o similitudine textual\u0103 marcant\u0103 \u00eentre articolul 9 din Conven\u021bia European\u0103 \u0219i articolul 18 din Pactul Interna\u021bional \u2013fapt care conduce, \u00een mod implicit, la derivarea, din cele dou\u0103 instrumente juridice, a dou\u0103 dimensiuni diferite de manifestare a libert\u0103\u021bii religioase : (1)\u00a0<em>forum internum\u00a0<\/em>\u2013 ca sfer\u0103 de manifestare care dezv\u0103luie autonomia personal\u0103 \u00een plenitudinea sa, fiecare persoan\u0103 fiind liber\u0103 s\u0103 adere la o anumit\u0103 religie\/confesiune dar \u0219i s\u0103 se orienteze c\u0103tre o alt\u0103 religie\/confesiune sau s\u0103 renun\u021be \u00eentru totul la astfel de manifest\u0103ri spirituale; (2)\u00a0<em>forum externum<\/em>\u00a0\u2013 se refer\u0103 la modul de exteriorizare a op\u021biunii religioase exercitate de individ prin rela\u021bionare cu societatea de apartenen\u021b\u0103; \u00een privin\u021ba acestui aspect, literatura de specialitate aprecia c\u0103\u00a0<em>sim\u0163ul de autoidentificare cu societatea de apartenen\u021b\u0103 poate fi asociat \u00een mare parte cu o anumit\u0103 afiliere religioas\u0103. Instrumentele juridice na\u0163ionale, regionale \u015fi interna\u0163ionale reflect\u0103 acest fapt. \u00cen timp ce anumite state europene sunt \u00een mod expres fondate pe principii seculare (sau la\u00efcit\u00e9), astfel fiind separate institu\u0163iile de stat \u015fi reprezentan\u0163a acestora de organiza\u0163iile religioase, multe Constitu\u0163ii na\u0163ionale recunosc o anumit\u0103 confesiune drept Biseric\u0103 de Stat. O astfel de situa\u0163ie nu este incompatibil\u0103 cu libertatea de religie, dac\u0103 exist\u0103 prevederi adecvate \u00een raport cu fiecare sistem de convingeri \u015fi este asigurat\u0103 reconcilierea confesiunilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0recunoa\u0219te, \u00een articolul 10, libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie \u0219i instituie, \u00een al doilea paragraf, un drept inovator conex acestei prerogative:\u00a0<em>Dreptul la obiec\u021bie pe motive de con\u0219tiin\u021b\u0103 este recunoscut \u00een conformitate cu legile interne care reglementeaz\u0103 exercitarea acestui drept.\u00a0<\/em>Din punctul nostru de vedere, reglementarea inserat\u0103 \u00een cuprinsul articolului 10 al Cartei este de natur\u0103 s\u0103 determine extinderea libert\u0103\u021bii religioase la problematici complexe de drepturile omului care se remarc\u0103 prin aspectele etice pe care le pun \u00een discu\u021bie (precum avortul sau eutanasia).<\/p><p>Dup\u0103 modelul oferit de reglement\u0103rile onusiene \u0219i europene, libertatea religioas\u0103 este consacrat\u0103\u00a0 de sistemul inter-american (articolul 12 din Conven\u021bia American\u0103 a Drepturilor Omului) dar \u0219i de sistemul african (articolul 8 din Carta African\u0103 a Drepturilor Omului \u0219i Popoarelor), convergen\u021ba dintre reglement\u0103rile adoptate, conduc\u00e2nd c\u0103tre afirmarea unui\u00a0<em>status quo\u00a0<\/em>\u00een materie.<\/p><p>De\u0219i limitat\u0103 de considerente de ordin general, apreciate ca fiind\u00a0<em>de ordine public\u0103 \u00a0<\/em>precum s\u0103n\u0103tatea, morala, siguran\u021ba public\u0103, libertatea de religie constituie o prerogativ\u0103 \u00een care fuzioneaz\u0103 cele mai personale tr\u0103iri, c\u0103ut\u0103ri \u0219i ezit\u0103ri ale fiin\u021bei umane, de aceea \u0219i garantarea libert\u0103\u021bii religioase presupune, \u00een mod corelativ, o interpretare c\u00e2t mai lax\u0103- apt\u0103 s\u0103 frizeze un creuzet de valori culturale. \u00cen analiza doctrinar\u0103 \u0219i jurispruden\u021bial\u0103 inter-american\u0103 s-a re\u021binut c\u0103\u00a0<em>un stat are datoria de a garanta libertatea fiec\u0103rui individ de a-\u0219i schimba religia sau convingerile- fapt care este de obicei rezultatul unui proces lung \u0219i complex, ce include ezitare, reflec\u021bie \u0219i cercetare.\u00a0 (\u2026) statul ar trebui s\u0103 garanteze<\/em>\u00a0<em>c\u0103: o persoan\u0103 poate suferi acest proces \u00eentr-un mediu de libertate deplin\u0103 \u0219i, \u00een special, c\u0103 nimeni nu trebuie \u00eempiedicat s\u0103 adune informa\u021bii, experien\u021b\u0103 \u0219i toate elementele de natur\u0103 emo\u021bional\u0103, conceptual\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103, f\u0103r\u0103 a \u00eenc\u0103lca drepturile<\/em>\u00a0<em>altor persoane, pe care le consider\u0103 necesare pentru a lua o decizie complet informat\u0103 \u00een sensul de a-\u0219i schimba sau de a-\u0219i men\u021bine credin\u021ba<\/em>.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a><\/p><p>\u00cen scopul clarific\u0103rii limit\u0103rilor instituite asupra manifest\u0103rii libert\u0103\u021bii religioase, Comitetul Drepturilor Omului ofer\u0103 unele repere interpretative privitoare la articolul 18, paragraful 3 din Pactul Interna\u021bional cu privire la Drepturile Civile \u0219i Politice:\u00a0<em>Articolul 18.3 permite restric\u021bii privind libertatea de a manifesta religia sau credin\u021ba numai dac\u0103 limit\u0103rile sunt prescrise de lege \u0219i sunt necesare pentru a proteja siguran\u021ba public\u0103, ordinea, s\u0103n\u0103tatea sau morala sau drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale altora. Libertatea de a nu fi constr\u00e2ns \u00een a adopta o religie sau credin\u021b\u0103 \u0219i libertatea p\u0103rin\u021bilor \u0219i a tutorilor de a asigura educa\u021bia religioas\u0103 \u0219i moral\u0103 nu pot fi restr\u00e2nse (\u2026) limit\u0103rile impuse trebuie stabilite prin lege \u0219i nu trebuie aplicate \u00eentr-un mod care ar vicia drepturile garantate la articolul 18. Comitetul observ\u0103 c\u0103 paragraful 3 al articolului 18 trebuie interpretat strict: restric\u021biile nu sunt permise din motive care nu sunt specificate (\u2026) . Limit\u0103rile pot fi aplicate numai \u00een acele scopuri pentru care au fost prescrise \u0219i trebuie s\u0103 fie direct corelate \u0219i propor\u021bionale cu nevoile specifice pe care sunt bazate. Restric\u021biile nu pot fi impuse \u00een scopuri discriminatorii sau aplicate \u00een mod discriminatoriu. Comitetul observ\u0103 c\u0103 conceptul de moral\u0103 deriv\u0103 din multe tradi\u021bii sociale, filozofice \u0219i religioase; \u00een consecin\u021b\u0103, limit\u0103rile libert\u0103\u021bii de a manifesta o religie sau credin\u021b\u0103 \u00een scopul protej\u0103rii moralei trebuie s\u0103 se bazeze pe principii care nu deriv\u0103 exclusiv dintr-o singur\u0103 tradi\u021bie<\/em>.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>\u00cen contextul pandemiei COVID-19 sunt formulate provoc\u0103ri referitoare la exercitarea libert\u0103\u021bii religioase \u00een dimensiunea sa susceptibil\u0103 de limit\u0103ri, corespunz\u0103toare\u00a0<em>forum externum.\u00a0<\/em>Limitarea particip\u0103rii credincio\u0219ilor la manifest\u0103ri de cult precum pelerinaje, reguli speciale destinate oficierii slujbelor de Liturghie, restric\u021bii aferente celebr\u0103rii S\u0103rb\u0103torilor Pascale, limitarea num\u0103rului de participan\u021bi \u00een cazul oficierii slujbelor de c\u0103s\u0103torie \u0219i botez \u2013 toate acestea constituie subiecte care au fost supuse dezbaterilor publice, societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 fiind scindat\u0103 \u00eentre respectarea regulilor de igien\u0103 sanitar\u0103 instituite urmare a manifest\u0103rii pandemiei COVID-19 \u0219i acordarea primatului manifest\u0103rilor religioase \u00een dimensiunea\u00a0<em>forum externum.<\/em><\/p><p>\u00cen ultimele luni, restric\u021bionarea posibilit\u0103\u021bii cet\u0103\u021benilor de a participa la pelerinajele organizate, \u00een mod tradi\u021bional, cu ocazia celebr\u0103rii s\u0103rb\u0103torii de Sf. Dumitru, \u00a0Sf. Parascheva sau\u00a0 Sf. Andrei, au generat controverse la\u00a0 nivelul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. La data de 13 octombrie, Comitetul Na\u021bional pentru Situa\u021bii de Urgen\u021b\u0103 adopt\u0103 Hot\u0103r\u00e2rea nr. 49<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0care prevede, \u00een Anexa nr. 1, noi reguli de prevenire a extinderii infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 ce au \u00een vedere pelerinajele organizate la nivel na\u021bional.<\/p><p>Punctul 19 din Anexa nr. 1 a Hot\u0103r\u00e2rii, stabile\u0219te contextul general de desf\u0103\u0219urare a activit\u0103\u021bilor religioase conform urm\u0103toarelor cerin\u021be:\u00a0<em>Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor \u015fi rug\u0103ciunilor colective, se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een interiorul \u015fi\/sau \u00een afara l\u0103ca\u015furilor de cult cu respectarea regulilor de protec\u0163ie sanitar\u0103, stabilite prin ordin comun al ministrului s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi al ministrului afacerilor interne<\/em>.<\/p><p>Re\u021binem c\u0103, pe parcursul pandemiei COVID-19, autorit\u0103\u021bile au reglementat prin m\u0103suri specifice posibilitatea de exercitare a libert\u0103\u021bii religioase a credincio\u0219ilor \u00een dimensiunea\u00a0<em>forum externum,\u00a0<\/em>\u021bin\u00e2nd cont de ata\u0219amentul spiritual al poporului fa\u021b\u0103 de normele Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een pofida afirm\u0103rii constitu\u021bionale a laicit\u0103\u021bii statale. Astfel, au fost fixate m\u0103suri pentru aprobarea regulilor privind accesul \u00een l\u0103ca\u0219ele de cult, distan\u021ba minim\u0103 de siguran\u021b\u0103 \u0219i m\u0103surile sanitare specifice pentru desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor religioase. \u00cen forma \u00een care au fost instituite aceste m\u0103suri prin Ordinul nr. 1103\/2020<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>, sunt vizate dou\u0103 dimensiuni :\u00a0 (1)\u00a0<em>Reguli privind accesul \u015fi desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor<\/em>: 1. Accesul credincio\u015filor \u00een l\u0103ca\u015ful de cult \u015fi \u00een loca\u0163iile unde se organizeaz\u0103 slujbe \u015fi adun\u0103ri religioase se face astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie asigurat\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de minimum 4 mp pentru fiecare persoan\u0103 \u015fi o distan\u0163\u0103 de minimum 2 m \u00eentre persoane. 2. La intrarea \u00een l\u0103ca\u015ful de cult sau \u00een loca\u0163iile unde se organizeaz\u0103 slujbe \u015fi adun\u0103ri religioase persoanele sunt obligate s\u0103 \u00ee\u015fi dezinfecteze m\u00e2inile cu dezinfectant, pus la dispozi\u0163ie de organizatorii evenimentului religios. 3. \u00cen interiorul l\u0103ca\u015fului de cult \u015fi \u00een loca\u0163iile unde se organizeaz\u0103 slujbe \u015fi adun\u0103ri religioase este obligatorie purtarea m\u0103\u015ftii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere gura \u015fi nasul. 4. Accesul credincio\u015filor care, dup\u0103 efectuarea triajului observa\u0163ional, prezint\u0103 simptome de infec\u0163ie respiratorie (tuse, str\u0103nut, rinoree, temperatur\u0103) nu este permis. 5. Se vor plasa, la loc vizibil, anun\u0163uri scrise privind regulile de igien\u0103 \u015fi distan\u0163are fizic\u0103 \u00een l\u0103ca\u015ful de cult \u015fi \u00een loca\u0163iile unde se organizeaz\u0103 slujbe \u015fi adun\u0103ri religioase. 6. La activit\u0103\u0163ile religioase din interiorul l\u0103ca\u015fului de cult \u015fi din loca\u0163iile unde se organizeaz\u0103 slujbe, acolo unde este posibil, se organizeaz\u0103 circuite separate de intrare \u015fi ie\u015fire, semnalizate explicit. 7. Slujbele oficiate de c\u0103tre personalul de cult, \u00een aer liber (\u00een curtea l\u0103ca\u015fului de cult), se desf\u0103\u015foar\u0103 cu men\u0163inerea distan\u0163ei de 1,5 m \u00eentre persoane. 8. Slujbele religioase desf\u0103\u015furate \u00een curtea l\u0103ca\u015furilor de cult nu sunt considerate adun\u0103ri publice; (2)\u00a0<em>M\u0103suri sanitare specifice\u00a0<\/em>: 1. \u00cen cadrul ritualurilor religioase \u00een care se vor folosi obiecte de cult cu care credincio\u015fii intr\u0103 \u00een contact, acestea se dezinfecteaz\u0103 dup\u0103 fiecare utilizare.\u00a0 2. Se dezinfecteaz\u0103 periodic, o dat\u0103 la 4 ore, obiectele sau suprafe\u0163ele frecvent atinse (de exemplu, m\u00e2nerele u\u015filor, balustrade, scaune).<\/p><p>Conform punctului 20 din Anexa nr. 1,\u00a0<em>\u00een condi\u0163iile pct. 19, pentru prevenirea r\u0103sp\u00e2ndirii infec\u0163iilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni \u015fi\/sau pelerinaje religioase este permis\u0103 numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau re\u015fedin\u0163a \u00een localitatea unde se desf\u0103\u015foar\u0103 respectiva activitate<\/em>. \u00cen completare, punctele 21 \u0219i 35 din Anexa nr. 1 prev\u0103d m\u0103suri menite a sprijini punerea \u00een aplicare a dispozi\u021biilor citate anterior : (1)\u00a0<em>se propune interzicerea particip\u0103rii la procesiunile \u015fi\/sau pelerinajele religioase prev\u0103zute la pct. 19 a persoanelor care nu au domiciliul sau re\u015fedin\u0163a \u00een localit\u0103\u0163ile \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 aceste activit\u0103\u0163i;\u00a0<\/em>(2)<em>\u00a0Se propune interzicerea efectu\u0103rii transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum \u015fi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglement\u0103rilor \u00een vigoare, \u00een scopul particip\u0103rii la procesiunile \u015fi\/sau pelerinajele religioase c\u0103tre locurile unde se desf\u0103\u015foar\u0103 aceste activit\u0103\u0163i.<\/em><\/p><p>Referitor la reglement\u0103rile prezentate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, unele comentarii se impun. Punctul 20 din Anexa nr. 1 organizeaz\u0103, \u00een sens pozitiv, doar aspectele care sunt\u00a0<em>permise\u00a0<\/em>\u00een leg\u0103tur\u0103 cu pelerinajele (respectiv participarea persoanelor care \u00ee\u0219i au domiciliul\/re\u0219edin\u021ba \u00een localitatea \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 pelerinajul). Pornind de la principiul potrivit c\u0103ruia dac\u0103 legea nu interzice\u00a0<em>in terminis\u00a0<\/em>o anumit\u0103 conduit\u0103 semnific\u0103 faptul c\u0103 o permite, reglementarea din punctul 21 are ca obiectiv clarificarea circumstan\u021belor de aplicare a punctului 20, prin interzicerea\u00a0<em>expres\u0103\u00a0<\/em>a particip\u0103rii la pelerinaje a persoanelor care nu \u00ee\u0219i afl\u0103 domiciliul\/re\u0219edin\u021ba \u00een localitatea \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 aceste manifest\u0103ri religioase. Din punctul nostru de vedere, clarificarea urm\u0103rit\u0103 de punctul 21 r\u0103m\u00e2ne \u00een form\u0103 de tentativ\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t interzicerea nu este instituit\u0103 \u00een mod irefragabil ci este avansat\u0103 doar sub form\u0103 de propunere.<\/p><p>La nivel na\u021bional, popula\u021bia a fost scindat\u0103 \u00eentre regulile de protec\u021bie sanitar\u0103 instituite de autorit\u0103\u021bi \u0219i efuziunile emo\u021bionale animate de g\u00e2ndul c\u0103 rela\u021bionarea cu formele de manifestare ale divinit\u0103\u021bii este suficient\u0103 pentru a ocroti individul de orice afec\u021biuni lume\u0219ti. \u00cen aceste condi\u021bii, regulile de protec\u021bie sanitar\u0103 au fost at\u00e2t problematizate de cet\u0103\u021beni c\u00e2t \u0219i \u00eenc\u0103lcate de un num\u0103r reprezentativ dintre ace\u0219tia. Vizavi de aceste \u00eenc\u0103lc\u0103ri, reac\u021biile autorit\u0103\u021bilor au fost aplicate \u00een acord cu principiile propor\u021bionalit\u0103\u021bii \u0219i necesit\u0103\u021bii, excluz\u00e2nd folosirea excesiv\u0103 a for\u021bei sau a ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de protec\u021bie sanitar\u0103. Cu titlu de exemplu, prin Comunicatul de pres\u0103 postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne la data de 30 noiembrie 2020<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>, sunt adresate mul\u021bumiri organizatorilor ceremonialului religios dar \u0219i cet\u0103\u021benilor pentru respectarea normelor de protec\u021bie sanitar\u0103, subliniindu-se faptul c\u0103 lipsa de incidente\u00a0<em>dovede\u0219te, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 cet\u0103\u021benii au \u00een\u021beles necesitatea respect\u0103rii restric\u021biilor ce se impun \u00een actualul context epidemiologic, dar \u0219i c\u0103 structurile ministerului au fost la datorie, al\u0103turi de rom\u00e2ni \u0219i pentru rom\u00e2n.<\/em><\/p><p>Debutul pandemiei COVID-19 a determinat, la nivel mondial, problematizarea raportului dintre libertatea religioas\u0103-manifestat\u0103 \u00een dimensiunea sa\u00a0<em>forum externum<\/em>\u00a0\u0219i protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u2013 ca valoare colectiv\u0103 suprem\u0103.<\/p><p>Dezbateri \u00een spa\u021biul public referitoare la modul \u00een care libertatea religioas\u0103 se impune a observat\u0103 \u00een condi\u021bii de criz\u0103 au fost desf\u0103\u0219urate \u00een Statele Unite ale Americii pe fondul instituirii, de c\u0103tre Guvernatorul statului New York, Andrew M. Cuomo, la data de 6 octombrie 2020, prin Ordinul Executiv nr. 202.68<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0a unor m\u0103suri de protec\u021bie a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice care privesc \u00een mod direct organizarea \u00eentrunirilor religioase.<\/p><p>\u00cen esen\u021b\u0103, aceste m\u0103suri au ca obiectiv limitarea num\u0103rului de participan\u021bi la adun\u0103rile cu scop religios, remarc\u00e2ndu-se diferen\u021bierea acestora \u00een func\u021bie de frecven\u021ba \u0219i num\u0103rul infect\u0103rilor cu virusul SARS-CoV-2. Potrivit documentului citat, intensificarea activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate \u00een grupuri a determinat Departamentul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 adopte m\u0103suri de protec\u021bie a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice de intensitate diferen\u021biat\u0103 gradual \u00een func\u021bie de pericolul de infectare existent \u00een zonele avute \u00een vedere : (1)\u00a0<em>\u00een zonele ro\u0219ii<\/em>\u2013 \u00een care nivelul de infectare cu virusul SARS-CoV-2 este ridicat, casele de cult vor fi supuse unei limite de capacitate de 25% din ocuparea maxim\u0103 sau 10 persoane, oricare dintre acestea este mai mic\u0103; (2)\u00a0<em>\u00een zonele de severitate moderat\u0103 (denumite \u00een Ordinul Executiv zone portocalii)<\/em>\u00a0casele de cult vor fi supuse unei limite de capacitate maxim\u0103 mai mic\u0103 de 33% din ocuparea maxim\u0103 sau 25 de persoane, oricare dintre acestea este mai mic\u0103; (3)\u00a0<em>\u00een zonele galbene<\/em>\u00a0autorit\u0103\u021bile trebuie s\u0103 manifeste un grad mediu de precau\u021bie iar\u00a0 casele de cult vor fi supuse unei limite de capacitate de 50% din ocuparea sa maxim\u0103 \u0219i vor respecta \u00eendrum\u0103rile Departamentului S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p><p>Fa\u021b\u0103 de aceste m\u0103suri au ripostat reprezentan\u021bi ai comunit\u0103\u021bilor religioase (Dioceza Romano-Catolic\u0103 din Brooklyn \u0219i Sinagoga Evreiasc\u0103 Ortodox\u0103 din New York) care au argumentat, \u00een favoarea realiz\u0103rii adun\u0103rilor cu scop religios \u00een absen\u021ba limit\u0103rilor instituite prin Ordinul Executiv al Guvernatorului Statului New York, dispozi\u021biile Amendamentului 1 la Constitu\u021bia Statelor Unite ale Americii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Conform textului citat, sub denumirea marginal\u0103\u00a0<em>Libertatea religiei, a cuv\u00e2ntului, a presei, libertatea de \u00eentrunire \u015fi de peti\u0163ionare<\/em>\u00a0sunt statuate urm\u0103toarele: \u00a0<em>Congresul nu va elabora nici o lege care s\u0103 impun\u0103 o religie sau s\u0103 interzic\u0103 practicarea liber\u0103 a unei religii; sau s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 libertatea cuv\u00e2ntului sau a presei; sau dreptul poporului la \u00eentrunire pa\u015fnic\u0103 sau de a adresa Guvernului peti\u0163ii privind repararea nedrept\u0103\u0163ilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Curtea Suprem\u0103 a Statelor Unite ale Americii a apreciat c\u0103 m\u0103surile avansate prin Ordinul Executiv al Guvernatorului statului New York sunt excesive \u00een raport cu obiectivul urm\u0103rit \u2013 cel al protej\u0103rii s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice. De\u0219i aceasta din urm\u0103 reprezint\u0103 o prioritate \u00een condi\u021biile crizei sanitare, m\u0103surile adoptate nu trebuie s\u0103 fie intruzive \u00een sfera libert\u0103\u021bilor personale ale indivizilor. Circumstan\u021bele extraordinare create de pandemia COVID-19 nu trebuie s\u0103 constituie un pretext pentru limitarea non-necesar\u0103 a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor indivizilor; aceasta conduce la faptul c\u0103, \u00een clivajul dintre s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u0219i libertatea religioas\u0103, ambele sunt egale ca importan\u021b\u0103 iar protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice nu semnific\u0103 negarea,\u00a0<em>de plano<\/em>, a oric\u0103ror forme de reuniune religioas\u0103. \u00cen mod expres, Curtea Suprem\u0103 a re\u021binut \u00een privin\u021ba reprezentan\u021bilor comunit\u0103\u021bilor religioase c\u0103:\u00a0<em>solicitan\u021bii au organizat serviciile tradi\u021bionale de \u00eenchinare \u00een grupuri mai mici pentru a se asigura c\u0103 congrega\u021biile lor respect\u0103 protocoalele de distan\u021bare social\u0103 \u0219i le solicit\u0103 membrilor s\u0103 poarte m\u0103\u0219ti \u00een timpul tuturor serviciilor \u2013 reguli pe care ace\u0219tia le-au respectat pe deplin.<\/em><\/p><p>Este interesant de observat c\u0103, \u00een cauza adus\u0103 \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Supreme, prin care reprezentan\u021bii religio\u0219i solicit\u0103 derog\u0103ri de la aplicarea Ordinului Executiv al Guvernatorului New York-ului, sunt invocate, \u00een mod concomitent, alega\u021bii de discriminare din partea autorit\u0103\u021bilor statale pe criterii religioase. Conform reprezentan\u021bilor comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti-ortodoxe, dispozi\u021biile promovate prin Ordinul Executiv nr. 202.68, coroborate cu declara\u021biile anterioare sus\u021binute de Andrew Cuomo \u00een pres\u0103 referitoare la minorit\u0103\u021bile religioase \u0219i modul de gestionare a activit\u0103\u021bilor acestora \u00een condi\u021bii de criz\u0103, sunt \u00eendreptate \u00eempotriva minorit\u0103\u021bilor religioase evreie\u0219ti.<\/p><p>Preocuparea conform c\u0103reia, \u00een condi\u021bii de criz\u0103 exist\u0103 riscul resurgen\u021bei discursului de ur\u0103 motivat de criterii religioase, a fost exprimat\u0103 \u0219i la nivel interna\u021bional. Raportorul Special privind Libertatea de Religie sau de Credin\u021b\u0103 atrage aten\u021bia asupra fenomenului de intensificare a antisemitismului, declar\u00e2nd c\u0103\u00a0<em>discursul de ur\u0103 antisemit\u0103 a crescut alarmant de la izbucnirea crizei COVID-19 \u0219i trebuie respins; de asemenea, este privit cu \u00eengrijorare fenomenul c\u0103 anumi\u021bi lideri religio\u0219i \u0219i politicieni continu\u0103 s\u0103 exploateze vremurile dificile din timpul acestei pandemii pentru a r\u0103sp\u00e2ndi ura \u00eempotriva evreilor \u0219i a altor minorit\u0103\u021bi. Raportorul Special a subliniat c\u0103 este necesar\u0103 respingerea colectiv\u0103 a \u00a0antisemitismul \u0219i a altor forme de intoleran\u021b\u0103 \u0219i discriminare.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[13]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Pentru a oferi indica\u021bii asupra modului \u00een care pot fi conciliate dreptul la s\u0103n\u0103tate \u0219i libertatea religioas\u0103, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a elaborat, la data de 7 aprilie 2020, un Ghid Interimar referitor la conduita liderilor comunit\u0103\u021bilor religioase \u00een contextul pandemiei COVID-19<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>. Utilitatea ghidului rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 stabilirea unei conduite corespunz\u0103toare \u00een sarcina conduc\u0103torilor religio\u0219i poate asigura premisele gestion\u0103rii corecte a pandemiei \u00een condi\u021biile \u00een care cerin\u021bele izol\u0103rii sociale pot afecta dramatic via\u021ba intra-psihic\u0103 a oamenilor de natur\u0103 s\u0103 \u00eei determine pe ace\u0219tia s\u0103 se refugieze \u00een institu\u021biile de spiritualitate pentru a-\u0219i redob\u00e2ndi confortul mintal. Acest aspect este subliniat \u0219i \u00een con\u021binutul Ghidului; \u00een acord cu Preambulul documentului,<\/p><p><em>(\u2026) \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind m\u0103suri clare, bazate pe dovezi, pentru a preveni COVID-19, institu\u021biile de inspira\u021bie religioas\u0103 pot promova informa\u021bii utile, pot servi la prevenirea \u0219i reducerea anxiet\u0103\u021bii, a temerilor sociale a stigmatului asociat infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2; de asemenea, ele pot oferi lini\u0219te oamenilor din comunit\u0103\u021bile de apartenen\u021b\u0103 \u0219i pot promova practici de protejare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Liderii religio\u0219i sunt integra\u021bi \u00een comunit\u0103\u021bile lor prin sentimente de compasiune \u0219i prin sprijinul oferit oamenilor \u0219i sunt deseori capabili s\u0103 ajung\u0103 la cei mai vulnerabili cu asisten\u021b\u0103 \u0219i informa\u021bii \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 identifice pe cei mai vulnerabili membri.<\/em><\/p><p>Av\u00e2nd caracter sintetic, Ghidul este organizat pe 2 direc\u021bii : (1) implicarea liderilor comunit\u0103\u021bilor religioase \u00een educa\u021bia pentru combaterea pandemiei COVID-19; (2) implementarea m\u0103surilor de siguran\u021b\u0103 sanitar\u0103 prin mijlocirea liderilor religio\u0219i.<\/p><p>Astfel, \u00een acord cu instruc\u021biunile avansate de Ghid, cele mai importante informa\u021bii de protec\u021bie pe care liderii religio\u0219i \u0219i comunit\u0103\u021bile religioase le pot comunica membrilor lor includ urm\u0103toarele: \u00a0evitarea adun\u0103rilor ample \u0219i desf\u0103\u0219urarea ritualurilor \u0219i a activit\u0103\u021bilor religioase de la distan\u021b\u0103\/ \u00een format virtual, dup\u0103 cum este necesar \u0219i ori de c\u00e2te ori este posibil; asigurarea c\u0103 orice decizie de convocare a adun\u0103rilor de grup pentru \u00eenchinare, educa\u021bie, sau \u00eent\u00e2lnirile sociale se bazeaz\u0103 pe o evaluare solid\u0103 a riscurilor \u0219i \u00een conformitate cu \u00eendrum\u0103rile autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i locale; asigurarea \u00eentrunirilor, ceremoniilor \u0219i ritualurilor bazate pe credin\u021b\u0103 \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd acestea au loc \u0219i prin mijloacele de comunicare sociale \u0219i alte mijloace de comunicare; asigurarea faptului c\u0103 abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului este sus\u021binut\u0103 \u00een mod sistematic; promovarea colabor\u0103rii ecumenice \u0219i interconfesionale \u0219i a coexisten\u021bei pa\u0219nice \u00een timpul pandemiei COVID-19; asigurarea faptului c\u0103 informa\u021biile exacte sunt partajate cu comunit\u0103\u021bile; contracararea \u0219i abordarea dezinform\u0103rii, \u0219.a.<\/p><p>\u00cen centrul ac\u021biunilor institu\u021bionale av\u00e2nd ca obiect contracararea pandemiei COVID-19 au fost plasate, \u00een mod just \u0219i inevitabil, drepturile omului. De\u0219i important\u0103, valoarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice nu trebuie s\u0103 determine ac\u021biuni intruzive mai grave dec\u00e2t ceea ce este necesar pentru protec\u021bia \u00eempotriva pandemiei. Pe de alt\u0103 parte, libertatea religioas\u0103 este un element aflat \u00een centrul spiritualit\u0103\u021bii indivizilor care trebuie luat \u00een considerare \u0219i promovat de autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice competente \u00een combaterea pandemiei. Concilierea dintre cele dou\u0103 valori este necesar\u0103 pentru asigurarea cumulativ\u0103 a \u00a0s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice \u0219i a echilibrului emo\u021bional al indivizilor.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Adoptat \u015fi deschis spre semnare de Adunarea general\u0103 a Na\u0163iunilor Unite la 16decembrie 1966.Intrat \u00een vigoare la 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispozi\u0163iile cu excep\u0163ia celor de la art. 41; la 28 martie pentru dispozi\u0163iile de la art. 41.Rom\u00e2nia a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212, publicat \u00een\u201eBuletinul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Roma \u00een anul 1950, intrat\u0103 \u00een vigoare \u00een anul 1953. Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale, amendat\u0103 prin protocoalele nr. 3 din 6 mai 1963, nr. 5 din 20 ianuarie 1966 \u015fi nr. 8 din 19 martie 1985 \u015fi completat\u0103 cu Protocolul nr. 2 din 6 mai 1963, a fost ratificat\u0103 prin Legea nr. 30\/1994, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Protec\u0163ia dreptului la libertatea de g\u00e2ndire con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie \u00een baza Conven\u0163iei Europene a Drepturilor Omului, Ghidul Consiliului Europei cu privire la Drepturile Omului Consiliul Europei, Strasbourg 2012, p. 14.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, OJ C 326, 26.10.2012, p. 391\u2013407, OJ C 326, 26.10.2012, p. 391\u2013407 (GA).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Evaldo Xavier Gomes,\u00a0<em>The Implementation of Inter-American Norms on Freedom of Religion in the National Legislation of OAS Member States<\/em>, Volume 2009, Issue 3, p. 590.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0UN Human Rights Committee (HRC),\u00a0<em>CCPR General Comment No. 22: Article 18 (Freedom of Thought, Conscience or Religion)<\/em>, 30 July 1993,\u00a0CCPR\/C\/21\/Rev.1\/Add.4,\u00a0available at:<\/p><p>https:\/\/www.refworld.org\/docid\/453883fb22.html\u00a0[accessed 6 December 2020], adopted at the forty-eighth Session of the Human Rights Committee.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2re nr. 49 din 13 octombrie 2020 privind propunerea prelungirii st\u0103rii de alert\u0103 \u015fi a m\u0103surilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea \u015fi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Comitetul Na\u0163ional pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103, publicat\u0103 \u00een Bro\u015fur\u0103 nr. 1 din 13 octombrie 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Ordin nr. 1.103 din 17 iunie 2020 pentru aprobarea regulilor privind accesul \u00een l\u0103ca\u015fele de cult, distan\u0163a minim\u0103 de siguran\u0163\u0103 \u015fi m\u0103suri sanitare specifice pentru desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor religioase, Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 520 din 17 iunie 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.mai.gov.ro\/mai-multumeste-organizatorilor-pelerinajului-de-la-manastirea-pestera-sf-apostol-andrei-si-credinciosilor-pentru-respectarea-regulilor-de-protectie-sanitara\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.mai.gov.ro\/mai-multumeste-organizatorilor-pelerinajului-de-la-manastirea-pestera-sf-apostol-andrei-si-credinciosilor-pentru-respectarea-regulilor-de-protectie-sanitara\/<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul\u00a0<em>:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.governor.ny.gov\/sites\/default\/files\/atoms\/files\/EO_202_11.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.governor.ny.gov\/news\/no-20268-continuing-temporary-suspension-and-modification-laws-relating-disaster-emergency<\/a>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Cauza Agudath Israel of America,Agudath Israel of Kew Garden Hills,Agudath Israel of Madison,Rabbi Yisroel Reisman,Steven Saphirstein,Applicants,vs.Andrew M.Cuomo,in his official capacity as Governor of New York,respondent.application no. 20A in the Supreme Court of the United States.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Constitu\u021bia Statelor Unite ale Americii are \u00een total 27 de amendamente; primele zece amendamente au fost ratificate la data de 15 decembrie 1791 \u015fi formeaz\u0103 ceea ce este cunoscut sub denumirea de The Bill of Rights (Declara\u0163ia Drepturilor).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul :<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/NewsEvents\/Pages\/DisplayNews.aspx?NewsID=25800&amp;LangID=E\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/NewsEvents\/Pages\/DisplayNews.aspx?NewsID=25800&amp;LangID=E<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Disponibil la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/www.who.int\/publications\/i\/item\/practical-considerations-and-recommendations-for-religious-leaders-and-faith-based-communities-in-the-context-of-covid-19?gclid=Cj0KCQiA8dH-BRD_ARIsAC24umYO9IDK1RFVKUtXHOVE7RfGHEWTd1gC62OdIYYb1VQHJ8qjiW1QfgUaAuwAEALw_wcB\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.who.int\/publications\/i\/item\/practical-considerations-and-recommendations-for-religious-leaders-and-faith-based-communities-in-the-context-of-covid-19?gclid=Cj0KCQiA8dH-BRD_ARIsAC24umYO9IDK1RFVKUtXHOVE7RfGHEWTd1gC62OdIYYb1VQHJ8qjiW1QfgUaAuwAEALw_wcB<\/a>.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20412\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"12\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20412\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Discriminarea rasial\u0103 \u00een situa\u021bii de criz\u0103: concept \u0219i cazuistic\u0103 recent\u0103<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20412\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"12\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20412\"><p><em>\u00cen perioadele de criz\u0103, cum este \u0219i cea pe care o parcurgem \u00een prezent la nivel global, efect al pandemiei cu COVID-19, \u00een diversele societ\u0103\u021bi exist\u0103 pericolul ca pe fondul ac\u021biunii ineficiente a institu\u021biilor responsabile s\u0103 apar\u0103 sincope de la respectarea valorilor democratice, prin c\u0103utarea sau victimizarea unor indivizi sau comunit\u0103\u021bi \u00een calitate de factori responsabili ai degrad\u0103rii statutului social \u0219i ai calit\u0103\u021bii vie\u021bii. Acesta \u00een pofida faptului c\u0103 la nivel interna\u021bional, pentru a se evita situa\u021bii de neaceptat din trecut, a fost structurat un solid cadru juridic \u0219i conceptual.<\/em><\/p><p><em>Dou\u0103 cazuri recente, men\u021bionate \u00een acest articol, stau m\u0103rturie \u00een acest sens. Este vorba de\u00a0 cazul George Floyd, b\u0103rbatul afro-american ucis de poli\u021bie, sau acuza\u021biile de rasism formulate \u00eempotriva arbitrului rom\u00e2n Sebastian Col\u021bescu dup\u0103 ce a folosit apelativul \u201dnegru\u201d la adresa unei persoane din staff-ul tehnic al echipei Istanbul Ba\u0219ak\u0219ehir.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>1. Concept. Norme interna\u021bionale<\/strong><\/p><p>Fenomenul discrimin\u0103rii, indiferent de forma \u00een care se manifest\u0103 sau de criteriul care st\u0103 la baza acestuia, reprezint\u0103 una dintre modalit\u0103\u021bile \u00een care este adus\u0103 atingere vie\u021bii \u0219i demnit\u0103\u021bii, fiind negat\u0103 \u00eens\u0103\u0219i umanitatea- ca valoare intrinsec\u0103 fiec\u0103rui individ.<\/p><p>Discriminarea echivaleaz\u0103 segreg\u0103rii indivizilor \u00een func\u021bie de criterii (naturale sau artificiale) care nu incumb\u0103 calit\u0103\u021bii ac\u021biunilor \u00eentreprinse de indivizi sau judec\u0103\u021bilor de valoare formulate de ace\u0219tia.<\/p><p>Astfel, discriminarea aduce \u00een discu\u021bia nu doar negarea umanit\u0103\u021bii c\u00e2t, mai ales, negarea leg\u0103turilor existente \u00eentre indivizi, a similitudinilor \u00een temeiul c\u0103rora ne raport\u0103m cu to\u021bii la comunitatea uman\u0103. Totodat\u0103, discriminarea se refer\u0103 la sublinierea divergen\u021belor dintre indivizi, amplific\u00e2nd conflictul \u0219i men\u021bin\u00e2nd o stare de tensiune la nivel social.<\/p><p>Utilizarea rasei \u2013 ca instrument discriminatoriu- determin\u0103 ad\u00e2ncirea disparit\u0103\u021bilor dintre indivizi din perspectiva tr\u0103s\u0103turilor fizice ale acestora, accentu\u00e2nd caracterul superfluu al oric\u0103rui demers de separare inter-uman\u0103. Conform sensului s\u0103u originar, rasa desemneaz\u0103 un ansamblu de tr\u0103s\u0103turi fizice\/fiziologice\/biologice care caracterizeaz\u0103 un anumit grup uman prin raportare la altele.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a><\/p><p>De-a lungul timpului, conceptul de\u00a0<em>ras\u0103\u00a0<\/em>a evoluat \u0219i a fost relansat \u00eentr-o paradigm\u0103 mai complex\u0103 ca sfer\u0103 de cuprindere, fiind luate \u00een considerare mai ales aspectele sociale ale termenului. \u00cen noile coordonate,\u00a0<em>rasa\u00a0<\/em>este, mai degrab\u0103 un rezultat al atitudinilor \u0219i comportamentelor sociale dec\u00e2t un agregat de \u00eensu\u0219iri fizice. Dup\u0103 cum men\u021bioneaz\u0103 literatura de specialitate, \u00een sens modern, rasa trebuie s\u0103 fie interpretat\u0103 ca fiind un construct social, alc\u0103tuit din tr\u0103s\u0103turile fizice, culturale, lingvistice, religioase, dep\u0103\u0219ind pe aceast\u0103 cale\u00a0<em>esen\u021bialismul biologic.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0\u00cen sens larg, rasa include tr\u0103s\u0103turile care, \u00een mod tradi\u021bional, erau con\u021binute de etnie, integr\u00e2nd-o pe aceasta din urm\u0103.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><em>Cadrul juridic interna\u021bional<\/em>\u00a0a achiesat la \u00een\u021belegerea extensiv\u0103 a rasei \u00een scopul consolid\u0103rii protec\u021biei individului.<\/p><p><em><strong>Conven\u021bia interna\u021bional\u0103 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial\u0103<\/strong><\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[3]<\/sup><\/a>\u00a0are ca scop implementarea principiilor demnit\u0103\u021bii \u0219i egalit\u0103\u021bii, asigur\u00e2nd tuturor oamenilor, indiferent de tr\u0103s\u0103turile fizice, biologice, culturale ale acestora, exerci\u021biul nediscriminatoriu al drepturilor civile \u0219i politice, economice, sociale \u0219i culturale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p>Fundamentele filosofice ale Conven\u021biei sunt eviden\u021biate \u00een partea preambular\u0103 care abordeaz\u0103 discriminarea rasial\u0103 la nivel macro \u2013 aduc\u00e2nd \u00een discu\u021bie temeiurile \u0219tiin\u021bifice ale acestui tip de discriminare c\u00e2t \u0219i dezvoltarea de rela\u021bii pa\u0219nice \u00eentre na\u021biuni \u0219i popoare.<\/p><p>Astfel, Preambulul Conven\u021biei atest\u0103 convingerea c\u0103 orice doctrin\u0103 de superioritate bazat\u0103 pe diferen\u0163ierea dintre rase este fals\u0103 din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific, condamnabil\u0103 sub raport moral, injust\u0103 \u015fi periculoas\u0103 din punct de vedere social \u015fi c\u0103 nimic nu ar putea s\u0103 justifice discriminarea rasial\u0103, nici \u00een teorie, nici \u00een practic\u0103. Totodat\u0103, Preambulul reafirm\u0103 c\u0103 discriminarea \u00eentre fiin\u0163ele umane pentru motive de ras\u0103, culoare sau origine etnic\u0103 este un obstacol \u00een calea rela\u0163iilor pa\u015fnice de prietenie \u00eentre na\u0163iuni, fiind susceptibil\u0103 s\u0103 tulbure pacea \u015fi securitatea popoarelor, precum \u015fi coexisten\u0163a armonioas\u0103 a persoanelor \u00een cadrul aceluia\u015fi stat.<\/p><p>Conven\u021bia define\u0219te, \u00een articolul 1, alineatul 1 discriminarea rasial\u0103 prin luarea \u00een considerare a unui ansamblu complex de tr\u0103s\u0103turi umane, care exced sfera \u00eensu\u0219irilor fizice \u0219i biologice :\u00a0<em>\u00een prezenta Conven\u0163ie, expresia \u201ediscriminare rasial\u0103\u201c are \u00een vedere orice deosebire, excludere, restric\u0163ie sau preferin\u0163\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe ras\u0103, culoare, ascenden\u0163\u0103 sau origine na\u0163ional\u0103 sau etnic\u0103, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoa\u015fterea, folosin\u0163a sau exercitarea, \u00een condi\u0163ii de egalitate, a drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale \u00een domeniile: politic, economic, social \u015fi cultural sau \u00een oricare alt domeniu al vie\u0163ii publice.<\/em><\/p><p>Pentru a clarifica defini\u021bia discrimin\u0103rii rasiale cuprins\u0103 \u00een Conven\u021bie, Comitetul aduce preciz\u0103ri \u00een Recomandarea general\u0103 XXIV privitoare la articolul 1, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 dispozi\u021biile Conven\u021biei se refer\u0103 la toate persoanele care apar\u021bin diferitelor rase, grupuri na\u021bionale sau etnice sau popoarelor indigene.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0\u00cen acest context, Comitetul subliniaz\u0103 necesitatea stabilirii unor standarde universale \u00een ceea ce prive\u0219te recunoa\u0219terea grupurilor etnice sau a popoarelor indigene, con\u0219tientiz\u00e2nd c\u0103 aplicarea unor criterii diferite pentru determinarea grupurilor etnice sau a popoarelor indigene, duc\u00e2nd la recunoa\u0219terea unora \u0219i refuzul recunoa\u0219terii altora, poate da na\u0219tere unui tratament diferit pentru diferite grupuri din cadrul popula\u021biei unei \u021b\u0103ri. \u00cen analizarea defini\u021biei discrimin\u0103rii rasiale, Comitetul men\u021bioneaz\u0103 principala particularitate a acesteia, astfel \u00eenc\u00e2t nu orice distinc\u021bie \u00eentemeiat\u0103 pe ras\u0103 este contrar\u0103 Conven\u021biei ci doar acea distinc\u021bie care are fie scopul, fie efectul de a afecta anumite drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi (politice sau civile, economice, sociale sau culturale). \u00cen mod corelativ, Statele P\u0103r\u021bi au obliga\u021bia de a anula orice lege sau practic\u0103 care are ca scop\/efect crearea sau perpetuarea discrimin\u0103rii rasiale. Comitetul observ\u0103 c\u0103 o diferen\u021biere a tratamentului nu va constitui discriminare dac\u0103 criteriile pentru o astfel de diferen\u021biere, judecate \u00een raport cu obiectivele \u0219i scopurile Conven\u021biei, sunt legitime.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>De\u0219i protec\u021bia drepturilor individuale f\u0103r\u0103 discriminare pe motive de ras\u0103, etnie, apartenen\u021b\u0103 tribal\u0103 sau religioas\u0103 este un element care se cuvine a fi pozi\u021bionat \u00een centrul politicilor guvernamentale, Comitetul p\u0103streaz\u0103 un just echilibru \u00eentre importan\u021ba sensibiliz\u0103rii politicilor statale la drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd grupurilor etnice \u0219i importan\u021ba men\u021binerii integrit\u0103\u021bii statale din punct de vedere politico-teritorial.<\/p><p>Comitetul \u00ee\u0219i auto-calific\u0103 ac\u021biunile de implementare a principiului prevenirii \u0219i combaterii discrimin\u0103rii rasiale, men\u021bion\u00e2nd,\u00a0<em>in expresis,\u00a0<\/em>c\u0103 acestea nu pot fi \u00een\u021belese ca autoriz\u00e2nd sau \u00eencuraj\u00e2nd demersuri care ar putea aduce atingere integrit\u0103\u021bii teritoriale, unit\u0103\u021bii politice, independen\u021bei statelor na\u021biune.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p><em>La nivel regional-european<\/em>, interdic\u021bia discrimin\u0103rii \u00een func\u021bie de criteriul rasial este nuan\u021bat\u0103 \u00eentruc\u00e2t discursul legal este construit \u00een jurul protec\u021biei drepturilor minorit\u0103\u021bilor, fiind astfel garantat\u0103 \u00een mod implicit, interdic\u021bia discrimin\u0103rii rasiale prin luarea \u00een considerare a criteriului etnic.<\/p><p>Prin\u00a0<strong><em>Conven\u021bia-cadru pentru protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale<\/em><\/strong>\u00a0adoptat\u0103 de Consiliul Europei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0este avansat\u0103 o abordare programatic\u0103 a protec\u021biei drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, nefiind adoptate cerin\u021be clare \u00een func\u021bie de care s\u0103 se realizeze definirea minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i l\u0103s\u00e2nd \u00een marja de apreciere a statelor posibilitatea de selectare a dispozi\u021biilor\/obiectivelor din Conven\u021bie care pot fi aplicabile \u00een acord cu specificul politic, juridic \u0219i cultural existent la nivel na\u021bional. De asemenea, Conven\u021bia-cadru nu este \u201dcreatoare\u201d de drepturi colective, dat fiind faptul c\u0103 titularul protec\u021biei instituite prin reglement\u0103rile sale nu este reprezentat de\u00a0<em>minorit\u0103\u021bile na\u021bionale\u00a0<\/em>(de altfel, nedefinite \u00een parametri Conven\u021biei) ci de\u00a0<em>persoanele apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale.<\/em><\/p><p>Problema discrimin\u0103rii persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale este analizat\u0103 \u00een Conven\u021bia-cadru dintr-o dubl\u0103 perspectiv\u0103: (1) orice persoan\u0103 apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale are dreptul s\u0103 opteze \u00een mod liber dac\u0103 dore\u0219te s\u0103 fie tratat\u0103 ca atare, neput\u00e2nd rezulta nici un dezavantaj din aceast\u0103 alegere \u0219i nici din exercitarea drepturilor care decurg dintr-o atare calitate- art. 3 din Conven\u021bie; (2) p\u0103r\u021bile se angajeaz\u0103 s\u0103 garanteze fiec\u0103rei persoane apar\u021bin\u00e2nd unei minorit\u0103\u021bi na\u021bionale dreptul la egalitate \u00een fa\u021ba legii \u0219i la egal\u0103 protec\u021bie a legii.<\/p><p>\u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, orice discriminare bazat\u0103 pe apartenen\u021ba la o minoritate na\u021bional\u0103 este interzis\u0103. Principalul corolar al garant\u0103rii nediscrimin\u0103rii const\u0103 \u00een reglementarea dreptului la identitate al persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Asigurarea egalit\u0103\u021bii substan\u021biale dintre persoanele apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i grupul majoritar implic\u0103,\u00a0<em>prima facie<\/em>, acceptarea op\u021biunii individuale a persoanei de a fi tratat\u0103 ca apar\u021bin\u00e2nd sau nu respectivei minorit\u0103\u021bi; \u00een caz afirmativ, individului trebuie s\u0103 i se asigure at\u00e2t\u00a0<em>posibilitatea de afirmare a identit\u0103\u021bii culturale\u00a0<\/em>c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>posibilitatea de aplicare\/practicare a identit\u0103\u021bii culturale.\u00a0<\/em>\u00cen cazul \u201dclivajelor culturale\u201d, solu\u021bia nu poate fi cea de\u00a0<em>asimilare cultural\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen acest sens, articolul 5 paragraful 2 din Conven\u021bie reglementeaz\u0103\u00a0<em>in expresis\u00a0<\/em>urm\u0103toarele :\u00a0<em>p\u0103r\u021bile se vor ab\u021bine de la orice politic\u0103 ori practic\u0103 av\u00e2nd drept scop asimilarea persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00eempotriva voin\u021bei acestora \u0219i le vor proteja \u00eempotriva oric\u0103rei ac\u021biuni viz\u00e2nd o astfel de asimilare.<\/em><\/p><p>La nivelul Uniunii Europene, a fost \u00eenregistrat\u0103 de Comisia European\u0103 la data de 3 aprilie 2017 ini\u021biativa cet\u0103\u021beneasc\u0103\u00a0<strong><em>Minority Safepack<\/em><\/strong>\u00a0al c\u0103rei obiectiv const\u0103 \u00een utilizarea cadrului juridic de valori europene comune pentru asigurarea nediscrimin\u0103rii minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale pe dou\u0103 niveluri: (1) la nivelul autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i (2) la nivelul Uniunii Europene.<\/p><p>La data de 17 decembrie 2020 Parlamentul european a adoptat o rezolu\u021bie privind acest document, urm\u00e2nd ca pozi\u021bia Comisiei europene s\u0103 fie structurat\u0103 la \u00eenceputul anului 2021.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Din punct de vedere substan\u021bial, ini\u021biativa cet\u0103\u021beneasc\u0103 este sintetizat\u0103 \u00een 9 puncte : (1) Recomandarea UE pentru protec\u021bia \u0219i promovarea diversit\u0103\u021bii culturale \u0219i lingvistice; (2) Programe de finan\u021bare pentru comunit\u0103\u021bile lingvistice; (3) Crearea unui centru de diversitate lingvistic\u0103; (4) Obiectivele fondurilor de dezvoltare regional\u0103 ale UE de a include protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i promovarea diversit\u0103\u021bii culturale \u0219i lingvistice; (5) Cercet\u0103ri despre contribu\u021bia adus\u0103 de minorit\u0103\u021bi pentru societ\u0103\u021bile noastre \u0219i Europa; (6) Consolidarea egalit\u0103\u021bii pentru minorit\u0103\u021bile apatride, de ex. Romi; (7) O singur\u0103 reglementare european\u0103 a drepturilor de autor, astfel \u00eenc\u00e2t serviciile \u0219i difuzarea s\u0103 poat\u0103 fi accesibile\u00a0 \u00een limba matern\u0103; (8) Libertatea serviciului \u0219i recep\u021bia con\u021binutului audio-vizual \u00een regiunile minoritare; (9) Acordarea de exoner\u0103ri pe categorii privind sprijinul regional (de stat) pentru conservarea culturii, mass-mediei \u0219i a patrimoniului cultural minoritar.<\/p><p>Acceptarea \u0219i promovarea diversit\u0103\u021bii este eviden\u021biat\u0103, din punct de vedere juridic, inclusiv prin procesul de\u00a0<em>naturalizare<\/em>. Acesta din urm\u0103, de\u0219i asigur\u0103 premisele integr\u0103rii indivizilor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor rasiale\/etnice creeaz\u0103 totodat\u0103 un climat susceptibil de a da curs discrimin\u0103rii rasiale. \u00cen aceste condi\u021bii se cristalizeaz\u0103\u00a0<em>inechitatea rasial\u0103\u00a0<\/em>care are ca particularit\u0103\u021bi decalajele sociale \u00een care sunt plasate persoanele din cauza tr\u0103s\u0103turilor fizice caracteristice dintre care culoarea pielii comport\u0103 o importan\u021b\u0103 major\u0103 (persoanele de culoare sunt predispuse la a experimenta s\u0103r\u0103cia, marginalizarea, excluziunea social\u0103).<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>2. Cazul George Floyd<\/strong><\/p><p>Uciderea \u00a0\u00een Statele Unite ale Americii prin interven\u021bia \u00een for\u021b\u0103 a poli\u021bii a lui George Floyd \u00a0(un b\u0103rbatul afro-american reclamat de v\u00e2nz\u0103torul magazinului \u00een care intrase pentru c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 foloseasc\u0103 o bancnot\u0103 fals\u0103 de 20 de dolari) a pus \u00een discu\u021bie\u00a0<em>rasismul structural<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup><strong>[10]<\/strong><\/sup><\/a><\/em>sensibiliz\u00eend opinia public\u0103 cu privire la aplicarea unui tratament demn \u00een rela\u021biile inter-umane, independent de contextul social sau de statutul socio-profesional al persoanelor implicate.<\/p><p>Impactul social al uciderii lui George Floyd este remarcabil at\u00e2t prin campaniile\/protestele organizate de societatea civil\u0103 c\u00e2t \u0219i prin lu\u0103rile de pozi\u021bie formulate de organismele interna\u021bionale. Av\u00e2nd ca precursoare campania Black Lives Matter<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[11]<\/sup><\/a>, mobilizarea locuitorilor din ora\u0219ul\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Minneapolis\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Minneapolis<\/a>, statul\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Minnesota\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Minnesota<\/a>\u00a0s-a produs la scurt timp dup\u0103 incident, fiind organizate ac\u021biuni pa\u0219nice precum: transformarea sta\u021biei de autobuz de la locul mor\u021bii lui Floyd \u00een loc memorial; demonstra\u021bii organizate \u00een fa\u021ba sediului Poli\u021biei Minneapolis fiind scandate sloganuri precum \u201dJustice for George\u201d, \u201dI can\u2019t breath\u201d, \u201dBlack Lives Matter\u201d.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[12]<\/sup><\/a><\/p><p>Dup\u0103 ce protestele \u00eempotriva uciderii lui George Floyd au devenit violente, for\u021bele de poli\u021bie au recurs la tehnici agresive de controlare a protestatarilor, utiliz\u00e2nd gloan\u021be de cauciuc, fumigene, gaze lacrimogene \u0219i realiz\u00e2nd, conform presei americane, un r\u0103spuns dispropor\u021bionat prin compara\u021bie cu gradul de violen\u021b\u0103 al protestelor sociale dar \u0219i prin compara\u021bie cu r\u0103spunsul oferit de\u00a0 acelea\u0219i for\u021be de ordine la mi\u0219c\u0103rile organizate de protestatarii albi fa\u021b\u0103 de m\u0103surile de lock-down adoptate \u00een Statele Unite ale Americii pe parcursul anului 2020.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[13]<\/sup><\/a><\/p><p>Analiz\u00e2nd cazul mor\u021bii lui George Floyd, Amnesty International plaseaz\u0103 acest eveniment \u00een context, re\u021bin\u00e2nd culpa autorit\u0103\u021bilor americane \u00een privin\u021ba utiliz\u0103rii dispropor\u021bionate a for\u021bei prin raportare la persoanele apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor rasiale \u00een general \u0219i a persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bii afro-americane \u00een particular :\u00a0<em>Moartea lui George Floyd survine \u00een urma unei serii de acte de violen\u021b\u0103 rasist\u0103 \u00eempotriva americanilor negri, care ilustreaz\u0103 niveluri uimitoare de violen\u021b\u0103 \u0219i discriminare \u00een SUA. \u00cenl\u0103untrul acesteia includem uciderea unui b\u0103rbat de culoare, Ahmaud Arbery, care ie\u0219ea la jogging; uciderea lui Breonna Taylor, o femeie neagr\u0103 care dormea \u200b\u200b\u00een apartamentul ei c\u00e2nd poli\u021bia a deschis focul asupra ei etc. Poli\u021bia comite \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului \u00eentr-un ritm \u0219ocant de frecvent, \u00een special \u00eempotriva minorit\u0103\u021bilor rasiale \u0219i etnice, \u0219i \u00een special a americanilor negri. Numai \u00een anul 2019, poli\u021bia a fost implicat\u0103 \u00een moartea a peste 1.000 de persoane din SUA.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup><strong>[14]<\/strong><\/sup><\/a><\/em><\/p><p>Coment\u00e2nd solu\u021bia adoptat\u0103 pe fond de autorit\u0103\u021bile americane \u00een privin\u021ba mor\u021bii lui George Floyd produs\u0103 de interven\u021bia poli\u021biei, Amnesty Interna\u021bional observ\u0103 c\u0103 simpla concediere a ofi\u021berilor de poli\u021bie \u2013 de\u0219i este un act necesar- nu poate s\u0103 constituie etapa final\u0103 al \u00eendelungatului demers de reabilitare social\u0103 pe care SUA trebuie s\u0103 \u00eel parcurg\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[15]<\/sup><\/a><\/p><p>La nivel regional-european problematica discrimin\u0103rii rasiale \u00een contextul descris \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, a fost abordat\u0103 pe plan juridic \u0219i \u00een mod extensiv prin Rezolu\u021bia Parlamentului European referitoare la protestele \u00eempotriva rasismului care au avut loc dup\u0103 moartea lui George Floyd<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[16]<\/sup><\/a>.<\/p><p>\u00cen r\u00e2ndul considerentelor prezentate \u00een partea preambular\u0103 a Rezolu\u021biei sunt amintite, \u00een mod punctual, argumentele care reprezint\u0103 fundamentul adopt\u0103rii sale: brutalitatea for\u021belor de poli\u021bie continu\u0103 s\u0103 reprezinte o problem\u0103 \u00een SUA \u0219i \u00een multe \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume iar rasismul sistemic care caracterizeaz\u0103 sistemul de justi\u021bie penal\u0103 al SUA constituie \u00een continuare o problem\u0103 critic\u0103 pe care numai cet\u0103\u021benii americani de toate rasele, religiile \u0219i etniile o pot solu\u021biona \u00een mod colectiv.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>3. Cazul Col\u021bescu<\/strong><\/p><p>Cazul arbitrului Col\u021bescu a fost declan\u0219at de utilizarea, \u00een contextul desf\u0103\u0219ur\u0103rii unei activit\u0103\u021bi sportive, a cuv\u00e2ntului \u201dnegru\u201d pentru a desemna o persoan\u0103 apar\u021bin\u00e2nd staff-ului tehnic al uneia dintre echipele participante.<\/p><p>Presa interna\u021bional\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[17]<\/sup><\/a>\u00a0\u0219i na\u021bional\u0103 a dezb\u0103tut intens acest subiect av\u00e2nd \u00een vedere principiile neutralit\u0103\u021bii \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii competi\u021biilor sportive c\u00e2t \u0219i din perspectiva normelor de conduit\u0103 cuprinse \u00een Regulamentul Disciplinar al UEFA.<\/p><p>Articolul 14 din Regulamentul Disciplinar al UEFA stabile\u0219te, sub denumirea marginal\u0103\u00a0<em>Rasism \u0219i alt\u0103 conduit\u0103 discriminatorie,\u00a0<\/em>caracteristicile faptei calificabil\u0103 ca discriminare rasial\u0103, circumstan\u021bele s\u0103v\u00e2r\u0219irii faptei precum \u0219i posibilele sanc\u021biuni:\u00a0<em>orice persoan\u0103 pasibil\u0103 de a intra \u00een sfera de inciden\u021b\u0103 a reglement\u0103rilor UEFA<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup><strong>[18]<\/strong><\/sup><\/a>\u00a0care insult\u0103 demnitatea uman\u0103 a unei persoane sau a unui grup de persoane din orice motive, inclusiv culoarea pielii, rasa, religia, originea etnic\u0103, sexul sau orientarea sexual\u0103, suport\u0103 o suspendare de cel pu\u021bin zece meciuri sau pe o perioada specificat\u0103 de timp sau orice alt\u0103 sanc\u021biune adecvat\u0103. Dac\u0103 unul sau mai mul\u021bi dintre asocia\u021bii sau suporterii clubului se angajeaz\u0103 \u00een comportamentul descris anterior, asocia\u021bia sau clubul membru responsabil este pedepsit cu o \u00eenchidere minim\u0103 par\u021bial\u0103 a stadionului. Urm\u0103toarele m\u0103suri disciplinare se aplic\u0103 \u00een caz de recidiv\u0103: o a doua infrac\u021biune se pedepse\u0219te cu un meci jucat cu u\u0219ile \u00eenchise \u0219i cu o amend\u0103 de 50.000 de Euro; b. Orice infrac\u021biune ulterioar\u0103 este pedepsit\u0103 cu mai multe meciuri cu u\u0219ile \u00eenchise, o \u00eenchidere a stadionului, pierderea unui meci, deducerea punctelor \u0219i\/sau descalificarea din competi\u021bie. (\u2026) Dac\u0103 meciul este suspendat de arbitru din cauza conduitei rasiste \u0219i\/sau discriminatorii, meciul poate fi declarat pierdut. M\u0103surile disciplinare de mai sus pot fi cumulate cu directive specifice care vizeaz\u0103 abordarea unei astfel de conduite<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[19]<\/sup><\/a><\/p><p>\u00cen opinia noastr\u0103, complexitatea fenomenului \u0219i a consecin\u021belor discrimin\u0103rii rasiale presupune o analiz\u0103 echilibrat\u0103 a faptelor susceptibile de a fi calificate astfel.\u00a0<em>Formalismul exprim\u0103rii este insuficient pentru identificarea comportamentului discriminatoriu<\/em>: acesta se impune a fi analizat prin corela\u021bie cu elementul subiectiv, al inten\u021biei asumate de arbitrul care a utilizat apelativul \u201dnegru\u201d pentru a desemna unul dintre participan\u021bii la meci.<\/p><p>\u00cen aceea\u0219i ordine de idei,\u00a0<em>cercetarea tuturor circumstan\u021belor cauzei implic\u0103 inclusiv luarea \u00een considerare a contextului cultural, social \u0219i politic existent \u00een statul de apartenent\u0103 a persoanei suspectate de a fi comis actul discriminatoriu<\/em>. Corela\u021bia dintre\u00a0<em>elementul obiectiv \u0219i cel subiectiv<\/em>\u00a0este necesar\u0103 \u00een identificarea cazurilor de discriminare rasial\u0103 astfel cum rezult\u0103 din defini\u021bia avansat\u0103 de articolul 1 din Conven\u021bia interna\u021bional\u0103 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial\u0103 din al c\u0103rui con\u021binut se desprinde c\u0103 doar deosebirea, excluderea, restric\u0163ia sau preferin\u021ba \u00eentemeiat\u0103 pe ras\u0103 (\u2026)\u00a0<em>care are ca scop sau ca efect<\/em>\u00a0distrugerea sau compromiterea recunoa\u015fterii, folosin\u0163ei sau exercit\u0103rii, \u00een condi\u0163ii de egalitate, a drepturilor omului poate fi calificat\u0103 drept un act de discriminare rasial\u0103.<\/p><p>Totodat\u0103, agregate, elementele culturale, sociale, politice, juridice specifice unui stat, \u2013 analizate din perspectiv\u0103 evolutiv\u0103-pot oferi explica\u021bii privitoare la autorul pretinsei fapte de discriminare rasial\u0103 respectiv la\u00a0<em>personalitatea, mentalitatea \u0219i inten\u021bia acestuia de a prejudicia.<\/em><\/p><p>\u00cen acest punct, explica\u021biile oferite de pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, Aurel Pop, sunt utile pentru a \u00een\u021belege semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului \u201dnegru\u201d utilizat la nivel intern, \u00een vorbirea curent\u0103:\u00a0<em>Deocamdat\u0103, \u00een rom\u00e2ne\u0219te sunt socotite degradante \u0219i ru\u0219inoase no\u021biuni ca \u2018negrotei\u2019, \u2018cioroi\u2019, \u2018cioar\u0103\u2019 etc. Cuv\u00e2ntul \u2018negru\u2019 nu face parte, pentru moment, din aceea\u0219i categorie, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 unii nu-l folosesc \u00een sens peiorativ. Exist\u0103 \u0219i rom\u00e2ni care acord\u0103 acestui termen un sens de ocar\u0103, de discriminare, de \u00eenjosire, ceea ce este de condamnat categoric. Oricum, \u00een acest moment, \u2018negru\u2019 din rom\u00e2ne\u0219te nu are sensul de \u2018nigger\u2019, \u2018nigga\u2019, \u2018cioar\u0103\u2019, \u2018cioroi\u2019\u00a0<\/em><a href=\"https:\/\/www.descopera.ro\/stiinta\/16987149-o-femeie-din-statele-unite-sustine-ca-s-a-trezit-cu-accent-britanic-ce-sta-la-baza-conditiei-rare\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>din engleza american<\/em><\/a><em>\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup><strong>[20]<\/strong><\/sup><\/a><\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>4. Prevenirea \u0219i combaterea anti\u021big\u0103nismului<\/strong><\/p><p>Pe fondul manifest\u0103rilor de discriminare rasial\u0103 de la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional, cadrul juridic na\u021bional a con\u0219tientizat necesitatea tran\u0219\u0103rii discrimin\u0103rii \u00een dimensiunea referitoare la practicile, obiceiurile, ritualurile persoanelor de etnie rom\u0103 iar \u00een acest sens, la data de 8 ianuarie 2021 a intrat \u00een vigoare\u00a0<em>Legea nr. 2 din 4 ianuarie 2021 privind unele m\u0103suri pentru prevenirea \u0219i combaterea anti\u021big\u0103nismului<\/em>.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[21]<\/sup><\/a><\/p><p>Av\u00e2nd ca scop declarat \u00een art. 1 stabilirea unor m\u0103suri pentru prevenirea \u0219i combaterea anti\u021big\u0103nismului, legea prezint\u0103 o dubl\u0103 utilitate: (1) define\u0219te \u00een mod expres semnifica\u021bia\u00a0<em>anti\u021big\u0103nismului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup><strong>[22]<\/strong><\/sup><\/a><\/em>\u0219i (2) include, \u00een sfera ilicitului penal, fapte menite a disemina concep\u021bii, doctrine, materiale, informa\u021bii, \u0219tiri av\u00e2nd con\u021binut anti\u021big\u0103nist fiind precizate, \u00een mod corelativ, \u0219i sanc\u021biunile penale aferente.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[23]<\/sup><\/a><\/p><p>Cercet\u00e2nd Expunerea de motive a Legii nr. 2\/2021<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[24]<\/sup><\/a>\u00a0\u00een con\u021binutul defini\u021biei de lucru a\u00a0<em>anti\u021big\u0103nismului\u00a0<\/em>sunt incluse exemple de conduite\/atitudini ofensatoare la adresa romilor :\u00a0<em>instigarea la uciderea sau prigonirea romilor \u00een numele unei ideologii radicale, a unei pozi\u021bii extremiste sau religii, complicitatea la acestea sau \u00eencuviin\u021barea lor; promovarea unor acuza\u021bii mincinoase, dezumanizate, ce demonizeaz\u0103 romii, a unor afirma\u021bii stereotipe despre romi, sau despre a\u0219a-zisa putere exercitat\u0103 \u00een mod colectiv de romi; acuzarea romilor, prin generalizare, c\u0103 ar fi responsabili pentru fapte reale sau imaginare comise de un singur rom sau de un grup de romi; aplicarea de standarde duble asupra romilor prin solicitarea ca ace\u0219tia s\u0103 aib\u0103 o conduit\u0103 ce nu este a\u0219teptat\u0103 sau solicitat\u0103 a se manifesta din partea oric\u0103rei alte na\u021biuni democratice.<\/em><\/p><p>De asemenea, Expunerea de motive a Legii nr. 2\/2021 subliniaz\u0103 contextul istorico-cultural \u00een temeiul c\u0103ruia practicile discriminatorii a popula\u021biei rome au fost tolerate \u0219i proliferate \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, fiind men\u021bionat\u0103 \u00een acest sens robia material\u0103 \u0219i spiritual\u0103 la care romii au fost supu\u0219i \u00een Rom\u00e2nia de-a lungul timpului: de la perioada medieval\u0103, perioada interbelic\u0103, perioada Holocaustului, perioada comunismului precum \u0219i \u00een contextul contemporaneit\u0103\u021bii.<\/p><p>Ceea ce poate ar fi trebuit s\u0103 reias\u0103 mai explicit din modul de redactare a dispozi\u021biilor Legii nr.2\/2021 este adev\u0103rul confom c\u0103ruia faptele incriminate de noul act normativ\u00a0 au, de regul\u0103, drept fundament\u00a0 deficien\u021bele \u00een structurarea unei culturi a egalit\u0103\u021bii, a \u00a0accept\u0103rii diversit\u0103\u021bii, a toleran\u021bei \u0219i a respectului pentru fiecare individ. Aceasta ne \u00eendreapt\u0103 din nou c\u0103tre rolul \u0219i responsabilitatea vectorilor educa\u021bionali, de orice natur\u0103 ar fi ace\u0219tia.<\/p><p>Dincolo de implica\u021biile politico-juridico-economice ale discrimin\u0103rii rasiale se cuvine s\u0103 privim \u00een nucleul actelor discriminatorii \u0219i s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m repercusiunile produse asupra planului spiritual al individului. Negarea egalit\u0103\u021bii unui individ din considerente rasiale determin\u0103, \u00een mod implicit, negarea importan\u021bei axiologice asociat\u0103 acestuia prin chestionarea tradi\u021biilor sau credin\u021belor practicate \u00een comunitatea de apartenen\u021b\u0103.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae VOICULESCU<br \/>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice BERNA<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Barnshaw John,\u00a0\u00a0<em>Race<\/em>\u00a0\u00een Schaefer, Richard T. (ed.). Encyclopedia of Race, Ethnicity, and Society, Volume 1. Sage publications. pp.\u00a01091\u20131093.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Keita S O Y, Kittles R A, Royal C D M,\u00a0 Bonney G E, Furbert-Harris P, Dunston G M, Rotimi, C N,\u00a0<em>Nature Genetics<\/em>, 2004.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 \u015fi deschis\u0103 spre semnare de Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite prin Rezolu\u0163ia 2106 (XX) din 21 decembrie 1965. Intrat\u0103 \u00een vigoare la 4 ianuarie 1969, conform dispozi\u0163iilor art. 19, Rom\u00e2nia a aderat la Conven\u0163ie la 14 iulie 1970 prin Decretul nr. 345, publicat \u00een\u201eBuletinulOficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 92 din 28 iulie 1970.Prin Legea nr. 144\/1998, publicat\u0103 \u00een \u201eMonitorul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 261din 13 iulie 1998, Rom\u00e2nia \u015fi-a retras rezerva formulat\u0103 la art. 22.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0General recommendation No. 32, The meaning and scope of special measures in the\u00a0 International Convention on the Elimination of All Forms Racial Discrimination, Committee on the Elimination of Racial Discrimination, Seventy-fifth session 3 \u2013 28 August 2009.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Fifty-fifth session (1999), General Recommendation XXIV concerning article 1 of the Convention, Contained in document A\/54\/18, annex V.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Forty-second session (1993) General Recommendation XIV on article 1, paragraph 1, of the Convention, contained in document A\/48\/18.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Forty-eighth session (1996) General Recommendation XXI on the right to self-determination, contained in document A\/51\/18.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Strasbourg la data de 1 februarie 1995 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 1 februarie 1998.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0P9_TA-PROV(2020)0370,\u00a0<em>European Parliament resolution of 17 December 2020 on the European Citizens\u2019<\/em><\/p><p><em>Initiative \u2018Minority SafePack \u2013 one million signatures for diversity in Europe\u2019<\/em>(2020\/2846(RSP)).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Prin expresia\u00a0<em>rasism structural\u00a0<\/em>se desemneaz\u0103, potrivit literaturii de specialitate (Aspen Institute, Round Table on Community Change, Glossary for Understanding the Dismantling Structural Racism\/Promoting Racial Equity Analysis)\u00a0<em>un sistem \u00een care politicile publice, practicile institu\u021bionale, reprezent\u0103rile culturale \u0219i alte norme func\u021bioneaz\u0103 \u00een diverse moduri, adesea \u00eent\u0103rind modalit\u0103\u021bi de a perpetua inechitatea grupului rasial. Identificarea dimensiunilor istoriei \u0219i culturii care permis promovarea de privilegii asociate cu \u201ealb\u201d \u0219i dezavantaje asociate cu \u201eculoare\u201d apte s\u0103 reziste \u0219i s\u0103 se adapteze \u00een timp. Rasismul structural nu este ceva ce c\u00e2\u021biva oameni sau institu\u021bii aleg s\u0103 practice. \u00cen schimb, aceasta a fost o caracteristic\u0103 a sistemelor sociale, economice \u0219i politice alese \u0219i organizate \u00een mod democratic.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Ini\u021biat\u0103 \u00een iulie 2013, mi\u0219carea a fost sus\u021binut\u0103 de\u00a0<a href=\"https:\/\/www.google.com\/search?q=alicia+garza&amp;stick=H4sIAAAAAAAAAOPgE-LWz9U3MDTKSMnIzlKCcqqKTIuStFSzk63084vSE_MyqxJLMvPzUDhWafmleSmpRYtYeRJzMpMzExXSE4uqEnewMgIA7SiWVVUAAAA&amp;sa=X&amp;ved=2ahUKEwjJgMm2v47uAhWxlosKHQLQDtgQmxMoATATegQIDhAD\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Alicia Garza<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.google.com\/search?q=patrisse+cullors&amp;stick=H4sIAAAAAAAAAOPgE-LWz9U3MDTKSMnIzlKCcIwtKiqqDLRUs5Ot9POL0hPzMqsSSzLz81A4Vmn5pXkpqUWLWAUKEkuKMouLUxWSS3Ny8ouKd7AyAgDYB_EuWQAAAA&amp;sa=X&amp;ved=2ahUKEwjJgMm2v47uAhWxlosKHQLQDtgQmxMoAjATegQIDhAE\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Patrisse Cullors<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.google.com\/search?q=opal+tometi&amp;stick=H4sIAAAAAAAAAOPgE-LWz9U3MDTKSMnIzlKCcIxNKtPzLLRUs5Ot9POL0hPzMqsSSzLz81A4Vmn5pXkpqUWLWLnzCxJzFEryc1NLMnewMgIARA9mLVQAAAA&amp;sa=X&amp;ved=2ahUKEwjJgMm2v47uAhWxlosKHQLQDtgQmxMoAzATegQIDhAF\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Opal Tometi<\/a>\u00a0\u0219i are ca scop protec\u021bia drepturilor omului \u0219i stoparea fenomenului de violen\u021b\u0103 pe criterii rasiale.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/web.archive.org\/web\/20200528081222\/https:\/www.cnn.com\/2020\/05\/27\/us\/gallery\/george-floyd-demonstrations\/index.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u201eIn pictures: Protesting the death of George Floyd\u201d<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/CNN\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">CNN<\/a>, 27 mai 2020;<a href=\"https:\/\/web.archive.org\/web\/20200528193258\/https:\/kstp.com\/news\/protesters-block-minneapolis-intersection-near-site-of-mans-in-custody-death-george-floyd\/5741748\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u201eDemonstrators gather around Minneapolis to protest death of George Floyd\u201d<\/a>. KSTP (\u00een englez\u0103) 26 mai 2020. Arhivat din\u00a0<a href=\"https:\/\/abcnews.go.com\/US\/timeline-impact-george-floyds-death-minneapolis\/story?id=70999322\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">original<\/a>\u00a0la 28 mai 2020;\u00a0<a href=\"https:\/\/web.archive.org\/web\/20200528184828\/https:\/time.com\/5842687\/george-floyd-killed-minneapolis-police\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u201eFamily and Friends Mourn Minneapolis Police Killing Victim George Floyd\u201d<\/a>, Time, Arhivat din\u00a0<a href=\"https:\/\/time.com\/5842687\/george-floyd-killed-minneapolis-police\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">original<\/a>\u00a0la 28 mai 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/web.archive.org\/web\/20200528191842\/https:\/fox5sandiego.com\/news\/national-news\/hundreds-fill-streets-in-protest-of-george-floyds-death\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u201eHundreds fill streets in protest of George Floyd\u2019s death\u201d<\/a>\u00a027 mai 2020. Arhivat din\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/fox5sandiego.com\/news\/national-news\/hundreds-fill-streets-in-protest-of-george-floyds-death\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">original<\/a>\u00a0la 28 mai 2020;\u00a0<a href=\"https:\/\/web.archive.org\/web\/20200527213325\/https:\/minnesota.cbslocal.com\/2020\/05\/26\/hundreds-of-protesters-march-in-minneapolis-after-george-floyds-deadly-encounter-with-police\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u201eHundreds Of Protesters March in Minneapolis After George Floyd\u2019s Deadly Encounter With Police\u201d<\/a>, WCCO, 26 mai 2020. Arhivat din\u00a0<a href=\"https:\/\/minnesota.cbslocal.com\/2020\/05\/26\/hundreds-of-protesters-march-in-minneapolis-after-george-floyds-deadly-encounter-with-police\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">original<\/a>\u00a0la 27 mai 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/www.amnesty.org\/en\/latest\/news\/2020\/10\/usa-amnesty-international-delivers-one-million-signatures-calling-for-justice-for-george-floyd\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.amnesty.org\/en\/latest\/news\/2020\/10\/usa-amnesty-international-delivers-one-million-signatures-calling-for-justice-for-george-floyd\/<\/a>, accesat la data de 9 ianuarie 2021, ora 11:57 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Pentru consultarea detaliat\u0103 a opiniei formulat\u0103 de Amnesty International \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, a se consulta\u00a0<a href=\"https:\/\/www.amnesty.org\/en\/latest\/news\/2020\/10\/usa-amnesty-international-delivers-one-million-signatures-calling-for-justice-for-george-floyd\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.amnesty.org\/en\/latest\/news\/2020\/10\/usa-amnesty-international-delivers-one-million-signatures-calling-for-justice-for-george-floyd\/<\/a>\u00a0accesat la data de 9 ianuarie 2021, ora 12:01 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Rezolu\u021bia Parlamentului European referitoare la protestele \u00eempotriva rasismului care au avut loc dup\u0103 moartea lui George Floyd, B9\u20110194\/2020, disponibil\u0103 pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/www.europarl.europa.eu\/doceo\/document\/B-9-2020-0194_RO.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.europarl.europa.eu\/doceo\/document\/B-9-2020-0194_RO.html<\/a>, accesat la data de 9 ianuarie 2021, ora 12:09 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Champions League: Referee\u2019s Remark Investigated After Teams Walk Off In Protest, articol disponibil la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/www.npr.org\/2020\/12\/09\/944657317\/champions-league-referees-remark-investigated-after-teams-walk-off-in-protest\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.npr.org\/2020\/12\/09\/944657317\/champions-league-referees-remark-investigated-after-teams-walk-off-in-protest<\/a>\u00a0accesat\u0103 la data de 9 ianuarie 2021, ora 18:01 p.m.; Racism scandal in Champions League, articol disponibil la adresa\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.eurotopics.net\/en\/252843\/racism-scandal-in-the-champions-league\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.eurotopics.net\/en\/252843\/racism-scandal-in-the-champions-league#<\/a>, accesat\u0103 la data de 9 ianuarie 2021, ora 18:01 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Toate asocia\u021biile membre \u0219i oficialii acestora (adic\u0103 toate persoanele desemnate de o asocia\u021bie membr\u0103 pentru a exercita o func\u021bie); b. toate cluburile \u0219i oficialii acestora (adic\u0103 toate persoanele desemnate de un club s\u0103 exercite o func\u021bie); c. to\u021bi oficialii de meci; d. to\u021bi juc\u0103torii; e. toate persoanele alese, confirmate sau desemnate de UEFA pentru exercitarea unei func\u021bii.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0UEFA Disciplinary Regulations, Edition 2019, pp. 15-16, document disponibil la adresa\u00a0\u00a0<a href=\"https:\/\/www.uefa.com\/MultimediaFiles\/Download\/Regulations\/uefaorg\/UEFACompDisCases\/02\/60\/83\/56\/2608356_DOWNLOAD.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.uefa.com\/MultimediaFiles\/Download\/Regulations\/uefaorg\/UEFACompDisCases\/02\/60\/83\/56\/2608356<br \/>_DOWNLOAD.pdf<\/a>, accesat\u0103 la data de 9 ianuarie 2021, ora 17:59 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Conform declara\u021biei preluate de pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.descopera.ro\/cultura\/19587817-ioan-aurel-pop-afirma-ca-in-acest-moment-negru-din-romaneste-nu-are-sensul-de-nigger-nigga\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.descopera.ro\/cultura\/19587817-ioan-aurel-pop-afirma-ca-in-acest-moment-negru-din-romaneste-nu-are-sensul-de-nigger-nigga<\/a>, accesat la data de 9 ianuarie 2021, ora 18:58 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Legea nr. 2 din 4 ianuarie 2021privind unele m\u0103suri pentru prevenirea \u015fi combaterea anti\u0163ig\u0103nismului, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 8 din data de 5 ianuarie 2021, intrat\u0103 \u00een vigoare la 8 ianuarie 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Prin anti\u0163ig\u0103nism se \u00een\u0163elege at\u00e2t percep\u0163ia referitoare la romi exprimat\u0103 ca ur\u0103 \u00eempotriva acestora, c\u00e2t \u015fi manifest\u0103rile verbale sau fizice, motivate de ur\u0103 \u00eempotriva romilor, \u00eendreptate \u00eempotriva romilor ori a propriet\u0103\u0163ilor acestora, \u00eempotriva institu\u0163iilor\/ONG-urilor, liderilor comunit\u0103\u0163ilor rome sau l\u0103ca\u015furilor lor de cult, tradi\u0163iilor \u015fi limbii romani.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Fapta persoanei de a promova, \u00een public, \u00een orice mod, idei, concep\u0163ii sau doctrine anti\u0163ig\u0103niste constituie infrac\u0163iune \u015fi se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoare de la 3 luni la 3 ani \u015fi interzicerea unor drepturi. (art. 3) Distribuirea sau punerea la dispozi\u0163ia publicului, prin orice mijloace, de \u015ftiri \u015fi informa\u0163ii, materiale anti\u0163ig\u0103niste constituie infrac\u0163iune \u015fi se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoare de la un an la 5 ani. (art.4) Confec\u0163ionarea, v\u00e2nzarea, r\u0103sp\u00e2ndirea, precum \u015fi de\u0163inerea \u00een vederea r\u0103sp\u00e2ndirii de simboluri anti\u0163ig\u0103niste constituie infrac\u0163iune \u015fi se pedepsesc cu \u00eenchisoare de la 3 luni la 3 ani \u015fi interzicerea unor drepturi. Cu aceea\u015fi pedeaps\u0103 se sanc\u0163ioneaz\u0103 \u015fi utilizarea \u00een public a simbolurilor anti\u0163ig\u0103niste.<br \/>Nu constituie infrac\u0163iune fapta prev\u0103zut\u0103 la alin. (1) sau (2), dac\u0103 este s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een interesul artei sau \u015ftiin\u0163ei, cercet\u0103rii ori educa\u0163iei sau \u00een scopul dezbaterii unor aspecte de interes public. (art.5)\u00a0 (1) Constituie infrac\u0163iune \u015fi se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoare de la 3 la 10 ani \u015fi interzicerea unor drepturi ini\u0163ierea sau constituirea unei organiza\u0163ii cu caracter anti\u0163ig\u0103nist, aderarea sau sprijinirea, sub orice form\u0103, a unui astfel de grup. (2) Dac\u0103 faptele prev\u0103zute la alin. (1) au fost urmate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unei infrac\u0163iuni, se aplic\u0103 regulile privind concursul de infrac\u0163iuni. (3) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prev\u0103zute la alin. (1), dac\u0103 denun\u0163\u0103 autorit\u0103\u0163ilor existen\u0163a organiza\u0163iei, \u00eenainte ca aceasta s\u0103 fi fost descoperit\u0103 \u015fi s\u0103 se fi \u00eenceput s\u0103v\u00e2r\u015firea vreuneia dintre infrac\u0163iunile care intr\u0103 \u00een scopul grupului.\u2003\u2003(4) Dac\u0103 persoana care a s\u0103v\u00e2r\u015fit una dintre faptele prev\u0103zute la alin. (1) \u015fi (2) \u00eenlesne\u015fte, \u00een cursul urm\u0103ririi penale, aflarea adev\u0103rului \u015fi tragerea la r\u0103spundere penal\u0103 a unuia sau mai multor membri ai unui grup infrac\u0163ional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jum\u0103tate. (art. 6)<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Disponibil\u0103 la adresa\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2019\/600\/40\/8\/em868.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2019\/600\/40\/8\/em868.pdf<\/a>, accesat\u0103 la data de 9 ianuarie 2021, ora 20:09 p.m.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20413\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"13\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20413\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Vaccinarea \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-COV-2: \u00eentre abord\u0103ri institu\u021bionale \u0219i scenarii repudiatoare<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20413\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"13\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20413\"><div><p><em>Declararea r\u0103sp\u00e2ndirii infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 ca fiind \u201do stare de urgen\u021b\u0103 sanitar\u0103\u201d la data de 30 ianuarie 2020 \u0219i caracterizarea acestui fenomen ca fiind \u201dpandemic\u201d la data de 11 martie 2020 de c\u0103tre Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a constituit, la nivel interna\u021bional, un semnal important de responsabilizare a statelor \u00een vederea \u00eentreprinderii de ac\u021biuni urgente pentru combaterea infect\u0103rii \u0219i mobilizarea de resurse \u00een scopul dezvolt\u0103rii de tratamente, vaccinuri \u0219i diagnostice adiacente acestui scop.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p><em>\u00cen privin\u021ba vaccinului \u00a0\u00eempotriva virusului SARS-CoV-2, exist\u0103 dezbateri intense la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale din perspectiva aspectelor etice \u0219i umanitare \u00een privin\u021ba realiz\u0103rii \u0219i aplic\u0103rii acesteia. Din p\u0103cate, \u00een ciuda eforturilor convergente \u0219i transparente ale organiza\u021biilor interna\u021bionale \u0219i na\u021bionale de comunicare \u0219i informare a evolu\u021biilor \u00een materie, au fost lansate o serie mesaje deformatoare care structureaz\u0103 diverse scenarii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a>\u00a0nedovedite \u00een niciun fel \u0219i care sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 influen\u021beze decizia vaccin\u0103rii la nivel individual.<\/em><\/p><p><em>Prezentul\u00a0 material prezint\u0103 cum\u00a0 diversele organisme \u00een materia drepturilor omului au ac\u021bionat pentru a stabili m\u0103suri \u0219i planuri de ac\u021biune, multe dintre ele mai pu\u021bin cunoscute opiniei largi publice, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103n\u0103tatea public\u0103 la nivel global s\u0103 fie c\u00e2t mai pu\u021bin afectat\u0103, inclusiv prin vaccinarea bazat\u0103 pe corecta informare.<\/em><\/p><p><em>*<\/em><\/p><p><em>\u00cenaltul Comisar ONU pentru drepturile omului<\/em>\u00a0a elaborat un document programatic care are at\u00e2t menirea de a sublinia provoc\u0103rile \u00een domeniul drepturilor omului cristalizate urmare a ini\u021biativei de a dezvolta un vaccin de uz global care s\u0103 stopeze pandemia COVID-19 c\u00e2t \u0219i obiectivul de a transmite mesaje-cheie \u00een vederea consolid\u0103rii protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului \u00een contextul pandemiei COVID-19.<\/p><p>Pornind de la premisa conform c\u0103reia dreptul la s\u0103n\u0103tate este fundamentul integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice a individului dar \u0219i cerin\u021ba esen\u021bial\u0103 pentru realizarea dreptului la via\u021b\u0103, \u00cenaltul Comisar a atras aten\u021bia asupra urm\u0103toarelor direc\u021bii de ac\u021biune care trebuie s\u0103 fie avute \u00een vedere de state \u00een procesul de vaccinare \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2: (1) vaccinurile menite a stopa pandemia COVID-19 trebuie s\u0103 fie tratate ca bunuri publice de interes global; (2) pandemia COVID-19 este o situa\u021bie de urgen\u021b\u0103 sanitar\u0103 care trebuie s\u0103 fie abordat\u0103 printr-un r\u0103spuns global; (3) distribu\u021bia inegal\u0103 a vaccinurilor \u00eentre state sau tezaurizarea acestora reprezint\u0103 ac\u021biuni contrare normelor legale interna\u021bionale care submineaz\u0103 realizarea obiectivelor de dezvoltare durabil\u0103; (4) vaccinurile privitoare la infectarea cu virusul SARS-CoV-2 trebuie s\u0103 fie accesibile ca pre\u021b \u0219i ca distribu\u021bie; (5) prioritizarea administr\u0103rii vaccinului trebuie s\u0103 fie realizat\u0103 prin aplicarea de protocoale transparente \u0219i \u00een acord cu standardele drepturilor omului; (6) profitul privat nu trebuie s\u0103 fie prioritizat prin raportare la s\u0103n\u0103tatea public\u0103; (7) accesul nediscriminatoriu la informa\u021bia sanitar\u0103 relevant\u0103 este esen\u021bial; (8) at\u00e2t companiile farmaceutice c\u00e2t \u0219i al\u021bi actori relevan\u021bi \u00een procesul de dezvoltare a unui vaccin \u00een domeniu trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze ac\u021biunile \u00een consens cu standardele de protec\u021bie \u0219i respectare a drepturilor omului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>Urm\u0103rind scopul consolid\u0103rii \u0219i implement\u0103rii principiilor aplicabile \u00een procesul elabor\u0103rii vaccinului \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2 comunitatea interna\u021bional\u0103 se raporteaz\u0103 la principiile \u0219i normele stabilite prin\u00a0<em>Declara\u021bia de la Astana, adoptat\u0103 ca urmare a Conferin\u021bei Globale privind asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>. Declara\u021bia sintetizeaz\u0103 urm\u0103toarele direc\u021bii de ac\u021biune care \u00eencorporeaz\u0103 asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 (AMP) \u0219i aspectele referitoare la vaccinare: (1) AMP va oferi o gam\u0103 cuprinz\u0103toare de servicii \u0219i \u00eengrijire, inclusiv, dar f\u0103r\u0103 a se limita la vaccinare; (2) abordarea comprehensiv\u0103 a AMP implic\u0103 ac\u021biuni asupra costurilor tot mai mari\u00a0 ale medicamentelor \u0219i vaccinurilor astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie prevenit\u0103 risipirea resurselor medicale din cauza ineficien\u021bei; (3) extinderea accesului la o gam\u0103 larg\u0103 de servicii de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii prin utilizarea medicamentelor de \u00eenalt\u0103 calitate, sigure, eficiente \u0219i accesibile, inclusiv, dup\u0103 caz, medicamente tradi\u021bionale, vaccinuri, diagnostice \u0219i alte tehnologii.<\/p><p>La nivel european, dezbaterile sociale privitoare la necesitatea dezvolt\u0103rii unui vaccin ca remediu la pandemia COVID-19 au fost reflectate \u00een preocup\u0103rile oficialilor prin formularea, la 17 iunie 2020, a\u00a0<em>Strategiei Uniunii Europene privind vaccinurile \u00eempotriva COVID-19<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>. Reprezent\u00e2nd un document de analiz\u0103 structurat \u00een func\u021bie de principalele aspecte urm\u0103rite \u00een procesul de ob\u021binere a unui vaccin sigur \u0219i eficient, \u021bin\u00e2nd cont de riscurile aferente acestui demers (realizarea de studii clinice interven\u021bionale, investi\u021bii \u00een capacitatea de produc\u021bie \u0219i asigurarea disponibilit\u0103\u021bii materiilor prime necesare, costurile ini\u021biale mari \u0219i rata ridicat\u0103 de e\u0219ec), Strategia Uniunii Europene privind vaccinurile \u00eempotriva COVID-19 \u00ee\u0219i stabile\u0219te urm\u0103toarele obiective: asigurarea calit\u0103\u021bii, siguran\u021bei \u0219i eficacit\u0103\u021bii vaccinurilor; asigurarea accesului \u00een timp util la vaccinuri pentru statele membre \u0219i popula\u021bia acestora, asum\u00e2nd \u00een continuare o pozi\u021bie de lider \u00een cadrul eforturilor mondiale de solidaritate; asigurarea unui acces echitabil pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii UE la un vaccin abordabil ca pre\u021b c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil.<\/p><p>Cu scopul de a asigura succesul obiectivelor vizate, Strategia Uniunii avanseaz\u0103 ac\u021biuni pe doi piloni: (1) asigurarea de doze de vaccinuri suficiente pentru cet\u0103\u021benii statelor membre prin \u00eencheierea de angajamente prealabile de achizi\u021bie (APA) cu produc\u0103torii de vaccinuri utiliz\u00e2nd Instrumentul pentru sprijin de urgen\u021b\u0103 \u00een cadrul Uniunii \u0219i (2) adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a \u021bine seama de situa\u021bia de urgen\u021b\u0103 actual\u0103 \u0219i recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativ\u0103 existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea \u0219i punerea la dispozi\u021bie a vaccinurilor, men\u021bin\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp standarde adecvate \u00een materie de calitate, siguran\u021b\u0103 \u0219i eficacitate a vaccinurilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>Adaptarea cadrului normativ al Uniunii Europene la urgen\u021ba sanitar\u0103 generat\u0103 de pandemia COVID-19 \u0219i la necesitatea cre\u0103rii unui vaccin sigur \u0219i eficient ca mijloc de contracarare a pandemiei a condus la adoptarea\u00a0<em>Regulamentului Uniunii Europene care stabile\u0219te direc\u021biile juridice necesare pentru realizarea studiilor clinice necesare \u0219i\/sau furnizarea de medicamente destinate uzului uman \u00een vederea trat\u0103rii sau prevenirii de boli provocate de Coronavirus<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>. \u00cen partea preambular\u0103 a Regulamentului este explicitat\u0103 posibilitatea de derogare de la normele europene care evalueaz\u0103 riscurile ecologice aferente organismelor modificate genetic care sunt utilizate \u00een scop terapeutic pentru prevenirea \u0219i combaterea infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 dar \u0219i riscurile ecologice aferente medicamentelor care con\u021bin organisme modificate genetic av\u00e2nd ca indica\u021bie terapeutic\u0103 pandemia COVID-19.<\/p><p>Conform considerentelor 12-14 din Regulament, (\u2026)\u00a0<em>pandemia de COVID-19 a creat o situa\u021bie de urgen\u021b\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, care a dus la pierderea a mii de vie\u021bi, afect\u00e2nd \u00een special persoanele v\u00e2rstnice \u0219i pe cele cu afec\u021biuni preexistente. \u00cen plus, m\u0103surile foarte drastice pe care statele membre au trebuit s\u0103 le adopte pentru a limita r\u0103sp\u00e2ndirea COVID-19 au cauzat perturb\u0103ri majore \u00een economiile na\u021bionale \u0219i \u00een Uniune \u00een ansamblu.\u00a0<\/em><em>COVID-19 este o boal\u0103 complex\u0103 care afecteaz\u0103 mai multe procese fiziologice. Tratamentele \u0219i vaccinurile poten\u021biale sunt \u00een curs de dezvoltare. Unele dintre vaccinurile aflate \u00een curs de dezvoltare con\u021bin virusuri atenuate sau vectori vii care se pot \u00eencadra \u00een defini\u021bia unui OMG (organism modificat genetic). \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie de urgen\u021b\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103, este de interes major pentru Uniune s\u0103 poat\u0103 fi dezvoltate \u0219i puse la dispozi\u021bie \u00een cadrul Uniunii, c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil, medicamente sigure \u0219i eficace destinate trat\u0103rii sau prevenirii COVID-19. \u00cen vederea atingerii obiectivului de a pune la dispozi\u021bie medicamente sigure \u0219i eficace destinate trat\u0103rii sau prevenirii COVID-19, s-au luat o serie de m\u0103suri la nivelul Uniunii de c\u0103tre Agen\u021bia European\u0103 pentru Medicamente (EMA) \u0219i de c\u0103tre re\u021beaua autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale competente pentru a facilita, a sprijini \u0219i a accelera dezvoltarea \u0219i autorizarea comercializ\u0103rii tratamentelor \u0219i a vaccinurilor.<\/em><\/p><p>Derog\u0103rile invocate anterior sunt identificate\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>\u00een con\u021binutul considerentelor 23 \u0219i 24 din Regulament:\u00a0<em>Av\u00e2nd \u00een vedere nevoia urgent\u0103 de a pune la dispozi\u021bia publicului vaccinurile sau tratamentele contra COVID-19 de \u00eendat\u0103 ce acestea sunt preg\u0103tite \u00een acest scop \u0219i de a evita \u00eent\u00e2rzierile sau incertitudinile cu privire la statutul acestor produse \u00een anumite state membre, este adecvat ca o evaluare a riscului ecologic sau o autoriza\u021bie (\u2026) s\u0103 nu constituie o condi\u021bie prealabil\u0103 \u00een cazul \u00een care statele membre adopt\u0103 decizii privind medicamente care con\u021bin OMG sau care constau \u00een OMG \u0219i care sunt destinate trat\u0103rii sau prevenirii COVID-19 (\u2026) Deoarece obiectivele prezentului regulament, \u0219i anume acordarea unei derog\u0103ri temporare de la legisla\u021bia Uniunii privind OMG pentru a asigura faptul c\u0103 efectuarea de studii clinice pe teritoriul mai multor state membre cu produse medicamentoase experimentale care con\u021bin OMG sau constau \u00een OMG \u0219i care sunt destinate trat\u0103rii sau prevenirii COVID-19 nu este am\u00e2nat\u0103 (\u2026).<\/em><\/p><p>Articolul 2, paragraful 1 din Regulament reitereaz\u0103 derog\u0103rile acordate opera\u021biunilor medicale care au ca obiectiv tratarea sau prevenirea infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 prev\u0103zute \u00een partea preambular\u0103:\u00a0<em>Toate opera\u021biunile legate de efectuarea de studii clinice, inclusiv ambalarea \u0219i etichetarea, depozitarea, transportul, distrugerea, eliminarea, distribu\u021bia, furnizarea, administrarea sau utilizarea produselor medicamentoase experimentale de uz uman care con\u021bin OMG sau care constau \u00een OMG \u0219i care sunt destinate trat\u0103rii sau prevenirii COVID-19, cu excep\u021bia fabric\u0103rii produselor medicamentoase experimentale, nu necesit\u0103 o evaluare prealabil\u0103 a riscului ecologic sau o autoriza\u021bie (\u2026).<\/em><\/p><p>Perspectiva promovat\u0103 la nivel interna\u021bional \u00een domeniul vaccin\u0103rii \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2 implic\u0103 aplelul la responsabilitate \u0219i pruden\u021b\u0103 \u00een manipularea tehnologiilor medicale \u00een vederea dezvolt\u0103rii unui vaccin sigur \u0219i eficient \u0219i este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 la nivel regional-european de reprezentan\u021bii\u00a0<em>Consiliului Europei<\/em>. La data de 21 decembrie 2020, a fost prezentat Adun\u0103rii Parlamentare un proiect de rezolu\u021bie care a fost adoptat \u00een unanimitate, la aceea\u0219i dat\u0103, de\u00a0<em>Comitetul pentru Afaceri Sociale, S\u0103n\u0103tate \u0219i Dezvoltare Durabil\u0103<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0\u00een con\u021binutul c\u0103ruia sunt analizate, \u00eentr-o abordare sinoptic\u0103 (incluz\u00e2nd aspecte etice, legale \u0219i practice) vaccinarea \u00een contextul pandemiei COVID-19. Ca \u0219i \u00een cazul Strategiei elaborate de Uniunea European\u0103, abordarea Consiliului Europei \u00een materia vaccin\u0103rii subliniaz\u0103 importan\u021ba reconfigur\u0103rii cadrului legal de natur\u0103 s\u0103 acomodeze provoc\u0103rile etice \u0219i pragmatice puse \u00een discu\u021bie de ob\u021binerea unui vaccin sigur \u0219i eficace apt s\u0103 stopeze pandemia COVID-19. Con\u0219tientiz\u00e2nd caracterul interna\u021bional al infect\u0103rilor cu virusul SARS-CoV-2 \u0219i afectarea \u00een mod egal a statelor comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, indiferent de gradul de dezvoltare al acestora, asigurarea distribu\u021biei echitabile a vaccinurilor este unul dintre considerentele care vizeaz\u0103, depotriv\u0103, aspectele etice c\u00e2t \u0219i aspectele parctice ale procesului de dezvoltare a unui vaccin valabil.<\/p><p>Modul \u00een care Statele Membre \u00ee\u0219i preg\u0103tesc strategiile de imunizare pentru alocarea dozelor de vaccin reprezint\u0103, de asemenea, o problematic\u0103 ce trebuie evaluat\u0103 prin lentilele echit\u0103\u021bii. Identificarea grupurilor prioritare la vaccinare trebuie s\u0103 fie realizat\u0103 prin luarea \u00een considerare a solidarit\u0103\u021bii sociale, urm\u0103rind administrarea dozelor de vaccin persoanelor cu risc crescut de complica\u021bii \u00een cazul infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 precum persoanele cu v\u00e2rsta peste 65 de ani \u0219i persoanele sub 65 cu condi\u021bii de s\u0103n\u0103tate subiacente care prezint\u0103 un risc mai mare de boli grave \u0219i deces, lucr\u0103torii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (\u00een special cei care lucreaz\u0103 \u00eendeaproape cu persoanele care fac parte din grupuri cu risc ridicat), persoanele care lucreaz\u0103 \u00een infrastructura critic\u0103 esen\u021bial\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Aprecierea eticii \u00een dezvoltarea vaccinurilor \u00eempotriva pandemiei COVID-19 depinde inclusiv de protocoalele \u0219tiin\u021bifice\/standardele la care se raporteaz\u0103 cercet\u0103torii \u00een domeniul medical \u0219i de cerin\u021bele care se impun a fi respectate de organismele av\u00e2nd competen\u021be \u00een gestionarea activit\u0103\u021bii de producere a vaccinurilor: calitatea contextului de cercetare care presupune respectarea dispozi\u021biilor Conven\u021biei Consiliului Europei privind drepturile omului \u0219i biomedicina (Conven\u021bia de la Oviedo; \u00een special art. 3 din Conven\u021bie); independen\u021ba \u0219i impar\u021bialitatea organismelor de reglementare av\u00e2nd atribu\u021bii \u00een evaluarea \u0219i autorizarea vaccinurilor \u00eempotriva COVID-19; respectarea standardelor minime de siguran\u021b\u0103, eficacitate \u0219i calitate a vaccinurilor; implementarea sistemelor eficiente de monitorizare a vaccinurilor \u0219i a siguran\u021bei acestora dup\u0103 lansarea lor c\u0103tre popula\u021bia general\u0103, de asemenea, \u00een vederea monitoriz\u0103rii efectelor lor pe termen lung; punerea \u00een aplicare de programe independente menite s\u0103 compenseze prejudiciile rezultate din vaccinare, etc.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><\/p><p>O fa\u021bet\u0103 aparte a vaccin\u0103rii \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2, supus\u0103 dezbaterilor publice \u00een contextul actual se refer\u0103 la\u00a0<em>op\u021biunea popula\u021biei privitoare la vaccinare.\u00a0<\/em>Noutatea absolut\u0103 a virusului \u0219i extinderea (de dimensiuni pandemice) a infect\u0103rilor aduc \u00een discu\u021bie identificarea de mijloace medicale apte s\u0103 gestioneze criza sanitar\u0103 (vaccinarea, fiind, \u00een opinia exper\u021bilor, cel mai util instrument) \u0219i receptivitatea popula\u021biei la a face uz de acestea.<\/p><p>Polarizarea societ\u0103\u021bilor (de la nivel interna\u021bional, regional sau na\u021bional) \u00een func\u021bie de op\u021biunea (favorabil\u0103 sau contrar\u0103) vaccin\u0103rii genereaz\u0103 polemici care, la r\u00e2ndul lor, constituie fundamentul pentru interoga\u021bii de anvergur\u0103 social\u0103:\u00a0<em>exist\u0103 posibilitatea exercit\u0103rii, \u00een condi\u021bii legitime, a unei presiuni asupra popula\u021biei \u00een sensul de a opta pentru vaccinare? \u00cen cazul unui r\u0103spuns afirmativ, care sunt acele cerin\u021be considerate legitime \u0219i cum poate func\u021biona un atare mecanism de persuasiune? Este posibil ca presiunea social\u0103 s\u0103 se transforme \u00een coerci\u021bie legal\u0103?<\/em><\/p><p>Exper\u021bii Consiliului Europei atrag aten\u021bia asupra nevoii de men\u021binere a unui climat de toleran\u021b\u0103 \u0219i acceptare \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u021bilor scindate din cauza opiniilor contrare privind vaccinarea \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2. Interoga\u021biile eviden\u021biate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus sunt solu\u021bionate \u00een mod explicit \u00een sensul asigur\u0103rii\u00a0<em>libert\u0103\u021bii depline de op\u021biune individual\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen draft-ul de rezolu\u021bie adoptat la data de 21 decembrie 2020 de Comitetul pentru Afaceri Sociale, S\u0103n\u0103tate \u0219i Dezvoltare Durabil\u0103, este subliniat\u0103, \u00een punctul 7.3., ideea conform c\u0103reia este\u00a0<em>\u00eendatorirea autorit\u0103\u021bilor de a informa cet\u0103\u021benii cu privire la caracterul non-obligatoriu al vaccin\u0103rii astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se comunice \u00een mod clar c\u0103 nicio persoan\u0103 nu poate fi supus\u0103 unor presiuni politice, sociale sau de alt\u0103 natur\u0103 pentru a se vaccina at\u00e2t timp c\u00e2t vaccinarea nu reprezint\u0103 op\u021biunea neechivoc\u0103 a persoanei \u00een cauz\u0103.<\/em><\/p><p>\u00cen mod corelativ libert\u0103\u021bii de op\u021biune este necesar s\u0103 se garanteze aplicarea principiului non-discrimin\u0103rii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu indivizii care nu s-au supus vaccin\u0103rii.<\/p><p>\u00cen\u00a0<em>Rom\u00e2nia,<\/em>\u00a0cadrul legal este formulat \u00een spiritul respect\u0103rii op\u021biunii pacientului \u00een privin\u021ba interven\u021biilor\/opera\u021biunilor medicale la care este susceptibil de a fi suspus.\u00a0<em>Legea drepturilor pacientului<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0stabile\u0219te, \u00een articolul 1, un cadru conceptual flexibil, care permite circumscrierea, \u00een sfera de cuprindere a no\u021biunilor-cheie la care ne raport\u0103m \u00een analizarea actului vaccin\u0103rii \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2, a unor semnifica\u021bii extensive; conform explica\u021biilor con\u021binute la litera \u201da\u201d, pacientul desemneaz\u0103 at\u00e2t persoana s\u0103n\u0103toas\u0103 c\u00e2t \u0219i persoana bolnav\u0103 care utilizeaz\u0103 serviciile de s\u0103n\u0103tate iar litera \u201dd\u201d indic\u0103 semnifica\u021bia interven\u021biilor medicale care implic\u0103 orice examinare, tratament sau alt act medical \u00een scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare.<\/p><p>Dup\u0103 modelul documentelor programatice consacrate la nivel interna\u021bional \u0219i european,\u00a0<em>Strategia de vaccinare \u00eempotriva COVID-19 \u00een Rom\u00e2nia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0stabile\u0219te \u0219i aplic\u0103 valorile, principiile \u0219i obiectivele care definesc paradigma de ac\u021biune \u00eensu\u0219it\u0103 de autorit\u0103\u021bi pentru contracararea pandemiei COVID-19. \u00cen sec\u021biunea av\u00e2nd ca obiect valorile \u0219i principiile generale specifice procesului de elaborare, distribuire \u0219i aplicare a vaccinului \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2 sunt prezentate regulile de care trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont autorit\u0103\u021bile \u00een campaniile de informare\/con\u0219tientizare\/sensibilizare a cet\u0103\u021benilor; interpretarea sistematic\u0103 a regulilor privitoare la\u00a0 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul informat, grija pentru beneficiar \u0219i principiul\u00a0<em>primum non nocere,\u00a0<\/em>transparen\u021ba \u00een luarea deciziilor \u0219i implicarea comunit\u0103\u021bilor \u0219i a tuturor actorilor relevan\u021bi din societatea rom\u00e2neasc\u0103, comunicarea clar\u0103 a beneficiilor, riscurilor \u0219i a importan\u021bei vaccin\u0103rii \u00eempotriva COVID-19 \u0219i respectarea principiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal determin\u0103 concluzia\u00a0<em>caracterului voluntar al vaccin\u0103rii.<\/em><\/p><p>Strategia garanteaz\u0103, \u00een mod implicit, caracterul voluntar al vaccin\u0103rii, accentu\u00e2nd rolul campaniilor de informare a popula\u021biei \u00een procesul de vaccinare. Elementul inform\u0103rii popula\u021biei asupra vaccinului \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 este expus \u00een\u00a0<em>Capitolul IX- Strategia de comunicare<\/em>, fiind reiterat \u00een\u00a0<em>Capitolul X- Cadrul legal\u00a0<\/em>\u2013 aspect care demonstreaz\u0103 c\u0103 eficacitatea dialogului cu popula\u021bia \u0219i a cadrului legal destinat s\u0103 implementeze procedura de vaccinare depinde \u00een mod direct de gradul de sensibilizare \u0219i educare al indivizilor \u00een materie. Av\u00e2nd prezent\u0103 ideea c\u0103 reticen\u021ba fa\u021b\u0103 de vaccinarea \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2 poate fi determinat\u0103 de insuficienta informare a cet\u0103\u021benilor \u2013fapt generat, la r\u00e2ndul s\u0103u, de tehnicismul ridicat al datelor\/ra\u021bionamentelor \u0219i argumentelor medicale,- autorit\u0103\u021bile avanseaz\u0103, prin intermediul Strategiei, mijloace menite a \u201ddecripta\u201d, \u201da decodifica\u201d implica\u021biile\/efectele\/beneficiile vaccin\u0103rii.<\/p><p>Reglement\u0103rile \u00een materie au scopul de a asigura comunicarea public\u0103 adecvat\u0103 promov\u0103rii disponibilit\u0103\u021bii la vaccinare, \u00een conformitate cu urm\u0103toarele obiective: cre\u0219terea \u00eencrederii \u00een vaccinarea \u00eempotriva COVID-19; cre\u0219terea disponibilit\u0103\u021bii de vaccinare \u00eempotriva COVID-19; atenuarea reticen\u021bei sau a ezit\u0103rii privind vaccinarea prin comunicarea clar\u0103 a beneficiilor, a poten\u021bialelor riscuri \u0219i a principiilor de func\u021bionare a vaccinului; con\u0219tientizarea cu privire la condi\u021biile de siguran\u021b\u0103 \u0219i normele pe care trebuie s\u0103 le respecte un vaccin \u00een fiecare etap\u0103 \u2013de la concept p\u00e2n\u0103 la comercializarea pe scar\u0103 larg\u0103, respectiv \u201epopularizarea \u0219tiin\u021bei\u201d; sensibilizarea deciden\u021bilor, a liderilor de opinie \u0219i a liderilor comunit\u0103\u021bilor cu privire la importan\u021ba vaccin\u0103rii \u00eempotriva COVID-19.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a><\/p><p>\u00cen scopul consolid\u0103rii transparen\u021bei procesului de fabricare a vaccinului, Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii ofer\u0103 informa\u021bii privind procedura de preparare \u0219i administrare a vaccinului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0\u00eempotriva virusului SARS-CoV-2, oferind totodat\u0103 clarific\u0103ri relative la efectele adverse poten\u021biale ale vaccinului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0precum \u0219i preciz\u0103ri privind afirma\u021biile care pun la \u00eendoial\u0103 autenticitatea dozelor de vaccin primite de Rom\u00e2nia<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0\u2013 toate aceste elemente conduc\u00e2nd c\u0103tre prezentarea cet\u0103\u021benilor de informa\u021bii reale \u0219i \u00eentemeiate \u0219tiin\u021bific privitoare la aspectele pozitive \u0219i negative ale vaccin\u0103rii.<\/p><p>Strategia de vaccinare de la nivel na\u021bional are \u00een vedere reticen\u021ba popula\u021biei fa\u021b\u0103 de vaccinul dezvoltat \u00eentr-un orizont temporal accelerat, lu\u00e2nd \u00een considerare necesitatea de a aduce clarific\u0103ri suplimentare privitoare la contextul \u00een care a fost aprobat\u0103 procedura rapid\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, potrivit informa\u021biilor oferite de Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, procedura accelerat\u0103 de dezvoltare \u0219i aprobare a acestui vaccin nu aduce atingere calit\u0103\u021bii vaccinului ci presupune, din punct de vedere tehnic, derog\u0103ri de la anumite etape: adoptarea m\u0103surii de trimitere a datelor disponibile pentru a fi evaluate de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile de reglementare c\u00e2nd vaccinul se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een dezvoltare; de asemenea, datele din studiile clinice sunt depuse pe m\u0103sur\u0103 ce sunt disponibile \u0219i nu la finalul studiului, cum se procedeaz\u0103 \u00een procesul administrativ standard.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a><\/p><p>\u00cen lumina celor prezentate mai sus, este clar c\u0103, din punct de vedere formal, vaccinarea reprezint\u0103 o\u00a0<em>posibilitate\u00a0<\/em>\u0219i nu\u00a0<em>o obliga\u021bie.\u00a0<\/em>Totu\u0219i, dac\u0103 privim exercitarea acestei op\u021biuni prin prisma fondului, o alt\u0103 posibilitate dec\u00e2t cea de a accepta vaccinarea devine problematic\u0103 pentru protec\u021bia drepturilor celorlal\u021bi \u2013 limit\u0103 negativ\u0103 a oric\u0103rei libert\u0103\u021bi de op\u021biune. Mai mult, orice op\u021biune stabilit\u0103 \u00een favoarea subiectelor de drept se impune a fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i exercitat\u0103 \u00een acord cu responsabilitatea social\u0103. Dep\u0103\u0219irea provoc\u0103rilor pandemiei implic\u0103 manifestarea solidarit\u0103\u021bii umane de la micro-comunit\u0103\u021bi pe scal\u0103 larg\u0103, urm\u0103rind \u00eentrajutorarea \u0219i Binele Comun.<\/p><p>\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, individul responsabil trebuie s\u0103 \u201dse ridice\u201d deasupra misticismului, specula\u021biilor sau propriilor afecte \u0219i s\u0103 exercite op\u021biunea \u00een privin\u021ba vaccin\u0103rii \u00een mod responsabil, respectiv ca urmare a document\u0103rii din surse oficiale, credibile \u0219i \u00eentemeiate pe criterii \u0219tiin\u021bifice.<\/p><p>Campania de vaccinare sus\u021binut\u0103 de autorit\u0103\u021bi la nivel na\u021bional nu neag\u0103\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>dreptul de op\u021biune personal\u0103 \u00eens\u0103 subliniaz\u0103 imperativul exercit\u0103rii acestuia \u00eentr-un mod non-abuziv, informat, echilibrat, prin luarea \u00een considerare a implica\u021biilor sociale \u0219i umane. Re\u021binerea informa\u021biilor \u0219tiin\u021bifice relevante nu dilueaz\u0103 dreptul de op\u021biune personal\u0103 ci \u00eel fundamenteaz\u0103 pe criterii obiective.<\/p><\/div><p>\u00a0<\/p><p><strong><em>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/em><\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><div><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.chathamhouse.org\/2020\/05\/coronavirus-public-health-emergency-or-pandemic-does-timing-matter?gclid=EAIaIQobChMIvOu-qrax7gIVC2AYCh38Zgl8EAAYAiAAEgKmT_D_BwE\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.chathamhouse.org\/2020\/05\/coronavirus-public-health-emergency-or-pandemic-does-timing-matter?gclid=EAIaIQobChMIvOu-qrax7gIVC2AYCh38Zgl8EAAYAiAAEgKmT_D_BwE<\/em><\/a>, accesat la data de 23 ianuarie 2021, ora 8:36 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Sinziana Verestiuc,\u00a0<em>Cinci mituri legate de vaccinul anti-COVID, demontate de un medic \u0219i cercet\u0103tor rom\u00e2n<\/em>\u00a0<em>renumit,<\/em>\u00a020 noiembrie 2020,\u00a0<em><a href=\"https:\/\/ziare.com\/stiri\/coronavirus\/mituri-despre-vaccinuri-demontate-de-un-medic-1645020\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ziare.com\/stiri\/coronavirus\/mituri-despre-vaccinuri-demontate-de-un-medic-1645020<\/a><\/em>\u00a0accesat la data de 27 ianuarie 2021, ora 11.30 a.m.,<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0United Nations, Office of the High Commissioner,\u00a0<em>Human Rights at the Heart of Response topics<\/em>\u00a0in Focus access to Covid-19 Vaccines 17 December 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een perioada 25-26 octombrie 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Bruxelles, 17.6.2020 COM(2020) 245 final,\u00a0<em>Comunicarea Comisiei C\u0103tre Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu \u0219i Banca European\u0103 de Investi\u0163ii Strategia UE privind vaccinurile \u00eempotriva COVID-19<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0 Bruxelles, 17.6.2020 COM(2020) 245 final, Comunicarea Comisiei C\u0103tre Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu \u0219i Banca European\u0103 de Investi\u0163ii,\u00a0<em>Strategia UE privind vaccinurile \u00eempotriva COVID-19<\/em>, p. 2.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Regulamentul (UE) 2020\/1043 al Parlamentului European \u0219i al Consiliului din 15 iulie 2020 privind efectuarea de studii clinice \u0219i furnizarea de medicamente de uz uman care con\u021bin organisme modificate genetic sau care constau \u00een organisme modificate genetic \u0219i care sunt destinate trat\u0103rii sau prevenirii bolii provocate de coronavirus (COVID-19).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Provisional version, 21 December 2020, Committee on Social Affairs,\u00a0<em>Health and Sustainable Development Covid-19 vaccines: ethical, legal and practical considerations,\u00a0<\/em>Rapporteur: Ms Jennifer De Temmerman (France, ALDE).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Provisional version, 21 December 2020, Committee on Social Affairs, Health and Sustainable Development\u00a0<em>Covid-19 vaccines: ethical, legal and practical considerations<\/em>, Rapporteur: Ms Jennifer De Temmerman (France, ALDE).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 drepturilor pacientului, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 51 din 29 ianuarie 2003.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Guvernul Rom\u00e2niei,\u00a0<em>Strategia de vaccinare \u00eempotriva Covid 19 \u00een Rom\u00e2nia<\/em>, document disponibil pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/Strategia-vaccinare-02-12-2020-CL-FINAL-cu-COVID-19-tabel-2_CUPRINS-UPDATE-1.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/Strategia-vaccinare-02-12-2020-CL-FINAL-cu-COVID-19-tabel-2_CUPRINS-UPDATE-1.pdf<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat la data de 24 ianuarie 2021, ora 20:50 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului\u00a0<a href=\"https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/precizari-privind-procedura-de-preparare-si-administrare-a-vaccinului-impotriva-covid-19\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/precizari-privind-procedura-de-preparare-si-administrare-a-vaccinului-impotriva-covid-19\/<\/em><\/a>\u00a0, accesat la data de 25 ianuarie 2021, orele 12:26 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului\u00a0<a href=\"https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/sugestii-privind-informarea-din-surse-credibile-cu-privire-la-vaccinare\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/sugestii-privind-informarea-din-surse-credibile-cu-privire-la-vaccinare\/<\/em><\/a>\u00a0accesat la data de 25 ianuarie 2021, orele 12:27 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului\u00a0<a href=\"https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/precizari-privind-afirmatiile-care-pun-la-indoiala-autenticitatea-dozelor-de-vaccin-primite-de-romania\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/precizari-privind-afirmatiile-care-pun-la-indoiala-autenticitatea-dozelor-de-vaccin-primite-de-romania\/<\/em><\/a>\u00a0accesat la data de 25 ianuarie 2021, orele 12:29 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u00a0<a href=\"https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/intrebari-si-raspunsuri\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/vaccinare-covid.gov.ro\/vaccinarea-sars-cov-2\/top-10-informatii-sigure\/<\/em><\/a>,\u00a0 accesat la data de 25 ianuarie 2021, orele 9:26 a.m.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20414\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"14\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20414\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Incendiile din spitalele rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i sistemul medical autohton din perspectiva garant\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103 \u0219i la s\u0103n\u0103tate \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20414\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"14\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20414\"><div><p><em>Incendiul produs, la 29 ianuarie 2021, la un pavilion al Spitalului Matei Bal\u0219 din Capital\u0103, care a urmat altor incidente similare, \u00a0a determinat reac\u021bii articulate din partea societ\u0103\u021bii civile care problematizeaz\u0103 existen\u021ba, \u00een unit\u0103\u021bile spitalice\u0219ti de la nivel na\u021bional, a unor condi\u021bii adecvate prest\u0103rii de \u00eengrijiri medicale \u00een condi\u021bii de deplin\u0103 siguran\u021b\u0103 pentru pacien\u021bi. Av\u00e2nd ca punct de plecare \u00a0lu\u0103rile de pozi\u021bie la nivelul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, pe fondul declan\u0219\u0103rii incendiului, reprezentan\u021bii mass-media au analizat deficien\u021bele structurale, sistemice remarcate la nivel na\u021bional \u00een domeniul unit\u0103\u021bilor specializate \u00een prestarea de servicii de \u00eengrijiri medicale, eviden\u021biind \u00een articolele de pres\u0103 caracterul recurent al incendiilor care s-au produs, \u00een orizontul temporal 2010-2021, la nivelul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een unit\u0103\u021bile spitalice\u0219ti \u0219i farmaceutice.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em><em>\u00cen acest context, problematica drepturilor omului este \u00eenvederat\u0103 prin raportare la gradul \u00een care modul de organizare \u0219i func\u021bionare a sistemului sanitar poate asigura premisele necesare respect\u0103rii dreptului la demnitate, la via\u021b\u0103 \u0219i la s\u0103n\u0103tate. Con\u0219tientiz\u00e2nd c\u0103 recuren\u021ba incendiilor reprezint\u0103 un indicator al nivelului de realizare a dreptului la via\u021b\u0103, s\u0103n\u0103tate \u0219i demnitate al pacien\u021bilor, analiza noastr\u0103 se va concentra pe dou\u0103 niveluri structurate inductiv, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1) repercusiunile pe care incendiile le pot produce asupra protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor pacientului; (2) gradul \u00een care condi\u021biile existente \u00een unit\u0103\u021bile de \u00eengrijire medical\u0103 pot afecta realizarea dreptului la via\u021b\u0103, la s\u0103n\u0103tate \u0219i la demnitate.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><p>Inserarea \u00een cadrul juridic intern a unor standarde specifice \u00een materia incendiilor are relevan\u021b\u0103 direct\u0103 asupra protec\u021biei drepturilor omului, eviden\u021biind \u00eendeplinirea de c\u0103tre statul rom\u00e2n a obliga\u021biilor corelative (<em>in faciendo<\/em>\u00a0\u0219i\/sau\u00a0<em>in abstinendo<\/em>) care decurg din calitatea de stat parte la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale. \u00cen analiza modului \u00een care \u00eendeplinirea obliga\u021biilor pozitive \u0219i negative corespunz\u0103toare Statelor P\u0103r\u021bi la Conven\u021bie determin\u0103 realizarea\u00a0<em>dreptului la via\u021b\u0103<\/em>, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat, cu titlu general, c\u0103, \u00een contextul asisten\u021bei medicale, obliga\u021biile pozitive impun statelor s\u0103 adopte reglement\u0103ri al c\u0103ror scop const\u0103 \u00een obligarea unit\u0103\u021bilor spitalice\u0219ti (publice sau private) s\u0103 adopte m\u0103suri adecvate pentru protec\u021bia vie\u021bii pacien\u021bilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>\u00centr-adev\u0103r, dreptul la via\u021b\u0103 astfel cum este expus \u00een articolul 2 din Conven\u021bia European\u0103, implic\u0103, \u00een mod corelativ, din partea Statelor Contractante, s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la actele inten\u021bionate care au ca rezultat moartea unei persoane \u00eens\u0103 caracterul inten\u021bionat nu trebuie s\u0103 fie privit\u00a0<em>stricto sensu<\/em>\u00a0ca instituind exclusiv obliga\u021bii negative sau pur tehnice \u00een sarcina statelor. Astfel, situa\u021bia-premis\u0103 de lucru este aceea conform c\u0103reia obliga\u021bia statelor de a adopta reglement\u0103ri specifice necesare protej\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103 al pacien\u021bilor const\u0103 at\u00e2t \u00een formularea de norme adecvate c\u00e2t \u0219i asigurarea implement\u0103rii corespunz\u0103toare a acestora. Eventualele lacune sau imperfec\u021biuni ale cadrului normativ \u0219i ale metodologiei de implementare a acestuia nu constituie,\u00a0<em>de plano<\/em>\u00a0un argument \u00een sensul \u00eenc\u0103lc\u0103rii obliga\u021biei derivate din articolul 2 din Conven\u021bie; este necesar ca, \u00een mod corespunz\u0103tor, s\u0103 se demonstreze c\u0103 insuficien\u021ba normativ\u0103 a ac\u021bionat \u00een detrimentul pacientului.<\/p><p>\u00cen cauza\u00a0<em>C\u00eerstea vs. Rom\u00e2nia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>, obliga\u021bia statului rom\u00e2n de a asigura func\u021bionalitatea sistemului medical \u00een acord cu garantarea dreptului la via\u021b\u0103 a fost evaluat\u0103 din perspectiva\u00a0<em>m\u0103surilor excesive\u00a0<\/em>aplicabile asupra reclamantei. Situa\u021bia-premis\u0103 a spe\u021bei prive\u0219te ne\u00eendeplinirea atribu\u021biilor de serviciu a asistentei medicale Florentina-Daniela C\u00eerstea \u00een contextul declan\u0219\u0103rii incendiului la sec\u021bia de \u00eengrijiri neonatale intensive a Maternit\u0103\u021bii Giule\u0219ti la data de 16 august 2010. \u00cen fapt, reclamanta a absentat din sec\u021bie timp de 12 minute \u2013 interval \u00een care s-a produs incendiul soldat cu moartea a 5 nou-n\u0103scu\u021bi \u0219i r\u0103nirea a altor 6 nou-n\u0103scu\u021bi.<\/p><p>Av\u00e2nd \u00een vedere gravitatea faptelor, impactul acestora asupra societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, anvergura mediatic\u0103 a cauzei precum \u0219i importan\u021ba valorilor sociale \u00eenc\u0103lcate (dreptul la via\u021b\u0103 al copiilor nou-n\u0103scu\u021bi), statul rom\u00e2n a intervenit prompt, adopt\u00e2nd m\u0103suri extensive de restabilire a echilibrului social, inclusiv prin supunerea reclamantei la deten\u021bie \u00een perioada anterioar\u0103 judec\u0103\u021bii. Acesta a constituit unul dintre aspectele invocate de reclamant\u0103 \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, fiind subliniat\u0103 \u00eenc\u0103lcarea, de c\u0103tre statul rom\u00e2n, a dreptului la libertate \u0219i siguran\u021b\u0103 \u00een dimensiunea prev\u0103zut\u0103 de articolul 5, alineatul 3, teza a doua :\u00a0<em>punerea \u00een libertate poate fi subordonat\u0103 unei garan\u0163ii care s\u0103 asigure prezentarea persoanei \u00een cauz\u0103 la audiere<\/em>. Curtea a apreciat aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a statului rom\u00e2n ca fiind excesiv\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, principalul argument re\u021binut de instan\u021bele rom\u00e2ne \u00een favoarea deten\u021biei preventive a reclamantei \u2013 acela al existen\u021bei unui risc de coliziune \u00eentre reclamant\u0103 \u0219i personalul spitalului- nu a fost explicitat. Totodat\u0103, Curtea a evaluat argumentul referitor la asigurarea bunei administr\u0103ri a justi\u021biei \u0219i la protejarea ordinii publice care a constituit baza arestului preventiv al reclamantei, re\u021bin\u00e2nd \u00een acest sens c\u0103 instan\u021ba de fond s-a referit \u00een general la faptele cauzei, f\u0103r\u0103 a explica \u00een ce situa\u021bie concret\u0103 reclamanta ar putea au dat na\u0219tere la tulbur\u0103ri sociale, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 justifice arestarea preventiv\u0103. Reiter\u00e2nd caracterul\u00a0<em>inten\u021bionat\u00a0<\/em>al actelor comise \u00eempotriva vie\u021bii unei persoane care sunt contrare articolului 2 din Conven\u021bie, Curtea a re\u021binut c\u0103 \u00eempotriva reclamantei nu au existat indicii pertinente pentru a fi suspectat\u0103 de provocarea inten\u021bionat\u0103 a incendiului sau de decesul\/r\u0103nirea inten\u021bionat\u0103 a victimelor. De\u0219i arestul reclamantei a avut o durat\u0103 redus\u0103 de timp (dou\u0103 luni), aceasta nu exonereaz\u0103 autorit\u0103\u021bile na\u021bionale de obligativitatea motiv\u0103rii corespunz\u0103toare a hot\u0103r\u00e2rii de deten\u021bie preventiv\u0103. Simpla temere a autorit\u0103\u021bilor privitoare la faptul c\u0103 reclamanta ar determina o stare de tensiune social\u0103 prin l\u0103sarea acesteia \u00een libertate \u00een timpul anchetei nu constituie o ra\u021biune suficient\u0103 pentru deten\u021bia preventiv\u0103 a acesteia.<\/p><p>Aprecierea sistemului sanitar na\u021bional pe coordonate sinoptice determin\u0103 extinderea cadrului de analiz\u0103 la\u00a0<em>condi\u021biile generale avansate \u00een unit\u0103\u021bile de \u00eengrijire medical\u0103 de c\u0103tre agen\u021bii statali<\/em>. Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a conturat ra\u021bionamente complexe privitoare la modul \u00een care dreptul la via\u021b\u0103 \u0219i la demnitate au fost realizate de c\u0103tre agen\u021bii statali \u00een demersul de \u00eendeplinire a atribu\u021biilor asumate de ace\u0219tia la nivel interna\u021bional. Con\u0219tientiz\u00e2nd c\u0103 hazardul nu este un criteriu pertinent \u0219i nici un criteriu singular \u00een func\u021bie de care poate fi cuantificat\u0103 calitatea \u0219i eficacitatea sistemului sanitar na\u021bional, Curtea European\u0103 a integrat factori multipli \u00een analiza gradului \u00een care autorit\u0103\u021bile medicale de la nivel na\u021bional au asigurat dreptul la via\u021b\u0103 \u0219i la demnitate uman\u0103.<\/p><p>\u00cen cauza\u00a0<em>Parascineti vs. Rom\u00e2nia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>, Curtea a stabilit c\u0103 supunerea reclamantului, \u00een calitate de pacient, la condi\u021bii de igien\u0103 precare \u0219i la un cadru suprapopulat reprezint\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a articolului 3 din Conven\u021bia European\u0103. \u00cen analiza cererii reclamantului, Curtea European\u0103 reafirm\u0103 criteriile generale luate \u00een considerare pentru identificarea unui comportament al autorit\u0103\u021bilor contrar articolului 3 din Conven\u021bie, preciz\u00e2nd convergen\u021ba dintre circumstan\u021bele identificate \u00een cauz\u0103 (durata tratamentului neconform, efectele produse asupra planului fizic \u0219i\/sau psihic al victimei, sexul, v\u00e2rsta, starea de s\u0103n\u0103tate a victimei) \u0219i scopul tratamentului aplicat. Studiind aceast\u0103 rela\u021bionare, este notabil c\u0103 circumstan\u021bele personale ale victimei au preeminen\u021b\u0103 prin compara\u021bie cu scopul urm\u0103rit de autorit\u0103\u021bi: scopul tratamentului este un element care trebuie luat \u00een considerare, \u00een ceea ce prive\u0219te cunoa\u0219terea \u00een special a faptului dac\u0103 a fost destinat umilirii victimei, absen\u021ba unui astfel de scop nu poate exclude definitiv o constatare a \u00eenc\u0103lc\u0103rii articolului 3. Dat fiind faptul c\u0103 circumstan\u021bele personale ale victimei surclaseaz\u0103 condi\u021biile obiective, autorit\u0103\u021bile medicale trebuie s\u0103 acorde o aten\u021bie particular\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bii victimei derivat\u0103 din afec\u021biunile psihice de care aceasta sufer\u0103, fiind un fapt medical incontestabil c\u0103 persoanele cu tulbur\u0103ri psihice sunt mai susceptibile s\u0103 resimt\u0103 acut un sentiment de inferioritate \u0219i neajutorare. De\u0219i statutul juridic al pacientului \u0219i cel al persoanelor private de libertate nu coincid, exist\u0103 un set de garan\u021bii comune aplicabile ambelor categorii sub rezerva ca, \u00een cazul pacien\u021bilor s\u0103 opereze o internare involuntar\u0103.\u00a0 Dob\u00e2ndind statutul de pacient \u00eempotriva voin\u021bei lor, persoanele suferinde de afec\u021biuni psihice sunt plasate sub competen\u021ba profesional\u0103 \u0219i moral\u0103 a autorit\u0103\u021bilor medicale care, \u00een temeiul preg\u0103tirii de specialitate, pot adopta decizii cu privire la mijloacele terapeutice care se impun a fi utilizate pentru ob\u021binerea celui mai \u00eenalt grad de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u0219i mental\u0103 a pacien\u021bilor incapabili de autodeterminare.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0 Curtea prevede, cu titlu de principiu,\u00a0 c\u0103 autorit\u0103\u021bile medicale de la nivel na\u021bional, statul trebuie s\u0103 se asigure c\u0103 orice persoan\u0103 privat\u0103 de libertate \u2013 inclusiv persoanele internate involuntar din motive de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u2013 este re\u021binut\u0103 \u00een condi\u021bii compatibile cu respectarea demnit\u0103\u021bii umane, c\u0103 metodele de executare a m\u0103surii nu supun persoana \u00een cauz\u0103 suferin\u021b\u0103 sau o dificultate de o intensitate care dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul inevitabil de suferin\u021b\u0103 inerent priv\u0103rii de libertate \u0219i c\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere cerin\u021bele practice de internare, s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea pacientului sunt asigurate \u00een mod adecvat.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>\u00cendeplinirea dimensiunii pozitive a obliga\u021biilor statale corelative protec\u021biei dreptului la via\u021b\u0103 este analizat\u0103 \u00een rela\u021bie cu situa\u021bia unui minor, de etnie rom\u0103, cu dizabilit\u0103\u021bi psihice severe, aflat \u00een centrele de recuperare \u0219i plasament pentru copii abandona\u021bi \u00een cauza\u00a0<em>Centrul de Resurse Juridice \u00een numele lui Valentin C\u00e2mpeanu vs. Rom\u00e2nia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>. Lu\u00e2nd \u00een considerare vulnerabilitatea evident\u0103 a reclamantului, obliga\u021biile pozitive ale statului rom\u00e2n se impun a fi evaluate \u00een conexiune strict\u0103 cu dreptul la via\u021b\u0103. Problematica rezid\u0103 \u00een a identifica \u00een ce m\u0103sur\u0103 hot\u0103r\u00e2rea autorit\u0103\u021bilor medicale de a interna reclamantul \u00eentr-o unitate de \u00eengrijire medical\u0103 (Spitalul Neuropsihiatric Poiana Mare) care nu de\u021binea facilit\u0103\u021bile necesare pentru acomodarea acestuia date fiind infectarea sa cu virusul HIV-SIDA \u0219i dizabilitatea sa psihic\u0103 reprezenta o decizie conform\u0103 cu obliga\u021biile pozitive ale statelor \u00een temeiul articolului 2 din Conven\u021bie. Conform jurispruden\u021bei anterioare a Cur\u021bii, \u00een toate cazurile \u00een care este necesar\u0103 evaluarea calit\u0103\u021bii asisten\u021bei medicale, se impune, \u00een mod corelativ, ca spitalele (publice sau private) s\u0103 adopte m\u0103suri adecvate pentru protec\u021bia vie\u021bii pacien\u021bilor, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t capacitatea pacien\u021bilor de a-\u0219i proteja via\u021ba este limitat\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>Relevan\u021ba dreptului la via\u021b\u0103 circumscrie complexitatea corelativ\u0103 a obliga\u021biei statale de a ac\u021biona \u0219i\/sau de a nu ac\u021biona. Astfel, Curtea va scruta nu doar ac\u021biunile agen\u021bilor statali c\u00e2t \u0219i circumstan\u021bele cauzei. \u00cen cazul \u00een care persoanele aflate \u00een custodie \u00eentr-o unitate de \u00eengrijiri medicale se g\u0103sesc \u00eentr-o pozi\u021bie vulnerabil\u0103 (din cauza dizabilit\u0103\u021bilor sau a afec\u021biunilor de care sufer\u0103) iar autorit\u0103\u021bile medicale cunosc sau ar fi trebuit s\u0103 cunoasc\u0103 starea de vulnerabilitate excesiv\u0103 a acestora, atunci, \u00een temeiul obliga\u021biei pozitive corelativ\u0103 dreptului la via\u021b\u0103, autorit\u0103\u021bile trebuie s\u0103 ia m\u0103suri speciale de asigurare a unei protec\u021bii eficiente. Ra\u021bionamentul exprimat de Curte \u00een evaluarea situa\u021biei lui Valentin C\u00e2mpeanu instituie o prezum\u021bie de \u00eenc\u0103lcare a obliga\u021biei pozitive a statelor corelativ\u0103 garant\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103 \u00een cazul \u00een care, la scurt timp de la internarea pacientului (care, \u00een pofida afec\u021biunilor cronice de care suferea, se afla \u00een bun\u0103 stare de s\u0103n\u0103tate la momentul intern\u0103rii) se produce decesul acestuia.<\/p><p>Din hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii transpare ideea conform c\u0103reia con\u021binutul obliga\u021biei pozitive a statului corelativ\u0103 cu garantarea dreptului la via\u021b\u0103 nu poate fi separat de promovarea, de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile medicale, a interesului superior al pacientului. \u00cen cauza analizat\u0103, elementele faptice produse subsecvent precum: ignorarea consim\u021b\u0103m\u00e2ntului pacientului pentru realizarea transferurilor succesive ale acestuia de la o unitate medical\u0103 la alta ulterior \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 18 ani; lipsa consim\u021b\u0103m\u00e2ntului pacientului cu privire la internarea sa la Spitalul Neuropsihiatric Poiana Mare; lipsa de informare \u0219i consultare a pacientului cu privire la \u00eengrijirea medical\u0103 care i-a fost acordat\u0103, respectiv cu privire la posibilitatea de contestare a m\u0103surilor medicale dispuse \u00een privin\u021ba sa \u2013 au condus la trecerea \u00een subsidiar a interesului pacientului \u0219i prioritizarea posibilit\u0103\u021bii efective de acomodare medical\u0103 a acestuia. Respectiv, \u00een spe\u021b\u0103, Curtea re\u021bine c\u0103 internarea domnului C\u00e2mpeanu \u00eentr-o unitate care nu \u00eei putea satisface nevoile de tratament av\u00e2nd \u00een vedere ca unic criteriu disponibilitatea acelei unit\u0103\u021bi de a-l primi pe pacient concretizeaz\u0103 desconsiderarea nevoilor \u0219i a consim\u021b\u0103m\u00e2ntului pacientului, acestea constituind cauze care, pe termen lung, au condus la decesul pacientului.<\/p><p>Dimensiunea substan\u021bial\u0103 a dreptului la via\u021b\u0103 se \u00eembin\u0103 cu cea procedural\u0103, autorit\u0103\u021bile competente de la nivel na\u021bional fiind \u00een pasivitate cu privire la realizarea unei anchete efective a mor\u021bii domnului C\u00e2mpeanu cu scopul de a-i trage la r\u0103spundere pe cei responsabili.<\/p><p>Este interesant de notat c\u0103, \u00een accep\u021biunea Cur\u021bii, obliga\u021bia pozitiv\u0103 a statelor de a asigura protec\u021bia dreptului la via\u021b\u0103 nu implic\u0103,\u00a0<em>de plano,\u00a0<\/em>o obliga\u021bie de rezultat \u00een sarcina acestora. Interac\u021biunea cu sistemul medical na\u021bional implic\u0103,\u00a0<em>prima facie,\u00a0<\/em>ca autorit\u0103\u021bile medicale s\u0103 depun\u0103 pruden\u021ba \u0219i diligen\u021ba necesare pentru a ob\u021bine un rezultat favorabil s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice individuale, f\u0103r\u0103 a fi \u021binute de rezultatul concret al restabilirii efective a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a pacientului. Din aceasta decurge, pe cale de consecin\u021b\u0103, obliga\u021bia procedural\u0103 a statelor ca, \u00een ipoteza producerii decesului pacientului urmare a spitaliz\u0103rii, autorit\u0103\u021bile medicale s\u0103 procedeze la efectuarea unei\u00a0<em>anchete efective<\/em>. Cu titlu de exemplu, \u00een cauza\u00a0<em>Ioni\u021b\u0103 vs. Rom\u00e2nia<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0\u00a0Curtea reitereaz\u0103 faptul c\u0103 obliga\u021biile pozitive impuse statelor prin articolul 2 din Conven\u021bie implic\u0103 obliga\u021bia de a institui un sistem judiciar eficient \u0219i independent prin care cauza decesului unei persoane aflate sub responsabilitatea profesioni\u0219tilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fie stabilit\u0103, indiferent dac\u0103 profesioni\u0219tii lucreaz\u0103 \u00een sectorul public sau ca angaja\u021bi \u00een organiza\u021bii private. \u00cen ipoteza \u00een care \u00eenc\u0103lcarea dreptului la via\u021b\u0103 sau la integritate personal\u0103 a indivizilor nu este cauzat\u0103 \u00een mod inten\u021bionat de autorit\u0103\u021bile medicale \u00een prestarea activit\u0103\u021bilor de serviciu, obliga\u021bia statelor de a asigura o anchet\u0103 efectiv\u0103 rezid\u0103 \u00een acordarea victimelor o cale de atac specific\u0103 \u00een fa\u021ba instan\u021belor civile \u2013 fie singural\u0103, fie cumulat\u0103 cu alte c\u0103i de atac.<\/p><p>\u00cen condi\u021biile intern\u0103rii medicale, obliga\u021bia statelor de a garanta via\u021ba \u2013 ca valoare social\u0103 fundamental\u0103- nu poate fi segregat\u0103 de \u00eendatorirea de a asigura respectul pentru\u00a0<em>demnitatea uman\u0103.<\/em>\u00a0\u00cen mod consecutiv, autorit\u0103\u021bile medicale sunt \u021binute s\u0103 r\u0103spund\u0103 pentru asigurarea condi\u021biilor tehnice necesare \u00een vederea furniz\u0103rii de servicii medicale calitative, pentru \u00eendeplinirea standardelor profesionale dar \u0219i pentru ralierea la cerin\u021bele etice \u0219i umaniste \u00een prestarea serviciilor medicale c\u0103tre pacien\u021bi. Preven\u021bia oric\u0103ror riscuri care ar putea interfera \u00een exercitarea actului medical revine autorit\u0103\u021bilor statale care trebuie s\u0103 asigure, prin ac\u021biuni sau prin inac\u021biuni, accesul egal \u0219i nediscriminatoriu la serviciile medicale.<\/p><p>Multiplele limit\u0103ri \u0219i provoc\u0103ri care afecteaz\u0103 sistemul medical rom\u00e2nesc se cuvin s\u0103 fie abordate \u00een spiritul umanist al responsabiliz\u0103rii personalului medical \u0219i al conjug\u0103rii eforturilor comune ale autorit\u0103\u021bilor\/institu\u021biilor publice \u0219i ale societ\u0103\u021bii civile cu scopul sus\u021binerii reformelor care, \u00een mod evident, sunt necesare, la nivelul sistemului medical rom\u00e2nesc.<\/p><\/div><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><div><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0\u00cen acest sens, avem \u00een vedere articolul Incendii produse \u00een spitale \u0219i \u00een unit\u0103\u021bi farmaceutice (cronologie 2010-2021), disponibil la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/www.agerpres.ro\/documentare\/2021\/01\/29\/incendii-produse-in-spitale-si-unitati-farmaceutice-cronologie-2010-2021--651440\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.agerpres.ro\/documentare\/2021\/01\/29\/incendii-produse-in-spitale-si-unitati-farmaceutice-cronologie-2010-2021\u2013651440<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat\u0103 la data de 7 februarie 2021, ora 20:24 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0A se vedea, pentru detalii suplimentare, hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>Lopes de Sousa Fernandes vs. Portugalia<\/em>, cererea nr. 56080\/13 din data de 19 decembrie 2017.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>C\u00eerstea vs. Rom\u00e2nia<\/em>, cererea nr. 10626\/11 la data de 23 iulie 2019.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza Parascineti vs. Rom\u00e2nia, cererea nr. 32060\/05 la data de 13 mai 2012.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare asupra acestui ra\u021bionament, a se vedea hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>Slawomir Musial vs. Polonia<\/em>, cererea nr. 28300\/06 din data de 20 ianuarie 2009.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>Centrul de Resurse Juridice \u00een numele lui Valentin C\u00e2mpeanu vs. Rom\u00e2nia<\/em>, cererea nr. 47848\/08 la data de 17 iulie 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>Dodov vs. Bulgaria<\/em>, cererea nr. 59548\/00 la data de 17 ianuarie 2008.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza Ioni\u021b\u0103 vs. Rom\u00e2nia, cererea nr. 81270\/12 la data de 10 ianuarie 2017.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20415\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"15\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20415\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Iubirea: De la abord\u0103ri mitico-magice la concept al sistemului interna\u021bional al drepturilor omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20415\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"15\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20415\"><p><em>Perioada cuprins\u0103 \u00eentre 14 februarie (ziua Sf\u00e2ntului Valentin) \u0219i 24 februarie (S\u0103rb\u0103toarea popular\u0103 a Dragobetelui) marcheaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba interna\u021bional\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 prin \u00eendemnul spre reflec\u021bie asupra Iubirii- ca valoare uman\u0103 fundamental\u0103, purt\u0103toare a unor importante valen\u021be creatoare \u0219i transformative. Dat fiind faptul c\u0103 drepturile omului constituie un domeniu de studiu sintetic prin aceea c\u0103 reune\u0219te sub formul\u0103 epistemologic\u0103 at\u00e2t aspecte tehnice, \u0219tiin\u021bifice, juridice c\u00e2t \u0219i tr\u0103iri sau judec\u0103\u021bi de valoare specifice planului spiritual al individului, cercetarea asupra Iubirii se contureaz\u0103, \u00een mod firesc, \u00een sfera de cuprindere a acestei materii. Lu\u00e2nd \u00een considerare voca\u021bia primordial\u0103 a drepturilor omului \u2013 de a deschide \u0219i a modela spiritul uman \u00een sensul accept\u0103rii, solidarit\u0103\u021bii \u0219i toleran\u021bei- \u00een r\u00e2ndurile de mai jos vom proceda la o analiz\u0103 integrat\u0103 asupra modului \u00een care Iubirea-ca stare spiritual\u0103 superioar\u0103 a individului- poate influen\u021ba normativul \u0219i jurispruden\u021ba specifice drepturilor omului. Vom avea \u00een vedere multiplele ipostaze de fiin\u021bare ale Iubirii ca sentiment \u0219i valoare uman\u0103\u2013 de la sensul romantic, la sensul pur umanist care promoveaz\u0103 coeziunea \u0219i fraternitatea \u00een rela\u021bionarea inter-individual\u0103.<\/em><\/p><p>***<\/p><p><strong>1.<\/strong>\u00a0De\u0219i necesare, prevederile\u00a0<em>distincte<\/em>\u00a0\u00een reglement\u0103rile\/declara\u021biile interna\u021bionalecorelative dreptului la iubire nu sunt suficiente ci reprezint\u0103 doar punctul de plecare \u00een reflectarea dreptului la iubire, sub toate elementele sale componente, \u00een paradigma drepturilor omului. Lu\u00e2nd \u00een considerare aceste aspecte, \u00eenl\u0103untrul disciplinei drepturilor omului, concretizarea dreptului la iubire este posibil\u0103 sub auspiciile diverselor formalisme precum dreptul la c\u0103s\u0103torie, dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie, dreptul la c\u0103utarea fericirii. Cu privire la acesta din urm\u0103, dac\u0103 \u00een\u021belegem\u00a0<strong><em>C\u0103utarea Fericirii<\/em><\/strong>\u00a0ca o condi\u021bie uman\u0103 esen\u021bial\u0103 care are ca obiectiv suprem \u00eemplinirea spiritual\u0103 a Fiin\u021bei, conexiunea dintre Iubire \u0219i Fericire nu poate fi descris\u0103 dec\u00e2t \u00een termenii perfectei intercondi\u021bion\u0103ri.<\/p><p>Sintagma o reg\u0103sim relativ devreme, \u00een\u00a0 formularea aspira\u021bional\u0103 utilizat\u0103 \u00een Preambulul\u00a0<strong><em>Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 a Statelor Unite ale Americii<\/em><\/strong>:\u00a0<em>Noi consider\u0103m aceste adev\u0103ruri ca fiind de la sine \u00een\u021beles, c\u0103 to\u021bi oamenii sunt crea\u021bi egali, c\u0103 sunt \u00eenzestra\u021bi de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, c\u0103 printre acestea se num\u0103r\u0103 Via\u021ba, Libertatea \u0219i C\u0103utarea Fericirii (\u2026).<\/em>\u00cen aceast\u0103 redactare, se subliniaz\u0103 voca\u021bia non-material\u0103 a Fericirii, aceasta conjug\u00e2ndu-se cu alte daruri naturale ale oamenilor care exist\u0103\u00a0<em>per se\u00a0<\/em>\u0219i aduc \u00eemplinirea \u00een afara oric\u0103rei alte precondi\u021bii juridice. Fiind de esen\u021b\u0103 filosofic\u0103 \u0219i parantetic\u0103 unei accep\u021biuni clare, ideea C\u0103ut\u0103rii Fericirii a fost asociat\u0103, \u00een explica\u021biile doctrinare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>, cu diverse corespondente juridice precum protec\u021bia dreptului de proprietate, protec\u021bia vie\u021bii de familie sau atestarea oficial\u0103 a unei virtu\u021bi publice. \u00cen ceea ce ne prive\u0219te, C\u0103utarea Fericirii este \u00eensu\u0219i scopul umanit\u0103\u021bii care, fiind constant cu sine, nu poate fi desp\u0103r\u021bit de dorin\u021ba de Iubire \u2013 indiferent de planul romantic sau societal-rela\u021bional c\u0103ruia aplic\u0103m aceste deziderate. \u00cen sens imaterial, C\u0103utarea Fericirii este echivalentul dorin\u021bei omului de \u00eemplinire, de a fi \u00een echilibru cu Sine, cu Alteritatea \u0219i cu propria matc\u0103 existen\u021bial\u0103, iar Iubirea este \u201ddatul g\u0103sit\u201d al acestei C\u0103ut\u0103ri. Impun\u00e2ndu-se ca o Constant\u0103 Universal\u0103 a individului, Iubirea modeleaz\u0103 rela\u021bia Omului cu Sinele, cu Aproapele \u0219i cu Societatea fiind cuprinz\u0103toare a celorlalte valori morale, dar \u0219i sursa tuturor virtu\u021bilor.<\/p><p>Pentru\u00a0<strong><em>Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite<\/em><\/strong>momentul con\u0219tientiz\u0103rii\u00a0 importan\u021bei acestui concept a venit \u00een ultimul deceniu, c\u00e2nd a realizat \u00a0c\u0103 doar\u00a0 \u201cprodusul intern brut ca indicator nu reflect\u0103 \u00een mod adecvat fericirea \u0219i bun\u0103starea poporului unei \u021b\u0103ri\u201d \u0219i a invitat statele membre \u201cs\u0103 aib\u0103 \u00een vedere elaborarea unor m\u0103suri suplimentare care s\u0103 surprind\u0103 mai bine importan\u021ba c\u0103ut\u0103rii fericirii\u201d, \u00eendemn\u00e2nd la o abordare holistic\u0103 a dezvolt\u0103rii.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Astfel,\u00a0\u00a0 putem , interpret\u00e2nd \u00een sens larg, s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare nu numai aspectele obiective economice \u0219i sociale, dar \u0219i cele subiective\u00a0 ce \u021bin de modul \u00een care acestea se sublimeaz\u0103 la nivelul fiec\u0103rei persoane umane, iubirea fiind una dintre acestea.<\/p><p>De altfel, printr-o rezolu\u021bie subsecvent\u0103, Adunarea General\u0103 a ONU a proclamat ziua de 20 martie a fiec\u0103rui an, ca fiind\u00a0 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Fericirii, plec\u00e2nd de la adev\u0103rul principial, re\u021binut\u00a0<em>expresis verbis<\/em>, conform c\u0103ruia \u201cdorin\u021ba de a atinge fericirea este un \u021bel uman fundamental\u201d.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p><strong>2.<\/strong>\u00a0La nivelul\u00a0<em>instrumentelor juridice interna\u021bionale, a politicilor \u0219i declara\u021biilor<\/em>\u00a0oficialilor av\u00e2nd atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului, men\u021biunile explicite despre iubire sunt rezumative \u0219i contextualizate, raport\u00e2ndu-se, \u00een mod distinct, la problematici aferente drepturilor omului, cum sunt protec\u021bia grupurilor vulnerabile (\u00een special copiii) sau persoanele apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor sexuale (ne referim \u00een special la comunitatea LGBT).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>Aceasta este \u0219i explica\u021bia pentru care materialul ilustrativ al acestui articol se concentreaz\u0103 preponderent asupra acestor aspecte. Totu\u0219i, trebuie s\u0103 re\u021binem c\u0103 solu\u021biile normative \u0219i jurispruden\u021biale stabilite \u00een cazul acestora sunt de general\u0103 aplicare.<\/p><p>Astfel, \u00een Preambulul\u00a0<em>Conven\u021biei ONU cu privire la drepturile copilului<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0este recunoscut\u0103 \u0219i statuat\u0103 Iubirea ca nevoie primar\u0103 a copilului \u00een urm\u0103torii termeni:\u00a0<em>\u00a0pentru dezvoltarea plenar\u0103 \u015fi armonioas\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale, copilul trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-un mediu familial, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de fericire,\u00a0<strong>dragoste<\/strong>\u00a0\u015fi \u00een\u0163elegere.<\/em>\u00a0Reg\u0103sim aici\u00a0 at\u00e2t no\u021biunile de fericire, c\u00e2t \u0219i pe cele\u00a0 de dragoste \u0219i \u00een\u021belegere, constituien\u021bi generali al iubirii, \u00een\u021beleas\u0103 \u00een diversele ei forme de manifestare \u00een mediul familial.<\/p><p>\u00cen alt diapazon, urmare a demersurilor realizate la nivel interna\u021bional \u00een scopul sprijinirii drepturilor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bii LGBT (avem \u00een vedere, \u00een principal, adoptarea la data de 17 iunie 2011, a primei Rezolu\u021bii a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului \u00een domeniul drepturilor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor sexuale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0precum \u0219i documentele subsecvente adoptate ulterior \u00een sprijinul persoanelor din comunitatea LGBT<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>) fostul \u00cenalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului a lansat un apel c\u0103tre membrii familiei umane, subliniind, \u00eentr-o declara\u021bie oficial\u0103 c\u0103 abuzurile la care sunt supuse persoanele apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bii LGBT pentru motivul de a se afla \u00eentr-o rela\u021bie bazat\u0103 pe iubire este un cost umanitar ridicat; sentimentul de iubire este conexiunea principal\u0103 care se instituie \u00eentre persoanele apar\u021bin\u00e2nd comunit\u0103\u021bii LGBT iar statele trebuie s\u0103 fie responsabilizate \u00een direc\u021bia amend\u0103rii cadrului normativ intern pentru interzicerea practicilor discriminatorii bazate pe violen\u021b\u0103 \u0219i ur\u0103, nu a practicilor bazate pe iubire.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>De asemenea, fostul \u00cenalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului,NaviPillay, a translatat valorile iubirii \u0219i afec\u021biunii \u00een paradigma drepturilor omului cu ocazia abord\u0103rii subiectului modific\u0103rii legislative anti-LGBT produs\u0103 la \u00eenceputul anului 2014 \u00een Nigeria, modificare prin care uniunile consensuale homosexuale au fost incluse \u00een sfera ilicitului penal, fiind sanc\u021bionate cu o pedeaps\u0103 penal\u0103 const\u00e2nd \u00een 14 ani de \u00eenchisoare. \u00cenaltul Comisar a calificat drept \u201ddraconic\u0103\u201d o atare modificare legislativ\u0103, analiz\u00e2nd consecin\u021bele acesteia din perspectiva \u00eenc\u0103lc\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie, a dreptului la nediscriminare, \u0219i a altor valori fundamentale ale indivizilor dintre care manifestarea afec\u021biunii \u00een context inter-rela\u021bional ocup\u0103 un loc central.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>Animat\u0103 de sus\u021binerea membrilor comunit\u0103\u021bii LGBT prin demersurile realizate la nivel interna\u021bional, organiza\u021bia Amnesty International, a asociat dreptul la iubire cu sfera drepturilor omului, declar\u00e2nd\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>\u00een condi\u021biile coment\u0103rii ac\u021biunilor \u00cenaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay:\u00a0<em>Love is a human right.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[10]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p><strong>3.<\/strong>\u00a0\u00cen\u00a0<em>sistemul inter-american de protec\u021bie a drepturilor omului<\/em>, \u00een\u00a0<strong>cauza\u00a0<em>Loving vs. Virginia<\/em><\/strong>, dreptul la iubire a fost conceptualizat sub forma dreptului la c\u0103s\u0103torie \u00eentre persoanele de rase diferite, fiind argumentat\u0103 libertatea \u0219i nediscriminarea indivizilor la \u00eencheierea c\u0103s\u0103toriei. Pentru explicitarea faptelor, avem \u00een vedere urm\u0103toarele aspecte: cuplul Loving a fost acuzat, \u00een temeiul Sec\u021biunii cuprinse \u00eentre articolele 20-58 din Codul Statului Virginia care reglementa, la epoca faptelor, interdic\u021bia c\u0103s\u0103toriilor inter-rasiale \u2013 aceasta reprezent\u00e2nd infrac\u021biune sanc\u021bionat\u0103 cu pedeapsa cu \u00eenchisoarea cuprins\u0103 \u00eentre 1 \u0219i 5 ani:\u00a0<em>P\u0103r\u0103sirea statului pentru a se sustrage legii. \u2013 Dac\u0103 orice persoane (albe \u0219i de culoare) vor ie\u0219i din acest stat, \u00een scopul de a fi c\u0103s\u0103tori\u021bi, \u0219i cu inten\u021bia de a se \u00eentoarce, ulterior \u0219i de a locui \u00een acela\u0219i stat, convie\u021buind ca b\u0103rbat \u0219i so\u021bie, vor fi pedepsi\u021bi conform prevederilor \u00a7 20-59.<\/em><\/p><p>Ini\u021bial, doamna Loving (persoan\u0103 de culoare) s-a declarat vinovat\u0103 de comiterea acestei infrac\u021biuni, subliniind c\u0103 a convie\u021buit so\u021bul s\u0103u (un b\u0103rbat alb) \u00eempotriva valorilor p\u0103cii \u0219i demnit\u0103\u021bii, cuplul fiind condamnat la pedeapsa \u00eenchisorii de 1 an, a c\u0103rei executare a fost suspendat\u0103 sub rezerva ca so\u021bii s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 statul Virginia \u0219i s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103 pe o perioad\u0103 de cel pu\u021bin 25 de ani.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a><\/p><p>Contest\u00e2nd decizia Cur\u021bii de judecat\u0103 a statului Virginia, so\u021bii Loving au fost confrunta\u021bi cu ra\u021bionamentul judec\u0103torului Bazile care se raporteaz\u0103 la o interpretare distorsionat\u0103 a teoriei dreptului natural, \u00een conformitatea c\u0103reia rasa este un \u201ddat determinat\u201d, atribuit omului prin puterea Divinit\u0103\u021bii iar apartenen\u021ba omului la o ras\u0103 sau alta determin\u0103, \u00een mod inevitabil, o \u201dbre\u0219\u0103\u201d produs\u0103 \u00eenl\u0103untrul umanit\u0103\u021bii menit\u0103 s\u0103 separe indivizii \u00een mod absolut. \u00cen cuvintele judec\u0103torului Bazile, importan\u021ba men\u021binerii segreg\u0103rii rasiale \u00een exercitarea drepturilor civile \u0219i politice poate fi justificat\u0103 astfel:\u00a0<em>A<\/em><em>totputernicul Dumnezeu a creat rasele (rasa alb\u0103, \u00a0rasa negroid\u0103, rasa galben\u0103, malay \u0219i rasa ro\u0219ie) \u0219i le-a a\u0219ezat pe continente separate. \u0218i, pentru interferen\u021ba cu aranjamentul s\u0103u, nu ar exista niciun motiv pentru astfel de c\u0103s\u0103torii. Faptul c\u0103 a separat rasele arat\u0103 c\u0103 Dumnezeu nu inten\u021biona s\u0103 le amestece.<\/em><\/p><p>Urmare a contest\u0103rii hot\u0103r\u00e2rii instan\u021bei de judecat\u0103 a statului Virginia, so\u021bii Loving au introdus ac\u021biune juridic\u0103 la Curtea Suprem\u0103 a Statelor Unite, av\u00e2nd ca obiect recunoa\u0219terea validit\u0103\u021bii c\u0103s\u0103toriei lor \u0219i \u00eenl\u0103turarea sanc\u021biunii penale dispuse \u00eempotriva acestora \u00een temeiul faptului c\u0103 aceste demersuri erau contrare celui ce-al XIV-lea Amendament al Constitu\u021biei instituind Clauza Protec\u021biei Egale \u00een fa\u021ba Legii, intrat\u0103 \u00een vigoare \u00een anul 1868 care atest\u0103 urm\u0103toarele:\u00a0<em>Toate persoanele n\u0103scute sau naturalizate \u00een Statele Unite \u015fi supuse jurisdic\u0163iei lor sunt cet\u0103\u0163eni ai Statelor Unite \u015fi ai statului \u00een care locuiesc. Nici un stat nu va elabora sau aplica vreo lege care s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 privilegiile sau imunit\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163enilor Statelor Unite; nici un stat nu poate priva vreo persoan\u0103 de via\u0163\u0103, libertate sau proprietate f\u0103r\u0103 a urma cursul firesc al procedurilor legale; \u015fi nici nu va refuza vreunei persoane aflate sub jurisdic\u0163ia sa protec\u0163ia egal\u0103 a legilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Curtea Suprem\u0103 a admis ac\u021biunea formulat\u0103 de so\u021bii Loving la 12 iunie 1967, anul\u00e2nd dispozi\u021biile penale rasiale ale Statului Virgina \u0219i statu\u00e2nd un precedent judiciar fundamentat pe o interpretare extensiv\u0103 a dispozi\u021biilor celui de-al XIV-lea Amendament. Statul Virginia a sus\u021binut c\u0103 dispozi\u021biile Codului s\u0103u nu contravin egalit\u0103\u021bii \u00een fa\u021ba legii reglementat\u0103 de cel de-al XIV-lea Amendament dat fiind faptul c\u0103 instituia aceea\u0219i sarcin\u0103 juridic\u0103 asupra persoanelor albe c\u00e2t \u0219i asupra persoanelor non-albe, aplic\u00e2ndu-se aceea\u0219i pedeaps\u0103, indiferent de rasa infractorului. Curtea Suprem\u0103 se distan\u021beaz\u0103 de ra\u021bionamentul postulat \u00een jurispruden\u021ba sa anterioar\u0103, men\u021bion\u00e2nd c\u0103\u00a0<em>respingem no\u021biunea c\u0103 simpla \u201eaplicare egal\u0103\u201da unui statut referitor la clasific\u0103rile rasiale este suficient\u0103 pentru a elimina clasific\u0103rile din interzicerea tuturor discrimin\u0103rilor rasiale individuale potrivit Amendamentului al XIV-lea<\/em>.<\/p><p>\u00cen Opinia Pre\u0219edintelui Cur\u021bii Supreme \u2013judec\u0103torul Earl Warren-, la care au aderat ceilal\u021bi membri ai Cur\u021bii, distinc\u021biile fundamentate pe criteriul rasial sunt contrare principiului egalit\u0103\u021bii, indiferent dac\u0103 se aplic\u0103 asupra tuturor raselor:\u00a0<em>Nu poate exista nicio \u00eendoial\u0103, c\u0103 dispozi\u021biile statului Virginia se bazeaz\u0103 exclusiv pe distinc\u021bii trasate \u00een func\u021bie de ras\u0103. Statutele interzic conduita general acceptat\u0103 dac\u0103 sunt angajate de membrii de rase diferite.( \u2026) Nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 restric\u021bionarea libert\u0103\u021bii de a se c\u0103s\u0103tori exclusiv pe motivul clasific\u0103rilor rasiale \u00eencalc\u0103 sensul central al Clauzei de protec\u021bie egal\u0103.<\/em><\/p><p>Cu privire special\u0103 asupra dreptului la c\u0103s\u0103torie, Earl Warren a statuat urm\u0103toarele:<em>libertatea individului de a se c\u0103s\u0103tori sau de a nu se c\u0103s\u0103tori cu o persoan\u0103 de alt\u0103 ras\u0103 depinde exclusiv de individ \u0219i nu poate fi \u00eenc\u0103lcat\u0103 de stat.<\/em>Al\u0103tur\u00e2ndu-se opiniei formulat\u0103 de judec\u0103torul Warren, judec\u0103torul Stewart a subliniat c\u0103\u00a0<em>nu este posibil ca legea unui stat s\u0103 fie valid\u0103 sub Constitu\u021bia noastr\u0103 dac\u0103 acea lege determin\u0103 criminalizarea unui act ca fiind direct dependent\u0103 de rasa subiectului de drept.<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a><\/p><p>Parcurg\u00e2nd diversele grade de jurisdic\u021bie \u00een solu\u021bionarea cauzei Loving, sistemul american de protec\u021bie a drepturilor omului a evoluat \u00een elaborarea unui algoritm explicativ referitor la posibilitatea de a \u00eengr\u0103di c\u0103s\u0103toria \u2013 ca drept civil al individului- pe considerente rasiale: ini\u021bial judec\u0103torul de caz a interpretat dispozi\u021biile statului Virginia \u00een materia interdic\u021biei c\u0103s\u0103toriilor inter-rasiale ca av\u00e2nd sorginte providen\u021bial\u0103 (segregarea umanit\u0103\u021bii \u00een func\u021bie de rase fiind unul dintre scopurile proiectate de divinitate); ulterior, Curtea Suprem\u0103 valorizeaz\u0103 libertatea c\u0103s\u0103toriilor \u0219i \u00eendep\u0103rteaz\u0103 distinc\u021biile bazate pe ras\u0103 \u00een vederea exercit\u0103rii efective a acestei libert\u0103\u021bi. De\u0219i polemizeaz\u0103 asupra problematicii discrimin\u0103rii rasiale \u0219i a egalit\u0103\u021bii \u00een fa\u021ba legii, cauza\u00a0<em>Loving vs. Virginia<\/em>\u00a0a marcat con\u0219tiin\u021ba umanit\u0103\u021bii prin avansarea, \u00een coordonatele rigide \u0219i tehniciste ale dreptului, a ideii iubirii romantice \u0219i a dezideratului iubirii fraterne, \u00eentre oameni \u2013 ca membri ai aceleia\u0219i familii umane.<\/p><p><strong>4.<\/strong>\u00a0\u00cen\u00a0<em>sistemul asiatic de protec\u021bie a drepturilor omului<\/em>, dreptul la iubire este conceptualizat prin prisma moralit\u0103\u021bii publice \u00een contextul dezbaterii asupra dreptului la via\u021b\u0103 intim\u0103 al persoanelor de acela\u0219i sex.\u00a0<strong><em>Cauza Navtej Singh Johar vs. India<\/em><\/strong>\u00a0are ca obiect contesta\u021bia de constitu\u021bionalitate \u00eempotriva articolului 377 din Codul Penal al Indiei care,\u00a0<em>inter alia,\u00a0<\/em>include \u00een sfera ilicitului penal, actele intime consim\u021bite dintre persoanele de acela\u0219i sex. Redactat \u00een perioada colonialismului britanic\u00a0<em>(Britanic Raj)<\/em>, \u00een anul 1860,<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Codul Penal Indian reglementeaz\u0103, \u00een articolul 377, ca fapte penale,\u00a0<em>rela\u021biile carnale voluntare \u00eempotriva naturii cu orice b\u0103rbat, femeie sau animal, fiind susceptibile de pedepse cu \u00eenchisoarea pe via\u021b\u0103\/ \u00eenchisoare de p\u00e2n\u0103 la 10 ani sau amend\u0103. Penetrarea este suficient\u0103 pentru a constitui actul necesar s\u0103v\u00e2r\u0219irii infrac\u021biunii descrise \u00een articolul 377.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[15]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen compara\u021bie cu dispozi\u021biile citate anterior ale Codului Penal Indian, Constitu\u021bia Indiei este redactat\u0103 \u00een epoca modern\u0103, \u00een anul 1950 \u0219i stabile\u0219te, \u00een articolele 14 \u0219i 15, egalitatea dintre cet\u0103\u021beni \u0219i, \u00een mod corelativ, lipsa discrimin\u0103rii acestora pe criterii precum rasa, casta, sexul, locul na\u0219terii, motive religioase, etc. \u00cen acord cu dispozi\u021biile precizate anterior,\u00a0<em>statul nu va refuza niciunei persoane egalitatea \u00een fa\u021ba legii sau protec\u021bia egal\u0103 a legilor pe teritoriul Indiei<\/em>; mai mult,\u00a0<em>statul nu trebuie s\u0103 fac\u0103 nicio discriminare fa\u021b\u0103 de niciun cet\u0103\u021bean numai din motive de religie, ras\u0103, cast\u0103, sex, locul na\u0219terii, etc.<\/em><\/p><p>Prin hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea Suprem\u0103 a Indiei la data de 6 septembrie 2018 \u00een cauza\u00a0<em>Navtej Singh Johar vs. India<\/em>suntstudiate rela\u021biile intime dintre persoanele de acela\u0219i sex prin intermediul a dou\u0103 teste care deriv\u0103 din cele dou\u0103 reglement\u0103ri juridice supuse analizei -testul moralit\u0103\u021bii publice desprins din reglement\u0103rile de drept penal \u0219i testul moralit\u0103\u021bii publice decurg\u00e2nd din reglement\u0103rile articolelor 14 \u0219i 15 din Constitu\u021bie.<\/p><p>Dup\u0103 cum este explicitat \u00een cuprinsul hot\u0103r\u00e2rii, moralitatea constitu\u021bional\u0103 nu echivaleaz\u0103 moralit\u0103\u021bii publice (sociale) ci are ca scop transformarea acesteia din urm\u0103 \u00een\u00a0 vederea acomod\u0103rii idealurilor umane pe care societatea \u00eens\u0103\u0219i le omite \u00een mod faptic \u0219i sistematic. De\u0219i accep\u021biunea constitu\u021bional\u0103 a moralit\u0103\u021bii nu este un \u201ddat natural\u201d al omenirii, moralitatea constitu\u021bional\u0103 fiind un reper al conduitei umane, este sarcina societ\u0103\u021bii indiene s\u0103 se transforme pentru a aduce moralitatea social\u0103 \u00een acord cu idealurile constitu\u021bionale de respect, demnitate \u0219i autonomie pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii. \u00cen viziunea judec\u0103torilor Cur\u021bii Supreme, moralitatea social\u0103 trebuie s\u0103 se conformeze moralit\u0103\u021bii constitu\u021bionale iar aceasta din urm\u0103 implic\u0103 garantarea expres\u0103 a drepturilor minorit\u0103\u021bilor \u00een lumina prevederilor Constitu\u021biei. \u00cen cuvintele judec\u0103torului J.Chandrachud, moralitatea constitu\u021bional\u0103 impune ca to\u021bi cet\u0103\u021benii\u00a0 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 valorile generale ale Constitu\u021biei iar \u00een mod efectiv, rolul Constitu\u021biei este de a produce \u201eun catharsis social\u201d; capacitatea unei societ\u0103\u021bi de a supravie\u021bui ca societate liber\u0103 va depinde de posibilitatea ca valorile constitu\u021bionale s\u0103 poat\u0103 prevala asupra impulsurilor vremii.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a><\/p><p>Substan\u021ba filosofic\u0103 a ra\u021bionamentului avansat de Curtea Suprem\u0103 este observabil\u0103 din partea de incipit \u0219i subzist\u0103 pe \u00eentregul s\u0103u parcurs. \u00cendemnul de a \u00een\u021belege Fiin\u021ba Uman\u0103 ca o entitate autonom\u0103 \u0219i particular\u0103, caracterizat\u0103 prin preferin\u021bele \u0219i \u00eenclina\u021biile \u00eenn\u0103scute transpare din hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii, fiind marcat\u0103 prin medita\u021biile lui Arthur Schopenhauer (\u201dNimeni nu poate evada din propria individualitate\u201d) \u0219i prin reflec\u021biile lui John Stuart Mill (\u201dSocietatea a \u00een\u021beles individualitatea; iar pericolul care amenin\u021b\u0103 natura uman\u0103 nu este excesul, ci deficien\u021ba impulsurilor \u0219i a preferin\u021belor personale\u201d).\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a><\/p><p>Stabilite coordonatele filosofice de analiz\u0103 a dispozi\u021biilor juridice men\u021bionate anterior, judec\u0103torii Cur\u021bii Supreme a Indiei dezvolt\u0103 o pledoarie \u00een favoarea recunoa\u0219terii universale a dreptului la iubire ca temei pentru declararea neconstitu\u021bionalit\u0103\u021bii dispozi\u021biilor cuprinse \u00een articolul 377 din Codul Penal al Indiei. Semnifica\u021bia sentimentului de Iubire este expus\u0103 \u00een argumenta\u021bia Cur\u021bii \u00een mod bivalent: (1) Iubirea ca acceptare a Individualit\u0103\u021bii \u0219i a particularit\u0103\u021bilor Sinelui (Conform Hot\u0103r\u00e2rii Cur\u021bii Supreme, ultimul paragraf, pagina 3:\u00a0<em>Negarea exprim\u0103rii de sine invit\u0103 la neant. Irepetabilitatea individualit\u0103\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bii este acordarea respectului fa\u021b\u0103 de sine. Aceast\u0103 realizare este semn\u0103tura \u0219i designul autodetermin\u0103rii. Omul se define\u0219te pe sine. Aceasta este forma glorioas\u0103 a individualit\u0103\u021bii.<\/em>) \u0219i (2) Iubirea ca sentiment romantic care stabile\u0219te pun\u021bi suflete\u0219ti \u00eentre oameni, independent de orientarea sexual\u0103 a acestora (Conform Hot\u0103r\u00e2rii Cur\u021bii Supreme, Partea A, primul paragraf, pagina 5:\u00a0<em>Ceea ce face via\u021ba semnificativ\u0103 este iubirea. Dreptul care ne face oameni este dreptul la iubire. A criminaliza expresia acestui drept este un act profund crud \u0219i inuman. A accepta o astfel de criminalizare sau, mai r\u0103u, a o reitera, \u00eenseamn\u0103 a ar\u0103ta chiar opusul compasiunii. A ar\u0103ta o deferen\u021b\u0103 exagerat\u0103 fa\u021b\u0103 de un parlament majoritar atunci c\u00e2nd problema este unareferitoare la drepturile fundamentale \u00eenseamn\u0103 a ar\u0103ta team\u0103 judiciar\u0103, deoarece nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103, \u00een schema constitu\u021bional\u0103, sistemul judiciar este interpretul final<\/em>).<\/p><p>Sintetiz\u00e2nd argumentul Cur\u021bii Supreme referitor la declararea neconstitu\u021bionalit\u0103\u021bii articolului 377 din Codul Penal Indian, observ\u0103m c\u0103 dreptul la iubire constituie nucleul unei societ\u0103\u021bi democratice a c\u0103rei ordine constitu\u021bional\u0103 este bazat\u0103 pe garantarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor cet\u0103\u021bene\u0219ti. Concluzion\u00e2nd, Curtea Suprem\u0103 atest\u0103 c\u0103:<em>alegerea unui partener, dorin\u021ba de intimitate personal\u0103 \u0219i dorin\u021ba de a g\u0103si dragoste \u0219i \u00eemplinire \u00een rela\u021biile umane constituie un referen\u021bial universal, care transcende v\u00e2rsta \u0219i timpul. \u00cen protejarea rela\u021biilor intime consensuale, Constitu\u021bia adopt\u0103 un principiu simplu: statul nu poate exercita ingerin\u021be \u00een chestiuni personale. No\u021biunea societal\u0103 de hetero-normativitate nu poateconstitui temeiul de reglementare al libert\u0103\u021bilor constitu\u021bionale bazate pe orientarea sexual\u0103.<\/em><\/p><p><strong>5.<\/strong>\u00a0Drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bii LGBT au fost analizate recent \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului \u00een\u00a0<strong><em>cauza X \u0219i Y vs. Rom\u00e2nia<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0din perspectiva articolului 8 din Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p><p>Spre deosebire de contextul de analiz\u0103 aplicabil \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Supreme a Indiei \u2013 care viza,\u00a0<em>lato sensu<\/em>, recunoa\u0219terea dreptului la iubire dintre persoanele de acela\u0219i sex \u00een temeiul principiilor demnit\u0103\u021bii \u0219i egalit\u0103\u021bii, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului evalueaz\u0103 o situa\u021bie de fapt av\u00e2nd un grad \u00eenalt de tehnicism: reclaman\u021bii- persoane transgender-, au solicitat autorit\u0103\u021bilor administrative de la nivel na\u021bional, corectarea detaliilor de pe documentele de identitate privitoare la sex, prenume \u0219i codul numeric personal \u00eens\u0103 cererile acestora au fost respinse sub justificarea conform c\u0103reia reclaman\u021bilor le revenea sarcina probei privitoare la supunerea lor la o interven\u021bie chirurgical\u0103 de realocare a sexului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a><\/p><p>Apreciind situa\u021bia de fapt existent\u0103 \u00een spe\u021b\u0103 prin corela\u021bie cu rigorile aferente articolului 8 din Conven\u021bia European\u0103, Curtea studiaz\u0103 cazul pe 3 coordonate distincte: (1) identificarea corectei calific\u0103ri a ac\u021biunilor statale \u00eentreprinse \u00een spe\u021b\u0103 \u2013 ca obliga\u021bii pozitive repartizate \u00een sarcina Rom\u00e2niei decurg\u00e2nd din aplicarea articolului 8 sau ca rezultate ale exercit\u0103rii unei ingerin\u021be statale; (2) evaluarea existen\u021bei \u0219i eficien\u021bei unui cadru legal la nivel na\u021bional pentru recunoa\u0219terea juridic\u0103 a realoc\u0103rii sexuale; (3) necesitatea \u0219i temeinicia solicit\u0103rii interven\u021biei chirurgicale de realocare sexual\u0103 ca precondi\u021bie a modific\u0103rilor de statut civil.<\/p><p>Cu privire la prima coordonat\u0103, Curtea acord\u0103 preeminen\u021b\u0103 obliga\u021biilor pozitive repartizate \u00een sarcina statelor cu scopul de a garanta aplicabilitatea garan\u021biilor cuprinse \u00een articolul 8 din Conven\u021bia European\u0103 : \u00een spe\u021b\u0103 avem \u00een vedere respectarea efectiv\u0103 a integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i morale a cet\u0103\u021benilor. Conform paragrafului 146 din hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii, obliga\u021bia pozitiv\u0103 impus\u0103 statelor poate implica adoptarea unor m\u0103suri specifice, \u00een special stabilirea unei proceduri eficiente \u0219i accesibile pentru a proteja dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103 sau crearea unui cadru de reglementare care s\u0103 instituie un mecanism judiciar \u0219i executoriu eficient.<\/p><p>Referitor la gradul \u00een care cadrul normativ na\u021bional r\u0103spunde solicit\u0103rilor reclaman\u021bilor, Curtea subliniaz\u0103 lipsa de predictibilitate \u0219i de claritate a reglement\u0103rilor invocate de statul rom\u00e2n. Astfel, dispozi\u021biile articolului 43, litera \u201di\u201d din Legea nr. 119\/1996<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0 atest\u0103 c\u0103: \u00een actele de na\u015ftere \u015fi, atunci c\u00e2nd este cazul, \u00een cele de c\u0103s\u0103torie sau de deces se \u00eenscriu men\u0163iuni cu privire la modific\u0103rile intervenite \u00een starea civil\u0103 a persoanei, \u00een urm\u0103toarele cazuri: (\u2026) i) schimbarea sexului, dup\u0103 r\u0103m\u00e2nerea definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 a hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti. \u00cen completare, Ordonan\u021ba de Guvern nr. 41\/2003<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>,\u00a0 prevede \u00een articolul 4, alineatul 2, litera \u201dl\u201d urm\u0103toarele: Sunt considerate ca \u00eentemeiate cererile de schimbare a numelui \u00een urm\u0103toarele cazuri: (\u2026) c\u00e2nd persoanei i s-a \u00eencuviin\u0163at schimbarea sexului prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 r\u0103mas\u0103 definitiv\u0103 \u015fi irevocabil\u0103 \u015fi solicit\u0103 s\u0103 poarte un prenume corespunz\u0103tor, prezent\u00e2nd un act medico-legal din care s\u0103 rezulte sexul acesteia (\u2026).<\/p><p>Lu\u00e2nd \u00een considerare cadrul normativ prezentat, judec\u0103torii au fundamentat o practic\u0103 judiciar\u0103 neunitar\u0103, dispozi\u021biile legale fiind interpretate \u00een mod divergent: reclaman\u021bii sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 unii medici au condi\u021bionat efectuarea unei opera\u021bii de realocare a sexului de existen\u021ba unei decizii judiciare iar, \u00een cazul judec\u0103torilor, unii dintre ace\u0219tia au admis cererile de modificare a actelor de stare civil\u0103 \u00een pofida absen\u021bei unei interven\u021bii chirurgicale de realocare a sexului. Oscila\u021biile interpretative constituie principalul motiv pentru care Curtea European\u0103 a decis calificarea cadrului normativ intern ca lipsit de predictibilitate \u0219i claritate.<\/p><p>\u00cen rela\u021bie cu cea de-a treia coordonat\u0103 de analiz\u0103, Curtea remarc\u0103 plasarea \u00een balan\u021b\u0103 a interesului general al societ\u0103\u021bii (exprimat prin stabilirea unor exigen\u021be legale \u00een elaborarea\/modificarea actelor de stare civil\u0103) \u0219i a interesului individual al reclaman\u021bilor (ace\u0219tia solicit\u00e2nd, \u00een baza principiului autodetermin\u0103rii personale s\u0103 nu fie supu\u0219i interven\u021biilor de realocare a sexului \u00eenainte de recunoa\u0219terea legal\u0103 a modific\u0103rii de gen). Curtea accept\u0103 c\u0103 desconsiderarea principiului autonomiei personale a reclaman\u021bilor \u00een tran\u0219area spe\u021bei a condus\u00a0c\u0103tre\u00a0la cultivarea unui sentiment de incertitudine psihic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, reclaman\u021bii fiind supu\u0219i unei alegeri dificile: fie reclaman\u021bii accept\u0103 realocarea sexual\u0103 \u00een detrimentul autodetermin\u0103rii personale \u0219i a dreptului la integritate fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 care este adiacent dispozi\u021biilor articolului 8, fie ace\u0219tia renun\u021b\u0103 la solicitarea de recunoa\u0219tere a identit\u0103\u021bii lor sexuale.<\/p><p>Perturbarea echilibrului interior al indivizilor prin plasarea acestora \u00een imposibilitatea de celebrare oficial\u0103 a individualit\u0103\u021bii lor \u2013reconfigurat\u0103 conform propriei con\u0219tiin\u021be \u0219i expecta\u021bii-, lezeaz\u0103, \u00een mod implicit, dimensiunea singular\u0103 a Iubirii evocat\u0103 \u00een paragrafele anterioare \u0219i, \u00een mod direct, con\u021binutul articolului 8 din Conven\u021bia European\u0103.<\/p><p><strong>6.<\/strong>Iubirea influen\u021beaz\u0103 normele c\u0103rora li se supun indivizii- fie c\u0103 acestea sunt de sorginte juridic\u0103 sau moral\u0103. Dac\u0103 accept\u0103m ca principal\u0103 motiva\u021bie a legii transformarea Fiin\u021bei Umane \u00een sensul \u00eemplinirii, la cel mai \u00eenalt nivel, a aspira\u021biilor personale, atunci Iubirea constituie un instrument meta \u0219i trans juridic prin intermediul c\u0103ruia Omul devine receptiv la finalitatea legislativ\u0103. Mult mai cuprinz\u0103toare dec\u00e2t legea oamenilor, Iubirea este considerat\u0103\u00a0 de mul\u021bi ca fiind de sorginte divin\u0103, constituind primul punct al dreptului natural-din care izvor\u0103sc toate celelalte drepturi (individuale sau colective). \u00cen consecin\u021b\u0103, suprema\u021bia Iubirii \u00een raport cu virtu\u021bile \u0219i principiile umane determin\u0103 necesitatea includerii acesteia (cel pu\u021bin ca valoare juridic\u0103!) \u00een sfera normativului formal-func\u021bional al statului de drept. Pe coordonatele Iubirii, omul \u00ee\u0219i va modela personalitatea nu doar \u00een spiritul corectitudinii c\u00e2t \u0219i \u00een spiritul empatiei \u0219i al altruismului.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Carli N. Conklin,\u00a0<em>The origins of the pursuit of happiness<\/em>, Washington University Jurisprudence Review, Volume 7, Issue 2, 2015, p. 199.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>Rezolu\u021bia\u00a0 Adun\u0103rii Generale a ONU nr. 65\/309 din 19 iulie 2011,\u00a0<em>Fericirea:o abordare holistic<\/em><em>\u0103 a dezvolt\u0103rii.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>Rezolu\u021bia\u00a0 Adun\u0103rii Generale a ONU nr. 66\/281 din 28 iunie 2012,\u00a0<em>Ziua Interna\u021bional\u0103 a Fericirii<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Conform observa\u021biilor formulate \u00eenarticolul<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/lawprofessors.typepad.com\/human_rights\/2015\/02\/the-human-rights-of-love.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>The Human Rights of Love<\/em><\/a>redactat de\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.wcl.american.edu\/humright\/center\/about\/who\/staff\/#bartlett\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Lauren E. Bartlett<\/a>, accesibil la adresa<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/lawprofessors.typepad.com\/human_rights\/2015\/02\/the-human-rights-of-love.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/lawprofessors.typepad.com\/human_rights\/2015\/02\/the-human-rights-of-love.html<\/em><\/a>, accesat la data de 19 februarie 2021, ora 23:18 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>Adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei nr. 109 din data de 28 septembrie 1990.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Rezolu\u021bia nr. 17\/19 av\u00e2nd ca obiect\u00a0<em>Drepturile omului, orientarea sexual\u0103 \u0219i identitatea de gen<\/em>, disponibil\u0103 prin accesarea site-ului<\/p><p><a href=\"https:\/\/documents-dds-ny.un.org\/doc\/UNDOC\/GEN\/G11\/148\/76\/PDF\/G1114876.pdf?OpenElement\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/documents-dds-ny.un.org\/doc\/UNDOC\/GEN\/G11\/148\/76\/PDF\/G1114876.pdf?OpenElement<\/em><\/a>, accesat la data de 19 februarie 2021, ora 12:05 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>Rezolu\u021bia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului nr. 27\/32 privind\u00a0<em>Drepturile omului, orientarea sexual\u0103 \u0219i identitatea de gen<\/em>, disponibil\u0103 prin accesarea site-ului<\/p><p><a href=\"https:\/\/documents-dds-ny.un.org\/doc\/UNDOC\/GEN\/G14\/177\/32\/PDF\/G1417732.pdf?OpenElement\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/documents-dds-ny.un.org\/doc\/UNDOC\/GEN\/G14\/177\/32\/PDF\/G1417732.pdf?OpenElement<\/em><\/a>, accesat la data de 19 februarie 2021, ora 12:20 p.m.; Rezolu\u021bia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului nr. 32\/2 din data de 30 iunie 2016, privind\u00a0<em>Protec\u021bia \u00eempotriva violen\u021bei \u0219i a discrimin\u0103rii bazat\u0103 pe orientare sexual\u0103 \u0219i identitate de gen<\/em>, disponibil\u0103 prin accesarea site-ul<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/ga\/search\/view_doc.asp?symbol=A\/HRC\/RES\/32\/2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.un.org\/en\/ga\/search\/view_doc.asp?symbol=A\/HRC\/RES\/32\/2<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat la data de 19 februarie 2021, ora 18:52 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>A se vedea declara\u021bia fostului \u00cenalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay postat\u0103 pe site-ul\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.in.undp.org\/content\/india\/en\/home\/ourwork\/povertyreduction\/videos\/Pillay_on_homophobia.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.in.undp.org\/content\/india\/en\/home\/ourwork\/povertyreduction\/videos\/Pillay_on_homophobia.html<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat la data de 19 februarie 2021, ora 19:00 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>Pentru detalii suplimentare, a se vedea Declara\u021bia \u00cenaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, postat\u0103 pe site-ul\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/en\/NewsEvents\/Pages\/DisplayNews.aspx?NewsID=14169&amp;LangID=E\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.ohchr.org\/en\/NewsEvents\/Pages\/DisplayNews.aspx?NewsID=14169&amp;LangID=E<\/em><\/a>, accesat la data de 19 februarie 2021, ora 19:15 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>A se vedea analiza postat\u0103 pe site-ul Amnesty International, disponibil\u0103 la adresa\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.amnesty.org.nz\/love-human-right\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.amnesty.org.nz\/love-human-right<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat\u0103 la data de 19 februarie 2021, ora 19:18 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/www.law.cornell.edu\/supremecourt\/text\/388\/1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.law.cornell.edu\/supremecourt\/text\/388\/1<\/em><\/a>, accesibile la data de 20 februarie 7:24 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>Amendamentul XIV,\u00a0<em>Protec\u0163ia drepturilor cet\u0103\u0163eanului<\/em>, -Ratificat \u00een anul 1868, Sec\u0163iunea 1. Definirea statutului de cet\u0103\u0163ean; interdic\u0163ia statelor de a restr\u00e2nge privilegiile cet\u0103\u0163enilor.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.casemine.com\/judgement\/us\/5914c83cadd7b049347e8a5b\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.casemine.com\/judgement\/us\/5914c83cadd7b049347e8a5b<\/em><\/a>, accesat la data de 20 februarie 2021, orele 8:00 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>Extinz\u00e2ndu-se, \u00een timp, asupra sub-continentului indian, \u00eentre anii 1858-1947.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Conform Codului Penal Indian, disponibil la adresa<\/p><p><a href=\"https:\/\/indiankanoon.org\/doc\/1569253\/?__cf_chl_jschl_tk__=6248ecbfa28ecbba43c5d1c07eb6d85c364f84af-1613814141-0-AWNEf7WaZj9ivDTTsBQT_rt73zorqamVCkZuh8O73ZzYgV20N9k2axH-I6LCK-ZtiSamhI9E-S_gLYG-iuDsAlm95GuCX0e3_pRCOF10meCV9SCHY0Pb4ru1Yc8y5U7hISmo4rSfRZj_Nd6M5e2znkKy_AEVM2qTOydY2zJyf17GFictDUdTEW0fZu3dTCee5S94YyL80x8_MfptI-gADqiT4f9ALQ04nBXXEg2u_k_v7HFZ0-XuHxnHuiTaTjghSeovrAymAw4TdyrJp38bMd3ZQgzNVoiCu-qAjUNvGN9CfAv_Pu4IN4hq5TxnvwyyV5V9kXWnz-uoDYyDRkiMek7RAt6np5qFM4ZLOuwFDDVOYbZdU5XRkJ9H44NfjT-n7w\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/indiankanoon.org\/doc\/1569253\/?__cf_chl_jschl_tk__=6248ecbfa28ecbba43c5d1c07eb6d85c364f84af-1613814141-0-AWNEf7WaZj9ivDTTsBQT_rt73zorqamVCkZuh8O73ZzYgV20N9k2axH-I6LCK-ZtiSamhI9E-S_gLYG-iuDsAlm95GuCX0e3_pRCOF10meCV9SCHY0Pb4ru1Yc8y5U7hISmo4rSfRZj_Nd6M5e2znkKy_AEVM2qTOyd<br \/>Y2zJyf17GFictDUdTEW0fZu3dTCee5S94YyL80x8_MfptI-gADqiT4f9ALQ04nBXXEg2u_k_v7HFZ0-XuHxnHuiTaTjghSeovrAymAw4TdyrJp38bMd3ZQgzNVoiCu-qAjUNvGN9CfAv_Pu4IN4hq5TxnvwyyV5V9kXWnz-uoDYyDRkiMek7RAt6np5qFM4ZLOuwFDDVOYbZdU5XRkJ9H44NfjT-n7w<\/em><\/a><em>,<\/em><\/p><p>accesat\u0103 la data de 20 februarie 2021, ora 11:53 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a><em>The righttolove,\u00a0<\/em><em>Navtej Singh Johar Vs. Union of India: a Transformative Constitution and the Rights of LGBT Persons,<\/em>\u00a0Published by Alternative Law Forum, Bangalore, India, September 2018, pp. 18-20.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0In\u00a0<em>The Supreme Court of India, Criminal Original Jurisdiction Writ Petition (Criminal) no. 76 of 2016<\/em>, pp. 3-4.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>X \u0219i Y vs. Rom\u00e2nia<\/em>, cererile nr.\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22appno%22:[%222145\/16%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">2145\/16<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22appno%22:[%2220607\/16%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">20607\/16<\/a>, la data de 19 ianuarie 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>Conform informa\u021biilor disponibile la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22itemid%22:[%22002-13101%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22itemid%22:[%22002-13101%22]}<\/em><\/a>, accesat\u0103 la data de 20 februarie 2021, ora 23:13 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Legea nr. 119 din 16 octombrie 1996 (republicat\u0103) cu privire la actele de stare civil\u0103, publicat\u0103 \u00eenMonitorul Oficial nr. 339 din 18 mai 2012.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>Ordonan\u021ba de Guvern nr. 41 din 30 ianuarie 2003 privind dob\u00e2ndirea \u015fi schimbarea pe cale administrativ\u0103 a numelor persoanelor fizice, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 68 din 2 februarie 2003.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20416\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"16\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20416\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Robinsonada omului augmentat*<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20416\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"16\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20416\"><p>Miturile despre c\u0103utarea tinere\u0163ii ve\u015fnice, a perfec\u0163iunii \u015fi nemuririi omului au \u00eenso\u0163it epocile. \u00cen zilele noastre Ghilgame\u015f, Faust, f\u00e2nt\u00e2na tinere\u0163ii, apa vie, soma sunt \u00eenlocuite de noi formule magice: chirurgia estetic\u0103, schimbarea sexului, ingineria genetic\u0103, dopajul intelectual, implanturile neuronale etc. \u00cen numele demnit\u0103\u0163ii sale omul clameaz\u0103 noi drepturi, printre care \u015fi cel de a atinge perfec\u0163iunea. C\u00e2t\u0103 vreme demnitatea nu impune limite persoanei \u00een rela\u0163ie cu ea \u00eens\u0103\u015fi ci interzice \u00eenc\u0103lcarea demnit\u0103\u0163ii altora<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>, omul se simte eliberat de constr\u00e2ngerile celorla\u0163i \u015fi este tot mai ata\u015fat de sine \u015fi de dorin\u0163ele proprii. Noua paradigm\u0103 existen\u0163ial\u0103 este axat\u0103 pe accesul nelimitat la informa\u0163ie, la noi tipuri (virtuale) de socializare. \u00cen acela\u015fi timp, cultura imaginii \u00een lumea globalizat\u0103 impune schimbarea tiparelor de via\u0163\u0103, construirea unei noi identit\u0103\u0163i, a unei \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri mereu \u201eactualizate\u201d prin apel la progresul medical.<\/p><p>Dezideratul \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii vie\u0163ii omului prin eliberarea de vulnerabilit\u0103\u0163i este dublat de cel al augment\u0103rii capacit\u0103\u0163ilor sale, mai ales cerebrale pentru a-l face mai puternic. Practic, discu\u0163ia privind augmentarea se axeaz\u0103 pe acest aspect \u00eengrijor\u0103tor. Augmentarea la nivelul creierului ca posibil imperativ \u00eentr-o societate concuren\u0163ial\u0103, controlul conduitelor prin accesul la emo\u0163iile celorlal\u0163i sunt doar c\u00e2teva teme angoasante pentru umanitate.<\/p><p><em>Omul augmentat \u015fi transumanismul<\/em><\/p><p>Linia de demarca\u0163ie dintre omul reparat \u015fi cel augmentat este foarte fragil\u0103. Medicina regenerativ\u0103 afirm\u0103 primatul scopului terapeutic \u015fi nu cre\u015fterea performan\u0163elor fizice. Ca orice utopie de ieri, augmetarea s-a transformat \u00een prezent \u00eentr-o realitate generatoare de dileme etice \u015fi juridice.<\/p><p>Bioetica<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>, definit\u0103 ca \u201cstudiu sistematic al comportamentului uman \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor vie\u0163ii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00een lumina valorilor \u015fi principiilor morale\u201d \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsuri numeroaselor \u00eentreb\u0103ri legate de noile practici. Cu toate acestea, principiul bioetic potrivit c\u0103ruia dezvoltarea \u015ftiin\u0163ei trebuie s\u0103 protejeze echilibrul dintre interesul individual \u015fi interesul general al societ\u0103\u0163ii pare a fi dep\u0103\u015fit. Libertatea omului subordonat exclusiv dorin\u0163elor sale pare deta\u015fat\u0103 de solidaritatea uman\u0103 ca liant social, izol\u00e2ndu-l.<\/p><p>Conceptul de om augmentat sau ameliorat este asociat cu antropotehnia (ce presupune modificarea f\u0103r\u0103 scop medical a fiin\u0163ei umane), cu organismul cibernetic (cyborg), cu corpul tehnologizat (tehnocorp), cu NBIC (nanotehnologii, biotehnologii, informatic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163e cognitive), cu singularitatea tehnologic\u0103 (ca limit\u0103 a cunoa\u015fterii tehnologice actuale).<\/p><p>Cea mai puternic\u0103 mi\u015fcare cultural-intelectual\u0103 care are ca scop transformarea condi\u0163iei umane prin utilizarea noilor tehnologii este transumanismul. Termenul a fost folosit pentru prima oar\u0103 \u00een 1957 de c\u0103tre biologul Julian Sorell Huxley<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0(\u00een lucrarea New Bottles for New Wine) cu inten\u0163ii diferite de cele actuale, \u201eomul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd om, dar dep\u0103\u015findu-se pe sine prin realizarea noilor posibilit\u0103\u0163i ale naturii sale umane\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>. \u00cenc\u0103 din 1999, curentul transumanist sus\u0163ine prin reprezentan\u0163ii s\u0103i \u201edreptul moral de a utiliza tehnologia pentru sporirea capacit\u0103\u0163ilor fizice,<\/p><p>mentale, reproductive ale celor interesa\u0163i, libertatea de a alege dintre multiplele oferte pentru a se debarasa de vulnerabilit\u0103\u0163i, pentru cre\u015fterea performan\u0163elor mentale \u015fi fizice \u00eentr-o societate concuren\u0163ial\u0103, pentru prelungirea vie\u0163ii\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>. Altfel spus, idealul este acela al dep\u0103\u015firii limitelor biologice ale omului. Omul augmentat va fi \u201ebiomedicalizat\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0pentru a r\u0103spunde exigen\u0163elor mereu cresc\u00e2nde ale unei societ\u0103\u0163i concuren\u0163iale (spre deosebire de idealul de perfec\u0163iune umanist al epocii Luminilor care urm\u0103rea emanciparea omului prin ameliorarea condi\u0163iilor vie\u0163ii sociale \u015fi politice)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>.<\/p><p><em>Omul augmentat \u00een\u2026construc\u0163ie<\/em><\/p><p>De la proiecte individuale (cum a fost cel al profesorului britanic de cibernetic\u0103 Kevin Warwick care, \u00een 1998, \u015fi-a implantat un ID de frecven\u0163\u0103 radio \u00een bra\u0163<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0\u015fi a realizat o prim\u0103 cyber-\u00eembr\u0103\u0163i\u015fare cu so\u0163ia sa- purt\u00e2nd un implant similar) s-a ajuns ast\u0103zi la mega-proiecte, cum sunt, de pild\u0103, cel numit Blue Brain<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0(2005, Lausanne) pentru augmentarea inteligen\u0163ei \u015fi crearea unui creier artificial), Human Brain Project (care reune\u015fte cercet\u0103tori din 150 de institu\u0163ii ale lumii \u015fi beneficiaz\u0103 de fonduri impresionante<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>), proiectul Calico (2013) sau cel numit Human Cognome (\u00een SUA, urm\u0103rind reprezentarea vizual\u0103 a modelelor mentale)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>. Pe scurt, finalitatea acestor proiecte vizeaz\u0103 transferul con\u0163inutului creierului uman pe un calculator sau pe un robot\u2026<\/p><p>Tot sub forma proiectelor, imagina\u0163ia colectiv\u0103 este \u00eentre\u0163inut\u0103 prin realizarea unor produc\u0163ii cinematografice despre implanturi \u015fi augment\u0103ri cibernetice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>. Parafraz\u00eendu-l pe Mark Twain<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>, un cunoscut sus\u0163in\u0103tor al transumanismului (Ray Kurzweil) afirm\u0103 c\u0103 2045 va fi \u201eanul singularit\u0103\u0163ii\u201d, adic\u0103 momentul \u00een care omul va fi aidoma ma\u015finii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>.<\/p><p><em>\u00cen loc de concluzii<\/em><\/p><p>Preconizata eliberare de \u201emo\u015ftenirea biologic\u0103\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0este de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere demnit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane. \u00cen acest sens s-a pronun\u0163at Comisia European\u0103 cu privire la utilizarea non-medical\u0103 a implanturilor TIC<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>. Pentru a fi acoperite din punct de vedere legal sunt necesare reglement\u0103ri privind protec\u0163ia datelor \u015fi a vie\u0163ii private a persoanei. Declaratia UNESCO asupra genomului uman \u015fi drepturilor omului afirm\u0103 primatul persoanei asupra \u015ftiin\u0163ei \u015fi transmite dou\u0103 mesaje importante: acela c\u0103 \u015ftiin\u0163a nu este un scop \u00een sine ci o cale de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i via\u0163a omului \u015fi a societ\u0103\u0163ii \u015fi acela c\u0103 oamenii nu trebuie redu\u015fi la calitatea de instrumente \u00een beneficiul \u015ftiin\u0163ei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>. Carta drepturilor fundamentale a U.E, la r\u00e2ndul s\u0103u, impune statelor protejarea demnit\u0103\u0163ii persoanei \u00een fa\u0163a progresului medical. \u00cen 1995, \u00een Fran\u0163a, Consiliul Legislativ a interzis, \u00een numele protec\u0163iei demnit\u0103\u0163ii, expolatarea caracteristicilor fizice ale persoanelor (\u00een ciuda existen\u0163ei consim\u0163\u0103m\u00e2ntului acestora). Acum, caracteristicile fizice sunt schimbate deliberat pentru a r\u0103spunde dorin\u0163ei proprii dar, \u00een acela\u015fi timp, unor presiuni sociale \u00eentr-o cultur\u0103 a imaginii care are ca imperativ invulnerabilitatea. Tehnicile de augmentare se \u00eenscriu \u00een contextul social \u015fi cultural, ceea ce atrage riscul cre\u0103rii unei societ\u0103\u0163i a discrimin\u0103rii (\u00eentre cei care vor avea \u015fi cei care nu vor avea acces la ultimele descoperiri \u015ftiin\u0163ifice), \u00eenc\u0103lc\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, principiul kantian al demnit\u0103\u0163ii care interzice instrumentalizarea omului. Sau, cum afirm\u0103 Fukuyama, augmentarea va produce\u201dforme superioare de inegalitate\u201d \u00eentre omul \u00ab natural \u00bb \u015fi cel augmentat<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>.<\/p><p>Pare a fi uitat\u0103 ast\u0103zi lec\u0163ia de umilitate a cre\u015ftinismului \u015fi de acceptare a limitelor naturii umane ca premis\u0103 a amelior\u0103rii spirituale individuale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>. Dac\u0103 dep\u0103\u015firea limitelor biologice presupune s\u0103 \u00eenlocuim na\u015fterea cu clonarea, s\u0103 elimin\u0103m suferin\u0163a (prin \u00eemplantarea de piese deta\u015fabile \u00een marele \u2026service uman), s\u0103 \u00eenvingem lupta cu moartea, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 reconstituim Crea\u0163ia \u00een spa\u0163iul insular al laboratorului, scenariul este terifiant. La fel de terifiant ca \u015fi un ultim proiect al omului pentru humanoizi cuprinz\u00e2nd lec\u0163ii despre iubire, empatie, r\u00e2s \u015fi pl\u00e2ns\u2026<\/p><p><strong><em>Prof.univ.dr. Aurora Ciuc\u0103<\/em><\/strong><\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">*<\/a>Publicat \u00een volumul Medicii \u0219i Biserica (XV),Editura Rena\u0219terea, Cluj-Napoca, 2017, pp. 221-227.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>Bertrand Mathieu, La Bio\u00e9thique, \u0116ditionsDalloz, Paris, 2009, p.40.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>Enciclopedia of\u00a0 Bioethics, 3rd Edition, Vol.I, A-C, Thomson Gale, Editor Stephen G.Post, p.279 (Annette Dula)<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>Primuldirector UNESCO, pre\u015fedinte al Asocia\u0163ieiumanistebritanice. fratele luiAldoux Huxley ( autorul\u00a0 romanului SF\u00a0 \u201eMinunata lume nou\u0103\u201d).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>Chems Eddine Chitour, Transhumanisme\u00a0: l\u2019homme \u00ab\u00a0r\u00e9par\u00e9 et augment\u00e9\u00a0\u00bb a-t-il encore besoin du divin\u00a0? http:\/\/www.egrandsoir.info\/transhumanisme-l-homme-repare-et-augmente-a-t-il-encore-besoin-du-divin.html<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>Declara\u0163iaAsocia\u0163iei mondiale transumaniste, 1999, \u00een<em>De l\u2019homme augment\u00e9 au transhumanisme<\/em>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.contrepoints.org\/2014\/01\/12\/152972-de-lhomme-augmente-au-transhumanisme\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.contrepoints.org\/2014\/01\/12\/152972-de-lhomme-augmente-au-transhumanisme<\/a>, \u00a0le 12 janvier 2014 dans\u00a0<a href=\"https:\/\/www.contrepoints.org\/category\/sciences-et-technologies\/internet-sciences-et-technologies\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Technologies<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>Nicolas Le D\u00e9v\u00e9dec, FanyGuis, Humainaugment\u00e9, un enjeu social, SociologieS [En ligne], Premierstextes, mis en ligne le 19 nov.2013,\u00a0<a href=\"https:\/\/sociologies.revues.org\/4409\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">URL: http:\/\/sociologies.revues.org\/4409<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><em>Ibid.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>Susan W. Brennen , Law in an Era of \u201eSmart\u201d Technology, \u00a0Oxford University Press, 2007, p.112.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Blue Brain Project,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.epfl.ch\/research\/domains\/bluebrain\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.epfl.ch\/research\/domains\/bluebrain\/<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2013\/03\/19\/science\/bringing-a-virtual-brain-to-life.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.nytimes.com\/2013\/03\/19\/science\/bringing-a-virtual-brain-to-life.html<\/a>\u00a0 (23 aug.2016).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a><a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/future.wikia.com\/wiki\/Human_Cognome_Project\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/future.wikia.com\/wiki\/Human_Cognome_Project<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>Documentarul<em>Eyeborg<\/em>, \u00een regia lui\u00a0 RobSpence,\u00a0<a href=\"http:\/\/www.eyeborgproject.com\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">www.eyeborgproject.com<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>Mark Twain, Man the Machine :\u201cTo me, Man is a machine, made up of many mechanisms, the moral and mental ones acting automatically in accordance with the impulses of an interior Master. Yes. Man the machine\u2013man the impersonal engine. I am sorry, but you see, yourself, that your mind is merely a machine, nothing more. You have no command over it, it has no command over itself\u2013it is worked solely from the outside. That is the law of its make; it is the law of all machines.\u201d<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>TIL: Transumanism, singularitate \u015fivia\u0163\u0103ve\u015fnic\u0103, http:\/\/\u00a0<a href=\"https:\/\/www.descopera.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">www.descopera.ro<\/a>\u00a0digitala<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>R.S. Bakker, Less Human than Human: The Cyborg Fantasy versus the Neuroscientific Real\u00a0(2012\/10\/29), p.2., www.<a href=\"https:\/\/rsbakker.wordpress.com\/2013\/04\/13\/2006\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/rsbakker.wordpress.com\/\u2026\/less-human-than-human<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0GEE [2005], \u00ab Aspects \u00e9thiques des implants TIC dans le corps humain \u00bb, Opinion, n\u00b020<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>Roberto Adorno, Humandignityandhumanrights as a commonground for a global bioethics, Journal of Medicine andPhilosophy, 2009, 34 (3):223-240 (2009), philpapers.org\/rec\/ANDHDA<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>Francis Fukuyama,Our Posthuman Future: Consequences of the Biotechnology Revolution, New York Farrar, , Straus &amp; Giroux, 2002), p. 11.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>Jean-Claude Larchet, Recension: \u201eHoomeperfectible, hommeaugment\u00e9?\u201d, un num\u00e9rohorss\u00e9rie de la Revue d\u2019\u00e9thique et de la th\u00e9ologie morale, 8 nov.2015,\u00a0<a href=\"http:\/\/orthodoxie.com\/recension-homme-perfectible-homme-augmente-un-numero-hors-serie-de-la-revue-dethique-et-de-theologie-morale\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/orthodoxie.com\/recension-homme-perfectible-homme-augmente-un-numero-hors-serie-de-la-revue-dethique-et-de-theologie-morale<\/a><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20417\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"17\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20417\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Luna Martie: Un calendar al con\u0219tiin\u021bei \u0219i spiritualit\u0103\u021bii. Analiza zilelor interna\u021bionale din luna martie dedicate drepturilor omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20417\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"17\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20417\"><p>De\u0219i dedicat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional celebr\u0103rii drepturilor femeii, luna martie reune\u0219te multiple evenimente recunoscute, la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, ca instrumente de con\u0219tientizare \u0219i sensibilizare a mentalului colectiv \u00een direc\u021bia asigur\u0103rii valorilor umaniste precum egalitate \u0219i nediscriminare, solidaritate, coeziune social\u0103.<\/p><p>Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite, urmare a propunerilor avansate de agen\u021biile specializate \u0219i prin rezolu\u021bii adoptate de Adunarea General\u0103, identific\u0103\u00a0<em>zile interna\u021bionale\u00a0<\/em>av\u00e2nd ca obiect marcarea unor evenimente remarcabile care aduc \u00een discu\u021bie protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor omului \u0219i angajeaz\u0103 resursele \u0219i voin\u021ba politic\u0103 a statelor.<\/p><p>Obiectivul stabilirii zilelor interna\u021bionale destinate celebr\u0103rii unor subiecte tematice din domeniul drepturilor omului este str\u00e2ns legat de crearea unei culturi a drepturilor omului prin utilizarea\u00a0<em>educa\u021biei\u00a0<\/em>ca principal instrument de ac\u021biune. Schimbarea mentalului colectiv \u00een sensul recept\u0103rii drepturilor omului este posibil\u0103 prin formarea adecvat\u0103 a personalit\u0103\u021bii umane \u00een sensul realiz\u0103rii educa\u021biei pentru drepturile omului.<\/p><p>\u00cen condi\u021biile care vectorii de informare de orice fel acord\u0103, din p\u0103cate, pu\u021bin\u0103 aten\u021bie disemin\u0103rii generoaselor idei \u0219i apeluri la ac\u021biuni concertate ce au stat la stabilirea zilelor interna\u021bionale dedicate drepturilor omului, consider\u0103m util\u0103 prezentarea lor\u00a0 succint\u0103 \u00een cuprinsul acestui articol.<\/p><p>***<\/p><p><strong>1.<\/strong>\u00a0Luna martie a debutat cu celebrarea, la data de 1 martie, a\u00a0<strong><em>Zilei interna\u021bionale a toleran\u021bei 0 pentru discriminare<\/em>,<\/strong>\u00a0ONU subliniind \u00een contextul anului 2021, conexiunea implicit\u0103 dintre aceasta \u0219i prevenirea \u0219i combaterea infect\u0103rii cu virusul HIV (Virusul Imunodeficien\u021bei Umane). Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 rezid\u0103, \u00een opinia exper\u021bilor ONU \u00een faptul c\u0103 discriminarea genereaz\u0103 fenomenul excluderii \u0219i marginaliz\u0103rii sociale, cre\u00e2nd \u0219i accentu\u00e2nd inegalit\u0103\u021bile sociale. Astfel, \u00een rela\u021bia dintre discriminare \u0219i inegalitate, prevenirea \u0219i combaterea marginaliz\u0103rii sociale este esen\u021bial\u0103 mai ales \u00een privin\u021ba persoanelor suferinde de SIDA (sindromul imunodeficien\u021bei umane dob\u00e2ndite). Constituind o realitate social\u0103 care afecteaz\u0103 domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i drepturile conexe acestuia \u0219i marc\u00e2nd preocup\u0103rile comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale \u00eentr-o pondere mai semnificativ\u0103 dec\u00e2t alte afec\u021biuni, SIDA a determinat crearea, de c\u0103tre OMS \u0219i al\u021bi actori relevan\u021bi ai ONU, a unor scenarii de ac\u021biune \u2013susceptibile a fi aduse \u00een discu\u021bie pe coordonatele crizei sanitare actuale. \u00cen cuvintele exper\u021bilor ONU,\u00a0<em>este esen\u021bial pentru a pune cap\u0103t SIDA, combaterea inegalit\u0103\u021bilor \u2013aspect care va promova, de asemenea, drepturile omului \u00een favoarea persoanelor care tr\u0103iesc cu HIV, va spori capacitatea societ\u0103\u021bilor s\u0103 \u00eenving\u0103 COVID-19 \u0219i alte pandemii \u0219i va sprijini redresarea economic\u0103 \u0219i stabilitatea mondial\u0103.<\/em>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Cu ocazia Zilei interna\u021bionale a toleran\u021bei 0 pentru discriminare, ONU reitereaz\u0103 necesitatea abord\u0103rii globale a fenomenului discrimin\u0103rii, subliniind relevan\u021ba m\u0103surilor integrative pentru ob\u021binerea acestui obiectiv: (1) toate legisla\u021biile discriminatorii, stigmatizante \u0219i punitive care vizeaz\u0103 popula\u021biile marginalizate \u0219i minoritare se impun a fi abrogate; (2) toate legile care discrimineaz\u0103 femeile vor fi supuse abrog\u0103rii, fiind oportun\u0103 introducerea de politici \u0219i programe de combatere a discrimin\u0103rii de gen; (3) se impun m\u0103suri de garantare a finaliz\u0103rii studiilor universitare, cu un accent special pe posibilitatea finaliz\u0103rii educa\u021biei de c\u0103tre fete. Ac\u021biunile responsabile din partea statelor implic\u0103\u00a0 cre\u0219terea investi\u021biilor \u00een \u0219colarizare \u0219i eliminarea taxelor \u0219colare; (4) sistemele de protec\u021bie social\u0103, inclusiv indemniza\u021biile pentru copii, indemniza\u021biile de \u0219omaj ar trebui extinse; (5) datoria interna\u021bional\u0103 ar trebui restructurat\u0103 prin colaborarea cu debitorii \u0219i creditorii \u0219i ar trebui stabilit un sistem echitabil de arbitraj etc.<\/p><p><strong>2. Ziua Interna\u021bional\u0103 a Drepturilor Femeii<\/strong>\u00a0a fost recunoscut\u0103 de Partidul Socialist American pe fondul accentu\u0103rii mi\u0219c\u0103rii pentru drepturi sociale, fiind s\u0103rb\u0103torit\u0103 la nivel mondial la data de 28 februarie 1908 cu ocazia protestului feminin \u00eempotriva condi\u021biilor de munc\u0103 neadecvate desf\u0103\u0219urat la New York. Acceptarea formal\u0103 a Zilei Interna\u021bionale a Femeii (8 martie) s-a produs ulterior, odat\u0103 cu recunoa\u0219terea, de c\u0103tre ONU, a Anului Interna\u021bional al Femeii (1975). La momentul celebr\u0103rii Anului Interna\u021bional al Femeii, \u00een Mexic are loc Prima Conferin\u021b\u0103 Mondial\u0103 asupra Femeilor \u2013moment \u00een care este lansat Planul mondial de ac\u021biune pe 10 ani pentru promovarea femeilor. Ulterior, Adunarea General\u0103 a ONU proclam\u0103 1976-1985 Deceniul Na\u021biunilor Unite pentru femei: egalitate, dezvoltare \u0219i pace pentru implementarea planului de ac\u021biune.<\/p><p>\u00cen acest an, Ziua Interna\u021bional\u0103 a Femeii abordeaz\u0103 o tematic\u0103 ce contextualizeaz\u0103 at\u00e2t provoc\u0103rile generate de pandemia COVID-19 c\u00e2t \u0219i necesitatea promov\u0103rii egalit\u0103\u021bii de gen \u00een procesul decizional cu scopul asigur\u0103rii unui management responsabil \u00een condi\u021biile crizei sanitare. Sub sloganul\u00a0<em>Femeile \u00een pozi\u021bii de conducere: realizarea unui viitor egal \u00eentr-o lume COVID-19<\/em>\u00a0exper\u021bii ONU au subliniat necesitatea promov\u0103rii egalit\u0103\u021bii de gen \u00een toate domeniile vie\u021bii publice \u0219i dezvoltarea de strategii pentru a concilia sarcinile din via\u021ba profesional\u0103 \u0219i din via\u021ba privat\u0103 a femeilor.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p><strong>3.<\/strong>\u00a0Origin\u00e2ndu-se \u00eentr-o stare spiritual\u0103 care marcheaz\u0103 c\u0103utarea existen\u021bial\u0103 a tuturor fiin\u021belor umane,\u00a0<em>fericirea\u00a0\u00a0<\/em>\u00a0a fost recunoscut\u0103 \u00een mod oficial de ONU prin Rezolu\u021bia nr. 66\/281 din data de 12 iulie 2012. Documentul p\u0103streaz\u0103 valen\u021bele spirituale ale fericirii \u00eens\u0103 se concentreaz\u0103 pe dimensiunea economic\u0103 susceptibil\u0103 s\u0103 determine fericirea la nivel uman. Astfel, rezolu\u021bia Adun\u0103rii Generale a ONU re\u021bine\u00a0<em>in expresis\u00a0<\/em>relevan\u021ba fericirii \u0219i a bun\u0103st\u0103rii ca obiective \u0219i aspira\u021bii universale \u00een via\u021ba fiin\u021belor umane din \u00eentreaga lume \u0219i importan\u021ba recunoa\u0219terii lor \u00een obiectivele politicii publice, recunosc\u00e2nd, de asemenea, necesitatea unei abordari incluzive, echitabile \u0219i echilibrate a cre\u0219terii economice care promoveaz\u0103 dezvoltarea durabil\u0103, eradicarea s\u0103r\u0103ciei, fericirea \u0219i bun\u0103starea tuturor popoarelor. De asemenea, prin Rezolu\u021bia nr. 66\/281 data de 20 martie este proclamat\u0103\u00a0<strong>Ziua interna\u021bional\u0103 a Fericirii<\/strong>\u00a0\u0219i, corelativ, sunt invitate toate statele membre ale sistemului Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, alte organiza\u021bii interna\u021bionale \u0219i regionale precum \u0219i societatea civil\u0103, organiza\u021biile nonguvernamentale \u0219i indivizii s\u0103 respecte Ziua Interna\u021bional\u0103 a Fericirii \u00eentr-un mod adecvat, inclusiv prin educa\u021bie \u0219i activit\u0103\u021bi de sensibilizare a publicului.<\/p><p>Primele ac\u021biuni de con\u0219tientizare \u00een domeniul protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii valorii fericirii au fost ini\u021biate, la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, de Regatul Bhutanului \u2013 stat care a adoptat ca obiectiv na\u021bional, \u00eenc\u0103 din anii 1970, reflectarea fericirii na\u021bionale brute \u00een produsul intern brut. Pe acest fond, Regatul Bhutan a ini\u021biat, \u00een timpul celei de-a 66-a sesiuni a Adun\u0103rii Generale a ONU, dezbaterea \u201dFericirea \u0219i bun\u0103starea: definirea unei noi paradigme economice\u201d \u2013aspect evocat \u00een cuprinsul Rezolu\u021biei nr. 65\/309 av\u00e2nd titlul\u00a0<em>Fericirea: c\u0103tre o abordare holistic\u0103 a dezvolt\u0103rii,\u00a0<\/em>adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 ONU la data de 19 iulie 2011 \u2013 \u00een perspectiva Rezolu\u021biei nr. 66\/281 din\u00a0 data de 12 iulie 2012 care prescria Ziua Interna\u021bional\u0103 a Fericirii.<\/p><p>La nivel interna\u021bional, \u00eensu\u0219irea abord\u0103rii economice a c\u0103ut\u0103rii fericirii, din perspectiva asigur\u0103rii dezvolt\u0103rii \u0219i bun\u0103st\u0103rii umane este datorat\u0103 viziunii asiatice asupra conceptului, Regatul Bhutanului men\u021bion\u00e2nd \u00een Constitu\u021bia sa conceptul inovator al\u00a0<em>fericirii na\u021bionale brute (FNB) : Statul se va str\u0103dui s\u0103 promoveze acele condi\u021bii care vor permite urm\u0103rirea Fericirii Na\u021bionale Brute.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0Inspirat de preceptele budiste, conceptul FNB este un instrument de cuantificare a aspira\u021biei poporului c\u0103tre atingerea nivelului maximal al bun\u0103st\u0103rii, transform\u00e2ndu-se, \u00een evolu\u021bia sa, \u00eentr-un instrument de guvernare. \u00cen doctrina constitu\u021bional\u0103, FNB este studiat \u00een rela\u021bie cu urm\u0103toarele sfere de ac\u021biune statal\u0103: (1) dezvoltare socio-economic\u0103 durabil\u0103 \u0219i echitabil\u0103; (2) conservarea mediului; (3) conservarea \u0219i promovarea culturii; (4) buna guvernare. Cele 4 direc\u021bii de ac\u021biune sunt micro-organizate \u00een func\u021bie de 9 domenii relevante ale vie\u021bii individului \u00een societate: bun\u0103starea psihologic\u0103, s\u0103n\u0103tatea, modul de utilizare\/gestionare a timpului, educa\u021bia, diversitatea cultural\u0103 \u0219i rezilien\u021ba, buna guvernare, vitalitatea comunit\u0103\u021bii, diversitatea \u0219i rezisten\u021ba ecologic\u0103, \u00a0standardele de via\u021b\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p><strong>4.<\/strong>\u00a0Av\u00e2nd ca punct de plecare incidentul produs la data de 21 martie 1960 Sharpeville, Africa de Sud const\u00e2nd \u00een uciderea a 69 de persoane de c\u0103tre for\u021bele de poli\u021bie locale \u00een contextul demonstra\u021biilor pa\u0219nice \u00eempotriva adopt\u0103rii legilor apartheidului,\u00a0<strong>Ziua Interna\u021bional\u0103 pentru Eliminarea Discrimin\u0103rii Rasiale<\/strong>\u00a0(celebrat\u0103 anual la data de 21 martie \u00een scopul comemor\u0103rii masacrului de la Sharpeville) a cunoscut un traseu sinuos p\u00e2n\u0103 la ob\u021binerea recunoa\u0219terii oficiale din partea comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale. Galvanizarea maselor din Africa de Sud a fost determinat\u0103 de adoptarea unui pachet legislativ restrictiv, care fundamenta apartheidul \u2013 \u00een\u021beles ca sistem de separare bazat pe criteriul rasial, implementat de guvernele minoritare albe asupra popula\u021biei majoritare de culoare din Africa de Sud care consta \u00een segregarea raselor \u00een toate domeniile vie\u021bii sociale \u0219i acordarea unei pozi\u021bii sociale subordonate rasei negroide prin negarea (pe cale de politici publice \u0219i legislative) a drepturilor fundamentale. Legile apartheidului stabileau separarea popula\u021biei \u00een func\u021bie de criteriul rasial, instituind un sistem de documente de c\u0103l\u0103torie pentru a verifica mobilitatea persoanelor de culoare \u0219i persoanelor albe, scopul final const\u00e2nd \u00een reconfigurarea distribu\u021biei geografice a persoanelor \u00een func\u021bie de ras\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t persoanele de culoare s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtate din zonele destinate persoanelor albe.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a><\/p><p>Prin Rezolu\u021bia nr. 2142<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0a fost proclamat\u0103 data de 21 martie ca Ziua Interna\u021bional\u0103 privind Eliminarea Discrimin\u0103rii Rasiale, subliniindu-se rolul educa\u021biei \u0219i culturii \u00een prevenirea \u0219i combaterea credin\u021belor eronate care promoveaz\u0103 superioritatea\/inferioritatea unei anumit rase, men\u021bin\u00e2nd un fond conflictual, apt s\u0103 determine resurgen\u021ba guvern\u0103rilor de tip apartheid.<\/p><p>Preocup\u0103rile comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii discrimin\u0103rii rasiale au fost reluate \u0219i aprofundate prin\u00a0<em>Rezolu\u021bia nr. 74\/137 adoptat\u0103 la data de 18 decembrie 2019 de Adunarea General\u0103 a ONU<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>. Con\u0219tientiz\u00e2nd relevan\u021ba Conven\u021biei ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial\u0103 prin con\u021binutul \u0219i adresabilitatea unice, aceast\u0103 rezolu\u021bie eviden\u021biaz\u0103 dou\u0103 categorii de ac\u021biuni pe care le recomand\u0103 Statelor P\u0103r\u021bi la Conven\u021bie: (1) efectuarea unei declara\u021bii \u00een acord cu prevederile articolului 14 al Conven\u021biei astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie facilitat\u0103 procedura de aderare la mecanismul de protec\u021bie al Comitetului pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial\u0103; (2) retragerea rezervelor care sunt incompatibile cu obiectul \u0219i scopul Conven\u021biei, respectiv cu dispozi\u021biile articolului 4 din Conven\u021bie \u00een temeiul c\u0103rora Statele P\u0103r\u021bi se oblig\u0103 s\u0103 condamne\u00a0\u00a0<em>orice propagand\u0103 \u015fi orice organiza\u0163ii care se inspir\u0103 din idei sau teorii bazate pe superioritatea unei rase sau unui grup de persoane de o anumit\u0103 culoare sau de o anumit\u0103 origine etnic\u0103, sau care pretind s\u0103 justifice sau s\u0103 \u00eencurajeze orice form\u0103 de ur\u0103 \u015fi de discriminare rasial\u0103 \u015fi se angajeaz\u0103 s\u0103 adopte de \u00eendat\u0103 m\u0103suri pozitive menite s\u0103 elimine orice incitare la o astfel de discriminare sau orice acte de discriminare.<\/em><\/p><p>Rezolu\u021bia consolideaz\u0103 rolul Raportorului Special al Consiliului Drepturilor Omului cu privire la formele contemporane de rasism, discriminare rasial\u0103, xenofobie \u0219i intoleran\u021b\u0103, specific\u00e2nd necesitatea de abordare a formelor contemporane rasism, discriminare rasial\u0103, xenofobie \u0219i intoleran\u021b\u0103 conexe acestora \u00eentruc\u00e2t doar prin promovarea unor modele interna\u021bionale de mecanisme apte s\u0103 contribuie la eradicarea discrimin\u0103rii rasiale poate fi creat contextul favorabil men\u021binerii p\u0103cii \u0219i dialogului \u00eentre popoare.<\/p><p><strong>5.<\/strong>\u00a021 martie este marcat\u0103, de asemenea, ca fiind\u00a0<strong>Ziua Interna\u021bional\u0103 a Poeziei<\/strong>\u00a0\u2013 celebrare instituit\u0103 \u00een cadrul celei de-a 30-a sesiuni UNESCO care a avut loc la Paris \u00een anul 1999, urm\u0103rindu-se obiectivul de consolidare a diversit\u0103\u021bii lingvistice prin expresia poetic\u0103 \u0219i de a revitaliza limbile pe cale de dispari\u021bie prin diseminarea acestora \u00een cadrul comunit\u0103\u021bilor de apartenen\u021b\u0103. Dat fiind faptul c\u0103 p\u0103strarea particularit\u0103\u021bilor spirituale ale popoarelor lumii implic\u0103 conservarea valorilor culturale \u0219i artistice dintre care cele poetice ocup\u0103 un loc aparte, exper\u021bii ONU au instituit data de 21 martie ca Ziua Interna\u021bional\u0103 a Poeziei \u00een vederea asigur\u0103rii premiselor necesare pentru revenirea la tradi\u021bia oral\u0103 a recitalurilor de poezie, pentru restabilirea unui dialog \u00eentre poezie \u0219i celelalte arte precum teatrul, dansul, muzica \u0219i pictura. De asemenea, se impune crearea \u0219i atribuirea unei imagini atractive artei poetice, de natur\u0103 s\u0103 nu mai fie asociat\u0103 cu manifest\u0103rile artistice desuete ci s\u0103 fie conceptualizat\u0103 ca o form\u0103 vibrant\u0103 \u0219i actual\u0103 de expresie a spiritului uman-apt\u0103 s\u0103 sensibilizeze con\u0219tiin\u021be \u0219i s\u0103 creeze pun\u021bi de comunicare.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p><strong>6.<\/strong>\u00a0Pe filonul sensibiliz\u0103rii publicului larg c\u0103tre respectarea valorilor umaniste se \u00eenscrie \u0219i\u00a0<strong>Ziua Interna\u021bional\u0103 a Nowruz<\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>, marcat\u0103 pe data de 21 martie, proclamat\u0103 prin Rezolu\u021bia Adun\u0103rii Generale a ONU nr. 64\/253<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0ca urmare a unei puternice campanii de sus\u021binere ini\u021biat\u0103 de statele care au \u00een comun s\u0103rb\u0103toarea Nowruz (Afganistan, Azerbaidjan, Albania, Fosta Republic\u0103 Iugoslav\u0103 a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, K\u00e2rg\u00e2zstan, Tadjikistan, Turcia \u0219i Turkmenistan).<\/p><p>Partea de incipit a Rezolu\u021biei nr. 64\/253 subliniaz\u0103 c\u0103 toate culturile \u0219i civiliza\u021biile contribuie la \u00eembog\u0103\u021birea omenirii, fiind important\u0103 sensibilizarea publicului prin educa\u021bie, mass-media \u0219i activit\u0103\u021bi culturale pentru a \u00eencuraja cunoa\u0219terea culturilor na\u021bionale, a patrimoniului cultural mondial \u0219i diversitatea cultural\u0103, care sunt esen\u021biale pentru consolidarea p\u0103cii globale \u0219i punerea \u00een aplicare a cooper\u0103rii interna\u021bionale.<\/p><p>Av\u00e2nd ca pretext echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103, s\u0103rb\u0103toarea Nowruz\u00a0 este s\u0103rb\u0103torit\u0103 ca \u00eenceputul noului an de peste 300 de milioane de oameni din \u00eentreaga lume, av\u00e2nd o tradi\u021bie de peste 3.000 de ani \u00een Balcani, bazinul M\u0103rii Negre, Caucaz, Asia Central\u0103, Orientul Mijlociu etc.<\/p><p>Cu toate c\u0103 la nivel explicativ elementar, sensul primar al s\u0103rb\u0103torii Nowruz transpare \u00een mod facil, semnifica\u021biile sale culturale sunt plurivalente. Re\u021bin\u00e2nd elementele zoroastrismului, Nowruz evoc\u0103 purificarea omenirii prin foc, av\u00e2nd ca echivalent, conform calendarului solar iranian, prima zi a anului. Din punct de vedere etimologic, numele s\u0103rb\u0103torii este alc\u0103tuit din particulele nev \u2013 nou \u0219i ruz-zi, exprim\u00e2nd, simbolic, re\u00eennoirea. Aceasta din urm\u0103 trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sens extensiv, incluz\u00e2nd at\u00e2t \u00eenceputul fizic, material al naturii c\u00e2t \u0219i metamorfoz\u0103rile suferite de aceasta \u00een evolu\u021bia c\u0103tre o nou\u0103 identitate. Astfel, \u00een cultura popular\u0103, s\u0103rb\u0103toarea Nowruz este asociat\u0103 cu: prima zi din via\u021ba ve\u0219nic\u0103, triumful Binelui asupra R\u0103ului, ziua de na\u0219tere a califului Ali, cu ziua c\u0103s\u0103toriei sale cu Fatima, cu ziua \u00een care Dumnezeu a f\u0103cut ca ziua s\u0103 fie egal\u0103 cu noaptea sau cu ziua \u00een care a \u00eencetat potopul, iar arca lui Noe a ajuns pe uscat.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a><\/p><p><strong>7.<\/strong>\u00a0Ziua de 21 martie este destinat\u0103\u00a0<strong>Sindromului Down<\/strong>, atr\u0103g\u00e2ndu-se aten\u021bia asupra nevoii de solidarizare pentru cre\u0219terea calit\u0103\u021bii vie\u021bii persoanelor cu sindromul Down \u00een spiritul asigur\u0103rii deplinei integr\u0103ri a acestora \u00een societate. De\u0219i comunitatea interna\u021bional\u0103 s\u0103rb\u0103tore\u0219te la data de 3 decembrie Ziua Interna\u021bional\u0103 a Persoanelor cu Dizabilit\u0103\u021bi, statele membre ONU au resim\u021bit nevoia marc\u0103rii printr-o zi distinct\u0103 situa\u021bia persoanelor cu Sindromul Down, stabilind, prin Rezolu\u021bia nr. 66\/149<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0data de 21 martie ca Zi Interna\u021bional\u0103 a Sindromului Down. Fiind \u00eenscris \u00een r\u00e2ndul dizabilit\u0103\u021bilor, sindromul Down este clasificat, potrivit Rezolu\u021biei, ca un aranjament cromozomial natural care a fost \u00eentotdeauna o parte a condi\u021biei umane, exist\u0103 \u00een toate regiunile de pe glob \u0219i are ca rezultat frecvent efecte variabile asupra stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare, caracteristicilor fizice sau s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Spiritul dispozi\u021biilor Rezolu\u021biei nr. 66\/149 se menifest\u0103 prin promovarea toleran\u021bei fa\u021b\u0103 de persoanele suferinde de sindromul Down, recunosc\u00e2nd demnitatea inerent\u0103, valoarea \u0219i contribu\u021biile valoroase ale persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi intelectuale ca promotori ai bun\u0103st\u0103rii \u0219i diversit\u0103\u021bii comunit\u0103\u021bilor lor, precum \u0219i importan\u021ba autonomiei lor individuale \u0219i independen\u021bei, inclusiv a libert\u0103\u021bii de a face propriile alegeri.<\/p><p><strong>8<\/strong>. Pe aceea\u0219i linie a garant\u0103rii extensive a dreptului la s\u0103n\u0103tate se \u00eenscrie \u0219i celebrarea, la data de 24 martie, a\u00a0<strong>Zilei Interna\u021bionale a Tuberculozei<\/strong>. Aceast\u0103 atribuire calendaristic\u0103 decurge din faptul c\u0103, la 24 martie 1882, doctorul Robert Koch a descoperit bacteria care provoac\u0103 boala numit\u0103 tuberculoz\u0103, asigur\u00e2ndu-se astfel fundamentele medicale pentru diagnosticarea \u0219i vindecarea acestei boli. Scopul comemor\u0103rii anuale a acestei zile rezid\u0103 \u00een consolidarea eforturilor medicale \u00eentreprinse la nivel global \u00een scopul stop\u0103rii epidemiei de tuberculoz\u0103 \u0219i \u00een sensibilizarea publicului privitor la consecin\u021bele devastatoare asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, asupra efectelor sociale \u0219i economice ale acestei boli. Miza uman\u0103 a prevenirii \u0219i combaterii tuberculozei este semnificativ\u0103 dat fiind faptul c\u0103, potrivit statisticilor oficiale ale ONU zilnic 4500 de oameni \u00ee\u0219i pierd via\u021ba din cauza tuberculozei \u0219i aproape 30.000 de persoane se \u00eemboln\u0103vesc de tuberculoz\u0103. Eforturile globale de combatere a acestei boli au salvat aproximativ 54 de milioane de vie\u021bi din anul 2000 \u0219i au redus rata mortalit\u0103\u021bii av\u00e2nd aceast\u0103 etiologie cu 42%.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a><\/p><p><strong>9.<\/strong>\u00a0\u00cenc\u0103lc\u0103rile multiple ale drepturilor omului produse \u00een situa\u021bii vulnerabile precum conflictele armate pun \u00een discu\u021bie atingerea normelor de drept interna\u021bional umanitar prin acte particulare precum execu\u021biile sumare, dispari\u021biile for\u021bate, tortur\u0103. Lu\u00e2nd \u00een considerare conjuncturile extraordinare cristalizate la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale pe coordonatele conflictelor armate, comunitatea interna\u021bional\u0103 a decis, prin Rezolu\u021bia nr. 68\/165<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0declararea datei de 24 martie\u00a0<strong>Ziua Interna\u021bional\u0103 a Dreptului la Adev\u0103r \u00een ceea ce prive\u0219te \u00cenc\u0103lc\u0103rile Grave ale Drepturilor Omului \u0219i Demnitatea Victimelor<\/strong>. Rezolu\u021bia clarific\u0103 natura juridic\u0103 \u0219i modul de exercitare a dreptului la adev\u0103r, men\u021bion\u00e2nd \u00een mod expres c\u0103, dreptul la adev\u0103r poate fi caracterizat diferit \u00een unele sisteme juridice precum dreptul de a avea acces la informa\u021bii sau dreptul de a fi informat sau precum libertatea de a primi \u0219i transmite informa\u021bii; \u00een cazurile de \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave ale drepturilor omului \u0219i ale dreptului umanitar interna\u021bional se impune studierea corela\u021biilor dintre dreptul la adev\u0103r, dreptul la acces la justi\u021bie, dreptul de a ob\u021bine o remediere efectiv\u0103 \u0219i la repara\u021bii precum \u0219i alte drepturi relevante ale omului. \u00cen mod esen\u021bial, dreptul la adev\u0103r se manifest\u0103 \u00een totalitatea dimensiunilor sale adiacente (dreptul publicului larg de a avea acces, \u00een m\u0103sura \u00een care este posibil, la informa\u021bii cu privire la ac\u021biunile \u0219i procesele guvernamentale care au ca obiect drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale cet\u0103\u021benilor) \u00een contextul societ\u0103\u021bilor democratice, rezolu\u021bia recunosc\u00e2nd rolul fundamental al societ\u0103\u021bii civile, prin angajarea, sus\u021binerea \u0219i participarea acesteia la procesele decizionale, \u00een promovare \u0219i realizarea con\u021binutului dreptului la adev\u0103r.<\/p><p>Ziua Interna\u021bional\u0103 a Dreptului la Adev\u0103r a fost instituit\u0103 cu scopul comemor\u0103rii, \u00een fiecare an, pe data de 24 martie, a decesului arhiepiscopului catolic din El Salvador \u00d3scar Arnulfo Romero y Gald\u00e1mez. Acesta a fost victima unui atentat organizat de mi\u0219c\u0103rile armate rebele guvern\u0103rii din cauza activit\u0103\u021bii religioase desf\u0103\u0219urat\u0103 de acesta prin care promova principiile justi\u021biei sociale \u0219i din cauza criticilor adresate regimului dictatorial al juntelor militare. Datorit\u0103 prodigioasei activit\u0103\u021bi \u00een domeniul p\u0103cii \u0219i al drepturilor omului, \u00d3scar Arnulfo Romero y Gald\u00e1mez a fost beatificat \u0219i ulterior sanctificat la data de 14 octombrie 2018.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a><\/p><p>Fiind \u00eenscris \u00een categoria drepturilor inalienabile ale omului, dreptul la adev\u0103r este indivizibil legat de dreptul de a cunoa\u0219te \u00een mod clar \u0219i transparent coordonatele pe care s-au desf\u0103\u0219urat principalele evenimente ce au marcat \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului la nivel interna\u021bional. \u00cen coresponden\u021b\u0103 direct\u0103 cu acest drept este plasat\u0103 obliga\u021bia statului de a organiza arhive \u0219i de a p\u0103stra \u00eenregistr\u0103ri privind \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave ale drepturilor omului \u0219i de a organiza programe privind protec\u021bia martorilor \u0219i a altor persoane implicate \u00een procese legate de astfel de \u00eenc\u0103lc\u0103ri. Omagiul adus de autorit\u0103\u021bi cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi Zilei Interna\u021bionale a Adev\u0103rului este bivalent: (1) pe de o parte este subliniat\u0103 relevan\u021ba promov\u0103rii judec\u0103\u021bii corecte \u0219i drepte cu finalitatea afl\u0103rii adev\u0103rului; (2) pe de alt\u0103 parte se urm\u0103re\u0219te recunoa\u0219terea eforturilor depuse de victimele viol\u0103rilor sistematice ale drepturilor omului \u0219i cinstirea memoriei acestora.<\/p><p><strong>10.<\/strong>\u00a0\u00cen str\u00e2ns\u0103 conexiune ideatic\u0103 \u0219i axiologic\u0103 cu data de 21 martie care marcheaz\u0103 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Elimin\u0103rii Discrimin\u0103rii Rasiale, este s\u0103rb\u0103torit\u0103, la data de\u00a0<strong>25 martie, Ziua Interna\u021bional\u0103 a Comemor\u0103rii Victimelor Sclaviei \u0219i ale Traficului Transatlantic de Sclavi<\/strong>. Recunosc\u00e2nd c\u0103 traficul transatlantic cu sclavi a constituit cea mai ampl\u0103 \u0219i inuman\u0103 manifestare a migra\u021biei for\u021bate din istoria omenirii, ONU atrage aten\u021bia, cu ocazia comemor\u0103rii acestei zile interna\u021bionale, asupra contextului nociv \u00een care s-a produs acest fenomen, determin\u00e2nd multiple \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului :\u00a0<em>Exodul extins de africani s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een multe zone ale lumii pe o perioad\u0103 de 400 de ani \u0219i a fost f\u0103r\u0103 precedent \u00een analele istoriei umane documentate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Ca rezultat direct al comer\u021bului transatlantic cu sclavi, cea mai mare mi\u0219care a africanilor a fost c\u0103tre America \u2013 96% din captivii de pe coastele africane ajung\u00e2nd pe nave de sclavi din porturile din America de Sud \u0219i Insulele Caraibelor. Din \u00a0anul 1501 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1830, patru africani au traversat Atlanticul pentru fiecare european, f\u0103c\u00e2nd demografia Americii din acea epoc\u0103 mai degrab\u0103 o extensie a diasporei africane dec\u00e2t una european\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[16]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Instituirea Zilei Interna\u021bionale a Comemor\u0103rii Victimelor Sclaviei \u0219i ale Traficului Transatlantic cu sclavi prin Rezolu\u021bia nr. 62\/122<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0a fost reglementat\u0103, conform dispozi\u021biilor acesteia ca o completare a Zilei interna\u021bionale existente pentru comemorarea comer\u021bului cu sclavi \u0219i abolirea acestuia. Rezolu\u021bia abordeaz\u0103 necesitatea comemor\u0103rii acestei Zile Interna\u021bionale prin prisma modific\u0103rii tiparelor mentale \u0219i comportamentale umane \u00een sensul \u00eendep\u0103rt\u0103rii indivizilor de la segregare \u0219i al orient\u0103rii acestora c\u0103tre incluziune \u0219i solidaritate. Formularea Rezolu\u021biei este elocvent\u0103:\u00a0<em>Se solicit\u0103 Secretarului General, \u00een colaborare \u0219i pe baza lucr\u0103rilor \u00eentreprinse de Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite pentru Educa\u021bie, \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Cultur\u0103, inclusiv Proiectul Ruta Sclavilor, s\u0103 stabileasc\u0103 un program de sensibilizare educa\u021bional\u0103 pentru a mobiliza, inter alia, institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i societatea civil\u0103 pe tema amintirii traficului \u0219i sclaviei transatlantice de sclavi, pentru a inculca genera\u021biilor viitoare cauzele, consecin\u021bele \u0219i lec\u021biile desprinse din comer\u021bul transatlantic cu sclavi \u0219i pentru a comunica pericolele rasismului \u0219i prejudec\u0103\u021bilor<\/em>.<\/p><p><strong>11.<\/strong>\u00a0Data de 25 martie este, de asemenea, recunoscut\u0103 \u0219i s\u0103rb\u0103torit\u0103 sub semnul solidarit\u0103\u021bii cu membrii personalului ONU r\u0103ni\u021bi sau disp\u0103ru\u021bi \u00een conflicte armate.\u00a0<strong>Ziua Interna\u021bional\u0103 a Solidarit\u0103\u021bii cu Membrii Personalului Re\u021binu\u021bi \u0219i Disp\u0103ru\u021bi\u00a0<\/strong>marcheaz\u0103 r\u0103pirea, \u00eentr-un conflict armat desf\u0103\u0219urat pe parcursul anului 1985, a fostului jurnalist, Alec Collett, care lucra, la epoca faptelor, pentru Agen\u021bia Na\u021biunilor Unite pentru Refugia\u021bii Palestinieni din Orientul Apropiat. \u00cen contextul intensific\u0103rii atacurilor \u00eendreptate \u00eempotriva Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, aceast\u0103 zi interna\u021bional\u0103 are ca scop asigurarea unei platforme coerente \u00een sensul mobiliz\u0103rii de ac\u021biuni pentru a ob\u021bine justi\u021bia social\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu membrii ONU angaja\u021bi \u00een zone de conflict.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a><\/p><p>Prin Rezolu\u021bia nr. 49\/59<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0comunitatea interna\u021bional\u0103 adopt\u0103 Conven\u021bia cu privire la Siguran\u021ba Membrilor Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite \u0219i a Personalului Asociat \u2013 document juridic constr\u00e2ng\u0103tor care clarific\u0103 cadrul conceptual incident \u00een materie (membri de personal ai ONU, personalul asociat ONU, opera\u021biuni de \u00eendeplinire a mandatului ONU) \u0219i stabile\u0219te obliga\u021bia de a asigura siguran\u021ba membrilor ONU \u0219i a personalului asociat (articolul 7), obliga\u021bia de a elibera \u0219i returna membrii ONU sau personalul asociat capturat sau de\u021binut (articolul 8) precum \u0219i crimele \u00eendreptate \u00eempotriva membrilor ONU \u0219i \u00eempotriva personalului asociat (articolul 9).<\/p><p>De asemenea, \u00een vederea asigur\u0103rii predictibilit\u0103\u021bii \u0219i clarit\u0103\u021bii procedurilor, Conven\u021bia reglementeaz\u0103 m\u0103suri de preven\u021bie a crimelor \u00eendreptate \u00eempotriva personalului ONU (articolul 11), proceduri aplicabile \u00een caz de investigare \u0219i de judecare a crimelor \u00eendreptate \u00eempotriva personalului ONU (articolele 14-19).<\/p><p>\u00cen completarea dispozi\u021biilor Conven\u021biei, prin Rezolu\u021bia nr. 60\/158<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0a fost adoptat Protocolul Op\u021bional la Conven\u021bia cu privire la Siguran\u021ba Membrilor Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite \u0219i a Personalului Asociat. Protocolul extinde sfera opera\u021biunilor care fac obiectul de reglementare al dispozi\u021biilor sale \u0219i ale Conven\u021biei stabilind, sub denumirea marginal\u0103\u00a0<em>Aplicarea Conven\u021biei la opera\u021biunile Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<\/em>\u00a0urm\u0103toarele : acordarea de asisten\u021b\u0103 umanitar\u0103, politic\u0103 sau de dezvoltare \u00een construirea p\u0103cii sau acordarea asisten\u021bei umanitare de urgen\u021b\u0103.<\/p><p><strong>12.<\/strong>\u00a0Urm\u0103rind\u00a0<em>prezervarea mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/em>\u2013 ca resurs\u0103 comun\u0103 central\u0103 pentru asigurarea exercit\u0103rii drepturilor fundamentale ale omului-, ONU consacr\u0103, \u00een calendarul lunii martie o serie de zile interna\u021bionale circumscrise acestui obiectiv major : Ziua Mondial\u0103 a Faunei S\u0103lbatice (3 martie); Ziua Interna\u021bional\u0103 a P\u0103durilor (21 martie), Ziua Mondial\u0103 a Apei (22 martie), Ziua Mondial\u0103 a Meteorologiei (23 martie).<\/p><p>Proclamat\u0103 la data de 20 decembrie 2013, \u00een cadrul celei de-a 68-a sesiune a Adun\u0103rii Generale a ONU, cu ocazia semn\u0103rii Conven\u021biei ONU privind comer\u021bul interna\u021bional cu specii pe cale de dispari\u021bie a faunei \u0219i florei s\u0103lbatice,\u00a0<strong>Ziua Mondial\u0103 a Faunei S\u0103lbatice<\/strong>\u00a0reprezint\u0103 evenimentul global cel mai important dedicat protec\u021biei faunei \u0219i florei s\u0103lbatice \u0219i solu\u021bion\u0103rii problemelor adiacente acestora. \u00cen acord cu obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabil\u0103 1 (eradicarea s\u0103r\u0103ciei), 12 (consum \u0219i produc\u021bie responsabile), 13 (ac\u021biune climatic\u0103) \u0219i 15 (via\u021ba terestr\u0103), Ziua Mondial\u0103 a Faunei S\u0103lbatice a fost celebrat\u0103 \u00een anul 2021 sub tematica\u00a0<em>P\u0103duri \u0219i mijloace de trai: sus\u021binerea oamenilor \u0219i a planetei<\/em>\u00a0ca modalitate de a eviden\u021bia rolul central al p\u0103durilor, al speciilor forestiere \u0219i al ecosistemelor \u00een sus\u021binerea comunit\u0103\u021bilor indigene, a zonele \u00eemp\u0103durite \u0219i a zonelor adiacente p\u0103durii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Conexiunea dintre protec\u021bia p\u0103durilor, asigurarea drepturilor popula\u021biilor indigene \u0219i a comunit\u0103\u021bilor locale este explicitat\u0103 de exper\u021bii ONU prin sublinierea faptului c\u0103 rela\u021bionarea primar\u0103 dintre indivizi, mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i fauna s\u0103lbatic\u0103 decurge din acomodarea comunit\u0103\u021bilor indigene la condi\u021biile faunei locale; 28% din suprafa\u021ba terestr\u0103 a lumii este administrat\u0103 \u00een prezent de popoarele indigene care, prin modul de adaptare la particularit\u0103\u021bile florei \u0219i faunei, \u00ee\u0219i exercit\u0103 dreptul la identitate cultural\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a><\/p><p>Urm\u0103rind coordonatele consolid\u0103rii protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor, prin Rezolu\u021bia nr.67\/200<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>, Adunarea General\u0103 a ONU proclam\u0103 data de 21 martie\u00a0<strong>Ziua Interna\u021bional\u0103 a P\u0103durilor,\u00a0<\/strong>subliniind nevoia de cre\u0219tere a gradului de con\u0219tientizare la toate nivelurile, pentru a consolida gestionarea durabil\u0103, conservarea \u0219i dezvoltarea durabil\u0103 a tuturor tipurilor de p\u0103duri \u0219i copaci \u00een afara p\u0103durilor \u00een beneficiul genera\u021biilor actuale \u0219i viitoare.<\/p><p>Manifestarea pandemiei COVID-19 a transformat accesul la ap\u0103 \u00eentr-un subiect central pentru discursul drepturilor omului deoarece igienizarea permanent\u0103 constituie principalul instrument \u00een ac\u021biunile de prevenire \u0219i combatere a infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2. Aten\u021bia acordat\u0103 problemei apei la nivel mondial nu este de resurgen\u021b\u0103 recent\u0103: \u00een cadrul Conferin\u021bei Na\u021biunilor Unite privind mediul \u0219i dezvoltarea desf\u0103\u0219urat\u0103 la Rio de Janeiro \u00een anul 1992, Adunarea General\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite a adoptat o rezolu\u021bie prin care 22 martie a fiec\u0103rui an a fost declarat\u0103\u00a0<strong>Ziua Mondial\u0103 a Apei<\/strong>, celebrat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu anul 1993. Pentru anul 2020, tematica aleas\u0103 \u00een scopul celebr\u0103rii Zilei Mondiale a Apei prive\u0219te corela\u021bia dintre ap\u0103 \u0219i schimb\u0103rile climatice. ONU a subliniat c\u0103 prin adaptarea umanit\u0103\u021bii la efectele schimb\u0103rilor climatice produse asupra apei vom asigura realizarea dreptului la via\u021b\u0103 \u0219i la s\u0103n\u0103tate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a><\/p><p>Preocup\u0103rile ONU \u00een domeniul protec\u021biei mediului au fost reflectate inclusiv pe calea marc\u0103rii, \u00eenc\u0103 din anul 1961, a\u00a0<strong>Zilei Mondiale a Meteorologiei<\/strong>, care coincide, \u00een mod simbolic, cu data de 23 martie \u2013 ziua \u00een care a intrat \u00een vigoare Conven\u021bia Organiza\u021biei Mondiale a Meteorologiei. \u00cen anul 2021, tematica ce constituie obiectul Zilei Mondiale a Meteorologiei este\u00a0<em>Oceanul, Clima \u0219i Vremea,\u00a0<\/em>fiind recunoscut\u0103 importan\u021ba factorului oceanic \u00een influen\u021barea schimb\u0103rilor climatice. Conform cercet\u0103torilor ONU, oceanul este, de asemenea, un factor principal al economiei globale, sus\u021bin\u00e2nd peste 90% din comer\u021bul mondial \u0219i aproximativ 40% din activitatea umanit\u0103\u021bii \u2013 fapt care determin\u0103 relevan\u021ba studierii modului \u00een care oceanul afecteaz\u0103 atmosfera \u0219i ofer\u0103 o mare varietate de servicii marine, inclusiv sprijinirea managementului costier \u0219i siguran\u021ba maritim\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a><\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate \u00een publica\u021bia\u00a0<em>Zero Discrimination Day, 1 March 2021, End Inequalities,\u00a0<\/em>\u00a0accesibil\u0103 pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/www.unaids.org\/sites\/default\/files\/media_asset\/2021-zero-discrimination-brochure_en.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.unaids.org\/sites\/default\/files\/media_asset\/2021-zero-discrimination-brochure_en.pdf<\/a>, accesat la data de 8 martie 2021, ora 10:31 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic prin accesarea pe site-ului:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/womens-day\/background\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/womens-day\/background<\/a>, la data de 11 martie 2021, ora 21:54 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Constitu\u021bia Regatului Bhutan, Articolul 9, Principiile politicii statale, paragraful 2; textul integral al Constitu\u021biei este accesibil, \u00een format online, \u00een limba englez\u0103, la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/constitutii.files.wordpress.com\/2013\/02\/bt004en.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/constitutii.files.wordpress.com\/2013\/02\/bt004en.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Ura Karma, Alkire Sabina, Zangmo Tshoki, Wangdi Karma,\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.grossnationalhappiness.com\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/An%20Extensive%20Analysis%20of%20GNH%20Index.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>An Extensive Analysis of GNH Index<\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>Thimphu, Bhutan: The Centre for Bhutan Studies (May 2012).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Savage Michael,\u00a0<em>The imposition of pass laws on the African population in South Africa 1916\u20131984<\/em>, African Affairs Journal,\u00a0 85 (339): 181\u2013205 (April 1986).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Resolution no. 2142 (XXI) Elimination of all forms of racial discrimination.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Resolution no. 74\/137 adopted by the General Assembly on 18 December 2019,\u00a0<em>A global call for concrete action for the elimination of racism, racial discrimination, xenophobia and related intolerance and the comprehensive implementation of and follow-up to the Durban Declaration and Programme of Action<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului :\u00a0<a href=\"https:\/\/en.unesco.org\/commemorations\/worldpoetryday\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/world-poetry-day<\/a>, la data de 13 martie 2021, orele 20:43 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Termenul \u201dNowruz\u201d are asociate diverse formul\u0103ri \u0219i exprim\u0103ri \u00een func\u021bie de statul la care ne raport\u0103m (Novruz, Navruz, Nooruz, Nevruz, Nauryz) \u0219i desemneaz\u0103 \u201do zi nou\u0103\u201d, \u201dun nou \u00eenceput\u201d.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly on 23 February 2010 [without reference to a Main Committee (A\/64\/L.30\/Rev.2 and Add.1)] 64\/253, International Day of Nowruz,\u00a0<a href=\"https:\/\/undocs.org\/en\/A\/RES\/64\/253\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/undocs.org\/en\/A\/RES\/64\/253<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Bageacu Viorel,\u00a0<em>Noruz-Name<\/em>, Bucure\u0219ti, 2003, Editura Kriterion, p. 6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly on 19 December 2011 [on the report of the Third Committee (A\/66\/462\/Add.1)] 66\/149, World Down Syndrome Day,<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.un.org\/disabilities\/documents\/resolutions\/a_res_66_149.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/disabilities\/documents\/resolutions\/a_res_66_149.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.who.int\/campaigns\/world-tb-day\/2019\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.who.int\/campaigns\/world-tb-day\/2019<\/a>, la data de 14 martie 2021, orele 10:13 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly on 18 December 2013 [on the report of the Third Committee (A\/68\/456\/Add.2)] 68\/165, Right to the truth,\u00a0<a href=\"http:\/\/undocs.org\/A\/RES\/68\/165\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/undocs.org\/A\/RES\/68\/165<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Tom\u00e1s Calvo Buezas,\u00a0<em>El gigante dormido: El poder Hispano en los Estados Unidos<\/em>, Los Libros de la Catarata, 2006,\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Special:Referin%C8%9Be_%C3%AEn_c%C4%83r%C8%9Bi\/9788483192849\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">ISBN 9788483192849<\/a>, p. 54.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului :<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/events\/slaveryremembranceday\/background.shtml\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/events\/slaveryremembranceday\/background.shtml<\/a>, la data de 14 martie 2021, ora 8:16 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly on 17 December 2007 [without reference to a Main Committee (A\/62\/L.32 and Add.1)] 62\/122, Permanent memorial to and remembrance of the victims of slavery and the transatlantic slave trade,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/events\/slaveryremembranceday\/2010\/ga_resolution.shtml\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/events\/slaveryremembranceday\/2010\/ga_resolution.shtml<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/detained-staff-day\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/detained-staff-day<\/a>, la data de 14 martie 2021, orele 10:34 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly [on the report of the Sixth Committee (A\/49\/742)] 49\/59. Convention on the Safety of United Nations and Associated Personnel,\u00a0<a href=\"http:\/\/undocs.org\/A\/RES\/49\/59\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/undocs.org\/A\/RES\/49\/59<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Resolution 60\/158, Scope of legal protection under the Convention on the Safety of United Nations and Associated Personnel,\u00a0<a href=\"http:\/\/undocs.org\/A\/60\/518\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/undocs.org\/A\/60\/518<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.wildlifeday.org\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.wildlifeday.org\/<\/a>, accesat la data de 14 martie 2021, orele 16:06 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly on 21 December 2012 [on the report of the Second Committee (A\/67\/437)] 67\/200. International Day of Forests,<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/ga\/search\/view_doc.asp?symbol=A\/RES\/67\/200\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/ga\/search\/view_doc.asp?symbol=A\/RES\/67\/200<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/water-day\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/water-day<\/a>, la data de 14 martie 2021, ora 17:56 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/public.wmo.int\/en\/resources\/world-meteorological-day\/wmd-2021-the-ocean-our-climate-and-weather\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/public.wmo.int\/en\/resources\/world-meteorological-day\/wmd-2021-the-ocean-our-climate-and-weather<\/a>, la data de 14 martie 2021, ora 18:09 p.m.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20418\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"18\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20418\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Certificatele Digitale Verzi (CDV): Posibile Scenarii De Evolu\u021bie Pentru Viitorul Drepturilor Omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20418\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"18\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20418\"><p>Dezvoltarea unui vaccin \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 a adus \u00een aten\u021bia comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale un element suplimentar dilemelor referitoare la siguran\u021ba \u0219i oportunitatea vaccin\u0103rii: respectiv, posibilitatea de a declara, de c\u0103tre forumurile interna\u021bionale, a\u00a0<em>obligativit\u0103\u021bii vaccin\u0103rii\u00a0<\/em>\u00een condi\u021biile urm\u0103ririi obiectivului superior al combaterii pandemiei COVID-19 \u0219i a revenirii la dezideratele libert\u0103\u021bii de circula\u021bie.<\/p><p>La nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, demersurile \u00eentreprinse \u00een scopul acceler\u0103rii combaterii pandemiei prin vaccinarea popula\u021biei, au fost \u00eentemeiate pe filosofii diferite: (1) reprezentan\u021bii Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) au adoptat pozi\u021bia clar\u0103 a responsabiliz\u0103rii popula\u021biei \u00een sensul demonstr\u0103rii avantajelor vaccin\u0103rii astfel \u00eenc\u00e2t actul final al op\u021biunii s\u0103 se \u00eentemeieze pe o documentare prealabil\u0103 temeinic\u0103; obligativitatea vaccin\u0103rii este o variant\u0103 respins\u0103 (2) reprezentan\u021bii Uniunii Europene au elaborat, la mijlocul lunii martie 2021, o propunere legislativ\u0103 (av\u00e2nd ca obiect popularizarea Certificatelor Digitale Verzi) menit\u0103 s\u0103 realizeze o corela\u021bie direct\u0103 \u00eentre vaccinarea\u00a0 \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 \u0219i atingerea libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een contextul manifest\u0103rii pandemiei COVID-19.<\/p><p>Prima filozofie \u2013 cea elaborat\u0103 sub auspiciile OMS- este auto-explicativ\u0103, l\u0103s\u00e2nd o marj\u0103 minimal\u0103 hermeneuticilor personale. Din ra\u021biuni de claritate a expunerii noastre, o vom reda, \u00een sintez\u0103, \u00een r\u00e2ndurile de mai jos:\u00a0<em>(\u2026) \u00cen prezent, OMS opineaz\u0103 c\u0103 autorit\u0103\u021bile na\u021bionale \u0219i operatorii de transport nu ar trebui s\u0103 introduc\u0103 exigen\u021be obligatorii privind dovada vaccin\u0103rii COVID-19 pentru efectuarea c\u0103l\u0103toriilor interna\u021bionale, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 necunoscute cu privire la eficacitatea vaccin\u0103rii \u00een reducerea transmisiei virusului SARS-CoV-2. \u00cen plus, lu\u00e2nd \u00een considerare c\u0103 exist\u0103 o disponibilitate limitat\u0103 a vaccinurilor, vaccinarea preferen\u021bial\u0103 a c\u0103l\u0103torilor ar putea duce la furnizarea inadecvat\u0103 de vaccinuri pentru popula\u021biile prioritare considerate av\u00e2nd risc crescut de infectare cu virusul SARS-CoV-2. OMS recomand\u0103, de asemenea, ca persoanele vaccinate s\u0103 nu fie exonerate de respectarea altor m\u0103suri aferente restric\u021biilor de c\u0103l\u0103torie impuse de autorit\u0103\u021bi \u00een perioada pandemie COVID-19.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Orientarea Uniunii Europene este eviden\u021biat\u0103 pe coordonate mai flexibile, urm\u0103rind s\u0103 indice avantajele vaccin\u0103rii \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 \u00een contextul facilit\u0103rii ridic\u0103rii restric\u021biilor de circula\u021bie \u0219i a asigur\u0103rii premiselor libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een forma anterioar\u0103 pandemiei, f\u0103r\u0103 a impune \u00eens\u0103 obligativitatea vaccin\u0103rii.<\/p><p>\u00cen acest context, la data de 17 martie 2021 Comisia a elaborat o propunere legislativ\u0103 av\u00e2nd ca obiect instituirea Certificatului Digital Verde (Digital Green Certificate)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0al c\u0103rui obiectiv rezid\u0103 \u00een garantarea\u00a0<em>siguran\u021bei\u00a0<\/em>exercit\u0103rii libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een cadrul Uniunii Europene \u00een condi\u021bii manifest\u0103rii pandemiei COVID-19. Conform oficialilor europeni, Certificatul Digital Verde reprezint\u0103 un instrument care dovede\u0219te urm\u0103toarele circumstan\u021be: -vaccinarea titularului s\u0103u \u00eempotriva COVID-19; ob\u021binerea, de c\u0103tre titularul certificatului, a unui rezultat negativ la testul COVID-19; vindecarea titularului urmare a infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2. \u00cen materia drepturilor omului, certificatul verde va contribui la facilitarea libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 \u00een perioada pandemiei, atenu\u00e2nd actualele restric\u021bii instituite ulterior declar\u0103rii, de c\u0103tre OMS, a urgen\u021bei sanitare interna\u021bionale.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>Eventualitatea concretiz\u0103rii propunerii legislative formulate de Comisie las\u0103 s\u0103 transpar\u0103 \u00een domeniul drepturilor omului problematici complexe precum aplicarea garan\u021biilor egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, utilizarea responsabil\u0103 a mijloacelor tehnice \u0219i tehnologice complexe aferente \u00a0inteligen\u021bei artificiale sau protec\u021bia datelor cu caracter personal. \u00cen aceste condi\u021bii, ne propunem, \u00een prezentul editorial, s\u0103 \u00eentreprindem o analiz\u0103 succint\u0103 a avantajelor \u0219i limitelor\/disfunc\u021biilor ini\u021biativei referitoare la Certificatele Digitale Verzi, identific\u00e2nd posibile direc\u021bii de ac\u021biune \u00een domeniul drepturilor omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><p>Propunerea referitoare la Certificatele Digitale Verzi (CDV) a fost sus\u021binut\u0103 de oficialii europeni, fiind prezentat\u0103 ca un facilitator al libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u0219i ca un \u201dagregat\u201d de garan\u021bii \u00een materia promov\u0103rii \u0219i protej\u0103rii drepturilor omului. Certificatele Digitale Verzi vor asigura implementarea libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een condi\u021bii nediscriminatorii, fiind stabilite at\u00e2t \u00een\u00a0 favoarea persoanelor vaccinate (indiferent de tipul vaccinului administrat) \u0219i nevaccinate. Caracterul\u00a0<em>interoperabil\u00a0<\/em>al sistemului CDV implic\u0103 aplicarea paralel\u0103 a acestuia cu certificatele care atest\u0103 efectuarea test\u0103rii COVID-19 c\u00e2t \u0219i cu certificatele acordate persoanelor care s-au recuperat \u00een urma infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2.<\/p><p>CDV vor produce efecte potrivit ra\u021bionamentului aplic\u0103rii prin analogie a normelor de protec\u021bie \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2 astfel \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 statele membre accept\u0103 dovada vaccin\u0103rii pentru a renun\u021ba la anumite restric\u021bii de s\u0103n\u0103tate public\u0103, cum ar fi testarea sau carantina\/izolarea, acestea ar trebui s\u0103 accepte,\u00a0<em>mutatis mutandis<\/em>, certificatele de vaccinare emise \u00een cadrul sistemului CDV. Pe cale de consecin\u021b\u0103, dac\u0103 autorit\u0103\u021bile na\u021bionale decid s\u0103 men\u021bin\u0103 \u00een vigoare anumite restric\u021bii de circula\u021bie precum carantina\/izolarea sau testarea COVID-19 \u00een rela\u021bia cu de\u021bin\u0103torii CDV, o atare decizie se impune a fi comunicat\u0103 \u0219i motivat\u0103 \u00een fa\u021ba Comisiei Europene- care, \u00een tot cazul, poate solicita explica\u021bii suplimentare.<\/p><p>De asemenea,\u00a0<em>adresabilitatea<\/em>\u00a0sistemului CDV este extins\u0103 la cet\u0103\u021benii statelor membre ale UE c\u00e2t \u0219i la na\u021bionalii apar\u021bin\u00e2nd statelor ter\u021be care rezid\u0103 sau domiciliaz\u0103 pe teritoriul unui Stat Membru al Uniunii Europene. CDV va fi valabil \u00een toate statele membre ale UE precum \u0219i \u00een\u00a0 Islanda, Liechtenstein, Norvegia \u0219i Elve\u021bia. Sistemul CDV este proiectat \u00een favoarea cet\u0103\u021benilor UE \u0219i membrilor familiei acestora, indiferent de na\u021bionalitatea lor precum \u0219i cet\u0103\u021benilor non-UE care au re\u0219edin\u021ba \u00een UE \u0219i vizitatorilor care au dreptul de a c\u0103l\u0103tori \u00een alte state membre.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p>Comisia a formulat dou\u0103 propuneri diferite de Regulamente :<\/p><p>(1) Regulamentul Parlamentului European \u0219i al Consiliului privind un cadru pentru eliberarea, verificarea \u0219i acceptarea certificatelor interoperabile privind vaccinarea, testarea \u0219i recuperarea resortisan\u021bilor \u021b\u0103rilor ter\u021be care au drept de \u0219edere legal\u0103 sau care au re\u0219edin\u021b\u0103 legal\u0103 pe teritoriile statelor membre \u00een timpul pandemiei COVID-19<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>.<\/p><p>Obiectivul s\u0103u const\u0103 \u00een realizarea politicii de punere \u00een aplicare a Acordului Schengen potrivit c\u0103ruia resortisan\u021bii \u021b\u0103rilor ter\u021be care au re\u0219edin\u021ba legal\u0103 sau drept de \u0219edere legal\u0103 \u00eentr-un stat membru pot c\u0103l\u0103tori liber pe teritoriile celorlalte state membre, sub rezerva \u00eendeplinirii anumitor condi\u021bii.<\/p><p>(2) Regulamentul Parlamentului European \u0219i al Consiliului privind un cadru pentru eliberarea, verificarea \u0219i acceptarea certificatelor interoperabile privind vaccinarea, testarea \u0219i recuperarea pentru a facilita libera circula\u021bie \u00een timpul pandemiei COVID-19<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>.<\/p><p>Propunerea de Regulament are voca\u021bia de a completa cadrul normativ al Uniunii Europene \u00een domeniul asigur\u0103rii libert\u0103\u021bii de circula\u021bie adoptat de Consiliu \u00een vederea stabilirii unei abord\u0103ri comune a statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la restric\u021biile instituite pentru combaterea pandemiei.<\/p><p>\u00cen consecin\u021b\u0103, Propunerea de Regulament este consonant\u0103 cu Recomandarea Consiliului (UE) 2020\/1475 privind o abordare coordonat\u0103 a restric\u021bion\u0103rii liberei circula\u021bii ca r\u0103spuns la pandemia COVID-19 adoptat\u0103 de Consiliu la data de 13 octombrie 2020. Conform expunerii de motive a Propunerii de Regulament, Recomandarea Consiliului a stabilit o abordare coordonat\u0103 cu privire la urm\u0103toarele puncte cheie: aplicarea unor criterii \u0219i praguri comune atunci c\u00e2nd se decide dac\u0103 se introduc restric\u021bii la libera circula\u021bie, o cartografiere a riscului de transmitere a COVID-19, publicat\u0103 de Centrul European pentru Prevenirea Bolilor \u0219i Control (ECDC), pe baza unui cod de culoare agreat, \u0219i a unei abord\u0103ri coordonate cu privire la m\u0103surile, dac\u0103 exist\u0103, care pot fi aplicate \u00een mod corespunz\u0103tor persoanelor care se deplaseaz\u0103 \u00eentre zone, \u00een func\u021bie de nivelul de risc de transmitere \u00een aceste zone. Sistemul CDV urm\u0103re\u0219te s\u0103 asigure un cadru unitar, comun pentru documentele care asigur\u0103 dovada \u00eendeplinirii cerin\u021belor medicale care permit libertatea de circula\u021bie.<\/p><p>De asemenea, oficialii europeni au prezentat garan\u021bii suplimentare pe care Certificatele Digitale Verzi\u00a0 le aduc standardelor drepturilor omului: (1) caracterul flexibil de emitere a Certificatelor Digitale Verzi (\u00een format digital \u0219i pe suport de h\u00e2rtie); (2) protec\u021bia datelor personale\/medicale \u00eempotriva falsific\u0103rii prin \u00eencorporarea codului QR; (3) eliberarea gratuit\u0103; (4) elaborarea certificatului \u00een format bilingv: \u00een limba na\u021bional\u0103 \u0219i \u00een limba englez\u0103; (5) caracterul temporar al CDV decurg\u00e2nd din conexiunea str\u00e2ns\u0103 cu prevenirea \u0219i combaterea pandemiei COVID-19.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>\u00cen \u0219edin\u021ba plenar\u0103 a Parlamentului European desf\u0103\u0219urat\u0103 la data de 24 martie 2021, majoritatea \u0219i-a exprimat opinia \u00een sensul sus\u021binerii proiectului CDV \u00eens\u0103 subliniaz\u0103 c\u0103 eforturile de recuperare \u00eentreprinse de statele membre vor fi nule \u00een cazul \u00een care campania de vaccinare nu va fi precipitat\u0103.<\/p><p>Analiz\u00e2nd propunerea Comisiei privitoare la introducerea unui sistem stabilind o abordare coordonat\u0103 \u00een materia documentelor care atest\u0103 \u00eendeplinirea cerin\u021belor pentru asigurarea libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een condi\u021biile pandemiei COVID-19, s-a concluzionat c\u0103 CDV poate fi un instrument care s\u0103 contribuie la garantarea liberei circula\u021bii \u00een Uniune \u0219i poate determina recuperarea at\u00e2t de necesar\u0103 sectorului turismului; cu toate acestea, oficialii europeni \u0219i-au exprimat \u00eengrijorarea referitoare la poten\u021bialul discriminatoriu vizavi de persoanele care nu au fost vaccinate dar \u0219i la asigurarea celor mai \u00eenalte standarde de protec\u021bie a datelor cu caracter personal.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>Noutatea absolut\u0103 a sistemului bazat pe Certificatele Digitale Verzi a determinat, inclusiv la nivelul oficialilor europeni, \u201do disonan\u021b\u0103 a opiniilor privitoare la impactul produs asupra drepturilor omului\u201d, neexist\u00e2nd o variant\u0103 unic\u0103 (pozitiv\u0103 sau negativ\u0103) de conceptualizare a efectelor ce pot fi produse asupra indivizilor ulterior implement\u0103rii acestei propuneri.<\/p><p>Pe de o parte, asigurarea libert\u0103\u021bii de circula\u021bie pe coordonate depline reprezint\u0103, \u00een mod evident, un avantaj manifestat pe plan social, economic, tehnic, cultural \u00eens\u0103 acesta se impune a fi echilibrat cu o contrapondere negativ\u0103 care poate viza garan\u021biile egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie precum \u0219i protec\u021bia datelor cu caracter personal. \u00cen consecin\u021b\u0103, singura certitudine referitoare la evolu\u021bia sistemului bazat pe Certificatele Digitale Verzi este\u00a0<em>bivalen\u021ba.<\/em><\/p><p>Organismele independente \u00een domeniul drepturilor omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0au analizat \u00een mod obiectiv avantajele \u0219i inconvenientele propunerilor legislative formulate de Comisie av\u00e2nd ca referen\u021bial impactul acestora asupra drepturilor omului.<\/p><p>Astfel, pozi\u021bion\u00e2ndu-ne \u00een scenariul pozitiv \u00een cadrul c\u0103ruia avem \u00een vedere\u00a0<em>avantajele sistemului bazat pe CDV,\u00a0<\/em>Uniunea Libert\u0103\u021bilor Civile pentru Europa eviden\u021biaz\u0103 6 recomand\u0103ri care se impun a fi concretizate de Uniunea European\u0103 \u0219i de statele membre pentru asigurarea libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een spa\u021biul european: (1) orientarea investi\u021biilor europene c\u0103tre mijloacele\/instrumentele \u0219tiin\u021bifice care pot contribui efectiv la stoparea pandemiei; (2) \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea resurselor statelor membre pentru a face vaccinarea accesibil\u0103 tuturor oamenilor, \u00een mod nediscriminatoriu; (3) dac\u0103 celor deja vaccina\u021bi li se ofer\u0103 un acces mai u\u0219or la c\u0103l\u0103toriile transfrontaliere, ar trebui s\u0103 existe, de asemenea, oportunit\u0103\u021bi ample \u0219i ieftine pentru ob\u021binerea rapid\u0103 a rezultatelor testelor pentru cei care nu sunt \u00eenc\u0103 vaccina\u021bi sau nu pot fi vaccina\u021bi; (4) statele membre sunt \u021binute s\u0103 ofere oamenilor, pe termen lung, teste accesibile, rapide \u0219i gratuite; (5) diseminarea mijloacelor tehnologice necesare pentru a asigura accesul universal la tehnica de sus\u021binere a sistemului CDV; (6) se recomand\u0103 statelor membre s\u0103 efectueze o evaluare a impactului produs de CDV asupra protec\u021biei datelor cu caracter personal prin realizarea unor studii de impact la nivel na\u021bional prin cooperarea cu autorit\u0103\u021bile lor na\u021bionale de protec\u021bie a datelor \u0219i \u00een consultare cu p\u0103r\u021bile interesate relevante, inclusiv cu organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile; orice poten\u021bial risc de confiden\u021bialitate se impune a fi abordat \u00een mod atent \u0219i proactiv.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><\/p><p>Deoarece oficialii europeni au eviden\u021biat, \u00een discursul public, beneficiile conexe Certificatelor Digitale Verzi consider\u0103m validat\u0103\u00a0<em>a priori<\/em>\u00a0dimensiunea scenariului pozitiv, urm\u00e2nd ca \u00een r\u00e2ndurile de mai jos, s\u0103 articul\u0103m dimensiunea impactului negativ pe care sistemul CDV \u00eel poate avea asupra drepturilor omului.<\/p><p>Dac\u0103 evalu\u0103m situa\u021bia prin prisma provoc\u0103rilor pe care le poate aduce drepturilor omului, sistemul bazat pe CDV poate constitui un scenariu negativ pentru Uniunea European\u0103. Acest scenariu este \u00eentemeiat pe\u00a0<em>incertitudinile \u0219tiin\u021bifice\u00a0<\/em>aferente urm\u0103toarelor aspecte: (1) infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2, (2) imuniz\u0103rii \u00eempotriva infec\u021biei, (3) restabilirii complete a organismului uman urmare a infect\u0103rii, (4) repercusiunilor medicale pe termen lung \u00een privin\u021ba st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a pacientului. Din acest punct de vedere, coordonarea statelor membre ale Uniunii Europene prin instituirea unui sistem bazat pe CDV este fragil\u0103, neav\u00e2nd un fundament \u0219tiin\u021bific clar. \u00centr-adev\u0103r, domeniul de aplicabilitate al Certificatelor Digitale Verzi este cuprinz\u0103tor, referindu-se at\u00e2t la persoanele vaccinate c\u00e2t \u0219i la persoanele nevaccinate (care prezint\u0103 rezultate negative la testarea COVID sau prezint\u0103 dovada vindec\u0103rii).<\/p><p>Cu toate acestea, cele trei ipoteze nu pot fi coordonate medical dat fiind faptul c\u0103\u00a0<em>starea imunologic\u0103\u00a0<\/em>a acestor categorii este diferit\u0103 (persoanele vaccinate vor dezvolta o imunitate specific\u0103 \u00een timp ce persoanele care au fost infectate \u0219i s-au recuperat vor fi \u00eencadrate, din perspectiv\u0103 temporal\u0103, \u00eentr-un segment imunologic distinct iar cele persoanele nevaccinate care prezint\u0103 rezultate negative la testarea COVID-19 se confrunt\u0103 cu un grad mai ridicat de vulnerabilitate, nedezvolt\u00e2nd anticorpi specifici).<\/p><p>Totu\u0219i, aceast\u0103 \u201dtran\u0219are\u201d a situa\u021biei imunologice a persoanelor care vor de\u021bine CDV nu poate fi categoric\u0103 dat fiind faptul c\u0103, \u00eenl\u0103untrul unei \u201dcategorii\u201d pot exista multiple variabile. De exemplu, starea imunologic\u0103 a persoanelor vaccinate nu poate fi identic\u0103: \u00een func\u021bie de tipul vaccinului administrat \u0219i de metodologia pe care acesta se fundamenteaz\u0103 (metoda inocul\u0103rii de fragmente ARN ale virusului sau metoda inocul\u0103rii unor vectori virali) protec\u021bia oferit\u0103 de vaccin va fi diferit\u0103, determin\u00e2nd o fereastr\u0103 imunologic\u0103 mai ampl\u0103 sau mai restr\u00e2ns\u0103 pentru pacien\u021bi. Pe de\u00a0 alt\u0103 parte, principala variabil\u0103 pe care se cuvine s\u0103 o avem \u00een vedere se raporteaz\u0103 la\u00a0<em>specificul fiec\u0103rui pacient<\/em>: au fost raportate reac\u021bii imunologice diferite la pacien\u021bi c\u0103rora li s-a administrat aceea\u0219i tipologie de vaccin.<\/p><p>\u00cen contextul dat, este cvasi-imposibil\u0103 concilierea \u201dcoordon\u0103rii documentelor medicale\u201d care s\u0103 asigure libera circula\u021bie la nivelul UE \u00een condi\u021biile pandemiei cu asigurarea egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii. Dac\u0103 determinan\u021bii st\u0103rii imunologice a pacien\u021bilor sunt diver\u0219i iar ace\u0219tia r\u0103m\u00e2n, \u00een continuare, obscuri cercet\u0103torilor medicali, este posibil\u0103 construirea unui sistem bazat pe documente care s\u0103 asigure libera circula\u021bie \u00een condi\u021biile \u00een care\u00a0<em>valabilitatea de facto a acestor documente\u00a0<\/em>depinde de variabile obscure? Libertatea de circula\u021bie asigurat\u0103 \u00een acest context poate fi nefavorabil\u0103 eforturilor de combatere a pandemiei deoarece\u00a0<em>necunosc\u00e2nd durata efectiv\u0103 a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a persoanelor aflate \u00een tranzit \u0219i elimin\u00e2nd alte cerin\u021be de siguran\u021b\u0103 (carantina, izolarea)\u00a0<\/em>cazurile de infectare pot cre\u0219te \u00eentr-o propor\u021bie care anuleaz\u0103 demersurile anterioare realizate de autorit\u0103\u021bi pentru prevenirea \u0219i combaterea pandemiei COVID-19.<\/p><p>\u00cen alt\u0103 ordine de idei, aplicarea sistemului CDV asupra persoanelor vaccinate c\u00e2t \u0219i asupra celor nevaccinate asigur\u0103 standardele egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii doar\u00a0<em>prima facie\u00a0<\/em>dat fiind faptul c\u0103\u00a0<em>testele care certific\u0103 vindecarea de infectarea cu virusul SARS-CoV-2 sau absen\u021ba infect\u0103rii trebuie s\u0103 fie puse la dispozi\u021bie \u00een mod gratuit, liber \u0219i accesibil de c\u0103tre statele membre tuturor categoriilor sociale<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Este evident c\u0103 solicitarea accesibilit\u0103\u021bii \u0219i gratuit\u0103\u021bii testelor COVID-19 a fost introdus\u0103 \u00een r\u00e2ndul obliga\u021biilor Statelor Membre de la debutul pandemiei \u00eens\u0103, \u00een perspectiva materializ\u0103rii sistemului CDV statele membre trebuie s\u0103 fie \u021binute de garan\u021bii suplimentare referitoare la faptul c\u0103 aceast\u0103 obliga\u021bie va trebui executat\u0103 \u00een mod performat \u0219i responsabil.<\/p><p>Problema protec\u021biei vie\u021bii private \u0219i de familie \u0219i a datelor cu caracter personal r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103. Articolele 5,6,7 din Propunerea de Regulament disting \u00eentre datele cu caracter personal care se impun a fi stipulate \u00een CDV : datele de identificare ale titularului, meta-datele certificatului, precum emitentul certificatului sau un identificator unic al certificatului, date despre vaccinul administrat, despre testul efectuat sau despre infectarea cu virusul SARS-CoV-2.<\/p><p>Aspectele dubitative referitoare la transparen\u021ba oper\u0103rii acestor date rezult\u0103 ca urmare a posibilit\u0103\u021bii legale a Comisiei de a adopta acte delegate pentru a ad\u0103uga, modifica sau elimina c\u00e2mpuri de date din categoriile de date cu caracter personal, ori de c\u00e2te ori este necesar. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, articolul 8 din Propunerea de Regulament abiliteaz\u0103 Comisia pentru adoptarea actelor de punere \u00een aplicare a responsabilit\u0103\u021bilor operatorilor de date \u0219i a cadrului european de \u00eencredere \u00een materie. Reglement\u0103rile viitoare sunt a\u0219ezate sub semnul incertitudinii \u0219i creeaz\u0103 premisele lipsei de transparen\u021b\u0103 \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor europeni. Sunt adecvate studii de impact privitoare la tipul actelor normative, con\u021binutul acestora \u0219i garan\u021biile care le pot fi ata\u0219ate \u00een domeniul drepturilor omului.<\/p><p>O problem\u0103 specific\u0103 mecanismului bazat pe CDV const\u0103 \u00een\u00a0<em>modul de asigurare al implement\u0103rii.\u00a0<\/em>Propunerea de Regulament aduce \u00een sfera de reglementare\u00a0<em>mijloace de control\u00a0<\/em>av\u00e2nd obiecte diferite: (1) controlul resurselor financiare implicate \u00een implementarea sistemului bazat pe CDV; (2) controlul riscurilor identificate \u00een implementarea sistemului bazat pe CDV; (3) controlul implement\u0103rii sistemului bazat pe CDV din perspectiva posibilit\u0103\u021bii de fraudare emergent\u0103 la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.<\/p><p>Cu privire la primul subpunct, strategia de control va fi stabilit\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor \u0219i se va concentra asupra unui num\u0103r de trei etape-cheie ale punerii \u00een aplicare, \u00een conformitate cu Regulamentul financiar, \u0219i anume: a. organizarea de cereri de propuneri \u0219i selectarea propunerilor care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een obiectivele de politic\u0103 ale regulamentului; b. efectuarea de controale opera\u021bionale, de monitorizare \u0219i ex-ante care s\u0103 acopere punerea \u00een aplicare a proiectelor, achizi\u021biile publice, pre-finan\u021barea, pl\u0103\u021bile intermediare \u0219i finale; c. efectuarea de controale ex post ale proiectelor \u0219i ale pl\u0103\u021bilor.<\/p><p>Controlul asupra\u00a0<em>riscurilor implement\u0103rii sistemului bazat pe CDV\u00a0<\/em>acesta are ca scop s\u0103 asigure implicarea tuturor actorilor relevan\u021bi \u00een monitorizarea implement\u0103ri, o flexibilitate bugetar\u0103 adecvat\u0103 \u0219i controale\u00a0<em>ex-ante<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>ex-post<\/em>\u00a0coerente, put\u00e2nd fi diferen\u021biate \u00een func\u021bie de riscuri. Pentru a se asigura faptul c\u0103 fondurile disponibile sunt utilizate \u00een mod corespunz\u0103tor \u0219i \u00een concordan\u021b\u0103 cu legisla\u021bia adecvat\u0103, se aplic\u0103 sistemul de control intern existent al Comisiei. \u00cen privin\u021ba controlului destinat prevenirii \u0219i combaterii fraudei \u00een procesul de implementare a sistemului CDV, conform Propunerii de Regulament, DG CONNECT<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[12]<\/sup><\/a>\u00a0\u0219i-a asumat angajamentul de a lupta \u00eempotriva fraudei \u00een toate etapele procesului de gestionare. Aceast\u0103 direc\u021bie a elaborat \u0219i a pus \u00een aplicare o ampl\u0103 strategie antifraud\u0103, care acoper\u0103 toate principalele activit\u0103\u021bi economice \u0219i toate riscurile de fraud\u0103 identificate.<\/p><p>Dac\u0103 modul \u00een care Uniunea European\u0103 contribuie la supravegherea implement\u0103rii sistemului bazat pe CDV este prestabilit, r\u0103m\u00e2ne \u00een stare de obscuritate aportul statelor membre la controlul implement\u0103rii- fapt care poate conduce, pe termen lung, la dificult\u0103\u021bi \u00een aplicarea Certificatelor Digitale Verzi.<\/p><p>Introducerea ini\u021biativelor legislative de tipul celor propuse de Comisie \u00een scopul salvgard\u0103rii libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u2013grav restric\u021bionat\u0103 din considerente de s\u0103n\u0103tate public\u0103- trebuie s\u0103 fie realizat\u0103 \u00een acord cu cerin\u021bele\u00a0<em>inform\u0103rii\u00a0<\/em>\u0219i a\u00a0<em>deplinei transparen\u021be.<\/em><\/p><p>Pruden\u021ba va fi a\u0219ezat\u0103 \u00een centrul ac\u021biunilor oficialilor europeni pentru ca acestea s\u0103 fie coerente \u0219i constante cu scopul urm\u0103rit. Informarea \u0219i transparen\u021ba func\u021bioneaz\u0103 \u00een ambele sensuri: pe de o parte prin colectarea de date de la sursele oficiale (exper\u021bi ai Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii) \u0219i prin transmiterea nealterat\u0103 a mesajului referitor la evolu\u021bia situa\u021biei epidemiologice \u0219i a inova\u021biei \u00een domeniul sanitar.<\/p><p>Pentru dep\u0103\u0219irea opacit\u0103\u021bii legat\u0103 de viitoarele c\u0103i de ac\u021biune \u00een prevenirea \u0219i combaterea pandemiei COVID-19 \u0219i de eliminare gradual\u0103 a restric\u021biilor instituite asupra libert\u0103\u021bii de circula\u021bie, statele membre trebuie s\u0103 se orienteze, la r\u00e2ndul lor, c\u0103tre sprijinirea demersurilor de cercetare medical\u0103 \u0219i c\u0103tre diseminarea rezultatelor incontestabile ob\u021binute ca urmare a cercet\u0103rii.<\/p><p>\u00cen cazul neglij\u0103rii acestor cerin\u021be, incertitudinea actual\u0103 risc\u0103 s\u0103 fie acutizat\u0103 de acte normative obscure, elaborate pe baz\u0103 de supozi\u021bii \u0219i\u00a0 incertitudini. \u00cen func\u021bie de direc\u021biile de ac\u021biune spre care se vor orienta \u00een mod unitar statele membre, Uniunea European\u0103 va accede c\u0103tre scenariul pozitiv sau va fi subordonat\u0103 premiselor scenariului negativ.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Pozi\u021bia Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu posibilitatea restric\u021bion\u0103rii libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u00een temeiul criteriului vaccin\u0103rii \u00eempotriva virusului SARS-CoV-2 exprimat\u0103 la data de 5 februarie 2021 \u0219i accesibil\u0103 pe site-ul:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.who.int\/news-room\/articles-detail\/interim-position-paper-considerations-regarding-proof-of-covid-19-vaccination-for-international-travellers\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.who.int\/news-room\/articles-detail\/interim-position-paper-considerations-regarding-proof-of-covid-19-vaccination-for-international-travellers<\/a>\u00a0.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0\u00cen documentele oficiale ale Uniunii Europene, terminologia utilizat\u0103 pentru a desemna \u00een limba rom\u00e2n\u0103 expresia \u201ddigital green certificate\u201d este \u201dadeverin\u021be electronice verzi\u201d; \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103 am utilizat traducerea conven\u021bional\u0103 \u201dcertificate digitale verzi\u201d pentru a desemna acela\u0219i concept.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/ip_21_1181\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/ip_21_1181<\/a>, accesat la data de 28 martie 2021, ora 19:41 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Pentru informa\u021bii suplimentare, a se consulta\u00a0<a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/qanda_21_1187\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/qanda_21_1187<\/a>, accesat la data de 30 martie 2021, orele 9:30 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Documentul integral este disponibil la adresa:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/info\/sites\/info\/files\/en_green_certif_tcn_home_reg140final.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ec.europa.eu\/info\/sites\/info\/files\/en_green_certif_tcn_home_reg140final.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Documentul integral este disponibil la adresa:\u00a0<a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/EN\/TXT\/?uri=CELEX:52021PC0130\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/EN\/TXT\/?uri=CELEX:52021PC0130<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>Pentru informa\u021bii suplimentare, a se consulta\u00a0<a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/ip_21_1181\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/ip_21_1181<\/a>,\u00a0accesat la data de 30 martie 2021, orele 10:07 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>Pentru informa\u021bii suplimentare, a se consulta<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.europarl.europa.eu\/news\/en\/press-room\/20210323IPR00655\/digital-green-certificate-is-the-right-move-but-speeding-up-vaccination-is-key\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.europarl.europa.eu\/news\/en\/press-room\/20210323IPR00655\/digital-green-certificate-is-the-right-move-but-speeding-up-vaccination-is-key<\/a>, accesat la data de 30 martie 2021, orele 10:32 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Pe parcursul lucr\u0103rii noastre ne vom raporta la studiul realizat de Uniunea Libert\u0103\u021bilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe- Liberties) care proiecteaz\u0103 posibilele inconveniente legate de instituirea sistemului CDV. Lucrarea este accesibil\u0103 la adresa:\u00a0<a href=\"https:\/\/dq4n3btxmr8c9.cloudfront.net\/files\/sWRJml\/Liberties_PolicyBrief_DigitalGreenPass.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/dq4n3btxmr8c9.cloudfront.net\/files\/sWRJml\/Liberties_PolicyBrief_DigitalGreenPass.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Israel Butler, Linda Ravo, Orsolya Reich,\u00a0<em>Digital Green Pass: What should the EC and Member States do to make green pass safer and more inclusive<\/em>, 12 March 2021, pp. 2-3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>, p. 5.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Direc\u021bia General\u0103 Re\u021bele de Comunica\u021bii, Con\u021binut \u0219i Tehnologie este Departamentul Comisiei responsabil pentru politica UE privind pia\u021ba unic\u0103 digital\u0103, siguran\u021ba pe internet \u0219i \u0219tiin\u021ba \u0219i inovarea digital\u0103.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20419\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"19\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20419\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Cazurile Morgenstern \u0218i T\u04e7k\u00e9s Din Perspectiva Dreptului La Identitate Al Persoanelor Apar\u021bin\u00e2nd Minorit\u0103\u021bilor Na\u021bionale<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20419\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"19\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20419\"><p><em>Una dintre principalele provoc\u0103ri adresate societ\u0103\u021bilor democratice \u00een contextul diversific\u0103rii \u0219i multiplic\u0103rii manifest\u0103rilor culturale este acomodarea drepturilor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor \u00een climatul normativ \u0219i social de la nivel na\u021bional.\u00a0<\/em><em>Evenimente manifestate recent \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 (elemente ale discursului bazat pe ur\u0103 \u00eendreptat \u00eempotriva reprezentan\u021bilor mediului artistic evreiesc \u0219i restric\u021bion\u0103ri legale adoptate de autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne cu privire la arborarea steagurilor str\u0103ine) denot\u0103 poten\u021bialitatea unui climat al intoleran\u021bei \u0219i xenofobiei. Simpla existen\u021b\u0103 a normativului \u00een domeniul egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii nu este suficient\u0103 pentru garantarea drepturilor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Relevan\u021ba const\u0103 \u00een asigurarea echilibrului optim \u00eentre egalitate \u0219i incluziune \u2013 cea din urm\u0103 fiind presupus\u0103 de prima. Este clar c\u0103 nu poate exista incluziune \u00een afara egalit\u0103\u021bii \u0219i nici \u00een condi\u021biile \u00een care ar fi stabilite mai multe drepturi \u00een favoarea apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor dec\u00e2t \u00een favoarea cet\u0103\u021benilor majoritari.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>1. Identitatea persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i problema infrac\u021biunilor bazate pe ur\u0103<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><p>De la \u00eenceput trebuie f\u0103cut\u0103 o necesar\u0103 distinc\u021bie \u00eentre\u00a0 dreptul la autodeterminare \u0219i dreptul la identitate al persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale.<\/p><p>Dreptul la autodeterminare \u00ee\u0219i afl\u0103 sediul materiei \u00een articolul 1 din\u00a0<strong><em>Pactul Interna\u021bional cu privire la Drepturile Civile \u0219i Politice<\/em>,<\/strong>\u00a0respectiv din Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale \u2013 acesta const\u00e2nd,\u00a0<em>prima facie,\u00a0<\/em>din determinarea liber\u0103 a statutului politic \u015fi asigurarea liberei dezvolt\u0103ri economice, sociale \u015fi culturale.<\/p><p>\u00cen \u0219tiin\u021ba drepturilor omului, dreptul la autodeterminare \u00eendepline\u0219te o func\u021bie dubl\u0103: pe de o parte, acesta constituie\u00a0<em>o condi\u021bie esen\u021bial\u0103 pentru garantarea \u0219i respectarea efectiv\u0103 a drepturilor individuale ale omului \u0219i pentru promovarea \u0219i consolidarea acestor drepturi\u00a0<\/em>iar, pe de cealalt\u0103 parte, reprezint\u0103 premisa de constituire a rela\u021biilor prietene\u0219ti dintre na\u021biuni dat fiind faptul c\u0103 impune obliga\u021bii specifice Statelor P\u0103r\u021bi\u00a0<em>nu numai \u00een leg\u0103tur\u0103 cu propriile lor popoare, ci \u0219i fa\u021b\u0103 de toate popoarele care nu au putut exercita sau au fost private de posibilitatea de a-\u0219i exercita dreptul la autodeterminare.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Urm\u0103rind stabilirea grani\u021belor teoretice dintre dreptul la autodeterminare al popoarelor \u0219i drepturile aferente minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, Comitetul Drepturilor Omului traseaz\u0103 o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 drepturi prin raportare la\u00a0<em>titularii\u00a0<\/em>acestora: dreptul la autodeterminare are valen\u021be colective, apar\u021bin\u00e2nd\u00a0<em>popoarelor\u00a0<\/em>ca subiecte de drept \u00een timp ce drepturile prev\u0103zute \u00een favoarea persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale sunt exercitate\u00a0<em>\u00een mod individual,\u00a0<\/em>pe baza apartenen\u021bei persoanelor la o comunitate etnic\u0103 sau religioas\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>\u00cen acela\u0219i sens, Comitetul explic\u0103 corela\u021bia dintre cele dou\u0103 drepturi \u0219i modul corect de exercitare al acestora: exercitarea drepturilor cuvenite persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale nu aduce atingere suveranit\u0103\u021bii \u0219i integrit\u0103\u021bii teritoriale ale unui stat; \u00een acela\u0219i timp, drepturile cuvenite persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale implic\u0103 un mod de via\u021b\u0103 care este str\u00e2ns asociat cu teritoriul unui stat \u0219i utilizarea resurselor sale, fiind evident\u0103 leg\u0103tura de con\u021binut dintre dreptul la autodeterminare \u0219i drepturile minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Men\u021binerea nucleului cultural al unei comunit\u0103\u021bi este \u00een str\u00e2ns\u0103 conexiune cu ac\u021biunile de consolidare a societ\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103: afirmarea identit\u0103\u021bii respectivei minorit\u0103\u021bi contribuie la proiectarea unei imagini coerente asupra comunit\u0103\u021bii-gazd\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>Comentariile Generale formulate de Comitetul Drepturilor Omului nu clarific\u0103 sfera de con\u021binut aferent\u0103 celor dou\u0103 categorii de drepturi, limit\u00e2ndu-se la distinc\u021bii formale, const\u00e2nd \u00een titularii acestora.<\/p><p>Problematica defini\u021bional\u0103 nu este tran\u0219at\u0103 nici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conceptul de\u00a0<em>minoritate na\u021bional\u0103,\u00a0<\/em>Declara\u021bia Na\u021biunilor Unite are ca obiect drepturile persoanelor care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale sau etnice, religioase \u0219i lingvistice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0stabilind la nivel declarativ existen\u021ba minorit\u0103\u021bilor \u0219i obliga\u021bia corelativ\u0103 a statelor de a le proteja.<\/p><p>Spre deosebire de identificarea elementelor care sunt incluse \u00een sfera de con\u021binut a dreptului la autodeterminare fa\u021b\u0103 de care doctrina r\u0103m\u00e2ne t\u0103cut\u0103, drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale sunt caracterizate de studiile doctrinare prin raportare la dou\u0103 categorii de factori: (1) obiectivi (existen\u021ba unei etnii, a unei limbi sau a unei religii comune); (2) subiectivi (indivizii trebuie s\u0103 se identifice ca membri ai respectivei comunit\u0103\u021bi).<\/p><p>Elementul subiectiv const\u00e2nd \u00een auto-identificarea individului ca parte a unei comunit\u0103\u021bi etnice, religioase sau lingvistice, este amplu reglementat de articolul 3 din\u00a0<strong><em>Conven\u021bia-cadru a Consiliului Europei privind protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0astfel :<\/p><p><em>Fiecare persoan\u0103 care apar\u021bine unei minorit\u0103\u021bi na\u021bionale are dreptul s\u0103 aleag\u0103 \u00een mod liber s\u0103 fie tratat\u0103 sau s\u0103 nu fie tratat\u0103 ca atare \u0219i nu va rezulta niciun dezavantaj din aceast\u0103 alegere sau din exercitarea drepturilor care sunt legate de aceast\u0103 alegere. Persoanele apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale pot exercita drepturile \u0219i se pot bucura de libert\u0103\u021bile care decurg din principiile consacrate \u00een prezenta Conven\u021bie-cadru \u00een mod individual, precum \u0219i \u00een comunitate cu al\u021bii.<\/em><\/p><p>Dup\u0103 cum rezult\u0103 din dispozi\u021biile citate anterior, includerea unei persoane \u00eentr-o comunitate minoritar\u0103 este apanajul propriei sale voin\u021be: depinde \u00een mod direct de libertatea sa de a alege dac\u0103 aceasta se va recomanda ca apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bii na\u021bionale respective \u0219i dac\u0103 va dori s\u0103 fie tratat\u0103 ca atare. \u00cen planul \u0219tiin\u021belor juridice, principala consecin\u021b\u0103 a faptului c\u0103 identificarea unei persoane ca apar\u021bin\u00e2nd unei minorit\u0103\u021bi na\u021bionale date este rezultatul direct al manifest\u0103rii sale de voin\u021b\u0103 conduce la realizarea\u00a0<em>teoriei autonomiei de voin\u021b\u0103 \u00een materie.<\/em><\/p><p>Astfel, aplicabilitatea principiilor \u0219i drepturilor decurg\u00e2nd din con\u021binutul Conven\u021biei \u2013cadru a Consiliului Europei privind protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale asupra unui subiect de drept rezid\u0103 \u00een decizia adoptat\u0103 de respectiva persoan\u0103. \u00centr-adev\u0103r,\u00a0<em>teoria autonomiei de voin\u021b\u0103\u00a0<\/em>nu se fundamenteaz\u0103 pe o alegere arbitrar\u0103 exercitat\u0103 de persoana \u00een cauz\u0103, ci aceasta este inseparabil legat\u0103 de criteriile obiective relevante pentru identitatea persoanei \u00een cauz\u0103. \u00cen tot cazul, exercitarea libert\u0103\u021bii de voin\u021b\u0103 a subiectului de drept nu poate conduce la crearea de dezavantaje juridice fa\u021b\u0103 de persoana respectiv\u0103. \u00cen sfera op\u021biunii persoanei este inclus\u0103 \u0219i posibilitatea de a decide dac\u0103 exercitarea drepturilor specifice minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale se va realiza \u00een mod individual sau colectiv. Drepturile apar\u021bin\u00e2nd persoanelor incluse \u00een cadrul unei minorit\u0103\u021bi na\u021bionale\u00a0<em>r\u0103m\u00e2n drepturi individuale\u00a0<\/em>indiferent dac\u0103\u00a0<em>forma lor de exercitare<\/em>\u00a0va fi individual\u0103 sau colectiv\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>Constitu\u021bia Rom\u00e2niei prevede \u00een articolul 6\u00a0<em>dreptul la identitate<\/em>, reglement\u00e2nd c\u0103 statul recunoa\u0219te \u0219i garanteaz\u0103 persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale dreptul la p\u0103strarea, dezvoltarea \u0219i exprimarea identit\u0103\u021bii lor etnice, culturale, lingvistice \u0219i religioase, subliniind condi\u021biile de asigurare a unui just echilibru \u00eentre drepturile cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni \u0219i cele apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Astfel, de\u0219i dreptul la identitate al minorit\u0103\u021bilor este garantat, acesta trebuie s\u0103 fie exercitat \u00een limitele necesare asigur\u0103rii, \u00een condi\u021bii de egalitate \u0219i nediscriminare, a drepturilor cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni. \u00cen alte cuvinte, recunoa\u0219terea \u0219i garantarea drepturilor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale sunt opera\u021biuni care nu se pot extinde \u00een sensul \u00een care acestea pot devansa drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni.<\/p><p>Deci, m\u0103surile de protec\u0163ie luate de stat pentru p\u0103strarea, dezvoltarea \u015fi exprimarea identit\u0103\u0163ii persoanelor apar\u0163in\u00e2nd minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale trebuie s\u0103 fie conforme cu principiile de egalitate \u015fi de nediscriminare \u00een raport cu ceilal\u0163i cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni.<\/p><p>Consacrarea la nivel constitu\u021bional a dreptului la identitate corespunz\u0103tor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale nu determin\u0103\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>ocrotirea acestora din urm\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel. \u00cen mod concret, la nivel na\u021bional, respectul formal constituie atitudinea care \u00eenso\u021be\u0219te manifest\u0103rile spirituale specifice grupurilor minoritare, subzist\u00e2nd \u00een stare latent\u0103, spiritul intolerant. Climatul intoleran\u021bei este creat \u0219i men\u021binut prin manifest\u0103ri ostile fa\u021b\u0103 de istoria, tradi\u021bia, cultura, religia precum \u0219i orice alte elemente care construiesc\u00a0<em>nucleul particularit\u0103\u021bilor\u00a0<\/em>unei minorit\u0103\u021bi date. La nivel discursiv se contureaz\u0103 cele mai multe oportunit\u0103\u021bi de a vulnerabiliza dreptul la identitate al persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor.<\/p><p><em>Discursul bazat pe ur\u0103<\/em>\u00a0reprezint\u0103, \u00een opinia noastr\u0103, un catalizator al \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor corespunz\u0103toare persoanelor apar\u021bin\u00e2nd \u00a0minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Dac\u0103 discursul bazat pe ur\u0103 constituie cauza primar\u0103 a limit\u0103rii formelor de manifestare a identit\u0103\u021bii persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, infrac\u021biunile motivate de ur\u0103 reprezint\u0103 forma concret\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a drepturilor acestora.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>O ac\u021biune important\u0103 \u00eentreprins\u0103 \u00een acest sens la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a\u00a0 preveni, combate \u0219i descuraja rasismul \u0219i xenofobia este sintetizat\u0103 \u00een\u00a0<strong><em>Decizia-cadru\u00a0<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/AUTO\/?uri=celex:32008F0913\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong><em>2008\/913\/JAI<\/em><\/strong><\/a><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong><em>[7]<\/em><\/strong><\/a><strong><em>\u00a0a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme \u0219i expresii ale rasismului \u0219i xenofobiei prin intermediul dreptului penal.<\/em><\/strong><\/p><p>Urm\u00e2nd standardele instituite prin Ac\u021biunea comun\u0103\u00a0<a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/AUTO\/?uri=celex:31996F0443\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">96\/443\/JAI<\/a><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>, Decizia reitereaz\u0103 obiectivul european de a introduce discursul instigator la ur\u0103 \u0219i consecin\u021bele sale \u00een sfera ilicitului penal cu scopul de a consolida garan\u021biile juridice adiacente exercit\u0103rii dreptului la identitate corespunz\u0103tor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Inova\u021bia juridic\u0103 introdus\u0103 \u00een materie prin con\u021binutul deciziei rezid\u0103 \u00een domeniul amplu de reglementare, aplic\u00e2ndu-se at\u00e2t infrac\u021biunilor s\u0103v\u00e2r\u0219ite prin intermediul unui sistem informatic c\u00e2t \u0219i infrac\u021biunilor s\u0103v\u00e2r\u0219ite de o \u021bar\u0103 din Uniune sau \u00een folosul unei persoane juridice stabilite \u00eentr-o \u021bar\u0103 din Uniune.<\/p><p>\u00cen cazul \u00een care comiterea infrac\u021biunii implic\u0103 o persoan\u0103 juridic\u0103, decizia-cadru furnizeaz\u0103 criteriile privind modul de determinare a tragerii la r\u0103spundere penal\u0103 a persoanei juridice culpabile.<\/p><p>\u00cen viziunea normativ\u0103 stabilit\u0103 de decizie, sunt susceptibile de a fi calificate drept infrac\u021biuni comportamentele const\u00e2nd \u00een: instigarea public\u0103 la violen\u021b\u0103 sau la ur\u0103 \u00eempotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de ras\u0103, culoare, religie, credin\u021b\u0103, descenden\u021b\u0103 sau origine na\u021bional\u0103 sau etnic\u0103; infrac\u021biunea men\u021bionat\u0103 mai sus atunci c\u00e2nd se s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te prin difuzarea public\u0103 sau distribuirea de \u00eenscrisuri, imagini sau alte materiale; apologia \u00een mod public, negarea \u00een mod public sau minimizarea v\u0103dit\u0103 \u00een mod public a gravit\u0103\u021bii crimelor de genocid, a crimelor contra umanit\u0103\u021bii \u0219i a crimelor de r\u0103zboi, astfel cum sunt definite la articolele 6, 7 \u0219i 8 din Statutul Cur\u021bii Penale Interna\u021bionale, s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00eempotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de ras\u0103, culoare, religie, descenden\u021b\u0103 sau origine etnic\u0103 sau na\u021bional\u0103, atunci c\u00e2nd comportamentul respectiv este de natur\u0103 s\u0103 incite la violen\u021b\u0103 sau ur\u0103 \u00eempotriva unui astfel de grup sau \u00eempotriva unui membru al unui astfel de grup.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Rigurozitatea tratamentului penal aplicabil acestor fapte decurge inclusiv din faptul c\u0103 actele procesual penale precum \u00eenceperea cercet\u0103rii sau a urm\u0103ririi penale a infrac\u021biunilor rasiste \u0219i xenofobe nu sunt condi\u021bionate din punctul de vedere al procedibilit\u0103\u021bii de pl\u00e2ngerea prealabil\u0103 a victimei. Deci, oficialitatea actelor procesual penale are drept corolar responsabilizarea justi\u021biabililor \u0219i a autorit\u0103\u021bilor \u00een sensul asigur\u0103rii unui climat al umanismului propice manifest\u0103rilor identitare ale minorit\u0103\u021bilor de tip cultural, spiritual, etnic etc.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>Modific\u0103rile\u00a0<em>cadrului normativ na\u021bional \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii infrac\u021biunilor motivate de ur\u0103 \u0219i al discursului instigator la ur\u0103<\/em>\u00a0au avut loc gradual, \u00een perioada anterioar\u0103 adopt\u0103rii Deciziei dar \u0219i \u00een perioada imediat urm\u0103toare.<\/p><p>Re\u021binem c\u0103 \u00een perioada premerg\u0103toare adopt\u0103rii Deciziei, la nivel na\u021bional au fost adoptate reglement\u0103ri specializate \u00een scopul asigur\u0103rii unor premise pertinente exercit\u0103rii dreptului la identitate al minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale: cu titlu de exemplu, este reprezentativ\u0103\u00a0<strong><em>Ordonan\u021ba de Urgen\u021b\u0103 nr. 31\/2002 privind interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob \u015fi a promov\u0103rii cultului persoanelor vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni contra p\u0103cii \u015fi omenirii<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>. Articolul 1 reglementeaz\u0103 scopul urm\u0103rit de legiuitor \u00een elaborarea actului normativ:\u00a0<em>Pentru prevenirea \u015fi combaterea incit\u0103rii la ur\u0103 na\u0163ional\u0103, rasial\u0103 sau religioas\u0103, la discriminare \u015fi la s\u0103v\u00e2r\u015firea de infrac\u0163iuni de genocid contra umanit\u0103\u0163ii \u015fi de crime de r\u0103zboi, prezenta ordonan\u0163\u0103 de urgen\u0163\u0103 reglementeaz\u0103 interzicerea organiza\u0163iilor, simbolurilor \u015fi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob \u015fi a promov\u0103rii cultului persoanelor vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni de genocid contra umanit\u0103\u0163ii \u015fi de crime de r\u0103zboi.<\/em><\/p><p>Ulterior apari\u021biei Deciziei a fost realizat\u0103 o modificare substan\u021bial\u0103 a cadrului normativ na\u021bional prin amendarea\u00a0<strong><em>Codului Penal Rom\u00e2n<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0care include, \u00een varianta amendat\u0103, \u00een sfera ac\u021biunilor ilicite infrac\u021biunea de\u00a0<em>Incitarea la ur\u0103 sau discriminare: Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ur\u0103 sau discriminare \u00eempotriva unei categorii de persoane se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend\u0103<\/em>\u00a0(art. 369). De asemenea, a fost revizuit con\u021binutul infrac\u021biunii de tortur\u0103 (art. 282) prin introducerea variantei agravate de la litera \u201dd\u201d:\u00a0<em>tortura comis\u0103 pe un motiv bazat pe orice forma de discriminare<\/em>\u00a0precum \u0219i con\u021binutul infrac\u021biunii de abuz \u00een serviciu (art. 297) care a fost extins prin inserarea alineatului 2 \u00een temeiul c\u0103ruia este stabilit\u0103 \u00een sfera ilicitului penal\u00a0<em>fapta func\u0163ionarului public care, \u00een exercitarea atribu\u0163iilor de serviciu, \u00eengr\u0103de\u015fte exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaz\u0103 pentru aceasta o situa\u0163ie de inferioritate pe temei de ras\u0103, na\u0163ionalitate, origine etnic\u0103, limb\u0103, religie, sex, orientare sexual\u0103, apartenen\u0163\u0103 politic\u0103, avere, v\u00e2rst\u0103, dizabilitate, boal\u0103 cronic\u0103 necontagioas\u0103 sau infec\u0163ie HIV\/SIDA.<\/em><\/p><p>De\u0219i constituie o premis\u0103 necesar\u0103 afirm\u0103rii dreptului la identitate persoanelor apar\u021bin\u00e2nd \u00a0minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, modificarea cadrului normativ na\u021bional s-a limitat la a determina \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea legisla\u021biei \u2013 aspect care nu a condus\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>la respectarea efectiv\u0103 a drepturilor omului.<\/p><p>\u00cen r\u00e2ndurile de mai jos vom eviden\u021bia unele situa\u021bii discriminatorii ale persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i modul \u00een care aceste situa\u021bii au avut impact asupra dreptului la identitate.<\/p><p><strong><em><br \/><\/em><\/strong><strong>2. Cazul Morgenstern<\/strong><\/p><p>Actri\u021ba rom\u00e2n\u0103 de etnie evreiasc\u0103 Maia Morgenstern a evocat \u00een spa\u021biul public un incident antisemit care s-a produs cu ocazia unei \u00eentruniri a directorilor de teatre \u0219i institu\u021bii de cultur\u0103 \u00a0desf\u0103\u0219urat\u0103 sub titlul\u00a0<em>Vocea teatrului licean bucure\u0219tean.\u00a0<\/em>Doamna Morgenstern a subliniat c\u0103, \u00een cadrul \u00eentrunirii a fost folosit un apelativ antisemit de c\u0103tre unul dintre participan\u021bii la reuniune \u00een scopul de a caracteriza o situa\u021bie de fapt.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0De\u0219i a fost eviden\u021biat \u00een spa\u021biul public ca o fapt\u0103 discriminatorie, care aduce \u00eenfr\u00e2ngere demnit\u0103\u021bii minorit\u0103\u021bii evreie\u0219ti, din modul de prezentare al \u0219tirii pe canalele mass-media, rezult\u0103 c\u0103 incidentul nu a reprezentat obiectul de investigare al autorit\u0103\u021bilor publice, fiind trecut \u00een subsidiar. Pe fondul t\u0103cerii autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, este de remarcat reac\u021bia expus\u0103 de Ambasadorul Israelului \u00een Rom\u00e2nia, David Saranga pe re\u021belele de socializare care a indicat c\u0103 este inacceptabil ca oamenii de cultur\u0103 s\u0103 nu cunoasc\u0103 semnifica\u021bia cuv\u00e2ntului utilizat pentru a califica minoritatea evreiasc\u0103, subliniind- vizavi de remarca autorului incidentului conform c\u0103reia utilizarea cuv\u00e2ntului jignitor a fost, \u00een fapt, o glum\u0103- c\u0103 jovialitatea nu este o scuz\u0103 pentru ignoran\u021b\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a><\/p><p>De asemenea, la nivelul opiniei publice a fost exprimat un sentiment de solidaritate cu situa\u021bia expus\u0103 de doamna Morgenstern, fiind subliniat\u0103 necesitatea de a asigura respectul pentru specificul cultural al minorit\u0103\u021bii evreie\u0219ti \u0219i de a ilustra contribu\u021bia esen\u021bial\u0103 a acestei minorit\u0103\u021bi pentru dezvoltarea culturii rom\u00e2ne\u0219ti.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Sentimentul de solidaritate al popula\u021biei cu protejarea minorit\u0103\u021bi evreie\u0219ti \u00een Rom\u00e2nia este \u00een consonan\u021b\u0103 cu actele normative adoptate de autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne de-a lungul timpului \u00een scopul asigur\u0103rii unui climat \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia cultura drepturilor omului s\u0103 permit\u0103 celebrarea particularit\u0103\u021bilor minorit\u0103\u021bii evreie\u0219ti.\u00a0<em>Exempli gratia,\u00a0<\/em>prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 672 din \u00a0data de 5 mai 2004 privind declararea zilei de 9 octombrie \u201eZiua Holocaustului\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0respectiv prin Legea nr. 174\/2019 privind \u00eenfiin\u0163area Muzeului Na\u0163ional de Istorie a Evreilor \u015fi al Holocaustului din Rom\u00e2nia<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0sunt realizate ini\u021biative care demonstreaz\u0103 recunoa\u0219terea, la nivel oficial, a importan\u021bei mo\u0219tenirii culturale a minorit\u0103\u021bii evreie\u0219ti.\u00a0 Cu toate acestea, ac\u021biunile formale nu sunt \u00eentotdeauna \u00een consens cu limit\u0103rile concrete existente la nivelul societ\u0103\u021bii: \u00een cazul dat, sentimentul de solidaritate al popula\u021biei \u00een rela\u021bie cu situa\u021bia minorit\u0103\u021bii evreie\u0219ti precum \u0219i cadrul normativ func\u021bional nu au condus la o ac\u021biune concret\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor.<\/p><p>\u00cen contextul climatului de pasivitate al autorit\u0103\u021bilor, doamna Morgenstern a fost supus\u0103 unui alt atac la nivel discursiv, prin amenin\u021b\u0103ri formulate la adresa doamnei Morgenstern \u0219i a membrilor de familie ai acesteia\u00a0 pe adresa de e-mail a Teatrului Evreiesc de Stat. Amenin\u021b\u0103rile vizeaz\u0103 valori umaniste fundamentale precum dreptul la via\u021b\u0103, la integritate fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, la demnitate \u0219i au ca fundament discriminarea \u00een func\u021bie de etnia \u0219i cultura poten\u021bialelor victime.<\/p><p>Fa\u021b\u0103 de faptele sesizate \u00een mass-media, autorit\u0103\u021bile na\u021bionale au \u00eentreprins investiga\u021bii \u00een consecin\u021b\u0103. Comunicatului de Pres\u0103 postat pe site-ul Inspectoratului General de Poli\u021bie la data de 29 martie 2021 prezint\u0103 informa\u021bii concrete despre ac\u021biunile de cercetare efectuate de poli\u021bi\u0219ti \u0219i procurori precum \u0219i despre calificarea juridic\u0103 a faptei comis\u0103 \u00eempotriva actri\u021bei, \u0219i anume infrac\u021biunea de \u201eamenin\u021bare a unei persoane sau a unui grup de persoane, prin intermediul unui sistem informatic(\u2026), fapt\u0103 prev\u0103zut\u0103 de articolul 6 indice 1 din O.U.G. nr. 31\/2002, privind interzicerea organiza\u021biilor, simbolurilor \u0219i faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob \u0219i a promov\u0103rii cultului persoanelor vinovate de s\u0103v\u00e2r\u0219irea unor infrac\u021biuni de genocid contra umanit\u0103\u021bii \u0219i de crime de r\u0103zboi.\u201d<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a><\/p><p>De\u0219i actele evocate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus comport\u0103 o gravitate mai mare dec\u00e2t incidentul const\u00e2nd \u00een utilizarea unui apelativul av\u00e2nd conota\u021bii negative la adresa comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti, aspectul pozitiv const\u0103 \u00een faptul c\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103, \u00a0autorit\u0103\u021bile competente au con\u0219tientizat pericolul social produs de faptele de amenin\u021bare asupra drepturilor minorit\u0103\u021bii evreie\u0219ti. Rezultatul imediat l-a constituit mobilizarea autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00een scopul identific\u0103rii \u0219i tragerii la r\u0103spundere penal\u0103 a f\u0103ptuitorului.<\/p><p>Ie\u0219irea din pasivitate a autorit\u0103\u021bilor reprezint\u0103 expresia sensibiliz\u0103rii acestora \u00een sensul asigur\u0103rii unui climat na\u021bional animat de valorile egalit\u0103\u021bii, nediscrimin\u0103rii, toleran\u021bei \u0219i incluziunii \u00een temeiul celebr\u0103rii diferen\u021belor dintre fiin\u021bele umane. \u00cen aceast\u0103 direc\u021bie un rol cardinal \u00eel are \u00eens\u0103 structurarea unei cadru eficient de informare \u0219i educare \u00een mas\u0103\u00a0 \u00een spiritul acestor valori, care, \u00een multe privin\u021be, r\u0103m\u00e2ne, din p\u0103cate,\u00a0 la nivelul de deziderat \u00een societatea noastr\u0103.<\/p><p><strong>3. Cazul T\u04e7k\u00e9s<\/strong><\/p><p>O form\u0103 specific\u0103 de exercitare a dreptului la identitate a persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale const\u0103 \u00een arborarea steagurilor care simbolizeaz\u0103 na\u021biunea de apartenen\u021b\u0103 a respectivei minorit\u0103\u021bi etnice. Aceasta din urm\u0103 rezoneaz\u0103 la valorile spirituale \u0219i culturale ale na\u021biunii de apartenen\u021b\u0103 inclusiv prin afirmarea public\u0103, sub forma arbor\u0103rii drapelului altor state, a coeziunii cu acestea.<\/p><p>\u00cen legisla\u021bia rom\u00e2n\u0103, dreptul de arborare a drapelelor altor state este reglementat de articolul 7, alineatul 1 din Legea nr. 75\/1994 privind arborarea drapelului Rom\u00e2niei, intonarea imnului na\u0163ional \u015fi folosirea sigiliilor cu stema Rom\u00e2niei de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile publice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0potrivit c\u0103ruia:\u00a0<em>Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul Rom\u00e2niei numai \u00eempreun\u0103 cu drapelul na\u0163ional \u015fi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivit\u0103\u0163i \u015fi reuniuni interna\u0163ionale, pe cl\u0103diri oficiale \u015fi \u00een locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.<\/em><\/p><p>Conexiunea juridic\u0103 dintre dreptul la identitate consacrat de articolul 6 din Constitu\u021bie \u0219i dispozi\u021biile articolului 7, alin. 1 din Legea nr. 75\/1994 privind condi\u021biile \u00een care se poate exercita dreptul de arborare a drapelelor altor state a fost analizat\u0103 \u00een excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate av\u00e2nd ca obiect prevederile\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/188268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">art. 7 alin. (1) din Legea nr. 75\/1994<\/a>, solu\u021bionat\u0103 prin\u00a0<em>Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 15 din data de 14 ianuarie 2021<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>.<\/p><p>\u00cen con\u021binutul excep\u021biei sunt disputate circumstan\u021bele \u00een care este exercitat dreptul de a arbora drapelele altor state pe teritoriul Rom\u00e2niei: circumstan\u021bele pot fi calificate ca\u00a0<em>restric\u021bion\u0103ri<\/em>\u00a0ale exercit\u0103rii dreptului la identitate \u00een sensul prev\u0103zut de articolul 53<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0din Constitu\u021bie sau acestea reprezint\u0103 mai degrab\u0103\u00a0<em>contextualiz\u0103ri\u00a0<\/em>ale exerci\u021biului aceluia\u0219i drept?<\/p><p>\u00cen punctele 6-8 ale Deciziei Cur\u021bii Constitu\u021bionale, autorul excep\u021biei argumenteaz\u0103 modul \u00een care condi\u021biile prev\u0103zute de articolul 7, alin. (1) din Legea nr. 75\/1994 \u00eencalc\u0103 (cel pu\u021bin\u00a0<em>prima facie<\/em>!) dispozi\u021biile articolului 6 din Constitu\u021bie care garanteaz\u0103 dreptul la identitate coroborat cu dispozi\u021biile articolului 16 din Constitu\u021bie privind dreptul la egalitate \u0219i nediscriminare. Pe de o parte, autorul subliniaz\u0103 c\u0103, dac\u0103\u00a0<em>un drapel nu este numai simbolul unui stat, ci \u0219i al unei na\u021biuni, (\u2026)\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/188268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>art. 7 din Legea nr. 75\/1994<\/em><\/a><em>\u00a0restr\u00e2nge nu numai dreptul de arborare a drapelelor altor state, ci \u0219i dreptul de a folosi simbolurile minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale care tr\u0103iesc \u00een Rom\u00e2nia.<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0\u00cen acela\u0219i sens, autorul excep\u021biei de neconstitu\u021bionalitate indic\u0103 faptul c\u0103\u00a0<em>modul general de formulare a\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/188268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>art. 7 din Legea nr. 75\/1994<\/em><\/a><em>\u00a0se afl\u0103 \u00een contradic\u021bie \u0219i cu\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/47355\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>art. 16 din Constitu\u021bie<\/em><\/a><em>, de vreme ce, \u00een prezent, mul\u021bi cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni, care au dou\u0103 sau chiar mai multe cet\u0103\u021benii, adic\u0103 au o rela\u021bie aparte cu mai multe state, sunt discrimina\u021bi fa\u021b\u0103 de acei cet\u0103\u021beni care au doar cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103. Dac\u0103 un cet\u0103\u021bean rom\u00e2n are posibilitatea s\u0103-\u0219i afirme identitatea prin arborarea drapelului Rom\u00e2niei pe casa sa, un cet\u0103\u021bean rom\u00e2n care are \u0219i alte cet\u0103\u021benii nu are aceea\u0219i posibilitate, \u0219i, prin urmare, principiul constitu\u021bional al egalit\u0103\u021bii este afectat.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[22]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Interpretarea articolului 6 realizat\u0103 de autorul excep\u021biei de neconstitu\u021bionalitate este \u00een str\u00e2ns\u0103 conexiune cu dreptul de arborare a drapelului \u021b\u0103rii-mam\u0103 de c\u0103tre cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. \u00cen opinia autorului, condi\u021biile evocate \u00een articolul 7, alineatul (1) din Legea nr. 75\/1994 constituie restric\u021bion\u0103ri ale exercit\u0103rii dreptului la identitate \u00een dimensiunea referitoare la exprimarea adeziunii fa\u021b\u0103 de valorile spirituale ale comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103 a minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale prin arborarea drapelului \u021b\u0103rii-mam\u0103. Raportate la articolul 53 din Constitu\u021bie, restric\u021bion\u0103rile \u00een cauz\u0103 nu valideaz\u0103 imixtiunea \u00een exercitarea dreptului la identitate.\u00a0 \u00cen acest sens, autorul excep\u021biei de neconstitu\u021bionalitate sus\u021bine:\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/47355\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Art. 6 din Constitu\u021bie<\/em><\/a><em>\u00a0este transpunerea \u00een\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/47355\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Legea fundamental\u0103<\/em><\/a><em>\u00a0a\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/34126\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>art. 5 din Conven\u021bia-cadru<\/em><\/a><em>\u00a0privind protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, ratificat\u0103 de Rom\u00e2nia prin\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/5924\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Legea nr. 33\/1995<\/em><\/a><em>, de unde rezult\u0103 c\u0103 \u00een cauz\u0103 sunt relevante \u0219i devin incidente \u0219i prevederile\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/47355\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>art. 11 din Constitu\u021bie<\/em><\/a><em>, potrivit c\u0103ruia statul rom\u00e2n se oblig\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 \u00eentocmai \u0219i cu bun\u0103-credin\u021b\u0103 obliga\u021biile ce \u00eei revin din tratatele la care este parte. Aceast\u0103 obliga\u021bie asumat\u0103 de statul rom\u00e2n presupune \u00een cazul de fa\u021b\u0103 eliminarea restric\u021biilor cu privire la arborarea drapelelor altor state, restric\u021bii care sunt \u00een contradic\u021bie at\u00e2t cu prevederile Conven\u021biei-cadru, c\u00e2t \u0219i cu cele ale\u00a0<\/em><a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/47355\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>art. 6 din Constitu\u021bie<\/em><\/a><em>. Se arat\u0103 c\u0103 aceste restric\u021bii nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu: siguran\u021ba public\u0103, de vreme ce arborarea unui drapel nu o poate periclita; protec\u021bia ordinii publice, deoarece unde sunt arborate dou\u0103 drapele, un al treilea nu va afecta ordinea; protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, deoarece dac\u0103 drapelul Rom\u00e2niei nu pericliteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea cuiva, atunci nici drapelul unui alt stat nu prezint\u0103 acest risc; protec\u021bia moralei publice, pentru c\u0103 nu exist\u0103 stat care s\u0103 aib\u0103 un drapel na\u021bional care ar \u00eenc\u0103lca \u00een vreun fel regulile moralei, protec\u021bia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor altora.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[23]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen analiza excep\u021biei de neconstitu\u021bionalitate, Curtea Constitu\u021bional\u0103 dezvolt\u0103 un ra\u021bionament complex referitor la posibilitatea ca textul normativ invocat s\u0103 fie contradictoriu cu dreptul la identitate al persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. \u00cen accep\u021biunea Cur\u021bii, dreptul la identitate prezint\u0103 mai degrab\u0103 valen\u021be substan\u021biale, legate de spiritualitatea grupului minoritar iar prevederile legale criticate sub aspectul constitu\u021bionalit\u0103\u021bii stabilesc coordonate concrete, materiale \u00eenl\u0103untrul c\u0103rora se pot arbora drapelele na\u021biunii-mam\u0103 de c\u0103tre minorit\u0103\u021bi.<\/p><p>Conform Cur\u021bii Constitu\u021bionale, dispozi\u021biile articolului 5 din\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/34126\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Conven\u021bia-cadru<\/a>\u00a0pentru protec\u021bia minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, \u00eencheiat\u0103 la Strasbourg la 1 februarie 1995, stabilesc, \u00een principiu, coordonate imateriale aferente exercit\u0103rii dreptului la identitate:\u00a0<em>P\u0103r\u021bile se angajeaz\u0103 s\u0103 promoveze condi\u021biile de natur\u0103 s\u0103 permit\u0103 persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i dezvolte cultura, precum \u0219i s\u0103-\u0219i p\u0103streze elementele esen\u021biale ale identit\u0103\u021bii lor, respectiv religia, limba, tradi\u021biile \u0219i patrimoniul lor cultural.<\/em>\u00a0Ori, \u00een acest context, critica de neconstitu\u021bionalitate referitoare la dispozi\u021biile articolului 7, alin. (1) din Legea nr. 75\/1994 este netemeinic\u0103 \u0219i va fi respins\u0103 ca atare.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p><em>Cazul T\u04e7k\u00e9s<\/em>\u00a0are ca obiect dreptul de a arbora drapelul corespunz\u0103tor unor minorit\u0103\u021bi recunoscute la nivel na\u021bional (minoritatea maghiar\u0103 \u0219i grupul etnic al secuilor) \u0219i conota\u021biile juridice care pot asociate acestuia: (1) manifestarea dimensiunii materiale aferent\u0103 dreptului la identitate sau (2) afi\u0219area unui drapel \u00een scopuri publicitare \u00een sensul prev\u0103zut de Legea nr. 185\/2013<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>. La data de 18 iunie 2014, L\u00e1szl\u00f3 T\u04e7k\u00e9s a arborat steagul \u021ainutului Secuiesc pe cl\u0103direa reprezent\u00e2nd sediul biroului s\u0103u parlamentar.<\/p><p>Dat fiind faptul c\u0103 arborarea steagului a fost susceptibil\u0103 de a fi interpretat\u0103 ca urm\u0103rind scopuri publicitare \u00een acord cu dispozi\u021biile Legii nr. 185\/2013<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>, poli\u021bia local\u0103 a solicitat \u00eendep\u0103rtarea steagului, fiind aplicat\u0103 \u0219i o sanc\u021biune administrativ\u0103 pentru \u00eenc\u0103lcarea dispozi\u021biilor legale men\u021bionate anterior. Autorit\u0103\u021bile au re\u021binut c\u0103 steagul a fost arborat \u00een scopuri publicitare respectiv pentru a atrage aten\u021bia publicului asupra spa\u021biului \u00een care se afla biroul parlamentar al lui L\u00e1szl\u00f3 T\u04e7k\u00e9s. De\u0219i procesul verbal de sanc\u021bionare a fost contestat \u00een justi\u021bie, instan\u021bele de judecat\u0103 (Judec\u0103toria Oradea \u0219i Tribunalul Bihor) au men\u021binut sanc\u021biunea. \u00cen mod similar, \u00een virtutea aceluia\u0219i temei legal \u0219i fiind men\u021binut acela\u0219i ra\u021bionament juridic, L\u00e1szl\u00f3 T\u04e7k\u00e9s a fost sanc\u021bionat de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale dup\u0103 ce a arborat steagul Ungariei Mari pe cl\u0103direa reprezent\u00e2nd sediul biroului s\u0103u parlamentar \u00een anul 2015 \u2013 decizie care a fost men\u021binut\u0103 de instan\u021bele na\u021bionale ca urmare a atac\u0103rii procesului verbal de sanc\u021bionare.<\/p><p>\u00cen acest context \u0219i invoc\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea articolului 10 din Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale privind libertatea de exprimare, L\u00e1szl\u00f3 T\u04e7k\u00e9s a introdus o ac\u021biune la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p><p>Aceasta din urm\u0103 au analizat modul \u00een care instan\u021bele na\u021bionale au respectat libertatea de exprimare a reclamantului corelativ\u0103 dreptului s\u0103u la identitate garantat de articolul 6 din Constitu\u021bie, plas\u00e2nd aceste prerogative \u00een balan\u021b\u0103 cu exercitarea unei forme de publicitate specific\u0103, menit\u0103 s\u0103 eviden\u021bieze activit\u0103\u021bile politice ale reclamantului.<\/p><p>Evalu\u00e2nd ra\u021bionamentul avansat de instan\u021bele na\u021bionale, Curtea a constatat c\u0103 acestea s-au concentrat\u00a0<em>exclusiv\u00a0<\/em>asupra aprecierii conform c\u0103rora steagurile \u00een cauz\u0103 erau asem\u0103n\u0103toare cu o form\u0103 de publicitate menit\u0103 s\u0103 eviden\u021bieze activit\u0103\u021bile reclamantului \u0219i destina\u021bia cl\u0103dirii care g\u0103zduia biroul s\u0103u. Instan\u021bele na\u021bionale nu au dezvoltat motivele respingerii afirma\u021biilor reclamantului potrivit c\u0103rora steagurile men\u021bionate nu erau destinate s\u0103 promoveze activit\u0103\u021bile sale, ci acestea reprezentau doar o form\u0103 de manifestare a propriei sale identit\u0103\u021bi.<\/p><p>De\u0219i argumenta\u021bia avansat\u0103 de reclamant viza diferen\u021bele de con\u021binut juridic dintre ac\u021biunile de publicitate comercial\u0103 \u0219i ac\u021biunile de exercitare a dreptului la identitate, instan\u021bele na\u021bionale au aplicat\u00a0<em>in integrum\u00a0<\/em>filtrul legal aferent Legii nr. 185\/2013. \u00cen viziunea instan\u021bei europene, pentru a face o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre scopul publicitar \u0219i scopul spiritual urm\u0103rit de reclamant prin arborarea unui steag str\u0103in, este necesar s\u0103 fie luat\u0103 \u00een considerare at\u00e2t\u00a0<em>forma\u00a0<\/em>\u00een care a fost transmis mesajul,\u00a0<em>scopul\u00a0<\/em>mesajului dar \u0219i\u00a0<em>con\u021binutul discursului<\/em>\u00a0expus \u00een cauz\u0103.<\/p><p>Curtea apreciaz\u0103 c\u0103 analiza instan\u021belor na\u021bionale a fost superflu\u0103 dat fiind faptul c\u0103 aceasta nu a vizat semnifica\u021bia real\u0103 a arbor\u0103rii unui drapel str\u0103in; o scrutare ar fi fost benefic\u0103 deoarece, av\u00e2nd \u00een vedere contextul istoric al minorit\u0103\u021bii maghiare \u00een Rom\u00e2nia, arborarea steagului \u021ainutului Secuiesc, respectiv a drapelului Ungariei constituie elemente sensibile adiacente exprim\u0103rii identit\u0103\u021bii minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00een condi\u021biile respect\u0103rii cerin\u021belor societ\u0103\u021bii democratice. Scrutarea este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t aduce \u00een discu\u021bie subiecte de interes general precum autonomia teritoriilor locuite de minoritatea maghiar\u0103.<\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd c\u0103 instan\u021bele na\u021bionale pot interpreta mai bine subtextul actului de arborare a drapelelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor etnice, Curtea observ\u0103 c\u0103 acestea s-au limitat la a considera c\u0103 afi\u0219area steagurilor a fost menit\u0103 s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia publicului asupra destina\u021biei zonei \u00een cauz\u0103, nestabilind nicio consecin\u021b\u0103 politic\u0103 sau cultural\u0103 \u00een spe\u021b\u0103.<\/p><p>O atare consecin\u021b\u0103 ar fi fost necesar\u0103 s\u0103 fie integrat\u0103 \u00een analiza instan\u021belor na\u021bionale cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t la epoca faptelor reclamantul avea calitatea de reprezentant al statului maghiar \u00een Parlamentul European. \u00centr-adev\u0103r, \u00een temeiul\u00a0<em>marjei de apreciere a statelor<\/em>, este de competen\u021ba instan\u021belor na\u021bionale s\u0103 stabileasc\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 ac\u021biunile reclamantului sunt de natur\u0103 comercial\u0103 sau identitar\u0103 \u00eens\u0103 Curtea re\u021bine ca fiind deosebit de lacunare hot\u0103r\u00e2rile pronun\u021bate de instan\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te\u00a0<em>justificarea ingerin\u021belor<\/em>\u00a0comise de autorit\u0103\u021bi \u00een exercitarea dreptului la liber\u0103 exprimare de c\u0103tre reclamant. Facilitatea aplic\u0103rii sanc\u021biunilor \u00een privin\u021ba reclamantului nu constituie,\u00a0<em>per se,\u00a0<\/em>o justificare corespunz\u0103toare a ingerin\u021belor autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00een exercitarea libert\u0103\u021bii de exprimare. \u00cen opinia Cur\u021bii, instan\u021bele na\u021bionale au e\u0219uat \u00een a explica modul \u00een care arborarea steagurilor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale a condus la \u00eenc\u0103lcarea scopului legii na\u021bionale nr. 185\/2013 prev\u0103zut \u00een articolul 1:\u00a0<em>Prezenta lege stabile\u015fte cadrul legal care st\u0103 la baza exercit\u0103rii activit\u0103\u0163ii de amplasare a mijloacelor de publicitate \u00een localit\u0103\u0163i, inclusiv \u00een zona drumurilor publice din Rom\u00e2nia, \u00een vederea asigur\u0103rii condi\u0163iilor pentru un cadru construit coerent, armonios, sigur \u015fi s\u0103n\u0103tos, pentru protec\u0163ia valorilor mediului natural \u015fi antropic, pentru prezervarea calit\u0103\u0163ii peisajului \u015fi a cerin\u0163elor privind asigurarea calit\u0103\u0163ii \u00een construc\u0163ii.<\/em><\/p><p>Ac\u021biunea \u00eentreprins\u0103 de reclamant nu era ilegal\u0103 \u00een con\u021binutul s\u0103u ci neconformitatea acesteia rezult\u0103 din lipsa \u00eendeplinirii cerin\u021belor premerg\u0103toare de ob\u021binerea a autoriza\u021biei. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, instan\u021bele na\u021bionale nu au construit argumente fundamentate pe limit\u0103ri expres prev\u0103zute \u00een Conven\u021bie care s\u0103 fie aplicabile libert\u0103\u021bii de exprimare precum: securitatea na\u0163ional\u0103, integritatea teritorial\u0103 sau siguran\u0163a public\u0103, ap\u0103rarea ordinii \u015fi prevenirea infrac\u0163iunilor, protec\u0163ia s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, a moralei, a reputa\u0163iei sau a drepturilor altora etc.<\/p><p>\u00cen aceste condi\u021bii, Curtea a stabilit, cu majoritate de voturi,\u00a0<em>\u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u021bii de exprimare a reclamantului \u00een dimensiunea sa procedural\u0103<\/em>.<\/p><p>Judec\u0103toarele Iulia Motoc (din partea Rom\u00e2niei) \u0219i Gabriele Kucsko-Stadlmayer (din partea Austriei) au formulat o opinie separat\u0103 prin intermediul c\u0103reia s-a ar\u0103tat c\u0103 nu a fost \u00eenc\u0103lcat dreptul la liber\u0103 exprimare prev\u0103zut de articolul 10 din Conven\u021bie nici \u00een dimensiune substan\u021bial\u0103 \u0219i nici pe coordonatele sale procedurale. S-a argumentat,\u00a0<em>inter alia,<\/em>\u00a0c\u0103 obiectul cauzei nu a constat \u00een aprecierea poten\u021bialului mesaj nociv afi\u0219at pe steagurile arborate de reclamant \u0219i a limit\u0103rilor corelative ale manifest\u0103rii identit\u0103\u021bii reclamantului \u00een calitate de membru al unei minorit\u0103\u021bi na\u021bionale ci a constat \u00een evaluarea corectitudinii \u0219i a eventualelor implica\u021bii aferente sanc\u021bion\u0103rii ne\u00eendeplinirii de c\u0103tre reclamant a cerin\u021bei obiective de a ob\u021bine \u00een prealabil autoriza\u021bie administrativ\u0103.<\/p><p>Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103\u00a0 la Strasbourg se constituie \u00eentr-un \u00eendemn \u00a0c\u0103tre instan\u021bele na\u021bionale de a analiza\u00a0 astfel de cauze, delicate prin natura lor, nu doar formal sau strict procedural, ci prin luarea \u00een considerare a implica\u021biilor complexe de natur\u0103 politic\u0103, penal\u0103,civil\u0103 sau chiar economic\u0103 pe care acestea\u00a0 le antreneaz\u0103. \u00cen acest sens, marja de apreciere de care dispune statele \u00een interpretarea \u0219i aplicarea\u00a0 sau chiar restr\u00e2ngerea anumitor drepturi, precum \u0219i jurispruden\u021ba consacrat\u0103 a Cur\u021bii europene a drepturilor omului sunt deosebit de utile pentru ca drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale s\u0103 fie respectate, prin raportare, \u00een mod firesc, \u0219i la drepturile identitare ale popula\u021biei majoritare.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Human Rights Committee, Twenty\u2011first session (1984), General comment No. 12:\u00a0 Article 1 (Right to self\u2011determination).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0General Comment adopted by the Human Rights Committee under article 40, paragraph 4, of the International Covenant on Civil and Political Rights, General Comment No. 23(50) (art. 27)*, Adopted by the Committee at its 1314th meeting (fiftieth session) on 6 April 1994.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Declara\u021bia Na\u021biunilor Unite privind drepturile persoanelor care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale sau etnice, religioase \u0219i lingvistice a fost adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a ONU la 18 decembrie 1992, f\u0103r\u0103 vot, prin rezolu\u021bia nr. 47\/135.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>Conven\u021bia a fost semnat\u0103 la Strasbourg, la data de 01 februarie 1995, fiind deschis\u0103 spre semnare de c\u0103tre statele membre, intr\u00e2nd \u00een vigoare la data de 01 februarie 1998, ulterior ob\u021binerii unui num\u0103r de 12 ratific\u0103ri.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Framework Convention for the Protection of National Minorities, Strasbourg.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Decizia-cadru 2008\/913\/JAI a Consiliului din 28\u00a0noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme \u0219i expresii ale rasismului \u0219i xenofobiei prin intermediul dreptului penal, publicat\u0103 \u00een Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 328, 6.12.2008, pp. 55\u201358.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Ac\u021biunea comun\u0103 din 15\u00a0iulie 1996 adoptat\u0103 de Consiliu pe baza articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea European\u0103 cu privire la ac\u021biunea pentru combaterea rasismului \u0219i a xenofobiei, publicat\u0103 \u00een Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.<\/p><p>L 185, 24.7.1996, pp. 5\u20137.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Documentare electronic\u0103 \u00een sistem informatic realizat\u0103 prin accesarea site-ului\u00a0<a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/HTML\/?uri=LEGISSUM:l33178&amp;from=RO\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/HTML\/?uri=LEGISSUM:l33178&amp;from=RO<\/a>, la data de 7 mai 2021, orele 11:19 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei nr. 214 din 28 martie 2002.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Codul Penal din 17 iulie 2009, Legea nr. 286\/2009, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Fapta a fost evocat\u0103 de actri\u021b\u0103 pe re\u021belele de socializare, fiind ulterior preluat\u0103 \u00een mass-media :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-esential-24674890-maia-morgenstern-acuza-fost-apelata-cuvant-antisemit-reuniune-sefilor-institutii-cultura-hai-facem-asa-jid.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-esential-24674890-maia-morgenstern-acuza-fost-apelata-cuvant-antisemit-reuniune-sefilor-institutii-cultura-hai-facem-asa-jid.htm<\/a>;\u00a0<a href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/amenintari-cu-moartea-primite-de-actrita-maia-morgenstern-semnate-din-partea-aur-intentionez-sa-o-arunc-intr-o-camera-de-gazare-intr-un-cuptor-unde-o-voi-arde-pe-ea-si.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.g4media.ro\/amenintari-cu-moartea-primite-de-actrita-maia-morgenstern-semnate-din-partea-aur-intentionez-sa-o-arunc-intr-o-camera-de-gazare-intr-un-cuptor-unde-o-voi-arde-pe-ea-si.html<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>Potrivit \u0219tirii prezentat\u0103 pe site-ul:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.news.ro\/cultura-media\/update-maia-morgenstern-jignita-afirmatiile-unor-oameni-cultura-hai-s-facem-jid-colegii-scena-alaturi-actrita-ambasadorul-israelului-e-inacceptabil-oameni-cultura-cunoasca-semnificatia-cuvantului-1922402719002021030920070575\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.news.ro\/cultura-media\/update-maia-morgenstern-jignita-afirmatiile-unor-oameni-cultura-hai-s-facem-jid-colegii-scena-alaturi-actrita-ambasadorul-israelului-e-inacceptabil-oameni-cultura-cunoasca-semnificatia-cuvantului-1922402719002021030920070575<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Unele comentarii ale publicului larg au fost expuse \u00een pres\u0103 \u0219i pot fi accesate la adresa :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.news.ro\/cultura-media\/update-maia-morgenstern-jignita-afirmatiile-unor-oameni-cultura-hai-s-facem-jid-colegii-scena-alaturi-actrita-ambasadorul-israelului-e-inacceptabil-oameni-cultura-cunoasca-semnificatia-cuvantului-1922402719002021030920070575\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.news.ro\/cultura-media\/update-maia-morgenstern-jignita-afirmatiile-unor-oameni-cultura-hai-s-facem-jid-colegii-scena-alaturi-actrita-ambasadorul-israelului-e-inacceptabil-oameni-cultura-cunoasca-semnificatia-cuvantului-1922402719002021030920070575<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 436 din 17 mai 2004.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 820 din 9 octombrie 2019.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Comunicatul de pres\u0103 emis de Centrul de Informare \u0219i Rela\u021bii Publice din cadrul Inspectoratului General al Poli\u021biei Rom\u00e2ne la data de 29 martie 2021 poate fi accesat la adresa : https:\/\/www.politiaromana.ro\/ro\/stiri-si-media\/comunicate\/comunicat1617033553.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 237 din 26 august 1994, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 420 din 21 aprilie 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Restr\u00e2ngerea exerci\u0163iului unor drepturi sau al unor libert\u0103\u0163i : (1) Exerci\u0163iul unor drepturi sau al unor libert\u0103\u0163i poate fi restr\u00e2ns numai prin lege \u015fi numai dac\u0103 se impune, dup\u0103 caz, pentru: ap\u0103rarea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a ordinii, a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii ori a moralei publice, a drepturilor \u015fi a libert\u0103\u0163ilor cet\u0103\u0163enilor; desf\u0103\u015furarea instruc\u0163iei penale; prevenirea consecin\u0163elor unei calamit\u0103\u0163i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.\u00a0 (2) Restr\u00e2ngerea poate fi dispus\u0103 numai dac\u0103 este necesar\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103. M\u0103sura trebuie s\u0103 fie propor\u0163ional\u0103 cu situa\u0163ia care a determinat-o, s\u0103 fie aplicat\u0103 \u00een mod nediscriminatoriu \u015fi f\u0103r\u0103 a aduce atingere existen\u0163ei dreptului sau a libert\u0103\u0163ii.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Punctul 6 din Decizia nr. 15 din 14 ianuarie 2021 referitoare la excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate a prevederilor\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/188268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">art. 7 alin. (1) din Legea nr. 75\/1994<\/a>\u00a0privind arborarea drapelului Rom\u00e2niei, intonarea imnului na\u021bional \u0219i folosirea sigiliilor cu stema Rom\u00e2niei de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 420 din 21 aprilie 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Punctul 7 din Decizia nr. 15 din 14 ianuarie 2021 referitoare la excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate a prevederilor\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/188268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">art. 7 alin. (1) din Legea nr. 75\/1994<\/a>\u00a0privind arborarea drapelului Rom\u00e2niei, intonarea imnului na\u021bional \u0219i folosirea sigiliilor cu stema Rom\u00e2niei de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 420 din 21 aprilie 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Punctul 8 din Decizia nr. 15 din 14 ianuarie 2021 referitoare la excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate a prevederilor\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/188268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">art. 7 alin. (1) din Legea nr. 75\/1994<\/a>\u00a0privind arborarea drapelului Rom\u00e2niei, intonarea imnului na\u021bional \u0219i folosirea sigiliilor cu stema Rom\u00e2niei de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 420 din 21 aprilie 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea punctul 18 din Decizia nr. 15 din 14 ianuarie 2021 referitoare la excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate a prevederilor\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/188268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">art. 7 alin. (1) din Legea nr. 75\/1994<\/a>\u00a0privind arborarea drapelului Rom\u00e2niei, intonarea imnului na\u021bional \u0219i folosirea sigiliilor cu stema Rom\u00e2niei de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 420 din 21 aprilie 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Legea nr. 185 din 25 iunie 2013 (*republicat\u0103*) privind amplasarea \u015fi autorizarea mijloacelor de publicitate, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 147 din 15 februarie 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0Articolul 3, litera \u201dt\u201d define\u0219te conceptul de\u00a0<em>steag publicitar \u2013 pies\u0103 de stof\u0103, p\u00e2nz\u0103 sau material plastic ata\u015fat\u0103 la un suport lance, catarg sau st\u00e2lp, purt\u00e2nd culori, embleme, simboluri sau mesaje publicitare<\/em>\u00a0iar art. 4, alin. (1) stabile\u0219te condi\u021biile \u00een care pot fi supuse publicit\u0103\u021bii mijloacele specifice:\u00a0<em>(1)<\/em>\u00a0<em>Aprobarea amplas\u0103rii, execut\u0103rii lucr\u0103rilor, men\u0163inerii mijloacelor de publicitate, respectiv desfiin\u0163\u0103rii acestora, pe fa\u0163adele cl\u0103dirilor sau ale celor care au un sistem propriu de sus\u0163inere \u00een raport cu p\u0103m\u00e2ntul se poate realiza numai \u00een condi\u0163iile emiterii autoriza\u0163iei de construire, respectiv de desfiin\u0163are<\/em>).<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20420\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"20\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20420\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Condi\u021bia Femeii \u00centre \u00cenger \u0218i P\u0103cat. Drepturile Femeii Sub Zodia Religiei \u0218i A Tradi\u021biei<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20420\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"20\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20420\"><p><em>Femeia \u2013 ca subiect de drepturi \u00een narativul drepturilor omului \u2013 a fost \u0219i este centrul polemicilor tradi\u021bionali\u0219tilor care invoc\u0103 elementul religios-cultural ca argument pentru validarea atingerilor, limit\u0103rilor \u0219i restric\u021bion\u0103rilor comise \u00eempotriva acesteia.<\/em><\/p><p><em>\u00cen\u021belese \u0219i acceptate \u00een mod imuabil \u0219i irefragabil, argumentele transmise pe filier\u0103 religioas\u0103 \u0219i cultural\u0103 au reprezentat, de-a lungul timpului, mijloace de suprimare a drepturilor femeilor, care fac futile \u0219i superfluu dispozi\u021biile legale \u0219i politicile publice av\u00e2nd ca obiectiv implementarea, la nivel social, a egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u0219i tratament \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei.<\/em><\/p><p><em>\u00cen r\u00e2ndurile ce urmeaz\u0103 ne propunem s\u0103 reflect\u0103m, \u00een lumini contrastante, viziunile ata\u0219ate no\u021biunii de \u201dcultur\u0103\u201d \u0219i modul \u00een care acestea pot afecta sau pot contribui la exerci\u021biul efectiv al drepturilor femeilor. De asemenea, vom observa standardele interna\u021bionale \u0219i regionale (cu prec\u0103dere Conven\u021bia de la Istanbul) adoptate \u00een domeniu \u0219i vom analiza, prin lentilele culturii \u0219i religiei, ipostazierile femeii \u00een planul social inclusiv prin raportare la realit\u0103\u021bile na\u021bionale.<\/em><\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>R\u0103spunsul interna\u021bional la problema egalit\u0103\u021bii de gen din perspectiv\u0103 \u201dcultural\u0103\u201d<\/strong><\/p><p>Transformarea comunit\u0103\u021bii umane a presupus, \u00een domeniul drepturilor omului, oscila\u021bii \u00eentre afirmarea valorilor umaniste \u00een mod universal, pe baze seculare \u0219i promovarea practicilor culturale- acestea fiind recunoscute ca \u201dmarc\u0103 identitar\u0103 \u0219i religioas\u0103\u201d a comunit\u0103\u021bilor umane. Temeiul cultural \u0219i cel religios au fost examinate cu aten\u021bie \u00een doctrina drepturilor omului cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t acestea au fost, de regul\u0103, contrare bun\u0103st\u0103rii fizice \u0219i psihice a femeilor \u0219i copiilor, impun\u00e2ndu-se prin \u00eenc\u0103lcarea drepturilor acestora. Sesiz\u00e2nd unele practici religioase \u0219i culturale ca o\u00a0<em>real\u0103 amenin\u021bare\u00a0<\/em>la adresa substan\u021bialit\u0103\u021bii drepturilor categoriilor vulnerabile men\u021bionate anterior, comunitatea interna\u021bional\u0103 a instituit, cu ocazia celebr\u0103rii Conferin\u021bei Interna\u021bionale privind Drepturile Omului de la Viena, din anul 1993, principiul\u00a0<em>drepturile femeilor sunt drepturi ale omului (Women\u2019s Rights are Human Rights)\u00a0<\/em>eviden\u021biind obligativitatea acord\u0103rii de garan\u021bii egale \u00een exercitarea drepturilor femeilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a><\/p><p>Plasarea practicilor culturale \u0219i\/sau religioase pe coordonatele respect\u0103rii drepturilor femeilor implic\u0103 o reconfigurare a modului de \u00een\u021belegere a problematicii drepturilor omului: exemp\u021biunea cultural\u0103 \u00een aplicarea standardelor \u0219i garan\u021biilor \u00een materie umanist\u0103 nu se cuvine a fi validat\u0103 \u00een rela\u021bie cu nici o categorie social\u0103 \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, \u00een rela\u021bie cu cea a femeilor av\u00e2nd \u00een vedere pozi\u021bia social\u0103 subordonat\u0103 alocat\u0103, de-a lungul timpului, de factorii deciden\u021bi.<\/p><p>\u00cen\u021belegerea drepturilor femeii \u00een termenii de\u00a0<em>constante universale ale drepturilor omului\u00a0<\/em>este posibil\u0103 prin ralierea la o perspectiv\u0103 dinamic\u0103 de conceptualizare a culturii \u0219i prin evaluarea comprehensiv\u0103 a identit\u0103\u021bii individuale \u00een rela\u021bie cu identitatea colectiv\u0103. Caracterul evolutiv al culturii instituie obligativitatea individului de a transcende sensul static, imuabil al tradi\u021biilor \u2013 asociat, de regul\u0103, cu descenden\u021ba religioas\u0103 \u0219i, implicit, ancestral\u0103. Dinamismul cultural este, a\u0219adar, filonul de g\u00e2ndire care permite manifestarea identit\u0103\u021bii comunit\u0103\u021bilor culturale, p\u0103str\u00e2nd, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, nealterat\u0103 garan\u021bia umanit\u0103\u021bii membrilor s\u0103i.<\/p><p>Reflect\u00e2nd asupra raportului dintre identitatea cultural\u0103 de grup \u0219i drepturile individuale, fostul Raportor Special ONU \u00een domeniul drepturilor culturale, Farida Shaheed, men\u021biona \u00een raportul din anul 2012 c\u0103:\u00a0<em>Identit\u0103\u021bile individuale promoveaz\u0103 caracteristici care disting o persoan\u0103 de alta, \u00een timp ce identit\u0103\u021bile colective privilegiaz\u0103 asem\u0103n\u0103rile dintre membrii individuali ai unui grup; (\u2026)Este de o importan\u021b\u0103 vital\u0103 ca indivizii s\u0103 nu fie obliga\u021bi s\u0103 se identifice \u00een ceea ce prive\u0219te un aspect singular al identit\u0103\u021bii lor, cum ar fi sexul feminin, sau provenien\u021ba dintr-un anumit mediu etnic, religios sau lingvistic. To\u021bi indivizii sunt constitui\u021bi dintr-o diversitate de euri implicate \u00eentr-o \u201estare constant\u0103 contradictorie de devenire, \u00een care at\u00e2t institu\u021biile sociale, c\u00e2t \u0219i voin\u021bele individuale sunt profund implicate\u201d.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0\u00cen aceste condi\u021bii,\u00a0<em>identitatea cultural\u0103 a femeilor\u00a0<\/em>este un aspect dinamic care\u00a0<em>devine<\/em>\u00a0f\u0103r\u0103 a avea o existen\u021b\u0103 prestabilit\u0103<em>. \u00a0<\/em><\/p><p>\u00cen acela\u0219i sens, Navanethem Pillay, expert interna\u021bional \u00een domeniul drepturilor femeilor \u0219i fost \u00cenalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului, sus\u021bine teoria flexibilit\u0103\u021bii valorilor culturale, afirm\u00e2nd, \u00een con\u021binutul Declara\u021biei de la 4 aprilie 2011 c\u0103\u00a0<em>demnitatea tuturor, indiferent de sex (\u2026) este fundamental\u0103 pentru toate credin\u021bele \u0219i culturile. Desigur, vor exista \u00eentotdeauna persoane care ar nega universalitatea drepturilor noastre \u0219i ar c\u0103uta s\u0103 foloseasc\u0103 argumente ale tradi\u021biei \u0219i culturii pentru a se opune acestora. (\u2026) Aceste persoane au atras aten\u021bia asupra practicilor d\u0103un\u0103toare pe care le consider\u0103 atribuibile \u00een principal interpret\u0103rilor culturale ale preceptelor religioase sau care pot chiar intra \u00een conflict cu religia. Raportorii speciali au recomandat adaptarea legisla\u021biei pentru eliminarea practicilor discriminatorii sau d\u0103un\u0103toare \u0219i abrogarea legilor care \u00eencalc\u0103 drepturile femeilor. Ei au cerut penalizarea celor care efectueaz\u0103 aceste practici. Mai mult, ace\u0219ti exper\u021bi independen\u021bi au ar\u0103tat clar c\u0103, tulbur\u0103tor, unele dintre aceste practici sunt sus\u021binute de lideri religio\u0219i, state sau comunit\u0103\u021bi \u0219i sunt foarte greu de contestat. De asemenea, au observat c\u0103 femeile sunt \u00een mare parte excluse din procesele decizionale ale majorit\u0103\u021bii religiilor. Vocile lor sunt prea des absente din dialogurile dintre \u0219i \u00eentre credin\u021be \u0219i credin\u021be. Savan\u021bii \u0219i exper\u021bii au remarcat faptul c\u0103 o separare clar\u0103 \u00eentre stat \u0219i autorit\u0103\u021bile religioase ajut\u0103 la egalizarea condi\u021biilor de inserare social\u0103 pentru femei prin trecerea punctului de interes de la protec\u021bia unor drepturi la protec\u021bia tuturor categoriilor de drepturi care se cuvin tuturor \u2013 celor care sunt orienta\u021bi spre religie \u0219i celor de opinii seculare.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Dep\u0103\u0219irea limitelor culturale prin crearea unui normativ adecvat \u0219i func\u021bional a reprezentat o preocupare a exper\u021bilor ONU. Comitetul pentru eliminarea discrimin\u0103rii fa\u021b\u0103 de femei a abordat problema restric\u021bion\u0103rilor culturale a drepturilor femeilor concretizate prin acte de discriminare \u0219i violen\u021b\u0103 prin\u00a0<em>Recomandarea nr. 35<\/em>. Textul Recomand\u0103rii actualizeaz\u0103 problematica violen\u021bei, subliniind c\u0103 interzicerea violen\u021bei bazat\u0103 pe gen a evoluat sub forma unui principiu de drept cutumiar interna\u021bional, fiind o preocupare constant\u0103 a statelor de a se implica \u00een mod activ \u00een prevenirea \u0219i combaterea practicilor care contravin protec\u021biei drepturilor femeilor. Pornind de la premisele avansate de Recomandarea nr. 19, Recomandarea nr. 35 identific\u0103 elementul cultural ca principala cauz\u0103 a men\u021binerii discrimin\u0103rii femeilor, recunosc\u00e2nd\u00a0<em>eroziunea cadrelor juridice \u0219i politice care vizeaz\u0103 eliminarea discrimin\u0103rii sau violen\u021bei bazate pe gen, adesea justificat\u0103 \u00een numele tradi\u021biei, culturii, religiei sau ideologiei fundamentaliste\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[4]<\/strong><\/a><\/em>.<\/p><p>Recomand\u0103rile \u0219i comentariile Comitetului CEDAW utilizeaz\u0103 no\u021biunile de \u201dtradi\u021bie\u201d, \u201dcultur\u0103\u201d, \u201dreligie\u201d \u00een evaluarea limit\u0103rilor aduse drepturilor femeilor \u00een timp ce, articolul 5 din Conven\u021bia ONU asupra elimin\u0103rii tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0utilizeaz\u0103 exprim\u0103ri neutre care insinueaz\u0103 problema cultural\u0103, f\u0103r\u0103 a o articula : \u201dStatele p\u0103r\u0163i vor lua toate m\u0103surile corespunz\u0103toare pentru: a modifica schemele \u015fi metodele de comportament social \u015fi cultural al b\u0103rbatului \u015fi femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudec\u0103\u0163ilor \u015fi practicilor cutumiare\u201d. \u00cen interpretarea doctrinar\u0103 alocat\u0103 articolului 5 din Conven\u021bie, termenul de\u00a0<em>cultur\u0103\u00a0<\/em>nu evoc\u0103 doar practici tradi\u021bionaliste sau opresive ci se refer\u0103 la totalitatea practicilor \u0219i obiceiurilor sociale, culturale care se impun a fi modificate \u00een m\u0103sura \u00een care d\u0103uneaz\u0103 drepturile femeilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Cultura nu poate fi desprins\u0103 de existen\u021ba uman\u0103, aceasta reprezent\u00e2nd \u00een dimensiunea sa elementar\u0103 ansamblul de ac\u021biuni umane \u00eentreprinse \u00een scopul supravie\u021buirii. Astfel, participarea la via\u021ba cultural\u0103 a societ\u0103\u021bii implic\u0103 un dinamism aparte, care se manifest\u0103 ca un proces viu \u0219i evolutiv \u00een care to\u021bi indivizii participan\u021bi trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze conduita la valorile resurgente urmare a interac\u021biunilor sociale. \u00cen contextul dat, drepturile femeilor vor constitui rezultatul evolu\u021biei \u0219i nu reminescen\u021bele unei culturi monolitice.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Conven\u021bia de la Istanbul : abordarea direct\u0103 a problemei culturale \u0219i a egalit\u0103\u021bii de gen<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><p>La nivel regional european problematica drepturilor femeilor \u0219i a influen\u021belor produse pe filier\u0103 cultural\u0103 asupra acestora a fost reglementat\u0103 \u00een detaliu prin Conven\u021bia Consiliului Europei privind prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor \u0219i a violen\u021bei domestice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>. Actele de violen\u021b\u0103 comise \u00eempotriva femeilor sunt a\u0219ezate \u00een rela\u021bie logic\u0103 de tip\u00a0<em>cauz\u0103-efect\u00a0<\/em>cu tiparele mentale \u0219i comportamentale care deriv\u0103 din cultur\u0103, obiceiuri, tradi\u021bie. Este interesant de observat c\u0103 dispozi\u021biile Conven\u021biei ac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod bivalent, pe de o parte ocrotind drepturile femeilor \u00een raport cu interpret\u0103rile fundamentaliste ale religiei \u0219i elementelor de cultur\u0103 \u0219i tradi\u021bie \u0219i pe de alt\u0103 parte asigur\u00e2nd manifest\u0103rile coerente \u0219i articulate ale actelor de spiritualitate \u0219i tradi\u021bie care sunt \u00een consens cu drepturile femeii. Dispozi\u021biile cheie ale Conven\u021biei de la Istanbul sunt observabile \u00een dimensiunea referitoare la\u00a0<em>prevenirea\u00a0<\/em>actelor de violen\u021b\u0103 precum \u0219i \u00een dispozi\u021biile care expliciteaz\u0103 situa\u021biile de \u00eenc\u0103lcare a drepturilor femeilor sub forma crimelor de onoare, a c\u0103s\u0103toriilor for\u021bate, a mutil\u0103rilor genitale feminine etc. Cu titlu de exemplu, articolul 12, alineatul 5 stabile\u0219te c\u0103\u00a0<em>P\u0103r\u0163ile se vor asigura c\u0103 obiceiul, cultura, religia, tradi\u0163ia sau a\u015fa-numita \u201conoare\u201d nu vor fi considerate drept justificare pentru orice acte de violen\u0163\u0103 acoperite de sfera de aplicare a prezentei Conven\u0163ii<\/em>.<\/p><p>\u00cen lumina prevederilor cuprinse \u00een Raportul Explicativ al Conven\u021biei de la Istanbul, reglement\u0103rile cuprinse \u00een articolul 12, alineatul 5 din Conven\u021bie instituie \u00een sarcina Statelor P\u0103r\u021bi obligativitatea de a se asigura c\u0103 legile lor na\u021bionale nu con\u021bin dispozi\u021bii care s\u0103 permit\u0103 exemp\u021biunea cultural\u0103 \u00een privin\u021ba garant\u0103rii drepturilor femeilor. Mai mult, aceast\u0103 obliga\u021bie se extinde la prevenirea oric\u0103ror declara\u021bii oficiale, rapoarte sau proclama\u021bii care accept\u0103 violen\u021ba pe baza culturii, obiceiurilor, religiei, tradi\u021biei sau a\u0219a-numitei \u201eonoare\u201d. De asemenea, dispozi\u021bia stabile\u0219te un principiu cheie potrivit c\u0103ruia interzicerea oric\u0103ruia dintre actele de violen\u021b\u0103 prev\u0103zute \u00een Conven\u021bie nu poate fi invocat\u0103 niciodat\u0103 ca o restric\u021bie a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor culturale sau religioase ale f\u0103ptuitorului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Dileme \u0219i tensiuni na\u021bionale \u00een garantarea drepturilor femeii prin includerea elementului cultural<\/strong><\/p><p>Rom\u00e2nia a achiesat la prevederile Conven\u021biei de la Istanbul odat\u0103 cu semnarea acesteia la data de 27 iunie 2014, Conven\u021bia intr\u00e2nd efectiv \u00een vigoare la 1 septembrie 2016 urmare a ratific\u0103rii la data de 23 mai a aceluia\u0219i an.\u201dInternalizarea\u201d Conven\u021biei de la Istanbul a adus \u00een centrul reglement\u0103rilor na\u021bionale dilema concilierii elementelor circumscrise culturii, religiei, spiritualit\u0103\u021bii cu respectarea drepturilor femeilor. Adaptarea reglement\u0103rilor na\u021bionale la exigen\u021bele Conven\u021biei de la Istanbul s-a produs \u00een dou\u0103 sensuri: (1) recunoa\u0219terea importan\u021bei \u0219i protej\u0103rii elementelor de cultur\u0103 \u0219i tradi\u021bie \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u021bii umane, respectiv (2) interzicerea justific\u0103rilor bazate pe cultur\u0103 \u0219i tradi\u021bie \u00een procesul de protejare \u0219i promovare a drepturilor femeilor.<\/p><p>Lu\u00e2nd \u00een considerare cele dou\u0103 premise de ac\u021biune,\u00a0<em>Legea nr. 174\/2018<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0subliniaz\u0103 importan\u021ba culturii \u00een definirea personalit\u0103\u021bii umane, introduc\u00e2nd \u00een con\u021binutul articolului 4, litera g din Legea nr. 217\/2003 privind prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00een familie reglementarea\u00a0<em>violen\u021bei spirituale,\u00a0<\/em>interzic\u00e2nd \u00een mod expres urm\u0103toarele:\u00a0<em>subestimarea sau diminuarea importan\u0163ei satisfacerii necesit\u0103\u0163ilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspira\u0163iilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi \u00een limba matern\u0103 \u015fi de a \u00eenv\u0103\u0163a copiii s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een limba matern\u0103, impunerea ader\u0103rii la credin\u0163e \u015fi practici spirituale \u015fi religioase inacceptabile, precum \u015fi alte ac\u0163iuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare<\/em>.<\/p><p>Pe de alt\u0103 parte, Legea nr. 174\/2018 amendeaz\u0103 Legea nr. 217\/2003 cu o dispozi\u021bie av\u00e2nd ca finalitate interzicerea expres\u0103 a exemp\u021biunii culturale \u00een problematica drepturilor femeii, introduc\u00e2nd la articolul 4, dup\u0103 alineatul (1) urm\u0103toarea prevedere :\u00a0<em>\u00een nicio form\u0103 \u015fi \u00een nicio \u00eemprejurare, obiceiul, cultura, religia, tradi\u0163ia \u015fi onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violen\u0163\u0103 definite \u00een prezenta lege.<\/em><\/p><p>Noul cadru normativ de la nivel na\u021bional, adoptat \u00een contextul ralierii la standardele Conven\u021biei de la Istanbul, este reflectat \u00een primul Raport de \u021bar\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0transmis de Rom\u00e2nia la GREVIO<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0la data de 6 februarie 2020 \u0219i publicat la 10 februarie 2020. Raportul are ca obiectiv monitorizarea implement\u0103rii Conven\u021biei, identificarea principalelor mijloace de transpunere a dispozi\u021biilor Conven\u021biei \u0219i stabilirea domeniilor \u00een care nivelul de implementare este deficitar. Fundamentul modific\u0103rilor normative determinate de transpunerea dispozi\u021biilor Conven\u021biei de la Istanbul decurge din introducerea, la nivelul reglement\u0103rilor na\u021bionale, a no\u021biunii de\u00a0<em>violen\u021b\u0103 de gen<\/em>\u00a0dat fiind faptul c\u0103, \u00een configurarea teoretic\u0103 a no\u021biunii de\u00a0<em>gen\u00a0<\/em>factorul cultural are un rol central. Legea nr. 178\/2018<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0modific\u0103 Legea nr. 202\/2002 \u2013sediul materiei \u00een domeniul egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u0219i tratament \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei- inser\u00e2nd \u00een articolul 4, o nou\u0103 tez\u0103 con\u021binut\u0103 la litera\u00a0<em>l<\/em>\u00a0conform c\u0103reia\u00a0<em>prin violen\u0163\u0103 de gen se \u00een\u0163elege fapta de violen\u0163\u0103 direc\u0163ionat\u0103 \u00eempotriva unei femei sau, dup\u0103 caz, a unui b\u0103rbat, motivat\u0103 de apartenen\u0163a de sex. Violen\u0163a de gen \u00eempotriva femeilor este violen\u0163a care afecteaz\u0103 femeile \u00een mod dispropor\u0163ionat. Violen\u0163a de gen cuprinde, f\u0103r\u0103 a se limita \u00eens\u0103 la acestea, urm\u0103toarele fapte: violen\u0163a domestic\u0103, violen\u0163a sexual\u0103, mutilarea genital\u0103 a femeilor, c\u0103s\u0103toria for\u0163at\u0103, avortul for\u0163at \u015fi sterilizarea for\u0163at\u0103, h\u0103r\u0163uirea sexual\u0103, traficul de fiin\u0163e umane \u015fi prostitu\u0163ia for\u0163at\u0103.\u00a0<\/em>Defini\u021bia avansat\u0103 pe cale legal\u0103 stabile\u0219te semnifica\u021bia\u00a0<em>violen\u021bei de gen\u00a0<\/em>\u00een baza \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor femeilor comise \u00een temeiul practicilor culturale (mutilare genital\u0103 feminin\u0103, c\u0103s\u0103toria for\u021bat\u0103, avortul for\u021bat etc.),\u00a0<em>genul\u00a0<\/em>constituind liantul dintre (1) distinc\u021bia cultural\u0103 dintre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u0219i (2) violen\u021ba comis\u0103 de b\u0103rba\u021bi asupra femeilor \u00een temeiul factorului cultural.<\/p><p>Dificultatea de a dep\u0103\u0219i concep\u021bia imuabil\u0103 despre cultur\u0103 \u0219i tradi\u021bii \u0219i problematizarea creat\u0103 \u00een jurul ierarhiz\u0103rii culturii \u0219i drepturilor omului sunt aspecte care au afectat plenitudinea aplic\u0103rii Conven\u021biei de la Istanbul. Primele tensiuni s-au cristalizat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu participarea Turciei \u2013 primul stat semnatar ala Conven\u021biei care, la data de 20 martie 2021 a comunicat, prin pre\u0219edintele Recep Tayyip Erdogan, inten\u021bia de a se retrage de la aplicarea dispozi\u021biilor Conven\u021biei. Principalele motive invocate \u00een decretul preziden\u021bial rezid\u0103 \u00een: (1) corelarea dispozi\u021biilor referitoare la\u00a0<em>gen\u00a0<\/em>cu\u00a0<em>normalizarea homosexualit\u0103\u021bii,\u00a0<\/em>respectiv \u00een (2) surclasarea valorilor tradi\u021bionale turce\u0219ti de c\u0103tre valorile \u0219i ideologiile occidentale.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Motivarea hot\u0103r\u00e2rii de retragere de la standardele \u0219i mecanismele stabilite prin Conven\u021bia de la Istanbul se fundamenteaz\u0103 pe o interpretare (cel pu\u021bin!) extensiv\u0103 a valorilor avansate de reglement\u0103rile Conven\u021biei av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103,\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>aceasta nu face referire la manifest\u0103rile identitare \u0219i de gen \u0219i nici nu promoveaz\u0103 drepturile persoanelor LGBTQ+. Pe de alt\u0103 parte, justificarea deciziei Turciei de a se retrage de la Conven\u021bie nu abordeaz\u0103 problematica stringent\u0103 a violen\u021bei \u2013care de altfel, reprezint\u0103 domeniul central de reglementare al Conven\u021biei- \u0219i nici garan\u021biile suplimentare care urmeaz\u0103 a fi acordate femeilor ulterior retragerii.<\/p><p>Interpret\u0103rile unilaterale ale Conven\u021biei de la Istanbul promovate de Turcia precum \u0219i decizia acesteia de a se retrage de la aplicarea Conven\u021biei\u00a0 au produs un \u201defect de domino\u201d la nivelul statelor p\u0103r\u021bi, eviden\u021biindu-se noi tendin\u021be de \u00eendep\u0103rtare fa\u021b\u0103 de obliga\u021biile instituite de Conven\u021bie. Cu titlu de exemplu, Polonia invoc\u0103 posibilele controverse determinate de interpretarea conceptului de \u201dgen\u201d \u0219i deteriorarea valorilor tradi\u021bionale ale vie\u021bii private \u0219i de familie, transmi\u021b\u00e2nd semnale \u00een sensul \u00een care va urma Turciei \u00een procesul de renun\u021bare la aplicarea dispozi\u021biilor Conven\u021biei.<\/p><p>Sus\u021bin\u00e2nd diversitatea \u0219i incluziunea \u00een virtutea fundamentelor toleran\u021bei, solidarit\u0103\u021bii \u0219i accept\u0103rii, autorit\u0103\u021bile Consiliului Europei au subliniat necesitatea Turciei de a reconsidera decizia de retragere, lu\u00e2nd \u00een considerare argumentele pe care s-a \u00eentemeiat decizia ini\u021bial\u0103 de ratificare. \u00cen opinia Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovi\u0107,\u00a0<em>decretul preziden\u021bial al Turciei publicat la 20 martie prin care se anun\u021ba retragerea din Conven\u021bia Consiliului Europei privind prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor \u0219i a violen\u021bei \u00een familie este o decizie gre\u0219it\u0103. Submineaz\u0103 drepturile femeilor \u0219i trimite un semnal gre\u0219it tuturor femeilor din Turcia \u0219i nu numai; \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care femicidul \u0219i alte forme de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva femeilor sunt \u00een cre\u0219tere \u00een \u021bar\u0103, Turcia nu ar trebui s\u0103 fac\u0103 un pas \u00eenapoi \u0219i s\u0103-\u0219i reduc\u0103 instrumentele de lupt\u0103 \u00eempotriva acestui flagel.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[14]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen Rom\u00e2nia, de\u0219i nu este problematizat\u0103 \u00een mod direct aplicabilitatea Conven\u021biei de la Istanbul, condi\u021bia femeii prin raportare la dogmele religioase r\u0103m\u00e2ne un subiect controversat reafirmat \u00een discursul public \u00een contextul declara\u021biilor reprezentan\u021bilor Bisericii. Polemica dintre drepturile femeilor \u0219i elementele de cultur\u0103 \u0219i religie se prezint\u0103 \u00een dou\u0103 sensuri: (1) principiile neutralit\u0103\u021bii \u0219i secularismului, consfin\u021bite prin dispozi\u021biile constitu\u021bionale ale articolului 1, alineatul 3 din Constitu\u021bie, determin\u0103 trecerea \u00een plan secund a declara\u021biilor av\u00e2nd conota\u021bii religioase referitoare la anumite categorii ale popula\u021biei; (2) pe de alt\u0103 parte, adeziunea la valorile cre\u0219tine a majorit\u0103\u021bii popula\u021biei reprezint\u0103, \u00een continuare, un mijloc de validare a \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor femeilor la nivel na\u021bional. \u00a0\u00cen r\u00e2ndurile de mai jos vom analiza cazul declara\u021biilor de pres\u0103 ale reprezentan\u021bilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een privin\u021ba condi\u021biei sociale a femeii \u0219i a rolului acesteia \u00een cadrul Bisericii.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Elementul religios: imuabil\u0103 subordonare a genului feminin sau obiect al evolu\u021biei permanente?<\/strong><\/p><p>\u00cen societatea rom\u00e2neasc\u0103, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 este ipostaziat\u0103 ca depozitarul valorilor \u0219i tradi\u021biilor comunit\u0103\u021bii, ac\u021bion\u00e2nd \u00een sensul conserv\u0103rii \u0219i promov\u0103rii acestora. Cu titlu de exemplu, \u00een anul 2017, pe fondul acutiz\u0103rii crizei migra\u021biei \u0219i al dezbin\u0103rii familiilor, Biserica a organizat, la data de 25 martie \u2013 cu ocazia celebr\u0103rii S\u0103rb\u0103torii Bunei Vestiri,\u00a0<em>Mar\u0219ul pentru Via\u021b\u0103<\/em>\u00a0\u2013\u00a0<em>Ajut\u0103 Mama \u0219i Copilul. Ei depind de tine<\/em>. Prezent\u00e2nd publicului larg nota de concept care a fundamentat evenimentul, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 expliciteaz\u0103:\u00a0<em>\u00cen contextul fenomenului emigra\u0163iei actuale, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe to\u0163i p\u0103rin\u0163ii care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate fie s\u0103 ia copiii cu ei, fie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 la copii, \u00eentruc\u00e2t ace\u015ftia sufer\u0103 \u00een mod deosebit din cauza lipsei prezen\u0163ei fizice \u015fi afective a p\u0103rin\u0163ilor. De asemenea, Sf\u00e2ntul Sinod \u00eendeamn\u0103 la rug\u0103ciune, dialog \u015fi coresponsabilitate social\u0103 pentru a fi dep\u0103\u015fite st\u0103rile conflictuale din societatea de azi.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[15]<\/strong><\/a><\/em>Reac\u021bia social\u0103 fa\u021b\u0103 de eveniment a fost pozitiv\u0103 iar rezultatul a constat \u00een sensibilizarea popula\u021biei la rolul familiei \u00een cre\u0219terea copiilor \u0219i \u00een ordonarea societ\u0103\u021bii.<\/p><p>\u00cen alte circumstan\u021be, declara\u021biile reprezentan\u021bilor Bisericii au condus la controverse puternice, \u00a0dat fiind faptul c\u0103 au fost de natur\u0103 s\u0103\u00a0 discrimineze unele categorii sociale \u0219i plasarea lor \u00eentr-o postur\u0103 subordonat\u0103. Este cazul declara\u021biilor Arhiepiscopului Tomisului \u00cenalt Prea Sfin\u021bitul Teodosie care, \u00eentr-o discu\u021bie despre condi\u021bia femeii \u00een Biseric\u0103 afirm\u0103 urm\u0103toarele : \u201c<em>Nu este discriminare (c\u0103 femeia nu are roluri importante \u00een Biseric\u0103), este vorba de statutul b\u0103rbatului \u015fi al femeii.\u00a0<\/em><em>Sigur c\u0103 nicio femeie nu poate fi preot \u015fi atunci e discriminare? De ce? Pentru c\u0103 aceasta este condi\u0163ia ei. Ea nu poate fi perpetuu \u00eentr-o rug\u0103ciune, pentru c\u0103 are condi\u0163ia sl\u0103biciunilor sale. Cum s\u0103 fie discriminare? Aceasta este femeia. Ea a \u00eenceput p\u0103catul \u015fi iat\u0103, se afl\u0103 cu aceast\u0103 neputin\u0163\u0103 pentru c\u0103 ne spune Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur c\u0103 dac\u0103 n-ar fi fost p\u0103catul, nu astfel s-ar fi \u00eenmul\u0163it neamul omenesc, ci prin puterea cuvintelor dumnezeie\u015fti care le-a zis \u00eenainte de p\u0103cat: cre\u015fte\u0163i \u015fi v\u0103 \u00eenmul\u0163i\u0163i \u015fi st\u0103p\u00e2ni\u0163i P\u0103m\u00e2ntul. Ei nu \u00ee\u015fi cuno\u015fteau intimit\u0103\u0163ile \u00eenainte de p\u0103cat, erau \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een har str\u0103mo\u015fii no\u015ftri \u015fi atunci lua\u0163i ceea ce v-am spus, femeii i s-a spus \u201d\u00cen dureri vei na\u015fte fii\u201d. Dac\u0103 nu p\u0103c\u0103tuia, nu ar fi n\u0103scut \u00een dureri<\/em>\u201d.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a><\/p><p>\u00cen contextul dat, declara\u021bia abordeaz\u0103 rela\u021bionarea dintre drepturile femeii \u00een Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u0219i limitele ata\u0219ate statutului s\u0103u pe calea influen\u021belor religioase. Situ\u00e2ndu-ne \u00een perspectiva profan\u0103 vizavi de explica\u021biile avansate de \u00cePS Teodosie, tendin\u021ba este aceea de a explica statutul femeii ca fiind evident subordonat \u0219i susceptibil de discriminare \u00een temeiul unei \u201dpredestin\u0103ri\u201d care stabile\u0219te \u00een mod ancestral \u0219i unilateral condi\u021bia feminit\u0103\u021bii \u00een contextul religios. Cu toate acestea, declara\u021biile \u00cePS Teodosie nu exprim\u0103, \u00een mod omogen, con\u0219tiin\u021ba religioas\u0103 ortodox\u0103,\u00a0 av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 un alt reprezentant al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00cePS Calinic Arge\u0219eanul, aloc\u0103 o postur\u0103 luminoas\u0103 femeilor de\u0219i se raporteaz\u0103 la canoanele religioase. Mesajul postat de acesta prin intermediul re\u021belelor de socializare vine s\u0103 sublinieze descenden\u021ba divin\u0103 a femeii \u0219i pozi\u021bia sa de egalitate cu cea alocat\u0103 b\u0103rbatului \u00een construirea c\u0103ii credin\u021bei ortodoxe \u00een societate. Reproducem, \u00een r\u00e2ndurile de mai jos,\u00a0 sec\u021biunile pe care le apreciem ca reprezentative din discursul formulat de \u00cePS Calinic Arge\u0219eanul :\u00a0<em>Femeia, \u00cenger pe p\u0103m\u00e2nt! Nu ascund bucuria ce m\u0103 cuprinde c\u00e2nd am prilejul s\u0103 scriu despre Femeie! Am mai scris despre aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 dumnezeiasc\u0103! Femeia, ca dar a lui Dumnezeu! (\u2026) Iar acum voi \u00eencerca s\u0103 scriu despre o alt\u0103 minune, cea a r\u0103spl\u0103\u0163ii \u00eentreite f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu Femeii prin aceea c\u0103: Au aflat cele dint\u00e2i despre \u00cenvierea lui Iisus Hristos; au v\u0103zut cele dint\u00e2i pe Iisus Cel \u00eenviat din morm\u00e2nt \u015fi au dus cele dint\u00e2i vestea cea mare a \u00cenvierii lui Iisus, chiar ucenicilor S\u0103i! Cum s\u0103 nu r\u0103m\u00e2i fermecat de a\u015fa curaj, credin\u0163\u0103 \u015fi dragoste<\/em>\u00a0<em>manifestat\u0103 pentru Iisus \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul \u015fi P\u0103rintele iubitor? Femeile purt\u0103toare de mir au r\u0103mas \u00een istoria lumii ca cele mai curajoase \u015fi devotate fiin\u0163e ca \u015fi mamele noastre, ca \u015fi so\u0163iile devotate chem\u0103rii speciale \u015fi gospodinele care \u0163in \u00een m\u00e2ini \u015fi pe umerele lor destinele omenirii! Dac\u0103 Eva \u00een Paradis a auzit os\u00e2nda rostit\u0103 de Dumnezeu \u2013 dup\u0103 c\u0103derea \u00een p\u0103cat -, tot femeia va auzi cea dint\u00e2i vestea cea mare a izb\u0103virii din mor\u0163i,<\/em>\u00a0<em>prin Iisus Hristos Cel \u00eenviat! Astfel, Femeia este reabilitat\u0103 pentru totdeauna \u015fi nu ne este \u00eeng\u0103duit s-o consider\u0103m obiect de batjocur\u0103. Cuvine-se cu adev\u0103rat ca b\u0103rba\u0163ii s\u0103 ocroteasc\u0103 Femeia pentru c\u0103 este egal\u0103 \u2013 de drept divin -, cu B\u0103rbatul! Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, spulber\u0103 pentru totdeauna mentalitatea din b\u0103tr\u00e2ne veacuri, c\u0103 femeia ar fi inegal\u0103 b\u0103rbatului! Iat\u0103 textul: \u201eNu mai este iudeu, nici elen, nici rob, nici liber, nici parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103 sau parte femeiasc\u0103, pentru c\u0103 voi to\u0163i una sunte\u0163i \u00een Hristos Iisus!\u201d (Galateni 3, 28).<\/em><\/p><p>Analiz\u00e2nd declara\u021biile antagonice emise de reprezentan\u021bi aceluia\u0219i cult vizavi de acela\u0219i subiect ajungem la concluzia (antamat\u0103 de partea final\u0103 a declara\u021biei \u00cePS Calinic) conform c\u0103reia femeii \u00eei sunt alocate posturi diferite la nivelul Bisericii \u00een func\u021bie de\u00a0<em>interpretarea\u00a0<\/em>c\u0103reia i se afiliaz\u0103 emitentul: interpretarea static\u0103, tradi\u021bionalist\u0103 sau cea evolutiv\u0103, dinamic\u0103. A\u0219adar, discriminarea femeii \u00een context religios nu constituie\u00a0<em>un act de drept divin\u00a0<\/em>care nu poate fi surmontat ci reprezint\u0103, mai degrab\u0103, rezultatul voin\u021bei umane distorsionate. Cele dou\u0103 opinii divergente ilustreaz\u0103 punctul de evolu\u021bie (tradi\u021bionalist sau modernist) \u00een care se pozi\u021bioneaz\u0103 autorul \u00een interpretarea statutului \u0219i a condi\u021biei femeii \u00een religie, fiind eliminat\u0103 ideea unei subordon\u0103ri ancestrale, c\u0103reia femeia trebuie s\u0103 i se supun\u0103 \u00een mod fatidic. De\u0219i tradi\u021bionalul din canoanele religioase nu poate fi negat \u00een rela\u021bionarea dintre sexe, acesta nu se cuvine totu\u0219i a fi absolutizat ci trebuie s\u0103 fie evaluat \u00een mod pertinent, \u00een acord cu evolu\u021biile religioase \u0219i sociale ale umanit\u0103\u021bii.<\/p><p>Afirma\u021biile controversate ale \u00cePS Teodosie au fost scrutate din punctul de vedere al caracterului discriminatoriu de c\u0103tre Consiliul Na\u021bional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii care a abordat problematica din perspectiva segreg\u0103rii dintre stat \u0219i Biseric\u0103, subliniind, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 c\u0103:\u00a0<em>(\u2026) \u00een astfel de cazuri cum este cel supus analizei (doar \u00een acest caz concret ce constituie obiectul pl\u00e2ngerii), \u00een temeiul libert\u0103\u0163ii religioase \u015fi a principiului autonomiei cultelor recunoscute de statul rom\u00e2n, revine acestora din urm\u0103 s\u0103 aprecieze \u015fi s\u0103-\u015fi aplice propriile regulamente atunci c\u00e2nd un ierarh, \u00een exprimarea libert\u0103\u0163ii de con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religioas\u0103, poate aduce atingere drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale ale omului, \u00een spe\u0163\u0103 dreptului la demnitate a femeilor.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[17]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>De\u0219i principiile neutralit\u0103\u021bii \u0219i secularismului sprijin\u0103 pozi\u021bia adoptat\u0103 de Consiliul Na\u021bional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii, nu poate fi trecut \u00een registrul neutralit\u0103\u021bii modul \u00een care declara\u021biile emise de \u00cePS Teodosie au afectat pozi\u021bia femeii \u00een mentalul colectiv al societ\u0103\u021bii. Opinia unui reprezentant al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne care poate aduce atingere demnit\u0103\u021bii unei categorii sociale vulnerabile (precum cea reprezentat\u0103 de segmentul feminin al popula\u021biei) nu poate fi acceptat\u0103\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t aceasta este supus\u0103 unei atente scrut\u0103ri de c\u0103tre al\u021bi reprezentan\u021bi religio\u0219i care exprim\u0103 opinii totalmente divergente. Modelarea mentalului colectiv \u00een sensul deschiderii c\u0103tre alteritate \u0219i a manifest\u0103rii toleran\u021bei \u0219i receptivit\u0103\u021bii c\u0103tre diversitate se poate realiza inclusiv pe calea opiniilor exprimate de Biseric\u0103. \u00cen acest sens, se impune nuan\u021barea interpret\u0103rilor personale ale normelor religioase \u0219i ralierea lor la tendin\u021bele de evolu\u021bie ale societ\u0103\u021bii.<\/p><p>P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o abordare care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de o dogm\u0103 religioas\u0103 strict\u0103 \u0219i ermetic\u0103, ce ia \u00een considerare evolu\u021biile spirituale ale societ\u0103\u021bii omene\u0219ti pe toate palierele ei, \u0219i cu deosebire \u00een materia statutului \u0219i a drepturilor fundamentale\u00a0 ale omului,\u00a0 este \u00een concordan\u021b\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, \u0219i cu obiectivele \u0219i preceptele esen\u021biale ale oric\u0103rei religii ce plaseaz\u0103 acela\u0219i om \u00een centrul preocup\u0103rilor lor.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Fact Sheet No.23, Harmful Traditional Practices Affecting the Health of Women and Children, p. 2; documentul este accesibil la adresa\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.refworld.org\/docid\/479477410.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/documents\/publications\/factsheet23en.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Sixty-seventh session, Item 70 (b) of the provisional agenda* Promotion of human rights: human rights questions, including alternative approaches for improving the effective enjoyment of human rights and fundamental freedoms Cultural rights Note by the Secretary-General The Secretary-General has the honour to transmit to the General Assembly the report of the Special Rapporteur in the field of cultural rights, in accordance with Human Rights Council resolution 19\/6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0The Carter Center, Atlanta, Georgia of Heaven and Earth \u2013 A Forum on Faith, Belief, and the Advancement of Women\u2019s Human Rights, Statement by Ms. Navanethem Pillay United Nations High Commissioner for Human Rights, Atlanta, 4 April 2011; documentul este accesibil la adresa<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.refworld.org\/docid\/479477410.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/newsarchive<\/a><a href=\"https:\/\/newsarchive.ohchr.org\/en\/NewsEvents\/Pages\/DisplayNews.aspx?NewsID=10920&amp;LangID=e\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">.ohchr.org\/en\/NewsEvents\/Pages\/DisplayNews.aspx?NewsID=10920&amp;LangID=e<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Committee on the Elimination of Discrimination against Women General recommendation No. 35 on gender-based violence against women, updating general recommendation No. 19, p. 3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 \u015fi deschis\u0103 spre semnare de Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite prin Rezolu\u0163ia 34\/180 din 18 decembrie 1979. Intrat\u0103 \u00een vigoare la 3 septembrie 1981, conform dispozi\u0163iilor art. 27(1.). Rom\u00e2nia a ratificat Conven\u0163ia la 26 noiembrie 1981 prin Decretul nr. 342, publicat \u00een \u201eBuletinul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 94 din 28 noiembrie 1981.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0 Rikki Holtmaat, The UN Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women: A Commentary, edited by Marsha A. Freeman, Christine Chinkin, Beate Rudolf, Oxford (Oxford University Press) 2011, p. 150.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de \u201dConven\u021bia de la Istanbul\u201d av\u00e2nd \u00een vedere locul \u00een care a fost \u00eencheiat\u0103. A fost deschis\u0103 spre semnare la Istanbul, la data de 11 mai 2011 \u0219i a intrat \u00een vigoare la 1 august 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence, Istanbul, 11 May 2011.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Legea nr. 174 din 13 iulie 2018 privind modificarea \u015fi completarea Legii nr. 217\/2003\u00a0pentru prevenirea \u015fi combaterea violen\u0163ei \u00een familie, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Report submitted by Romania pursuant to Article 68, paragraph 1 of the Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence (Baseline Report) Received by GREVIO on 6 February 2020 GREVIO\/Inf (2020)5, Published on 10 February 2020. Raportul este accesibil la adresa :\u00a0<a href=\"https:\/\/rm.coe.int\/state-report-on-romania\/16809b9faf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/rm.coe.int\/state-report-on-romania\/16809b9faf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0GREVIO reprezint\u0103 acronimul pentru denumirea \u00een limba englez\u0103 a Grupului de Exper\u021bi competent \u00een monitorizarea implement\u0103rii Conven\u021biei de la Istanbul (Group of Experts on Action against Violence against Women and Domestic Violence).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Legea nr. 178 din 17 iulie 2018 pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 202\/2002\u00a0privind egalitatea de \u015fanse \u015fi de tratament \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 627 din 19 iulie 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/globalriskinsights.com\/2021\/05\/the-domino-effect-of-normalizing-violence-against-women-why-turkeys-withdrawal-from-the-istanbul-convention-has-become-the-norm-rather-than-the-exception\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/globalriskinsights.com\/2021\/05\/the-domino-effect-of-normalizing-violence-against-women-why-turkeys-withdrawal-from-the-istanbul-convention-has-become-the-norm-rather-than-the-exception\/<\/a>, acesat la data de 13 iunie 2021, ora 7:49 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/commissioner\/-\/turkey-s-announced-withdrawal-from-the-istanbul-convention-endangers-women-s-rights\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/commissioner\/-\/turkey-s-announced-withdrawal-from-the-istanbul-convention-endangers-women-s-rights<\/a>, accesat la data de 13 iunie 2021, ora 8:45 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/social\/bor-organizeaza-marsul-pentru-viata-pe-25-martie-667268\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/social\/bor-organizeaza-marsul-pentru-viata-pe-25-martie-667268<\/a>, accesat la data de 13 iunie 2021, ora 16:31 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul :\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-esential-24782349-cum-explica-ips-teodosie-lipsa-femeilor-din-rolurile-importante-din-biserica-asta-conditia-nu-poate-perpetuu-intr-rugaciune-pentru-are-conditia-slabiciunilor-sale-inceput-pacatul-daca-nu-pacatuia-nu-.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-esential-24782349-cum-explica-ips-teodosie-lipsa-femeilor-din-rolurile-importante-din-biserica-asta-conditia-nu-poate-perpetuu-intr-rugaciune-pentru-are-conditia-slabiciunilor-sale-inceput-pacatul-daca-nu-pacatuia-nu-.htm<\/a>, accesat la data de 13 iunie 2021, ora 16:51 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Conform Comunicatului de pres\u0103 emis de Consiliul Na\u021bional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii, accesibil pe site-ul\u00a0:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.cncd.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Comunicat-de-presa-declaratii-arhiepiscop-Teodosie-9-iunie-2021.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.cncd.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/Comunicat-de-presa-declaratii-arhiepiscop-Teodosie-9-iunie-2021.pdf<\/a>.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20421\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"21\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20421\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Educa\u021bia Sexual\u0103, Ca Dimensiune Particular\u0103 A Dreptului La Educa\u021bie, Versus Educa\u021bia Sanitar\u0103: Cu\u021bitul Din M\u00e2na Copiilor?<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20421\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"21\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20421\"><p>Dreptul la educa\u021bie constituie, \u00een cadrul oric\u0103rei societ\u0103\u021bi democratice, o premis\u0103 fundamental\u0103 pentru dezvoltarea \u0219i evolu\u021bia personalit\u0103\u021bii umane. Con\u0219tientizarea importan\u021bei dreptului la educa\u021bie implic\u0103 \u00een\u021belegerea acestuia aidoma unei garan\u021bii extensive, complexe stabilite \u00een favoarea individului care \u00eens\u0103 poate fi restric\u021bionat\u0103 \u00een anumite circumstan\u021be excep\u021bionale precum ordinea public\u0103 sau s\u0103n\u0103tatea public\u0103. Educa\u021bia are ca finalitate formarea \u0219i dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor fizice \u0219i psihice ale individului astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 fie adaptat \u00een mod complet \u0219i corect la exigen\u021bele vie\u021bii sociale \u0219i s\u0103 se bucure de cel mai \u00eenalt standard de calitate a vie\u021bii. Dimensiunea sexual\u0103 reprezint\u0103 un aspect care \u00eenso\u021be\u0219te existen\u021ba \u00een societate a tuturor indivizilor, de modul de \u00een\u021belegere, dezvoltare \u0219i aplicare a acesteia \u00een rela\u021biile inter-umane depinz\u00e2nd \u00een mod direct gradul de integrare a individului \u00een comunitate dar \u0219i dezvoltarea armonioas\u0103 \u0219i coerent\u0103 a personalit\u0103\u021bii umane.<\/p><p>Introducerea educa\u021biei sexuale \u00een \u0219coli suscit\u0103, la momentul actual, polemici aprinse cu privire la aspectele legate de modul de conceptualizare (la nivel na\u021bional exist\u0103 tensiuni cu privire la op\u021biunea conceptual\u0103 adecvat\u0103: \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d sau \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d), de con\u021binutul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii (identificarea elementelor susceptibile s\u0103 fac\u0103 obiectul programelor de educa\u021bie sexual\u0103) sau cu privire la mijloacele de predare-\u00eenv\u0103\u021bare care pot fi implementate \u00een acord cu nivelul de \u00een\u021belegere \u0219i gradul de maturitate al copilului.<\/p><p>Standardele interna\u021bionale \u0219i regional-europene demonstreaz\u0103 utilitatea introducerii educa\u021biei sexuale \u00een unit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, subliniind necesitatea familiariz\u0103rii elevilor cu informa\u021bii fundamentale al c\u0103ror scop este de a preveni situa\u021biile excep\u021bionale precum graviditatea minorelor, abuzurile sexuale, avorturile etc.<\/p><p>La nivel na\u021bional, ezit\u0103rile autorit\u0103\u021bilor publice referitoare la reglementarea efectiv\u0103 sau la alegerea formelor coerente de reglementare a educa\u021biei sexuale rezid\u0103, \u00een principiu, \u00een tensiunea existent\u0103 \u00eentre\u00a0<em>oportunitatea<\/em>\u00a0reglement\u0103rii programelor de educa\u021bie sexual\u0103 \u0219i\u00a0<em>riscul lez\u0103rii moralit\u0103\u021bii publice.<\/em><\/p><p>\u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom analiza principalele coordonate ale standardelor interna\u021bionale \u0219i regionale-europene avansate \u00een domeniul educa\u021biei sexuale \u0219i ne vom raporta, din punct de vedere substan\u021bial, la polemicile cristalizate pe fondul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti cu privire la acest subiect.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Educa\u021bia sexual\u0103 \u00een standardele interna\u021bionale \u0219i regionale: o necesitate social\u0103 incontestabil\u0103<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><p>Recunosc\u00e2nd importan\u021ba educa\u021biei sexuale pentru dezvoltarea armonioas\u0103 a fiin\u021bei umane, exper\u021bii\u00a0<em>Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<\/em>\u00a0(ONU) au operat individualizarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a acesteia, stabilind at\u00e2t elemente defini\u021bionale c\u00e2t \u0219i argumentele \u0219tiin\u021bifice \u00een favoarea dezvolt\u0103rii programelor educa\u021bionale de profil.<\/p><p>Conform standardelor ONU,\u00a0<em>educa\u021bia sexual\u0103 cuprinz\u0103toare urm\u0103re\u0219te s\u0103 ofere tinerilor cuno\u0219tin\u021bele, abilit\u0103\u021bile, atitudinile \u0219i valorile de care au nevoie pentru identificarea, con\u0219tientizarea propriei sexualit\u0103\u021bii \u0219i pentru a se bucura de aceasta prin luarea \u00een considerare a aspectelor fizice \u0219i emo\u021bionale. Educa\u021bia sexual\u0103 prive\u0219te \u201esexualitatea\u201d \u00een mod holistic \u0219i \u00een contextul dezvolt\u0103rii emo\u021bionale \u0219i sociale a copiilor \u0219i tinerilor. Este evident c\u0103 expunerea steril\u0103 de informa\u021bii nu este suficient\u0103. Tinerilor trebuie s\u0103 li se ofere oportunitatea de a dob\u00e2ndi abilit\u0103\u021bi esen\u021biale de via\u021b\u0103 \u0219i de a dezvolta valori \u0219i atitudini pozitive. (\u2026) Educa\u021bia sexual\u0103 este definit\u0103 ca o form\u0103 de preg\u0103tire adecvat\u0103 v\u00e2rstei, relevant\u0103 din punct de vedere cultural, pentru predarea despre sexualitate \u0219i rela\u021bionare, oferind informa\u021bii \u0219tiin\u021bifice exacte, realiste, lipsite de stereotipii sau prejudec\u0103\u021bi. Educa\u021bia sexual\u0103 ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi de a explora propriile valori \u0219i atitudini \u0219i de a construi abilit\u0103\u021bi de luare a deciziilor, comunicare \u0219i reducere a riscurilor conexe multor altor aspecte ale sexualit\u0103\u021bii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Achiesarea exper\u021bilor ONU\u00a0 la avantajele presupuse de programele de educa\u021bie sexual\u0103 nu a operat\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>ci \u00een temeiul unor argumente \u0219i principii extrase pe calea cercet\u0103rii multidisciplinare de natur\u0103 empiric\u0103. Astfel, \u00een centrul justific\u0103rii relevan\u021bei \u0219i necesit\u0103\u021bii programelor de educa\u021bie sexual\u0103 sunt a\u0219ezate urm\u0103toarele argumente: (1) \u00een mod indeniabil, sexualitatea este o parte central\u0103 a fiin\u021bei umane iar educa\u021bia sexual\u0103 constituie un instrument adecvat pentru orientarea \u0219i realizarea poten\u021bialului sexual al fiin\u021belor umane, contribuind la dezvoltarea pozitiv\u0103 a personalit\u0103\u021bii umane \u0219i la realizarea autodetermin\u0103rii personale; (2) educa\u021bia sexual\u0103 este fundamentat\u0103 pe o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a libert\u0103\u021bii de exprimare \u2013 ob\u021binerea \u0219i transmiterea de informa\u021bii,- indiferent de caracterul acestora din urm\u0103 \u0219i indiferent de caracterul controversat sau \u0219ocant al acestora; (3) educa\u021bia sexual\u0103 informal\u0103 este inadecvat\u0103 pentru copiii \u0219i tinerii lumii moderne dat fiind faptul c\u0103, informa\u021biile transmise prin mijloacele de socializare nu beneficiaz\u0103, de cele mai multe ori, de surse \u0219tiin\u021bifice de informare, contribuind la men\u021binerea de mituri \u00een materie \u0219i la distorsionarea realit\u0103\u021bii sexuale individuale; (4) \u00een condi\u021biile \u00een care, prin participarea la re\u021belele de socializare, tinerii sunt susceptibili de a fi receptori de informa\u021bii neavizate \u00een domeniul educa\u021biei sexuale este necesar\u0103 instituirea de mijloace formale, \u0219tiin\u021bifice \u0219i verificate din punct de vedere practic \u0219i teoretic \u00een vederea asigur\u0103rii unei inform\u0103ri corespunz\u0103toare.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>La nivelul\u00a0<em>Consiliului Europei<\/em>, importan\u021ba educa\u021biei sexuale este recunoscut\u0103, fiind totodat\u0103 asimilat\u0103 unei forme particulare de\u00a0<em>educa\u021bie pentru drepturile omului.<\/em>\u00a0Miza educa\u021biei sexuale const\u0103 \u00een promovarea unui discurs al drepturilor omului \u00een care vor avea preeminen\u021b\u0103 diversitatea sexual\u0103, lupta \u00eempotriva prejudec\u0103\u021bilor, stereotipurilor, tabuurilor, violen\u021bei \u0219i discrimin\u0103rii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Abord\u00e2nd subiectul educa\u021biei sexuale, exper\u021bii Consiliului Europei subliniaz\u0103 c\u0103, de la momentul 1970 \u2013anul introducerii acesteia ca program educa\u021bional\/disciplin\u0103 de studiu \u00een unit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt- au existat la nivelul societ\u0103\u021bii civile dezbateri intense conexe adapt\u0103rii con\u021binutului \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la nevoile copiilor \u0219i la specificul dezvolt\u0103rii acestora. De\u0219i de-a lungul timpului, programele de educa\u021bie sexual\u0103 au fost reformulate pentru a dep\u0103\u0219i elementele bazice referitoare la biologie \u0219i reproducere, propun\u00e2ndu-\u0219i ca obiectiv transmiterea de cuno\u0219tin\u021be referitoare la egalitatea de gen, orientarea sexual\u0103, identitatea de gen \u0219i rela\u021biile s\u0103n\u0103toase (o abordare denumit\u0103 \u00een mod conven\u021bional \u201deduca\u021bie sexual\u0103 cuprinz\u0103toare\u201d)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0, subzist\u0103 o rezisten\u021b\u0103 constant\u0103 a societ\u0103\u021bii civile la implementarea programelor de educa\u021bie sexual\u0103. A\u0219adar, se impune un demers continuu de modificare a tiparelor mentale \u0219i comportamentale statice, care se \u00eempotrivesc programelor de educa\u021bie sexual\u0103 \u00een temeiul unor clauze de con\u0219tiin\u021b\u0103 sau moralitate, f\u0103r\u0103 a \u00een\u021belege multiplele dimensiuni de manifestare a educa\u021biei sexuale (emo\u021bional\u0103, rela\u021bional\u0103, cultural\u0103 etc.)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Educa\u021bia sexual\u0103 \u00een reglement\u0103rile juridice na\u021bionale: o problem\u0103 de conceptualizare, de moralitate sau o problem\u0103 de fond?<\/strong><\/p><p>La nivel na\u021bional, preocuparea pentru sensibilizarea copiilor la informa\u021bii din domeniul sexualit\u0103\u021bii a fost remarcat\u0103 printr-o optic\u0103 legislativ\u0103 inedit\u0103,\u00a0 ini\u021biativele legislative formulate \u00een sprijinul introducerii educa\u021biei sexuale fiind orientate c\u0103tre modificarea \u0219i completarea legii-cadru de la nivel na\u021bional privitoare la promovarea \u0219i protejarea drepturilor copiilor (Legea nr. 272\/2004<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>) \u0219i nu prin luarea \u00een considerare a dispozi\u021biilor Legii educa\u021biei na\u021bionale (Legea nr. 1\/2011<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>). Adoptarea legii cadru privitoare la drepturile copilului ca domeniu de referin\u021b\u0103 al modific\u0103rilor av\u00e2nd ca obiect introducerea educa\u021biei sexuale marcheaz\u0103 dou\u0103 aspecte: (1) recunoa\u0219terea educa\u021biei sexuale ca o component\u0103 autonom\u0103 circumscris\u0103 drepturilor copilului, av\u00e2nd caracter trans \u0219i multidisciplinar (educa\u021bia sexual\u0103 interfereaz\u0103 at\u00e2t cu dreptul la educa\u021bie c\u00e2t \u0219i cu dreptul la s\u0103n\u0103tate, la autonomie personal\u0103, la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie, la demnitate uman\u0103, protec\u021bia \u00eempotriva traficului de fiin\u021be umane etc, impactul acesteia asupra sferei drepturilor copilului neput\u00e2nd fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een mod restrictiv \u0219i rezumativ); (2) educa\u021bia sexual\u0103 este un aspect care intereseaz\u0103 at\u00e2t educa\u021bia formal\u0103 (care opereaz\u0103 cu sisteme logice \u0219i organizate de transmitere a cuno\u0219tin\u021belor, bazate pe concepte \u0219i ra\u021bionamente), educa\u021bia non-formal\u0103 (privitoare la informa\u021biile receptate de copii \u0219i tineri din interac\u021biunea cu autorit\u0103\u021bi \u0219i institu\u021bii aflate \u00een rela\u021bii de parteneriat cu unit\u0103\u021bile \u0219colare)\u00a0 sau educa\u021bia informal\u0103 (desemn\u00e2nd ansamblul de cuno\u0219tin\u021be ob\u021binute urmare a interac\u021biunii individului cu mediul \u00eenconjur\u0103tor).<\/p><p>Ini\u021biativa legislativ\u0103 de a introduce educa\u021bia sexual\u0103 \u00een \u0219coli realizat\u0103 prin luarea \u00een considerare a Legii nr. 272\/2004 \u0219i nu prin rela\u021bionare cu Legea nr. 1\/2011\u00a0 exprim\u0103 ideea conform c\u0103reia interesul social pentru asigurarea educa\u021biei sexuale excede cadrul formalist al domeniului educa\u021bional, extinz\u00e2ndu-se, dup\u0103 cum am ar\u0103tat anterior, la problematici multiple care afecteaz\u0103 drepturile copiilor.<\/p><p>Lu\u00e2nd \u00een considerare cele men\u021bionate anterior,\u00a0<em>Legea nr. 45\/2020<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0pentru modificarea \u0219i completarea Legii nr. 272\/2004 privind protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor copilului statueaz\u0103, \u00eentr-un articol unic, amendamentele care introduc,\u00a0<em>expresis verbis,\u00a0<\/em>obligativitatea autorit\u0103\u021bilor statale de a veni \u00een sprijinul dezvolt\u0103rii fizice \u0219i psihice a copiilor prin introducerea educa\u021biei sexuale:\u00a0<em>Legea nr. 272\/2004<\/em><em>\u00a0(\u2026) se modific\u0103 \u015fi se completeaz\u0103 dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 1. La articolul 46 alineatul (3), partea introductiv\u0103\u00a0\u015fi litera i)\u00a0se modific\u0103 \u015fi vor avea urm\u0103torul cuprins: \u201e(3) Organele de specialitate ale administra\u0163iei publice centrale, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice locale, precum \u015fi orice alte institu\u0163ii publice sau private cu atribu\u0163ii \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi \u00een domeniul educa\u0163iei sunt obligate s\u0103 adopte, \u00een condi\u0163iile legii, toate m\u0103surile necesare pentru: (\u2026)\u2003i) derularea sistematic\u0103 \u00een unit\u0103\u0163ile \u015fcolare, cel pu\u0163in o dat\u0103 pe semestru, de programe de educa\u0163ie pentru via\u0163\u0103, inclusiv educa\u0163ie sexual\u0103 pentru copii, \u00een vederea prevenirii contact\u0103rii bolilor cu transmitere sexual\u0103 \u015fi a gravidit\u0103\u0163ii minorelor.\u201d 2. La articolul 46 alineatul (3), dup\u0103 litera i)\u00a0se introduce o nou\u0103 liter\u0103, litera j), cu urm\u0103torul cuprins: \u201ej) derularea sistematic\u0103 \u00een unit\u0103\u0163ile \u015fcolare, cel pu\u0163in o dat\u0103 pe semestru, de programe de educa\u0163ie pentru s\u0103n\u0103tate, inclusiv pentru dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor psihoemo\u0163ionale, a competen\u0163elor sociale \u015fi interpersonale.\u201d 3. La articolul 52 alineatul (1), dup\u0103 litera f)\u00a0se introduce o nou\u0103 liter\u0103, litera g), cu urm\u0103torul cuprins:\u201dg) facilitarea accesului la programe de educa\u0163ie pentru s\u0103n\u0103tate al tuturor elevilor \u00eenscri\u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar.\u201d<\/em><\/p><p>Circumstan\u021bele de fapt existente la nivel na\u021bional care au condus autoritatea legiuitoare la formularea Legii nr. 45\/2020, fiind eviden\u021biat\u0103 necesitatea introducerii educa\u021biei sexuale \u00een \u0219coli au fost descrise \u0219i explicitate \u00een Expunerea de motive : (1) num\u0103rul extrem de mare al avorturilor din Rom\u00e2nia (480 de avorturi la 1000 de sarcini); (2) statistici \u00eengrijor\u0103toare \u00een materia sarcinilor nedorite \u0219i a avorturilor \u00een r\u00e2ndul tinerelor cu v\u00e2rste sub 20 de ani care situeaz\u0103 Rom\u00e2nia pe primul loc \u00een Europa \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 (10,6% dintre tinerele cu v\u00e2rsta sub 20 de ani au sarcini nedorite iar minorele\/tinerele, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 15-19 ani prezint\u0103 un raport de 12.073 femei gravide \u00een rela\u021bie cu 7.547 femei gravide care au ales s\u0103 avorteze).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Din ansamblul prevederilor cuprinse \u00een Expunerea de motive la Legea nr. 45\/2020, transpare ideea conform c\u0103reia complexitatea m\u0103surii legislative de a introduce educa\u021bia sexual\u0103 \u00een unit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rezult\u0103 din aceea c\u0103, sexualitatea implic\u0103 \u00eens\u0103 nu se rezum\u0103 la rela\u021biile sexuale ci se extinde asupra \u00eentregului univers social al individului, provoc\u00e2nd implica\u021bii \u0219i influen\u021be asupra perspectivei familiale, moralitatea sexualit\u0103\u021bii, rela\u021biile interumane, normele sanitare etc. Pornind de la complexitatea educa\u021biei sexuale, Expunerea de \u00a0motive arat\u0103 c\u0103 fundamentarea legislativ\u0103 a acesteia a avut ca reper dou\u0103 Direc\u021bii Strategice \u2013 compatibile cu standardele interna\u021bionale \u0219i regionale \u00een materie prin care se urm\u0103re\u0219te adaptarea cadrului normativ la realit\u0103\u021bile sociale \u0219i la ritmul de dezvoltare a personalit\u0103\u021bii copiilor \u0219i tinerilor : Strategia Na\u021bional\u0103 de S\u0103n\u0103tate 2014-2020 \u0219i Planul Multianual Integrat de Promovare a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a Educa\u021biei pentru S\u0103n\u0103tate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><\/p><p>Finalizarea procesului legislativ \u00een rela\u021bie cu Legii nr. 45\/2020 a generat multiple tensiuni din partea reprezentan\u021bilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u2013forul spiritual na\u021bional suprem care s-a ar\u0103tat sceptic fa\u021b\u0103 de utilitatea social\u0103 a dispozi\u021biilor legale care impuneau educa\u021bia sexual\u0103. Argumentele Bisericii \u2013 sus\u021binute \u0219i \u00een prezent, pe fondul dezbaterilor realiz\u0103rii unei noi modific\u0103ri a Legii nr. 272\/2004 care s\u0103 adapteze necesitatea copiilor de a fi forma\u021bi \u00een acord cu cerin\u021bele realit\u0103\u021bii actuale la dogmele religioase-, constau \u00een esen\u021b\u0103, \u00een faptul c\u0103, introducerea educa\u021biei sexuale \u00een unit\u0103\u021bile \u0219i programele \u0219colare, \u00eentr-o form\u0103 explicit\u0103, constituie un act susceptibil de a distorsiona sistemul axiologic al copiilor. Pentru claritatea expunerii, este necesar s\u0103 facem urm\u0103toarele men\u021biuni : (1) \u00een anul 2019 au fost elaborate dou\u0103 proiecte legislative distincte av\u00e2nd ca obiect modificarea \u0219i completarea Legii nr. 272\/2004 privind protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor copiilor : \u2013 Plx nr.119\/2019 (fa\u021b\u0103 de care procesul legislativ a fost finalizat prin promulgarea Legii nr. 45\/2020 prin Decretul preziden\u021bial nr. 233\/2020 \u2013 reprezent\u00e2nd cadrul normativ analizat \u00een r\u00e2ndurile de mai sus care stabile\u0219te, la momentul prezent, temeiul legal de efectuare a educa\u021biei sexuale \u00een \u0219coli) \u0219i Plx nr. 457\/2019 (fa\u021b\u0103 de care procesul legislativ se afl\u0103 aproape de finalizare, pe data de 22 iunie 2021 proiectul fiind adoptat de Senat, ulterior surmont\u0103rii sesiz\u0103rii de neconstitu\u021bionalitate \u0219i al cererii de re-examinare formulate de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei); (2) analiza coroborat\u0103 a celor dou\u0103 proiecte legislative se impune dat fiind faptul c\u0103 acestea sunt convergente \u00een punctul abord\u0103rii subiectului educa\u021biei sexuale : Plx nr. 119\/2020 \u2013transformat, urmare a \u00eencheierii procesului legislativ, \u00een Legea nr. 45\/2020, statueaz\u0103,\u00a0<em>expresis verbis,\u00a0<\/em>introducerea educa\u021biei\u00a0<em>sexuale\u00a0<\/em>\u00een timp ce Plx nr. 457\/2019 cuprinde amendamentul care propune \u00eenlocuirea sintagmei\u00a0<em>educa\u021bie sexual\u0103\u00a0<\/em>cu\u00a0<em>educa\u021bie sanitar\u0103.<\/em><\/p><p>Pe fondul dezbaterii existente la momentul actual \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 vizavi de subiectul educa\u021biei sexuale, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 adopt\u0103 o pozi\u021bie intransigent\u0103, declar\u00e2nd, prin canalele mass-media c\u0103 se opune introducerii \u00een \u0219coal\u0103 a orelor de educa\u021bie sexual\u0103, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 un astfel de demers reprezint\u0103 un atentat asupra inocen\u021bei copiilor, care \u00eei poate marca pe via\u021b\u0103. BOR adaug\u0103 c\u0103 statul nu poate impune un model ideologic \u00een educa\u021bia copiilor, peste acordul p\u0103rin\u021bilor, \u0219i c\u0103 este o minciun\u0103 s\u0103 faci o conexiune \u00eentre statisticile privind num\u0103rul mare de mame minore din Rom\u00e2nia \u0219i lipsa acestei educa\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0(aceast\u0103 din urm\u0103 tez\u0103 fiind o trimitere direct\u0103 fa\u021b\u0103 de ideile con\u021binute \u00een expunerea de motive a Legii nr. 45\/2020 care asigur\u0103 cadrul normativ pentru introducerea educa\u021biei sexuale \u00een \u0219coli). \u00cen plus fa\u021b\u0103 de ideea central\u0103 expus\u0103 anterior, argumentele promovate de Biseric\u0103 \u00een mass-media se reflect\u0103 dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1) introducerea orelor de educa\u021bie sexual\u0103 este obiectul unor mari presiuni ONG-istice \u0219i partinice; (2) \u00een \u0219coal\u0103 sunt materii al c\u0103ror con\u021binut este perfect adecvat pred\u0103rii no\u021biunilor necesare elevilor pe teme legate de sexualitate; (3) ideologizarea informa\u021biilor transmise elevilor \u00een cadrul \u0219colar, care trebuie sa r\u0103m\u00e2n\u0103 unul curat \u0219i neutru ideologic, inclusiv pe teme legate de sexualitate, este \u00een total\u0103 contradic\u021bie cu scopul real \u0219i ultim al educa\u021biei: formarea omului \u00een spiritul celor mai \u00eenalte valori morale \u0219i al eticii virtu\u021bii ca expresie a echilibrului \u0219i normalit\u0103\u021bii; (4) \u00eencadrarea \u00een mod obligatoriu a elevilor \u00een programe de educa\u021bie sexual\u0103 reprezint\u0103 un atentat asupra inocen\u021bei copiilor, \u00eempiedic\u00e2nd dezvoltarea lor fireasc\u0103 \u0219i marc\u00e2ndu-i pe ace\u0219tia pentru \u00eentreaga via\u021b\u0103; (5)\u00a0<strong>preg\u0103tirea pentru via\u0163a intim\u0103 \u015fi de familie trebuie s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een sarcina familiei.\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a><\/p><p><strong>Au fost \u0219i pozi\u021bii care au negat \u00een mod explicit copiilor capacitatea de a asimila cuno\u0219tin\u021be \u00een aceast\u0103 materie a educa\u021biei sexuale,\u00a0\u00a0<\/strong>consider\u00e2ndu-se \u00a0<em>nu po\u021bi s\u0103-i dai copilului cu\u021bitul s\u0103 se joace, c\u0103 se va r\u0103ni,\u00a0<\/em>iar faptul c\u0103<em>\u00a0minorii au drepturi de majori, este o anomalie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[13]<\/strong><\/a><\/em>.<\/p><p><strong>\u00cen contextul \u00een care societatea rom\u00e2neasc\u0103 este contestatar\u0103 fa\u021b\u0103 de expresia actual\u0103 (\u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d) consacrat\u0103 prin Legea nr. 45\/2020, curentul de opinie religios contribuind \u00een mod decisiv la aceasta, Plx nr. 457\/2019 a propus un compromis conceptual const\u00e2nd \u00een \u00eenlocuirea sintagmei \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d cu \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d urm\u0103rind astfel aplanarea disensiunilor. Prin raportare la scopul stabilit de autorit\u0103\u021bi \u2013 de a sensibiliza copiii \u0219i tinerii, \u00een acord cu gradul lor de \u00een\u021belegere \u0219i de maturitate- cu realit\u0103\u021bi sociale \u00een ansamblul lor \u0219i inclusiv cu dimensiunea sexualit\u0103\u021bii (aceasta din urm\u0103 st\u00e2rnind, \u00een mod deosebit, curiozitatea copiilor) \u00eenlocuirea de sintagme constituie o form\u0103 f\u0103r\u0103 fond \u2013 menit\u0103 s\u0103 avanseze o exprimare corect\u0103, care s\u0103 nu st\u00e2rneasc\u0103 controverse \u00een detrimentul sferei de cuprindere conceptual\u0103 care \u00eei este atribuit\u0103. Dac\u0103 fondul dezbaterii sociale \u0219i al reglement\u0103rii juridice privea, \u00een mod incontestabil, adaptarea unor elemente de educa\u021bie sexual\u0103 la aptitudinile de analiz\u0103 ale copiilor cu men\u021binerea \u00een aplicare a principiului interesului superior al acestora, \u00eenlocuirea \u201deduca\u021biei sexuale\u201d cu \u201deduca\u021bia sanitar\u0103\u201d produce un efect superfluu \u0219i confuz. \u00cen acest sens, \u00een parametrii noului proiect legislativ, adoptat de Senat la data de 22 iunie 2021, educa\u021bia sanitar\u0103 nu comport\u0103 o defini\u021bie clar\u0103, legiuitorul limit\u00e2ndu-se la a opera modific\u0103ri de form\u0103 (ne referim la \u00eenlocuirea de concepte \u2013 \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d cu \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d), f\u0103r\u0103 a dezvolta sensul conceputului nou introdus \u0219i f\u0103r\u0103 a-l corela cu tipurile de educa\u021bie deja men\u021bionate \u00een Legea nr. 272\/2004 \u0219i \u00een Legea nr. 1\/2011. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, dac\u0103 prin conven\u021bie, accept\u0103m sensul propriu al termenului\u00a0<em>sanitar\u00a0<\/em>(a se vedea defini\u021biile oferite de Dic\u021bionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne- acestea sunt\u00a0 \u00een leg\u0103tur\u0103 imediat\u0103 cu \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, fiind un termen specific s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i igienei\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a><strong>), observ\u0103m c\u0103 nu serve\u0219te scopului reglement\u0103rii \u0219i nu cuprinde \u00een mod direct aspecte care \u021bin de educa\u021bia sexual\u0103 dec\u00e2t\u00a0<em>inter alia\u00a0<\/em>\u0219i \u00een mod\u00a0<em>marginal.<\/em><\/strong><\/p><p><strong>\u00cen sensul celor expuse mai sus \u00een \u00a0iunie 2020, Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei a formulat Sesizarea de neconstitu\u021bionalitate privind Legea<\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a><strong>\u00a0pentru modificarea \u0219i completarea Legii nr. 272\/2004 privind protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor copilului care invoca, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu propunerea de \u00eenlocuire a sintagmei \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d cu \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d urm\u0103toarele aspecte: (1) stabilirea sensului \u0219i a sferei de cuprindere a termenului propus spre a fi introdus- \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d \u0219i corelarea acestuia cu alte concepte utilizate \u00een acte normative conexe precum Legea nr. 1\/2011; (2) \u00eenlocuirea \u201deduca\u021biei sexuale\u201d\u00a0 cu no\u021biunea de \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d constituie\u00a0<\/strong>doar o modificare de form\u0103, f\u0103r\u0103 consecin\u021be \u00een plan juridic, \u00eentruc\u00e2t, din punct de vedere al scopului aceasta este identic\u0103 cu formularea lit. j) din cadrul aceluia\u0219i articol; (3) a\u0219a cum este redactat textul lit. i) a art. 46 alin. (3) din Legea nr. 272\/2004, \u00een forma legii transmise la promulgare, din redactare nu reiese cu claritate dac\u0103 norma stabile\u0219te c\u0103 programele de educa\u021bie pentru via\u021b\u0103 sunt \u00een vederea prevenirii contract\u0103rii bolilor cu transmitere sexual\u0103 \u0219i a gravidit\u0103\u021bii minorelor sau c\u0103 educa\u021bia sanitar\u0103 este cea \u00een vederea prevenirii celor de mai \u00eenainte.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a><\/p><p>Evalu\u00e2nd sesizarea de neconstitu\u021bionalitate formulat\u0103 de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, Curtea Constitu\u021bional\u0103 stabile\u0219te, prin Decizia nr. 644 din data de 24 septembrie 2020 c\u0103 modificarea legislativ\u0103 av\u00e2nd ca obiect \u00eenlocuirea sintagmei \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d cu \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d se \u00eenscrie \u00een parametri constitu\u021bionali. Conform paragrafului nr. 64 din Decizia Cur\u021bii,\u00a0<em>\u00een acest context normativ, Curtea re\u0163ine c\u0103 solu\u0163ia legislativ\u0103 cuprins\u0103 de art.1 pct.10 din legea supus\u0103 controlului de constitu\u0163ionalitate se \u00eenscrie \u00een marja de apreciere a legiuitorului, \u00een contextul preocup\u0103rii permanente de a asigura tuturor copiilor posibilitatea s\u0103 beneficieze de o educa\u0163ie de bun\u0103 calitate, care s\u0103 le stimuleze dezvoltarea emo\u0163ional\u0103, social\u0103, cognitiv\u0103 \u015fi fizic\u0103, \u015fi s\u0103 se bucure de o stare bun\u0103 de s\u0103n\u0103tate,\u015fi reprezint\u0103 expresia op\u0163iunii sale actuale, integrate conceptelor generale de educa\u0163ie \u015fi, \u00een special, educa\u0163ie pentru s\u0103n\u0103tate, \u00een cadrul protec\u0163iei \u015fi promov\u0103rii drepturilor copilului.<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a><\/p><p>Eforturile de clarific\u0103ri conceptuale \u0219i de stabilire a unei corela\u021bii corecte \u00eentre sfera de con\u021binut a conceptului \u201deduca\u021biei sexuale\u201d \u0219i a \u201deduca\u021biei sanitare\u201d au continuat, fiind sus\u021binute prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea \u0219i completarea Legii nr. 272\/2004 (corespunz\u0103toare Plx nr. 457\/2019) introdus\u0103 de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei la data de 4 noiembrie 2020; fiind \u00eenaintat\u0103 c\u0103tre Senat, cererea a fost analizat\u0103, fiind men\u021binut\u0103 forma care amendeaz\u0103 Legea nr. 45\/2020 \u00een elementul privitor la \u00eenlocuirea educa\u021biei sexuale cu educa\u021bia sanitar\u0103. \u00cen acest, sens, votul Senatului \u00een favoarea \u00eenlocuirii conceptului de \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d cu\u00a0 \u201deduca\u021bia sanitar\u0103\u201d a fost exprimat la data de 22 iunie 2021.<\/p><p>Cererea de reexaminare atrage aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii atribuirii termenului \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d\u2013 nu doar a unui fundament \u0219tiin\u021bific c\u00e2t mai ales unei realit\u0103\u021bi sociale adecvate care s\u0103 fac\u0103 fezabil studiul efectiv al aspectelor ce \u021bin de via\u021ba sexual\u0103. Reproducem, \u00een r\u00e2ndurile de mai jos, unele idei relevante pentru ra\u021bionamentul men\u021binerii educa\u021biei sexuale \u00een formula legislativ\u0103 actual\u0103 :\u00a0<em>Prin introducerea sintagmei \u201eeduca\u021bie pentru via\u021b\u0103, inclusiv educa\u021bie sanitar\u0103\u201d, textul de lege se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de principiul \u201epromov\u0103rii educa\u021biei pentru s\u0103n\u0103tate\u201d prev\u0103zut \u00een art. 3 lit. r) din Legea nr. 1\/2011. Practic, reglementate \u00een acest mod, programele de educa\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate sunt eviden\u021biate doar prin educa\u021bia sanitar\u0103, componenta de educa\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate sexual\u0103 fiind, astfel, eliminat\u0103 sau simplificat\u0103 la transmiterea \u00een mod exclusiv de informa\u021bii cu privire la igiena personal\u0103. Ideea de educa\u021bie sanitar\u0103 este una desuet\u0103, ce nu mai corespunde conceptului actual privind s\u0103n\u0103tatea public\u0103. Educa\u021bia sanitar\u0103, fiind un termen utilizat \u00eenainte de anul 1990, cuprindea doar activit\u0103\u021bi de asigurare a igienei. Or, potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, conceptul de s\u0103n\u0103tate public\u0103 este unul complex, fiind definit ca \u0219tiin\u021ba care studiaz\u0103 problemele de s\u0103n\u0103tate ale unei popula\u021bii, starea de s\u0103n\u0103tate a colectivit\u0103\u021bii, serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare \u0219i administrarea serviciilor de \u00eengrijiri \u0219i este str\u00e2ns legat\u0103 de conceptele medicinii preventive, medicinii sociale, abord\u00e2nd s\u0103n\u0103tatea comunitar\u0103. Importan\u021ba educa\u021biei pentru s\u0103n\u0103tate, mai ales a educa\u021biei sexuale rezult\u0103 \u00eendeosebi din necesitatea asigur\u0103rii unui climat s\u0103n\u0103tos, \u00een deplin\u0103 siguran\u021b\u0103 pentru realizarea rela\u021biilor dintre indivizi, care s\u0103 garanteze integritatea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 a acestora. \u00cen acest sens, amintim existen\u021ba mai multor studii care reliefeaz\u0103 faptul c\u0103 at\u00e2t copiii, c\u00e2t \u0219i tinerii trebuie s\u0103 aib\u0103 acces, cu celeritate, la educa\u021bie \u0219i informa\u021bii obiective, spre a-\u0219i putea evalua \u0219i realiza \u00een mod corect interac\u021biunile cu ceilal\u021bi indivizi din societate. \u00cen acest sens, \u00eenveder\u0103m recomand\u0103rile Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, potrivit c\u0103rora, \u00een ceea ce prive\u0219te nevoia de realizare a educa\u021biei sexuale, aceasta poate fi suplinit\u0103, \u00een mod pozitiv \u0219i cu succes, prin intermediul unor speciali\u0219ti care s\u0103 abordeze acest domeniu \u00een mod profesional. Totodat\u0103, OMS consider\u0103 c\u0103 educa\u021bia sexual\u0103 trebuie predat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 adecvat\u0103 v\u00e2rstei, s\u0103 corespund\u0103 gradului de dezvoltare \u0219i \u00een\u021belegere, specific fiec\u0103rui individ \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 cont de influen\u021bele culturale, sociale \u0219i de gen.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[18]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Este demn de re\u021binut c\u0103 Cererea de reexaminare abordeaz\u0103 inclusiv\u00a0<em>modul efectiv de accesibilizare a educa\u021biei sanitare nou introduse, condi\u021bion\u00e2nd participarea copiilor la programele de educa\u021bie pentru via\u021b\u0103 \u0219i inclusiv educa\u021bia sanitar\u0103 de ob\u021binerea acordului scris al p\u0103rin\u021bilor.\u00a0<\/em>Aceast\u0103 problematic\u0103 este prezentat\u0103 \u00een con\u021binutul Cererii de reexaminare sub forma raportului dintre accesul liber \u0219i ne\u00eengr\u0103dit la educa\u021bie \u0219i accesul discriminatoriu, condi\u021bionat de acordul scris al p\u0103rin\u021bilor\/reprezentan\u021bilor legali ai copiilor. \u00cen acord cu ra\u021bionamentul expus \u00een cererea de reexaminare, condi\u021bionarea orelor de educa\u021bie sanitar\u0103 de acordul scris al p\u0103rin\u021bilor reprezint\u0103 o limitare a dreptului la educa\u021bie al copiilor, afect\u00e2nd inclusiv principiul interesului superior al copiilor:\u00a0<em>cu privire la obligativitatea existen\u021bei acordului din partea p\u0103rin\u021bilor\/reprezentan\u021bilor legali \u00een vederea derul\u0103rii, cu caracter sistematic \u00een unit\u0103\u021bile \u0219colare, a acestor programe de educa\u021bie, apreciem c\u0103 aceasta are ca efect restr\u00e2ngerea accesului copiilor la o educa\u021bie adecvat\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t aceast\u0103 limitare nu se aplic\u0103 \u0219i \u00een cazul altor tipuri de programe. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 legislativ\u0103 este de natur\u0103 s\u0103 creeze un obstacol \u00een realizarea interesului superior al copilului, astfel cum acesta este prev\u0103zut de conven\u021biile interna\u021bionale la care Rom\u00e2nia este parte \u0219i care trebuie s\u0103 primeze dreptului p\u0103rintelui de a decide pentru copilul s\u0103u.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[19]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Dificultatea demersului juridic pentru asigurarea educa\u021biei sexuale \u00een \u0219coli, polemica social\u0103 aferent\u0103 acesteia \u0219i proiectul de \u00eenlocuire a sintagmei \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d cu \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d reprezint\u0103 elemente care pot indica faptul c\u0103, la nivelul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti are preeminen\u021b\u0103 aparen\u021ba supra esen\u021bei astfel \u00eenc\u00e2t, urm\u0103rind adoptarea unei formule placide \u0219i greu contestabile, autorit\u0103\u021bile risc\u0103 s\u0103 sacrifice problema esen\u021bial\u0103 de a acomoda copii cu toate dimensiunile vie\u021bii sociale (inclusiv cea sexual\u0103) \u00een favoarea unor reglement\u0103ri mult prea laxe \u0219i pe alocuri confuze \u00eens\u0103 care au \u201dmeritul\u201d de a nu suscita dezbateri la nivelul actorilor implica\u021bi. Cu alte cuvinte, preocuparea autorit\u0103\u021bilor de a identifica exprim\u0103ri conformiste \u0219i conservatoare (\u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d \u00een locul \u201deduca\u021biei sexuale\u201d) a asigurat premisa formei reglement\u0103rii \u00eens\u0103 a l\u0103sat totalmente descoperit\u0103 problematica fondului: educa\u021bia sanitar\u0103 acoper\u0103, \u00een acord cu sfera sa conceptual\u0103 de baz\u0103, aspecte ce \u021bin de s\u0103n\u0103tate \u0219i igien\u0103 ori, problemele referitoare la rela\u021bionarea sexual\u0103 sunt mai ample \u0219i exced sferei de cuprindere a educa\u021biei sanitare, referindu-se inclusiv la sentimente, emo\u021bii, modul de rela\u021bionare cu partenerii de sex opus, reac\u021biile \u0219i manifest\u0103rile hormonale ale corpului uman, dezvoltarea aparatului reproduc\u0103tor, modul de abordare a dezvolt\u0103rilor fizice \u0219i psihice ale organismului uman prin \u00een\u021belegerea acestora \u0219i adoptarea unui comportament adecvat. Negarea particularit\u0103\u021bilor educa\u021biei sexuale poate genera abordarea secven\u021bial\u0103, fragmentar\u0103 \u0219i subsidiar\u0103 a acestora \u00een cadrul orelor de educa\u021bie sanitar\u0103 iar, \u00een m\u0103sura \u00een care aceste particularit\u0103\u021bi vor fi studiate, analiza va fi\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>limitat\u0103 la aspectele sanitare (medicale), f\u0103r\u0103 a se accentua aspectele emo\u021bionale, care sunt inerente manifest\u0103rilor sexuale \u0219i \u021bin de planul intrapsihic al individului. Men\u021bionarea explicit\u0103 a \u201deduca\u021biei sexuale\u201d corespunde pe deplin cu realitatea social\u0103 actual\u0103 \u00een care factori precum : alimenta\u021bia modificat\u0103 genetic (con\u021bin\u00e2nd inclusiv adaos hormonal), schimbarea paradigmei de interac\u021biune social\u0103 (copiii \u0219i tinerii interac\u021bioneaz\u0103 cu predilec\u021bie \u00een mediul online, prin utilizarea aplica\u021biilor de social media), accesibilizarea publicului larg, indiferent de v\u00e2rst\u0103 a con\u021binutului cuprinz\u00e2nd limbaj licen\u021bios sau conota\u021bii sexuale explicite converg c\u0103tre nevoia de a transmite copiilor, \u00eentr-un cadru institu\u021bionalizat, prin programe formale, a unor elemente de baz\u0103 de educa\u021bie sexual\u0103. Acceptarea nevoii de sensibilizare \u0219i con\u0219tientizare a copiilor \u00een aceast\u0103 direc\u021bie implic\u0103, \u00een mod corelativ, dezvoltarea de tehnici, mijloace \u0219i instrumente de predare care s\u0103 asigure adecvarea informa\u021biilor transmise la capacitatea de \u00een\u021belegere a copiilor \u0219i la nivelul lor de maturitate. Segregarea \u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d-\u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d \u0219i \u00eenlocuirea celei din urm\u0103 cu prima poate conduce la confuzii sau la dificult\u0103\u021bi de \u00een\u021belegere a situa\u021biilor concrete de via\u021b\u0103 pe care copiii le experimenteaz\u0103; strict din punct de vedere logic \u0219i epistemologic, raportul \u201deduca\u021bie sexual\u0103\u201d-\u201deduca\u021bie sanitar\u0103\u201d este traductibil precum rela\u021bia dintre parte \u0219i \u00eentreg. Ori, \u00een ecua\u021bia de fa\u021b\u0103, \u00eenlocuirea p\u0103r\u021bii cu \u00eentregul este improprie, dat fiind faptul c\u0103 particularit\u0103\u021bile educa\u021biei sexuale pot trece \u00een plan secund iar scopul urm\u0103rit de legiuitor poate fi estompat.<\/p><p>\u00cen concluzie, \u00een actul de reglementare, grija pentru form\u0103 \u2013 de\u0219i necesar\u0103- nu poate surmonta preocuparea pentru transmiterea \u00een mod acurat \u0219i riguros al mesajului educa\u021bional dorit de legiuitor; \u00een caz contrar ne reg\u0103sim \u00een cazul \u00een care legea normeaz\u0103 o situa\u021bie scolastic\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0\u0219i nu o realitate social\u0103 specific\u0103.<\/p><p>Pe de alt\u0103 parte, angrena\u021bi \u00een cezura disputelor principiale nu va trebui uitat adev\u0103rul conform c\u0103ruia actul de formare \u00een aceast\u0103 problematic\u0103 at\u00e2t de delicat\u0103 nu incumb\u0103 \u00een mod exhaustiv doar structurilor educa\u021bionale, ci \u0219i altor paliere sociale formale sau informale, \u00eencep\u00e2nd evident chiar cu familia, inclusiv unora care la nivelul discursului public nu au \u00een\u021beles sau au contestat ra\u021biunile \u0219i principiile educa\u021biei sexuale.<\/p><p>Societatea rom\u00e2neasc\u0103 trebuie s\u0103 \u00eentoarc\u0103, de fapt, oglinda asupra ei \u00eens\u0103\u0219i!\u2026<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Conform WHO Regional Office for Europe and BZgA Standards forSexuality Educationin Europe,\u00a0<em>A framework for policy makers, educational and health authorities and specialists,\u00a0<\/em>Federal Centre for Health Education, BZgA Cologne 2010, p. 20.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0WHO Regional Office for Europe and BZgA Standards for Sexuality Education in Europe,\u00a0<em>A framework for policy makers, educational and health authorities and specialists,\u00a0<\/em>Federal Centre for Health Education, BZgACologne 2010, pp. 21-22.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta informa\u021biile expuse pe site-ul :<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/pestalozzi\/sexed\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/pestalozzi\/sexed<\/a>, accesat la data de 27 iunie 2021, ora 18:40 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta informa\u021biile expuse pe site-ul :\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/commissioner\/-\/comprehensive-sexuality-education-protects-children-and-helps-build-a-safer-inclusive-society\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/commissioner\/-\/comprehensive-sexuality-education-protects-children-and-helps-build-a-safer-inclusive-society<\/a>, accesat la data de 27 iunie 2021, ora 19:26 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protec\u0163ia \u015fi promovarea drepturilor copilului republicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 159 din 5 martie 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0 Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 privind educa\u021bia na\u021bional\u0103 publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Legea nr. 45 din 3 aprilie 2020 pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 272\/2004\u00a0privind protec\u0163ia \u015fi promovarea drepturilor copilului, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 287 din 6 aprilie 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Pentru informa\u021bii suplimentare, a se accesa fi\u0219ierul online al Expunerii de motive al Legii nr. 45\/2020:\u00a0\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2019\/100\/10\/9\/em144.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2019\/100\/10\/9\/em144.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/patriarhia-se-opune-orelor-de-educatie-sexuala-e-minciuna-sa-spui-ca-lipsa-lor-a-dus-la-numarul-mare-de-mame-minore-1571557\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/patriarhia-se-opune-orelor-de-educatie-sexuala-e-minciuna-sa-spui-ca-lipsa-lor-a-dus-la-numarul-mare-de-mame-minore-1571557<\/a>\u00a0, accesat la data de 26 iunie 2021, ora 21:25 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[12]<\/strong><\/em><\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/arhiepiscopul-teodosie-o-noua-declaratie-controversata-despre-educatia-sexuala-nu-poti-sa-i-dai-copilului-cutitul-sa-se-joace-1580359\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/arhiepiscopul-teodosie-o-noua-declaratie-controversata-despre-educatia-sexuala-nu-poti-sa-i-dai-copilului-cutitul-sa-se-joace-1580359<\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>accesat la data de 30 iunie 2021, ora 11 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/dexonline.ro\/definitie\/sanitar\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/dexonline.ro\/definitie\/sanitar<\/a>, accesat la data de 27 iunie 2021, ora 9:03 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Plx nr. 457\/2019 aflat \u00een proces legislativ, Legea fiind adoptat\u0103 de Camera Deputa\u021bilor la data de 3 iunie 2020 \u0219i fiind trimis\u0103, la data de 5 iunie 2020, c\u0103tre Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei pentru promulgare; acesta din urm\u0103 a invocat sesizarea de neconstitu\u021bionalitate, fiind constituit Dosarul nr. 795A\/2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Preluare din textul Sesiz\u0103rii de neconstitu\u021bionalitate formulat\u0103 de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, disponibil la adresa :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.presidency.ro\/ro\/media\/comunicate-de-presa\/sesizare-de-neconstitutionalitate-asupra-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-272-2004-privind-protectia-si-promovarea-drepturilor-copilului\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.presidency.ro\/ro\/media\/comunicate-de-presa\/sesizare-de-neconstitutionalitate-asupra-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-272-2004-privind-protectia-si-promovarea-drepturilor-copilului<\/a>, accesat la data de 27 iunie 2021, ora 10:17 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Decizia nr.644 din 24 septembrie 2020 referitoare la obiec\u0163ia de neconstitu\u021bionalitate a Legii pentru modificarea \u0219i completarea Legii nr.272\/2004 privind protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor copilului, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.1001 din 29.10.2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Conform textului Cererii de reexaminare formulat\u0103 de Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, disponibil la adresa\u00a0:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.presidency.ro\/ro\/media\/comunicate-de-presa\/cerere-de-reexaminare-asupra-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-272-2004-privind-protectia-si-promovarea-drepturilor-copilului\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.presidency.ro\/ro\/media\/comunicate-de-presa\/cerere-de-reexaminare-asupra-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-272-2004-privind-protectia-si-promovarea-drepturilor-copilului<\/a>, accesat la data de 27 iunie 2021, ora 11:24 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[19]<\/strong><\/em><\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Cuv\u00e2ntul este utilizat \u00een context cu sensul de \u201dformal\u201d, rupt de realitatea cotidian\u0103.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20422\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"22\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20422\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Criptomonedele \u0218i Drepturile Omului: O \u201cNot\u0103 De Plat\u0103\u201d Aproape Ignorat\u0103<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20422\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"22\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20422\"><p><em>Apari\u021bia relativ recent\u0103 a criptomonedelor \u0219i complexitatea acestora au determinat abord\u0103ri unilaterale, concentrate \u00een special asupra aspectelor tehnologice, financiare, comerciale. Impactul criptomonedelor asupra comunit\u0103\u021bilor umane \u0219i asupra indivizilor \u00een special \u2013 de\u0219i indeniabile- nu au format obiectul de studiu particular al drepturilor omului. Multiplele implica\u021bii \u201dimportate\u201d de crearea \u0219i utilizarea criptomonedelor asupra domeniului drepturilor omului au fost abordate fragmentat \u0219i marginal, utiliz\u00e2nd ca formul\u0103 de studiu semnifica\u021bia generic\u0103 a \u201ddrepturilor omului\u201d, f\u0103r\u0103 a se realiza o analiz\u0103 atent\u0103, \u00eenl\u0103untrul unei epistemologii clare \u0219i cuprinz\u0103toare.\u00a0<\/em><em>\u00cen r\u00e2ndurile acestui editorial vom surprinde, pe de o parte, construc\u021bia tehnic\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 care st\u0103 la baza cre\u0103rii criptomonedelor, propun\u00e2ndu-ne, \u00een acest sens, s\u0103 aducem claritate \u0219i rigoare \u00eentr-un proces care este privit, la nivelul global, regional \u0219i na\u021bional, pe coordonatele mefien\u021bei. Pe de alt\u0103 parte, utiliz\u00e2nd ca reper \u0219tiin\u021bific paradigma drepturilor omului, vom urm\u0103ri descoperirea posibilelor sinergii dintre drepturile omului \u0219i criptomonede cu scopul acomod\u0103rii celor dou\u0103 realit\u0103\u021bi la specificul societ\u0103\u021bii actuale.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>***<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Despre criptomonede \u0219i bitcoin: premise \u0219i accep\u021biuni<\/strong><\/p><p>La nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional, criptomonedele exist\u0103 sub zodia dubitativ\u0103, fiind plasate \u00eentr-o dilem\u0103 \u00een care, pe de o parte, sunt recunoscute \u0219i utilizate de anumite segmente ale popula\u021biei iar pe de alt\u0103 parte, teoretizarea lor sau, mai simplu, explicitarea acestora la nivelul sim\u021bului comun este dificil\u0103 \u0219i adesea lacunar\u0103.<\/p><p>Noutatea \u0219i complexitatea asociate criptomonedelor men\u021bin o anumit\u0103 rezerv\u0103 \u00een elaborarea unor teorii autonome cu voca\u021bie eminamente explicativ\u0103 \u00een materie. Un atare demers, de\u0219i ar de\u021bine avantajul unei depline valid\u0103ri epistemologice, prezint\u0103 insuficien\u021be care \u021bin de claritatea mesajului transmis \u0219i, implicit, de accesibilizarea informa\u021biei. Astfel, pentru a explicita mecanismul de formare \u0219i existen\u021ba criptomonedelor, teoriile dezvoltate se fundamenteaz\u0103 pe direc\u021bia\u00a0<em>distinc\u021biei prin particulariz\u0103ri (respectiv, construc\u021bia de defini\u021bii pornind de la ceea ce diferen\u021biaz\u0103 criptomonedele de alte mijloace monetare).<\/em><\/p><p>Criptomoneda reprezint\u0103 un mijloc de schimb av\u00e2nd o existen\u021b\u0103 digital\u0103, creat\u0103\/inventat\u0103 de autorul\/autorii s\u0103u\/s\u0103i (care, \u00een aceste condi\u021bii, devin(e) \u0219i emitent\/emiten\u021bi), fiind de\u021binut\u0103 \u00een proprietate iar, \u00een acest scop, este \u00eenregistrat\u0103 \u00eentr-o baz\u0103 de date computerizat\u0103 organizat\u0103 pe baza unui sistem de criptare minu\u021bios al c\u0103rui scop tripartit const\u0103 \u00een: securizarea \u00eenregistr\u0103rilor tranzac\u021biilor, controlarea cre\u0103rii suplimentare de monede, verificarea transferului dreptului de proprietate asupra monedelor.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a><\/p><p>Defini\u021bia avansat\u0103 \u00een r\u00e2ndurile de mai sus \u00eembin\u0103 elemente de\u00a0 conceptualizare cu elemente descriptive, determin\u00e2nd o \u00een\u021belegere de ansamblu asupra criptomonedelor. Jan Lansky elaboreaz\u0103 o alt\u0103 fa\u021bet\u0103 de analiz\u0103, care dep\u0103\u0219e\u0219te \u00eentrebarea \u201dce sunt criptomonedele?\u201d, fiind orientat\u0103 c\u0103tre a demonstra modul lor de ac\u021biune. O perspectiv\u0103 detaliat\u0103 de studiu, eminamente descriptiv\u0103, centrat\u0103 asupra explicit\u0103rii\u00a0<em>modului de func\u021bionare al criptomonedelor\u00a0<\/em>const\u0103 \u00een\u00a0<em>abordarea criptomonedelor sub forma unui sistem de instrumente monetare supus \u00eendeplinirii a \u0219ase condi\u021bii:\u00a0<\/em>(1) Sistemul nu necesit\u0103 o autoritate central\u0103; starea sa se men\u021bine prin consens; (2) Sistemul p\u0103streaz\u0103 o imagine de ansamblu a unit\u0103\u021bilor criptomonede \u0219i a propriet\u0103\u021bii acestora; (3) Sistemul define\u0219te dac\u0103 pot fi create noi unit\u0103\u021bi de criptomonede. Dac\u0103 pot fi create noi unit\u0103\u021bi de criptomonede, sistemul define\u0219te circumstan\u021bele originii lor \u0219i modul de determinare a propriet\u0103\u021bii acestor noi unit\u0103\u021bi; (4) Proprietatea unit\u0103\u021bilor de criptomonede poate fi dovedit\u0103 exclusiv criptografic; (5) Sistemul permite efectuarea de tranzac\u021bii \u00een care proprietatea asupra unit\u0103\u021bilor criptografice este schimbat\u0103. O declara\u021bie de tranzac\u021bie poate fi emis\u0103 numai de o entitate care s\u0103 demonstreze proprietatea actual\u0103 a acestor unit\u0103\u021bi; (6) Dac\u0103 sunt introduse simultan dou\u0103 instruc\u021biuni diferite pentru schimbarea propriet\u0103\u021bii acelora\u0219i unit\u0103\u021bi criptografice, sistemul efectueaz\u0103 cel mult una dintre ele.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>Algoritmul asociat func\u021bion\u0103rii\/utiliz\u0103rii criptomonedelor este, de regul\u0103, descentralizat. Prin excep\u021bie, dac\u0103 o criptomoned\u0103 este utilizat\u0103 pe baza unui sistem centralizat ne afl\u0103m \u00een situa\u021bia \u00een care criptomoneda \u00a0este inventat\u0103 sau creat\u0103 \u00eenainte de emitere. Descentralizarea \u2013 regula \u00een utilizarea \u0219i func\u021bionarea criptomonedelor- reprezint\u0103 situa\u021bia \u00een care criptomonedele sunt \u00eenscrise \u0219i tranzac\u021bionate \u00een temeiul unui\u00a0<em>blockhain\u00a0<\/em>(acesta desemn\u00e2nd o tehnologie de registru distribuit \u00een care sunt eviden\u021biate tranzac\u021biile financiare publice pe baz\u0103 de criptomonede).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Ca element central de utilizare a criptomonedelor,\u00a0<em>blockchain-ul\u00a0<\/em>func\u021bioneaz\u0103 \u00een mod similar cu o secven\u021b\u0103 liniar\u0103 de \u00eenregistr\u0103ri, aflat\u0103 \u00een continu\u0103 expansiune; \u00een limbaj digital, \u00eenregistr\u0103rile sunt numite\u00a0<em>block-uri\u00a0<\/em>care sunt legate \u00eentre ele prin\u00a0<em>pointer hashuri\u00a0<\/em>astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure continuitatea logic\u0103 a \u00eenregistr\u0103rilor. Astfel, dac\u0103 datele aferente unei \u00eenregistr\u0103ri (unui\u00a0<em>block<\/em>) sunt modificate, se angreneaz\u0103 un efect\u00a0<em>domino,\u00a0<\/em>fiind necesar\u0103 modificarea tuturor\u00a0<em>block<\/em>-urilor preexistente \u00een eviden\u021ba registrului. Tranzac\u021biile de criptomonede sunt realizate cu ajutorul\u00a0<em>nodurilor (nodes)\u00a0<\/em>care reprezint\u0103 mijloace tehnice (de regul\u0103 computere) contectate la o re\u021bea de criptomonede; dat fiind faptul c\u0103 nodurile de\u021bin o copie a blockchainului criptomonedei tranzac\u021bionate, acestea faciliteaz\u0103 tranzac\u021biile de criptomonede \u0219i le asigur\u0103 publicitatea \u00een cadrul re\u021belei. \u00cen termeni mai simpli,\u00a0<em>node \u2013ul\u00a0<\/em>este componenta cheie a\u00a0<em>blockchain<\/em>-ului care poate fi orice server de computer ce stocheaz\u0103 software-ul\u00a0<em>blockchain-ului<\/em>\u00a0\u00eempreun\u0103 cu istoricul \u00eenregistr\u0103rilor aflat \u00eentr-o actualizare continu\u0103. Toate nodurile sunt egale \u0219i actualizeaz\u0103 registrul simultan pentru a reflecta tranzac\u021biile nou ad\u0103ugate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p>Ulterior efectu\u0103rii tranzac\u021biei de criptomonede, validitatea acesteia este verificat\u0103 \u00een sistem prin apel la dou\u0103 mijloace care se disting \u00een temeiul faptului c\u0103 sunt bazate pe algoritmi diferi\u021bi: (1) proof of work \u0219i (2) proof of stake. \u00a0<em>Proof of work<\/em>\u00a0este un sistem bazat pe algoritmul SHA-256 care implic\u0103 realizarea de eforturi (nesemnificative dar fezabile) pentru a descuraja utiliz\u0103rile frivole ale sistemelor de calcul, precum trimiterea de e-mailuri\u00a0<em>spam<\/em>\u00a0sau lansarea atacurilor de tip\u00a0<em>denial of service\u00a0<\/em>(refuz de serviciu).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Conceptul\u00a0<em>proof of stake<\/em>\u00a0permite ca o persoan\u0103 s\u0103 extrag\u0103 (<em>mining<\/em>) sau s\u0103 valideze tranzac\u021bii \u00een\u00a0<em>blockchain<\/em>\u00a0\u00een func\u021bie de c\u00e2te monede de\u021bine. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, cu c\u00e2t sunt mai multe monede de\u021binute de cel care extrage, cu at\u00e2t se ob\u021bine mai mult\u0103 putere minier\u0103 (<em>mining power)<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0<em>Mineritul criptografic\u00a0<\/em>implic\u0103 c\u00e2\u0219tigarea criptomonedelor prin rezolvarea ecua\u021biilor criptografice cu ajutorul computerelor. \u00centr-un sens mai tehnic, extragerea criptomonedelor este un proces tranzac\u021bional care implic\u0103 utilizarea computerelor \u0219i a proceselor criptografice pentru a rezolva func\u021bii complexe \u0219i a \u00eenregistra date \u00eentr-un\u00a0<em>blockchain<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>Criptomonedele ob\u021binute urmare a mineritului criptografic sunt stocate \u00eentr-un portofel digital (<em>cryptocurrency wallet<\/em>) al\u0103turi de instrumentele necesare pentru a utiliza criptomoneda. Astfel, prin intermediul unei chei private (<em>private key<\/em>) poate fi cheltuit\u0103 criptomoneda de c\u0103tre de\u021bin\u0103tor, iar cheia public\u0103 (<em>public key)\u00a0<\/em>permite de\u021bin\u0103torului s\u0103 asigure publicitatea portofelului s\u0103u digital \u0219i s\u0103 permit\u0103 altor persoane s\u0103 alimenteze contul de criptomonede.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>Dintre criptomonede,\u00a0<em>bitcoin\u00a0<\/em>este cea mai utilizat\u0103 \u0219i cea mai cunoscut\u0103 publicului larg. Accesibilizarea bitcoin s-a produs prin intermediul unuia\/mai multor autori care, identific\u00e2ndu-se sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, semneaz\u0103 o lucrare de cercetare cu titlul\u00a0<em>\u201eBitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System \u201d<\/em>\u00a0\u00een con\u021binutul c\u0103reia sunt stabilite fundamentele\u00a0 de utilizare ale acestei criptomonede. Importan\u021ba lucr\u0103rii lui Nakamoto const\u0103 \u00een aceea c\u0103 instituie principii care, odat\u0103 explicitate, au fost elaborate \u00een protocoale de utilizare a bitcoin pe pia\u021ba virtual\u0103 a criptomonedelor. Sintetic, principiile de ac\u021biune ale bitcoin constau \u00een urm\u0103toarele: (1) bitcoin este o versiune virtual\u0103\/electronic\u0103 a numerarului; (2) prin utilizarea bitcoin este oferit\u0103 posibilitatea de a trimite pl\u0103\u021bi \u00een mod direct \u0219i \u00een timp real de la expeditor la destinatar; (3) este stabilit\u0103 o re\u021bea\u00a0<em>peer-to-peer<\/em>\u00a0astfel \u00eenc\u00e2t sunt prevenite cheltuielile duble; (4) sunt elimina\u021bi din comunicarea monetar\u0103 ter\u021bii intermediari, fiind create rela\u021bii constituite pe \u00eencredere; (5) prin intermediului unui server specific de tip\u00a0<em>timestamp\u00a0<\/em>sunt \u00eenregistrate toate opera\u021biunile electronice implic\u00e2nd bitcoin, acestea fiind stocate sub forma unui \u201dlan\u021b\u201d de tranzac\u021bii; (6) participan\u021bii la tranzac\u021bii se bucur\u0103 de confiden\u021bialitate \u0219i anonimat; (7) pot fi generate monede noi prin folosirea metodei de lucru\u00a0<em>Hashcash<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>\u00cen literatura de specialitate, analiza asupra bitcoin nu se rezum\u0103 la eviden\u021bierea particularit\u0103\u021bilor sale \u00een raport cu alte criptomonede. Teoretizarea bitcoin este extensiv\u0103 pentru faptul c\u0103 termenul desemneaz\u0103 at\u00e2t o form\u0103 specific\u0103 a criptomonedelor, o subdiviziune a monedelor digitale c\u00e2t \u0219i un\u00a0<em>protocol\u00a0<\/em>care indic\u0103 modul \u00een care bitcoin poate fi utilizat. Deci,\u00a0<em>lato sensu,\u00a0<\/em>bitcoin desemneaz\u0103 un registru public digital prin intermediul c\u0103ruia sunt stabilite \u0219i opereaz\u0103 drepturi de proprietate privat\u0103 asupra unei unit\u0103\u021bi monetare digitale specifice; \u00een subsidiar, bitcoin face referire la tehnologia \u0219i re\u021beaua care manipuleaz\u0103 unit\u0103\u021bile digitale de criptomoned\u0103. Ac\u021biunea bitcoin este realizat\u0103 pe baza unui protocol care implic\u0103 un\u00a0<em>software open-source<\/em>\u00a0ce ruleaz\u0103 conform unui sistem descentralizat; scopul protocolului const\u0103 \u00een a permite indivizilor s\u0103 transfere monede digitale \u00eentre parteneri f\u0103r\u0103 a fi nevoi\u021bi s\u0103 apeleze la p\u0103r\u021bi ter\u021be precum unit\u0103\u021bile bancare.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0\u00cen mod similar cu algoritmul presupus de alte criptomonede, bitcoin va fi ob\u021binut (1) prin achizi\u021bionare de la magazinele digitale de schimb sau de la un alt posesor de bitcoin sau (2) printr-un proces de minerit \u00een cadrul re\u021belei de bitcoin prin care \u201dminerii\u201d sunt recompensa\u021bi cu bitcoin. Odat\u0103 ob\u021binute monedele bitcoin, acestea sunt stocate \u00eentr-un portofel digital (<em>wallet<\/em>).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a><\/p><p>Ideile expuse \u00een r\u00e2ndurile de mai sus demonstreaz\u0103 c\u0103, din punct de vedere tehnic, raportul dintre bitcoin \u0219i criptomonede este unul de la parte la \u00eentreg, algoritmul de construire, de manifestare \u0219i func\u021bionare al criptomonedelor aplic\u00e2ndu-se,\u00a0<em>mutatis mutandis,<\/em>\u00a0la particularit\u0103\u021bile bitcoin-ului. Distinc\u021bia teoretico-tehnic\u0103 dintre criptomonede \u0219i bitcoin se atenueaz\u0103 \u00een practic\u0103 dat fiind faptul c\u0103 indivizii urm\u0103resc impactul monedelor digitale asupra vie\u021bii cotidiene \u0219i, \u00een mod special, asupra modului de exercitare a drepturilor lor. Corela\u021bia dintre modul de utilizare a criptomonedelor \u0219i efectele acestora asupra drepturilor omului este abordat\u0103 \u00een sec\u021biunea urm\u0103toare a lucr\u0103rii noastre.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Criptomonedele \u0219i drepturile omului \u00een abord\u0103ri de principiu \u0219i legislative la nivel interna\u021bional \u0219i regional-european<\/strong><\/p><p>Aspectele tehnice expuse \u00een r\u00e2ndurile de mai sus nu par s\u0103 evoce,\u00a0<em>prima facie,\u00a0<\/em>problematici de drepturile omului. Cu toate acestea, constat\u0103m c\u0103, ata\u0219area con\u021binutului economic instrumentelor financiare de tipul criptomonedelor determin\u0103 implica\u021bii \u00een materia drepturilor omului prin efectele pe care acestea le pot produce asupra vie\u021bii indivizilor. \u00centorc\u00e2ndu-ne c\u0103tre teoria celor trei genera\u021bii de drepturi dezvoltat\u0103 de Karel Vasak (drepturi civile \u0219i politice- de genera\u021bia I, drepturi economice, sociale \u0219i culturale \u2013de genera\u021bia a II-a \u0219i drepturi de solidaritate-de genera\u021bia a III-a) constat\u0103m c\u0103 implica\u021biile economice sunt prezente \u00een mod vizibil \u00een exercitarea drepturilor de genera\u021bia a II-a \u0219i \u00een mod implicit \u00een exercitarea drepturilor de genera\u021bia a I-a \u0219i de genera\u021bia a III-a. Teoria indivizibilit\u0103\u021bii \u0219i interdependen\u021bei drepturilor omului determin\u0103 ca elementul economic specific unei genera\u021bii de drepturi s\u0103 se extind\u0103,\u00a0<em>de plano,\u00a0<\/em>inclusiv \u00een exercitarea altor genera\u021bii de drepturi al c\u0103ror specific nu este, \u00een primul r\u00e2nd, de natur\u0103 economic\u0103.<\/p><p>Literatura de specialitate a analizat leg\u0103tura dintre utilizarea criptomonedelor \u0219i problematicile circumscrise domeniului drepturilor omului pornind de la\u00a0<em>aspecte ce \u021bin de asigurarea bun\u0103st\u0103rii indivizilor, a progresului \u0219i a repartiz\u0103rii echitabile a bunurilor.\u00a0<\/em>Corel\u00e2nd elementele economice cu cele politico-juridice, \u00een doctrin\u0103 s-a apreciat c\u0103 utilizarea bitcoin \u0219i a altor criptomonede este benefic\u0103 (\u0219i chiar necesar\u0103!) \u00een situa\u021bii de conflict armat sau de criz\u0103 socio-politic\u0103 dat fiind faptul c\u0103, prin sistemul descentralizat ce le este specific dar \u0219i prin faptul c\u0103 pot fi tranzac\u021bionate f\u0103r\u0103 autoriza\u021bie provenind de la o entitate predeterminat\u0103 (b\u0103nci sau guverne ale statelor) cu p\u0103strarea confiden\u021bialit\u0103\u021bii donatorilor, criptomonedele pot fi transmise popula\u021biei care, afl\u00e2ndu-se sub guvernare autocrat\u0103, sufer\u0103 crize umanitare \u00een absen\u021ba unor ajutoare imediate.<\/p><p>Cazul Venezuelei a fost evaluat \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu resursele financiare de tip bitcoin av\u00e2nd \u00een vedere situa\u021bia dificil\u0103 \u00een care se g\u0103se\u0219te popula\u021bia \u00eencep\u00e2nd cu anul 2014:\u00a0<em>\u00cen ora\u0219ul de frontier\u0103 C\u00facuta, refugia\u021bii venezueleni se \u00eendreapt\u0103 spre Columbia, c\u0103ut\u00e2nd alimente pentru a-\u0219i hr\u0103ni familiile. Anii de infla\u021bie ridicat\u0103, (\u2026), au transformat monedele na\u021bionale. Peste 3 milioane de venezueleni au fugit \u00eencep\u00e2nd cu anul 2014 (\u2026). Potrivit Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, exodul este \u201ela scara Siriei\u201d \u0219i constituia, la epoca faptelor, una dintre cele mai grave crize ale refugia\u021bilor din lume. C\u00e2nd venezuelenii p\u0103r\u0103sesc \u021bara de origine, ei pleac\u0103 aproape f\u0103r\u0103 nimic, dispera\u021bi \u0219i vulnerabili. Deoarece tr\u0103iesc sub autoritarism, venezuelenii nu pot s\u0103 reformeze politicile care le-au distrus economia. Ace\u0219tia nu \u00ee\u0219i pot trage la r\u0103spundere conduc\u0103torii prin alegeri libere \u0219i corecte sau prin campanii pentru schimbare f\u0103r\u0103 team\u0103 de represalii. (\u2026)Venezuelenii adopt\u0103 \u0219i utilizeaz\u0103 bitcoin pentru a evita hiperinfla\u021bia \u0219i controalele financiare stricte. Pentru persoanele care tr\u0103iesc sub guverne autoritare, bitcoin poate fi un instrument financiar valoros ca mijloc de schimb rezistent la cenzur\u0103.<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a><\/p><p>Pe coordonatele descrise \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, utilizarea criptomonedelor contribuie la asigurarea unui sprijin real \u00een favoarea cet\u0103\u021benilor confrunta\u021bi cu regimuri dictatoriale \u0219i profunde crize umanitare, fiind astfel configurate premisele asigur\u0103rii solidarit\u0103\u021bii. \u00cen consecin\u021b\u0103,\u00a0<em>o prim\u0103 aplica\u021bie a criptomonedelor \u00een domeniul drepturilor omului const\u0103 \u00een asocierea acestora cu implementarea unui climat de solidaritate \u0219i cooperare \u00een vederea ocrotirii grupurilor vulnerabile aflate \u00een situa\u021bii de conflict<\/em>.<\/p><p>Exper\u021bii Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite evalueaz\u0103 utilitatea folosirii criptomonedelor \u00een situa\u021bii de conflict sau \u00een crizele umanitare create pe fondul exercit\u0103rii guvern\u0103rilor autocrate din perspectiva avantajului transparen\u021bei. \u00cen accep\u021biunea ONU\u00a0<em>tehnologia asociat\u0103 criptomonedelor este rezistent\u0103 la manipulare \u0219i fraud\u0103 \u0219i poate oferi o \u00eenregistrare transparent\u0103 \u0219i de \u00eencredere a tranzac\u021biilor. Acest lucru este deosebit de important \u00een regiunile cu institu\u021bii friabile \u0219i cu niveluri ridicate de corup\u021bie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[13]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een sfera drepturilor de solidaritate, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite ra\u021bionalizeaz\u0103\u00a0<em>utilitatea criptomonedelor \u00een direc\u021bia protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii dreptului la un mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103n\u0103tos<\/em>. Prevenirea \u0219i combaterea schimb\u0103rilor climatice constituie un subiect de actualitate care se conjug\u0103 \u00een mod firesc cu tehnologia inovativ\u0103 prin intermediul c\u0103reia fiin\u021beaz\u0103 criptomonedele. Corelativ domeniului schimb\u0103rilor climatice, exper\u021bii ONU identific\u0103 3 direc\u021bii de ac\u021biune \u00een care poate fi utilizat\u0103 tehnologia bazat\u0103 pe\u00a0<em>blockchain<\/em>:\u00a0 transparen\u021ba, finan\u021barea problemelor legate de clim\u0103 \u0219i organizarea pie\u021belor de energie curat\u0103.<\/p><p>Beneficiile utiliz\u0103rii monedelor digitale de tipul bitcoin \u00een procesul de promovare \u0219i protejare a dreptului la un mediu ambiant s\u0103n\u0103tos \u0219i echilibrat din punct de vedere ecologic sunt demonstrate de exper\u021bii ONU prin apel la urm\u0103toarea argumenta\u021bie:\u00a0<em>Solu\u021biile blockchain ar putea oferi un mod transparent \u0219i fiabil de a demonstra modul \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 na\u021biunile pentru a reduce impactul impactul schimb\u0103rilor climatice. Finan\u021barea climei \u2013 investi\u021bii care contribuie la \u00eencetinirea ritmului schimb\u0103rilor climatice \u2013 ar putea fi stimulat\u0103, dac\u0103 pie\u021bele carbonului vor fi extinse, permi\u021b\u00e2nd \u00eentreprinderilor \u0219i industriilor s\u0103 treac\u0103 la tehnologii cu emisii reduse de carbon. \u0218i blockchain-ul ar putea fi o parte important\u0103 a acceler\u0103rii utiliz\u0103rii surselor regenerabile de energie, cum ar fi cea eolian\u0103 \u0219i solar\u0103. Deoarece aceste surse sunt, prin natura lor, intermitente \u0219i descentralizate, sunt necesare noi forme de pie\u021be energetice.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[14]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen domeniul drepturilor de genera\u021bia I \u2013civile \u0219i politice, situa\u021biile de conflict sau criz\u0103 resurgente pe fondul regimurilor autoritare se caracterizeaz\u0103 prin limitarea libert\u0103\u021bii de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103, religie, asociere sau exprimare \u00een virtutea instituirii unei domina\u021bii ideologice specifice guvern\u0103rii. De\u0219i libert\u0103\u021bile enun\u021bate sunt cuprinse, \u00een mod tradi\u021bional, \u00een sfera drepturilor civile \u0219i politice caracterizate prin cristalizarea unui set de valori \u0219i idei ale individului care compun forul s\u0103u interior (<em>forum internum)\u00a0<\/em>manifestarea acestora va fi lipsit\u0103 de eficien\u021b\u0103 \u0219i efectivitate \u00een absen\u021ba unui construct exterior care s\u0103 permit\u0103 exerci\u021biul acestor idei \u0219i valori. \u00cen acest context, devin relevante criptomonedele \u2013care, prin mobilitate \u0219i confiden\u021bialitate, reprezint\u0103 instrumente financiaro-economice adecvate pentru furnizarea, \u00een favoarea cet\u0103\u021benilor regimurilor totalitare, a infrastructurii necesare \u00een vederea organiz\u0103rii mi\u0219c\u0103rilor de rezisten\u021b\u0103 ideologic\u0103.<\/p><p>Liberalizarea con\u0219tiin\u021bei este un demers dificil \u00eens\u0103 acesta poate fi sus\u021binut \u00een mod adecvat prin\u00a0<em>blockchain\u00a0<\/em>care, astfel cum este caracterizat la nivelul ONU,\u00a0<em>este cu adev\u0103rat transfrontalier \u0219i nu cunoa\u0219te grani\u021be na\u021bionale nici ca moned\u0103 digital\u0103, nici ca tehnologie care st\u0103 la baza criptomonedelor<\/em>.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a><\/p><p>\u00cen aceea\u0219i cheie, literatura de specialitate subliniaz\u0103 conexiunea dintre libert\u0103\u021bile av\u00e2nd ca spa\u021biu de manifestare\u00a0<em>forum internum\u00a0<\/em>respectiv\u00a0<em>forum externum\u00a0<\/em>\u0219i flexibilitatea sistemului digital de tranzac\u021bionare prin bitcoin:\u00a0<em>(\u2026) o tranzac\u021bie \u00een sistemul bitcoin este un transfer de informa\u021bii de la expeditor la re\u021bea, inclusiv la destinatarul tranzac\u021biei bitcoin. Ori de c\u00e2te ori sunt transferate informa\u021bii, libertatea de exprimare \u0219i informare ar putea fi afectate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[16]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>De\u0219i influen\u021beaz\u0103, \u00een mod cumulativ, \u201dlibert\u0103\u021bile personale\u201d eviden\u021biate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, se impune o distinc\u021bie calitativ\u0103 care opereaz\u0103 la nivel substan\u021bial, \u00een func\u021bie de con\u021binutul efectiv al\u00a0<em>libert\u0103\u021bii de exprimare\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>de informare.\u00a0<\/em>\u00cen mod clar, cele dou\u0103 libert\u0103\u021bi sunt corelative, neput\u00e2nd fi disjunse. Dup\u0103 cum atest\u0103 articolul 10 din Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0precum \u0219i articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,\u00a0<em>Orice persoan\u0103 are dreptul la libertate de exprimare.\u00a0<\/em><em>Acest drept include libertatea de opinie \u015fi libertatea de a primi sau a comunica informa\u0163ii ori idei f\u0103r\u0103 amestecul autorit\u0103\u0163ilor publice \u015fi f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de frontiere.\u00a0<\/em>Cu toate acestea, \u00een implementarea modului de ac\u021biune al bitcoin, o distinc\u021bie se impune:\u00a0<em>Prima facie, o tranzac\u021bie bitcoin intr\u0103 \u00een sfera ambelor libert\u0103\u021bi de exprimare \u0219i de informare, deoarece este un transfer de informa\u021bii de la un subiect la multe altele (re\u021beaua). Cu toate acestea, trebuie luat \u00een considerare faptul c\u0103, de\u0219i tranzac\u021bia de bitcoin transmite informa\u021bii, scopul s\u0103u principal este de a transfera valoare \u00een loc de con\u021binut comunicativ.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[18]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Algoritmul digital care st\u0103 la baza tranzac\u021bion\u0103rii criptomonedelor permite men\u021binerea confiden\u021bialit\u0103\u021bii referitoare la to\u021bi actorii implica\u021bi \u00een tranzac\u021bii, protej\u00e2nd \u00een acest sens dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie \u00een dimensiunea referitoare la dreptul la identitate. De\u0219i \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului nu s-a impus o defini\u021bie clar\u0103 \u0219i distinct\u0103 a no\u021biunii de\u00a0<em>via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie,\u00a0<\/em>s-a ajuns la concluzia comun\u0103 potrivit c\u0103reia\u00a0<em>dreptul la nume\u00a0<\/em>reprezint\u0103 un element component al sferei private, av\u00e2nd voca\u021bia de a individualiza persoanele \u00een societate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Astfel, fiecare individ poate exercita conform propriei voin\u021be dreptul la nume, men\u021bin\u00e2nd sub confiden\u021bialitate, \u00een anumite situa\u021bii, numele prin care aceasta se identific\u0103 \u00een societate. Av\u00e2nd \u00een vedere caracterul descentralizat \u0219i transparent al uzului de criptomonede, exist\u0103 posibilitatea ca persoanele implicate \u00een tranzac\u021bie s\u0103 opteze pentru men\u021binerea sub confiden\u021bialitate a datelor de identificare. \u00a0Reamintind faptul c\u0103 materializarea tranzac\u021biei de criptomonede implic\u0103 manipularea unei chei publice, respectiv a unei chei private, exper\u021bii \u00een tehnologie au concluzionat \u00een sensul \u00een care cunoa\u0219terea, de c\u0103tre public a cheilor utilizate \u00een tranzac\u021bionare nu determin\u0103 \u00een mod necesar identificarea tuturor p\u0103r\u021bilor la tranzac\u021bie. Cel care de\u021bine \u00een mod legitim cheia public\u0103 \u0219i angreneaz\u0103 tranzac\u021bia de criptomonede nu trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i dezv\u0103luie identitatea. Utilizatorii de monede bitcoin pot fi califica\u021bi drept \u201dpersoane identificabile \u00een mod indirect\u201d dat fiind faptul c\u0103 tehnologia de utilizare a bitcoin permite ca blockchain-ul de date s\u0103 poat\u0103 fi combinat cu seturi de date din alte surse (de exemplu web forumuri, \u00eenregistr\u0103ri de anchet\u0103 etc.) pentru a identifica respectivul utilizator.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a><\/p><p>Angrenarea criptomonedelor \u0219i, \u00een mod special, a bitcoin-ului, nu poate fi disociat\u0103 de\u00a0<em>libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere<\/em>. Caracterul voluntar \u0219i descentralizat al utiliz\u0103rii bitcoin implic\u0103 faptul c\u0103 sistemul tranzac\u021biilor realizate prin bitcoin cuprinde totalitatea utilizatorilor care contribuie \u00een mod voluntar la re\u021bea, particip\u00e2nd \u00een moduri specifice (prin furnizarea puterii de calcul urmare a \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii protocolului bitcoin sau prin transfer\/primire de monede digitale). Re\u021beaua bitcoin reune\u0219te oameni care pun \u00een comun dorin\u021ba de colaborare \u0219i de \u00eenf\u0103ptuire de tranzac\u021bii, asigur\u00e2nd at\u00e2t o platform\u0103 virtual\u0103 de \u00eentrunire c\u00e2t \u0219i premisa unei asocieri digitale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a><\/p><p>Entuziasmul \u00eenso\u021bitor al tranzac\u021biilor folosind criptomonede comport\u0103 anumite limite care, \u00een mod inevitabil, \u00ee\u0219i pun amprenta asupra domeniului drepturilor omului. Cu toate c\u0103 spa\u021biul digital \u2013 ca suport specific de utilizare bitcoin- sus\u021bine caracterul atipic al acestei criptomonede, suscit\u00e2nd curiozitatea \u0219i interesul publicului larg, exist\u0103 anumite\u00a0<em>limit\u0103ri conexe<\/em>\u00a0digitaliz\u0103rii. \u00cen primul r\u00e2nd, digitalizarea limiteaz\u0103 accesibilizarea folosirii bitcoin. Aceast\u0103 limitare este, la r\u00e2ndul s\u0103u, legat\u0103 de\u00a0<em>ermetismul\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>opacitatea\u00a0<\/em>specifice opera\u021biunilor desf\u0103\u0219urate \u00een lumea virtual\u0103. Popula\u021bia este, la momentul actual, pu\u021bin sensibilizat\u0103 cu privire la modul de creare \u0219i de func\u021bionare a criptomonedelor \u2013 aspect care produce\u00a0<em>o distribu\u021bie \u0219i o utilizare inechitabil\u0103\u00a0<\/em>a acestora, ad\u00e2ncind vulnerabilit\u0103\u021bile dintre grupurile sociale \u0219i men\u021bin\u00e2nd unele fric\u021biuni. Este clar c\u0103, \u00een condi\u021biile \u00een care informarea aferent\u0103 manipul\u0103rii bitcoin r\u0103m\u00e2ne apanajul elitelor sociale care, fiind instruite \u00een materie, \u00een\u021beleg algoritmii de implementare \u0219i tranzac\u021bionare a criptomonedelor, folosirea criptomonedelor va fi\u00a0<em>discriminatorie\u00a0<\/em>\u00een func\u021bie de nivelul educa\u021bional \u0219i de statutul social al participantului la tranzac\u021bionare.<\/p><p>\u00cen m\u0103sura \u00een care\u00a0<em>transparen\u021ba \u0219i accesibilitatea<\/em>\u00a0nu vor fi instrumentate ca principii fundamentale ale utiliz\u0103rii criptomonedelor, acestea din urm\u0103 vor fi percepute de publicul larg ca forme ezoterice, purt\u0103toare ale unui poten\u021bial de criminalitate ridicat, care sunt puse la dispozi\u021bia segmentului social instruit \u0219i sensibilizat \u00een domeniu cu scopul consolid\u0103rii resurselor financiare ale acestuia \u0219i, implicit, cu scopul domin\u0103rii celor care, din lips\u0103 de resurse materiale \u0219i know how, vor fi exclu\u0219i de la tranzac\u021bion\u0103ri. A\u0219adar, r\u0103m\u00e2ne \u00een sarcina societ\u0103\u021bii s\u0103 sporeasc\u0103 gradul de vigilen\u021b\u0103 \u00een ob\u021binerea de informa\u021bii \u00een rela\u021bie cu utilizarea criptomonedelor prin con\u0219tientizarea \u0219i deschiderea c\u0103tre provoc\u0103rile viitorului.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Criptomonedele \u0219i drepturile omului \u00een abord\u0103rile na\u021bionale<\/strong><\/p><p>La nivel na\u021bional, criptomonedele sunt juxtapuse drepturilor omului din perspectiva protej\u0103rii \u0219i promov\u0103rii\u00a0<em>dreptului de proprietate<\/em>. \u00cen accep\u021biunea Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, analiza articolului 1 din Protocolul Adi\u021bional nr. 1 la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale presupune adoptarea unei conceptualiz\u0103ri autonome a no\u021biunii de \u201dbun\u201d, diferit\u0103 de cea consacrat\u0103 de dreptul na\u021bional. Astfel, se men\u021bine doar teoria general\u0103 acceptat\u0103 la nivelul statelor p\u0103r\u021bi la Conven\u021bia European\u0103 conform c\u0103reia obiectul dreptului de proprietate constituie orice element susceptibil de a fi apropriabil \u0219i, deci, de a fi obiectul exercit\u0103rii dreptului de proprietate; identificarea efectiv\u0103 \u0219i punctual\u0103 a fiec\u0103rui element susceptibil de a fi apropriabil \u00een natur\u0103 se raporteaz\u0103, \u00een ra\u021bionamentul Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, la orice active\/crean\u021be fa\u021b\u0103 de care reclamantul poate sus\u021bine o a\u0219teptare legitim\u0103. Dac\u0103 no\u021biunile de \u201dactive\u201d \u0219i \u201dcrean\u021be\u201d sunt facil de asimilat, \u201da\u0219teptarea legitim\u0103\u201d a fost prezentat\u0103 \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii \u00een termenii unei st\u0103ri bazate pe o prevedere legal\u0103\/pe un act juridic care s\u0103 fie \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu dreptul patrimonial \u00een cauz\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a><\/p><p>Aplic\u00e2nd ra\u021bionamentul de mai sus la uzul criptomonedelor, tranzac\u021biile presupuse de acestea sunt susceptibile de a crea o a\u0219teptare legitim\u0103 prin verificarea tehnic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 a algoritmului care le determin\u0103, demersurile de reglementare efectiv\u0103 a uzului criptomonedelor reprezent\u00e2nd, la momentul actual, o chestiune\u00a0<em>suis generis<\/em>. Caracterul particular al recunoa\u0219terii legale a bitcoin ca moned\u0103 legal\u0103\u00a0<em>(legal tender)\u00a0<\/em>deriv\u0103 din lipsa unui consens la nivelul statelor \u00een aceast\u0103 materie \u0219i dezvoltarea unor modalit\u0103\u021bi diferite de interpretare \u0219i alocare a unui statut \u00een favoarea acestei criptomonede. Conform datelor oferite de Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei\u00a0<em>\u00a0<\/em>statele europene exprim\u0103 pozi\u021bii cvasi divergente \u00een leg\u0103tur\u0103 cu monedele virtuale. \u00cen Belgia, Cehia sau Danemarca bitcoin nu este catalogat\u0103 drept o moned\u0103 legal\u0103, electronic\u0103 sau scriptural\u0103; \u00een Germania, bitcoin este acceptat ca instrument financiar iar \u00een Estonia este calificat ca instrument alternativ de plat\u0103. \u00cen Suedia, bitcoin este activ \u0219i nu moned\u0103 iar \u00een Marea Britanie, monedele virtuale sunt recunoscute \u0219i utilizate ca atare de un num\u0103r restr\u00e2ns de utilizatori.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[23]<\/sup><\/a><\/p><p>Exemplul legislativ oferit de San Salvador este edificator pentru evolu\u021bia criptomonedelor \u0219i asigurarea utiliz\u0103rii acestora \u00een contextul exercit\u0103rii dreptului de proprietate dat fiind faptul c\u0103 San Salvador este primul stat din lume care adopt\u0103, \u00een anul 2021, legisla\u021bie specific\u0103 \u00een materia criptomonedelor, transform\u00e2nd astfel bitcoin \u00een moned\u0103 legal\u0103\u00a0<em>(legal tender).\u00a0<\/em>Dup\u0103 cum remarcau exper\u021bii financiari, adoptarea unei legi prin intermediul c\u0103reia bitcoin dob\u00e2nde\u0219te statutul de moned\u0103 oficial\u0103 genereaz\u0103 obligativitatea companiilor\/firmelor de a accepta plata \u00een bitcoin pentru bunurile sau serviciile oferite iar contribuabilii pot achita taxele \u0219i impozitele folosind criptomonede.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a><\/p><p>\u00cen Rom\u00e2nia, limit\u0103rile exercit\u0103rii dreptului de proprietate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu criptomonedele rezult\u0103 din dou\u0103 ra\u021biuni care de\u0219i distincte, sunt interconectate: (1) absen\u021ba unor reglement\u0103ri juridice clare; (2) ermetismul propagat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu crearea \u0219i utilizarea criptomonedelor. Cet\u0103\u021benii experimenteaz\u0103 confuzie \u0219i temere vizavi de investi\u021bia \u00een criptomonede iar ermetismul subiectului determin\u0103 poten\u021bialii utilizatori s\u0103 fie reticen\u021bi\u00a0 la \u00a0aceast\u0103 posibilitate economico-financiar\u0103, observ\u00e2ndu-o \u00een subsidiar.<\/p><p>La aceste aspecte, se adaug\u0103 opinia B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei \u2013 institu\u021bie de specialitate care, \u00een analiza impactului criptomonedelor asupra investi\u021biilor cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni- emite pozi\u021bii prin intermediul c\u0103rora subliniaz\u0103 mai degrab\u0103 riscurile asociate utiliz\u0103rii monedelor virtuale, omi\u021b\u00e2nd \u00een totalitate beneficiile acestora:\u00a0<em>Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei semnaleaz\u0103 o cre\u0219tere a interesului popula\u021biei fa\u021b\u0103 de monedele virtuale, \u00een special Bitcoin, at\u00e2t din perspectiva de\u021binerii \u0219i tranzac\u021bion\u0103rii acestora, c\u00e2t \u0219i ca afacere. Pe fondul lipsei reglement\u0103rilor \u0219i a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum \u0219i a diversific\u0103rii acestora, s-au amplificat riscurile financiare \u0219i reputa\u021bionale la nivelul de\u021bin\u0103torilor. Totodat\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere cre\u0219terea exponen\u021bial\u0103 din ultima perioad\u0103 a pre\u021bului majorit\u0103\u021bii monedelor virtuale, \u0219i a fluctua\u021biilor foarte mari \u00eenregistrate de acestea pe perioade foarte scurte, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei clasific\u0103 monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile \u0219i riscante. \u00cen scopul evit\u0103rii manifest\u0103rii riscului reputa\u021bional la nivelul institu\u021biilor de credit, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een calitatea sa de autoritate de supraveghere a acestora, descurajeaz\u0103 orice fel de implicare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furniz\u0103rii de servicii pentru entit\u0103\u021bile care ofer\u0103 servicii de investi\u021bii sau de tranzac\u021bionare a acestor monede.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[25]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>La \u00a0nivel na\u021bional, din p\u0103cate, conexiunea dintre criptomonede \u0219i exercitarea dreptului de proprietate r\u0103m\u00e2ne apanajul cet\u0103\u021benilor multilateral informa\u021bi, av\u00e2nd o bun\u0103 \u00een\u021belegere a mecanismului de creare a criptomonedelor \u0219i a modului de utilizare al acestora \u0219i deschi\u0219i la asumarea riscurilor aferente realiz\u0103rii investi\u021biilor \u00een criptomonede.<\/p><p>De asemenea, \u00een condi\u021biile existen\u021bei unei realit\u0103\u021bi sociale autohtone caracterizate printr-o puternic\u0103 segregare \u0219i diferen\u021biere a veniturilor, cu niveluri record ale s\u0103r\u0103ciei, nu este desigur inadecvat s\u0103 ne g\u00e2ndim la faptul c\u0103 eventualele oportunit\u0103\u021bi ale criptomonedelor \u00a0pot lesne s\u0103 se sublimeze \u00een vulnerabilit\u0103\u021bi care s\u0103 contribuie la afectarea mecanismelor de solidaritate \u0219i progres ale corpusului social. Aceste pericole pot fi diminuate prin politici adecvate economico-financiare, dar \u0219i prin programe eficiente de educa\u021bie larg\u0103 financiar\u0103 \u0219i digital\u0103.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Andy Greenberg\u00a0<a href=\"https:\/\/www.forbes.com\/forbes\/2011\/0509\/technology-psilocybin-bitcoins-gavin-andresen-crypto-currency.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Crypto Currency<\/em><\/a>, article published in Forbes magazine, 20 April 2011; articol disponibil la adresa :<a href=\"https:\/\/www.forbes.com\/forbes\/2011\/0509\/technology-psilocybin-bitcoins-gavin-andresen-crypto-currency.html?sh=3adf02ca353e\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.forbes.com\/forbes\/2011\/0509\/technology-psilocybin-bitcoins-gavin-andresen-crypto-currency.html?sh=3adf02ca353e<\/a>, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 10:06 a.m.; Tom Polansek,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.reuters.com\/article\/us-cme-group-bitcoin-idUSKCN0XT1G1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>CME, ICE prepare pricing data that could boost bitcoin<\/em><\/a>\u00a0article published in\u00a0<a href=\"https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Reuters\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Reuters<\/a>\u00a02 May 2016, articol disponibil la adresa :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.reuters.com\/article\/us-cme-group-bitcoin-idUSKCN0XT1G1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.reuters.com\/article\/us-cme-group-bitcoin-idUSKCN0XT1G1<\/a>, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 10:12 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Lansky Jan,\u00a0<a href=\"http:\/\/si-journal.org\/index.php\/JSI\/article\/viewFile\/335\/325\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>Possible State Approaches to Cryptocurrencies<\/em><\/a>, Journal of Systems Integration, No. 1\/2018, (January 2018), pp. 19\u201331, articol disponibil la adresa :\u00a0\u00a0<a href=\"http:\/\/si-journal.org\/index.php\/JSI\/article\/viewFile\/335\/325\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/si-journal.org\/index.php\/JSI\/article\/viewFile\/335\/325<\/a>, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 10:28 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Ian Allison,\u00a0<a href=\"http:\/\/www.ibtimes.co.uk\/nick-szabo-if-banks-want-benefits-blockchains-they-must-go-permissionless-1518874\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>If Banks Want Benefits of Blockchains, They Must Go Permissionless<\/em><\/a>, International Business Times, 8 September 2015, articol disponibil la adresa accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 11:29 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor expuse \u00een articolul disponibil la adresa:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.algorand.com\/resources\/blog\/proof-of-stake-vs-pure-proof-of-stake-consensus?utm_term=proof%20of%20work&amp;utm_campaign=Algorand+Proof+of+Stake&amp;utm_source=adwords&amp;utm_medium=ppc&amp;hsa_acc=3295499188&amp;hsa_cam=13089725985&amp;hsa_grp=123713499833&amp;hsa_ad=521469718012&amp;hsa_src=g&amp;hsa_tgt=kwd-299722963820&amp;hsa_kw=proof%20of%20work&amp;hsa_mt=p&amp;hsa_net=adwords&amp;hsa_ver=3&amp;gclid=EAIaIQobChMIxp6288LG8QIVxOR3Ch3VewmYEAAYASAAEgKYPfD_BwE\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.algorand.com\/resources\/blog\/proof-of-stake-vs-pure-proof-of-stake-consensus?utm_term=proof%20of%20work&amp;utm_campaign=Algorand+Proof+of+Stake&amp;utm_source=adwords&amp;utm_medium=<\/a><\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.algorand.com\/resources\/blog\/proof-of-stake-vs-pure-proof-of-stake-consensus?utm_term=proof%20of%20work&amp;utm_campaign=Algorand+Proof+of+Stake&amp;utm_source=adwords&amp;utm_medium=ppc&amp;hsa_acc=3295499188&amp;hsa_cam=13089725985&amp;hsa_grp=123713499833&amp;hsa_ad=521469718012&amp;hsa_src=g&amp;hsa_tgt=kwd-299722963820&amp;hsa_kw=proof%20of%20work&amp;hsa_mt=p&amp;hsa_net=adwords&amp;hsa_ver=3&amp;gclid=EAIaIQobChMIxp6288LG8QIVxOR3Ch3VewmYEAAYASAAEgKYPfD_BwE\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">ppc&amp;hsa_acc=3295499188&amp;hsa_cam=13089725985&amp;hsa_grp=123713499833&amp;hsa_ad=521469718012&amp;hsa_src=g&amp;hsa_tgt=kwd-299722963820&amp;hsa_kw=proof%20of%20work&amp;hsa_<\/a><\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.algorand.com\/resources\/blog\/proof-of-stake-vs-pure-proof-of-stake-consensus?utm_term=proof%20of%20work&amp;utm_campaign=Algorand+Proof+of+Stake&amp;utm_source=adwords&amp;utm_medium=ppc&amp;hsa_acc=3295499188&amp;hsa_cam=13089725985&amp;hsa_grp=123713499833&amp;hsa_ad=521469718012&amp;hsa_src=g&amp;hsa_tgt=kwd-299722963820&amp;hsa_kw=proof%20of%20work&amp;hsa_mt=p&amp;hsa_net=adwords&amp;hsa_ver=3&amp;gclid=EAIaIQobChMIxp6288LG8QIVxOR3Ch3VewmYEAAYASAAEgKYPfD_BwE\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">mt=p&amp;hsa_net=adwords&amp;hsa_ver=3&amp;gclid=EAIaIQobChMIxp6288LG8QIVxOR3Ch3VewmYEAAYASAAEgKYPfD_BwE<\/a>, accesat la data de 3 iulie 2021, ora 11:57 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a><a href=\"https:\/\/www.investopedia.com\/contributors\/82577\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Jake Frankenfield<\/a>,\u00a0<em>Proof of Work (PoW),\u00a0<\/em>articol disponibil la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/www.investopedia.com\/terms\/p\/proof-work.asp\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.investopedia.com\/terms\/p\/proof-work.asp<\/a>, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 12:11 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.investopedia.com\/contributors\/82577\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Jake Frankenfield<\/a>,\u00a0<em>Proof of Stake (PoS),\u00a0<\/em>articol disponibil la adresa :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.investopedia.com\/terms\/p\/proof-stake-pos.asp\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.investopedia.com\/terms\/p\/proof-stake-pos.asp<\/a>, acesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 12:09 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Potrivit informa\u021biilor prezentate pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/sectigostore.com\/blog\/what-is-crypto-mining-how-cryptocurrency-mining-works\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/sectigostore.com\/blog\/what-is-crypto-mining-how-cryptocurrency-mining-works\/<\/a>, accesat la data de 3 iulie 2021, ora 12:33 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/scindeks.ceon.rs\/Related.aspx?artaun=214490\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Joki\u0107 Stevo<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/scindeks.ceon.rs\/Related.aspx?artaun=214491\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Cvetkovi\u0107 Aleksandar Sandro<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/scindeks.ceon.rs\/Related.aspx?artaun=179548\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Adamovi\u0107 Sa\u0161a<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/scindeks.ceon.rs\/Related.aspx?artaun=112786\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Risti\u0107 Nenad<\/a>,\u00a0<a href=\"https:\/\/scindeks.ceon.rs\/Related.aspx?artaun=165711\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Spalevi\u0107 Petar<\/a>,\u00a0\u00a0<em>Comparative Analysis Of Cryptocurrency Wallets Vs Traditional Wallets<\/em>, Ekonomika Review, Vol. 65, july-september 2019, No 3, pp. 65-75.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Satoshi Nakamoto,\u00a0<em>Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System<\/em>, pp. 1-9, lucrare disponibil\u0103 la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/bitcoin.org\/bitcoin.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/bitcoin.org\/bitcoin.pdf<\/a>, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 16:40 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0T. B.Jenssen,\u00a0<em>Why Bitcoins Have Value, and Why Governments Are Sceptical?,<\/em>\u00a0Master\u2019s thesis, University of Oslo, 14 May 2014, p.16, documentul este disponibil la adresa<\/p><p>https:\/\/static1.squarespace.com\/static\/5df0fdb6a73a4b1d59c74702\/t\/5f2d1e2a12aeff6459705d19\/1596792375984\/Jenssen-Torbjorn-Bull.pdf, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 17:09 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0 Andrea Emanuele, Master Thesis, The implementation of the protection of the human rights in the framework of the block-chain technology and crypto-currencies operations, Vienna, 2018, p. 10; teza este disponibil\u0103 la adresa :\u00a0\u00a0<a href=\"http:\/\/othes.univie.ac.at\/54019\/1\/56908.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/othes.univie.ac.at\/54019\/1\/56908.pdf<\/a>, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 17:31 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Alex Gladstein,\u00a0<em>Why Bitcoin Matters for Freedom?,\u00a0<\/em>28 decembrie 2018, articol disponibil \u00een format online, la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/time.com\/5486673\/bitcoin-venezuela-authoritarian\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/time.com\/5486673\/bitcoin-venezuela-authoritarian\/<\/a>, accesat\u0103 la data de 3 iulie 2021, ora 18:21 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/news.un.org\/en\/story\/2021\/06\/1094362\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/news.un.org\/en\/story\/2021\/06\/1094362<\/a>, accesat la data de 3 iulie 2021, ora 20:20 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/un-chronicle\/blockchain-and-sustainable-growth\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/un-chronicle\/blockchain-and-sustainable-growth<\/a>, accesat la data de 3 iulie 2021, ora 20:44 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Christian Rueckert,\u00a0<em>Cryptocurrencies and fundamental rights<\/em>, Journal of Cybersecurity, 2019, p. 8.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Semnat\u0103 la data de 4 noiembrie 1950 la Roma \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 3 septembrie 1953.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Christian Rueckert,\u00a0<em>Cryptocurrencies and fundamental rights<\/em>, Journal of Cybersecurity, 2019, p. 8.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Ivana Roagna,\u00a0<em>Protejarea dreptului la respectarea vie\u021bii private \u0219i de familie \u00een cadrul Conven\u021biei Europene a Drepturilor Omului<\/em>, Manualele Consiliulului Europei pentru Drepturile Omului, Consiliul EuropeiStrassbourg, 2012, pp. 14-15.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Christian Rueckert,\u00a0<em>op.cit<\/em>, pp. 6-7.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului,\u00a0<em>Ghid privind art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului. Protec\u021bia propriet\u0103\u021bii<\/em>, 2020, pp.8- 9.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Disponibile la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/www.bnr.ro\/Pozi%C8%9Biile-exprimate-de-catre-statele-europene-cu-privire-la-monedele-virtuale-12132-Mobile.aspx\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.bnr.ro\/Pozi%C8%9Biile-exprimate-de-catre-statele-europene-cu-privire-la-monedele-virtuale-12132-Mobile.aspx<\/a>, accesat\u0103 la data de 4 iulie 2021, ora 19:50 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor expuse pe site-ul :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.nbcnews.com\/news\/world\/el-salvador-makes-bitcoin-legal-tender-world-first-n1270157\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.nbcnews.com\/news\/world\/el-salvador-makes-bitcoin-legal-tender-world-first-n1270157<\/a>, accesat la data de 4 iulie 2021, ora 20:11 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Pozi\u021bia B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu monedele virtuale, extras, 06 februarie 2018, text disponibil pe site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/www.bnr.ro\/page.aspx?prid=14338\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.bnr.ro\/page.aspx?prid=14338<\/a>, accesat la data de 4 iulie 2021, ora 20:38 p.m.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20423\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"23\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20423\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">\u201cAp\u0103r\u0103torii Drepturilor Omului\u2019\u2019 \u2013 O Sintagm\u0103 Necunoscut\u0103 Necesar A Fi Devoalat\u0103<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20423\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"23\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20423\"><p>Subiectul \u201dap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului\u201d este \u00een aten\u021bia comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale din anul 1998 c\u00e2nd a fost adoptat\u0103\u00a0<em>Declara\u021bia privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului<\/em>\u00a0prin Rezolu\u021bia 53\/144 a Adun\u0103rii Generale a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite cu ocazia celebr\u0103rii a 50 de ani de la data adopt\u0103rii Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului.<\/p><p>Declara\u021bia privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului a constituit punctul de plecare pentru modelarea con\u0219tiin\u021bei comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale \u0219i na\u021bionale \u00een spiritul angaj\u0103rii indivizilor, entit\u0103\u021bilor, societ\u0103\u021bilor \u00een procesul de respectare, promovare \u0219i protejare a drepturilor omului.<\/p><p><em>Per se\u00a0<\/em>subiectul \u201dap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului\u201d evoc\u0103 o problematic\u0103 stringent\u0103 corelativ\u0103 drepturilor omului \u2013 cea a responsabiliz\u0103rii tuturor actorilor relevan\u021bi din societate \u00een sensul implic\u0103rii active \u00een aspectele privitoare la drepturile omului. De asemenea, existen\u021ba ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului subliniaz\u0103 nevoia solidarit\u0103\u021bii umane \u00een fa\u021ba conflictelor, a tensiunilor sociale, a limit\u0103rilor care pun \u00een discu\u021bie recunoa\u0219terea, exerci\u021biul sau beneficiul acestor drepturi.<\/p><p>Ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului reprezint\u0103 o expresie-tip prin care se desemneaz\u0103 orice individ, autoritate, entitate care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi de respectare, promovare, protejare a drepturilor omului indiferent de\u00a0<em>tipul\u00a0<\/em>sau s<em>pecificul\u00a0<\/em>activit\u0103\u021bii respective \u2013principala condi\u021bie const\u00e2nd \u00een circumscrierea acesteia domeniului mai cuprinz\u0103tor al drepturilor omului. Urmare a explicit\u0103rii semnifica\u021biei ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului, relevan\u021ba acestora este evident\u0103 : ap\u0103r\u0103torii sunt, deopotriv\u0103,\u00a0<em>purt\u0103torii simbolisticii<\/em>\u00a0<em>luptei pentru sprijinirea valorilor umaniste<\/em>, pentru dreptate, adev\u0103r \u0219i pentru protejarea drepturilor omului indiferent de titularul acestora \u0219i de contextul de ac\u021biune urmat sub rezerva respect\u0103rii p\u0103cii \u0219i legalit\u0103\u021bii c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>subiecte drept \u00een procesul de realizare a drepturilor omului.\u00a0<\/em>Aceast\u0103 din urm\u0103 voca\u021bie a preocupat o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 comunitatea interna\u021bional\u0103 dat fiind faptul c\u0103 se \u00eenvedera o dificultate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului: este insuficient\u0103 recunoa\u0219terea unui rol subliminal ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului fiind necesar\u0103 con\u0219tientizarea unui rol formal corespunz\u0103tor acestora, dublat de recunoa\u0219terea unui statut juridic \u00een favoarea lor.<\/p><p>Acordarea recunoa\u0219terii juridice ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului a deschis posibilit\u0103\u021bile de promovare a statutului lor la nivel interna\u021bional \u0219i implicit la nivel na\u021bional. Cu toate acestea, demersurile r\u0103m\u00e2n inegale la nivel interna\u021bional exist\u00e2nd un cadru riguros articulat \u00een favoarea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului (remarc\u0103m existen\u021ba unui Raportor special ONU privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului care exercit\u0103 un mandat specific, un cadru normativ suplu \u0219i modele de bune practici \u00een vederea protej\u0103rii ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului) \u00een timp ce cadrul juridic na\u021bional r\u0103m\u00e2ne impasibil \u00een raport cu recunoa\u0219terea \u0219i reglementarea juridic\u0103 a unui statut corespunz\u0103tor ap\u0103r\u0103torilor.<\/p><p>Prin con\u021binutul acestui editorial ne propunem s\u0103 asigur\u0103m o mai bun\u0103 cunoa\u0219tere a subiectului ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului la nivelul opiniei publice na\u021bionale prezent\u00e2nd principalele coordonate de existen\u021b\u0103 \u0219i de ac\u021biune a acestora. Metafora din titlul editorialului se auto-expliciteaz\u0103, prezent\u00e2nd ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului ca elemente al c\u0103ror statut juridic este confuz, aproape ermetic pentru publicul larg; astfel elementele ce caracterizeaz\u0103 ap\u0103r\u0103torii \u0219i activitatea lor se impun a fi clarificate \u00een lumina importan\u021bei deosebite pe care acestea o prezint\u0103 pentru domeniul drepturilor omului.<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului \u0219i cadrul normativ corespunz\u0103tor la nivel interna\u021bional<\/strong><\/p><p>\u00cen\u021belegerea statutului juridic acordat ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului este condi\u021bionat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de p\u0103trunderea semnifica\u021biei Declara\u021biei privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0\u2013document cunoscut sub denumirea oficial\u0103 \u201d<em>Declara\u021bia cu privire la dreptul \u0219i responsabilitatea indivizilor, grupurilor, organelor societ\u0103\u021bii de a promova \u0219i proteja drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale omului av\u00e2nd recunoa\u0219tere universal\u0103<\/em>\u201d.<\/p><p>Declara\u021bia reprezint\u0103 un document programatic prin intermediul c\u0103ruia se construie\u0219te cadrul normativ specific ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului: f\u0103r\u0103 a crea noi drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi, Declara\u021bia instituie o logic\u0103 particular\u0103 de atribuire a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor preexistente, con\u021binute \u00een instrumente juridice obligatorii (precum Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0sau Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>) \u00een favoarea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului. De\u0219i constituie un instrument non-constr\u00e2ng\u0103tor din punct de vedere juridic, Declara\u021bia privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului exercit\u0103 la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, o for\u021b\u0103 juridic\u0103 implicit\u0103 care rezult\u0103 din\u00a0<em>adoptarea sa prin consens de c\u0103tre Adunarea General\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite\u00a0<\/em>\u0219i recunoa\u0219terea sa ca model normativ pentru cadrul juridic na\u021bional \u00een reglementarea statutului ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Astfel, modul de ac\u021biune al Declara\u021biei const\u0103 \u00een sensibilizarea statelor membre ONU \u0219i a autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00een sensul elabor\u0103rii la nivel intern, a unor standarde apte s\u0103 asigure recunoa\u0219terea unui regim juridic \u00een favoarea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului \u0219i protejarea acestora \u00eempotriva oric\u0103ror acte de h\u0103r\u021buire sau violen\u021b\u0103 care ar putea produce o imixtiune \u00een realizarea atribu\u021biilor de promovare \u0219i protejare a drepturilor omului \u00een deplin\u0103 independen\u021b\u0103. De\u0219i din punctul de vedere al con\u021binutului Declara\u021bia nu este inovatoare (dup\u0103 cum am men\u021bionat \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, prin textul s\u0103u, Declara\u021bia reitereaz\u0103 drepturi, libert\u0103\u021bi, principii \u0219i valori care au recunoa\u0219tere interna\u021bional\u0103 prin intermediul instrumentelor juridice obligatorii preexistente Declara\u021biei), nota de originalitate specific\u0103 acesteia const\u0103 \u00een faptul c\u0103\u00a0<em>se adreseaz\u0103 deopotriv\u0103 statelor, organiza\u021biilor, entit\u0103\u021bilor statale c\u00e2t \u0219i indivizilor instituind obliga\u021bii inclusiv \u00een sarcina acestora din urm\u0103, transform\u00e2nd pe aceast\u0103 cale, problematica protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului \u00eentr-o preocupare global\u0103, care aduce \u00eempreun\u0103 totalitatea actorilor relevan\u021bi.<\/em><\/p><p>De asemenea, prin esen\u021ba sa, Declara\u021bia clarific\u0103 semnifica\u021bia no\u021biunii de \u201dap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului\u201d, definind acest concept prin\u00a0<em>activitatea pe care o \u00eentreprind.\u00a0<\/em>Spre deosebire de al\u021bi agen\u021bi publici sau priva\u021bi care se definesc prin referire la func\u021biile sau atribu\u021biile exercitate, calitatea de ap\u0103r\u0103tor al drepturilor omului rezult\u0103 din\u00a0<em>specificul activit\u0103\u021bii desf\u0103\u0219urate\u00a0<\/em>\u00een acord cu prevederile articolului 1 din Declara\u021bie:\u00a0<em>Oricine are dreptul, individual \u0219i \u00een asociere cu ceilal\u021bi, s\u0103 promoveze \u0219i s\u0103 sprijine protec\u021bia \u0219i realizarea drepturilor omului \u0219i a libert\u0103\u021bilor fundamentale la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional<\/em>. \u00cen consecin\u021b\u0103, pentru a\u00a0<em>identifica\u00a0<\/em>un individ, o organiza\u021bie sau o entitate care este ap\u0103r\u0103tor al drepturilor omului trebuie s\u0103 stabilim\u00a0<em>ce tip de activitate \u00eentreprinde\u00a0<\/em>\u0219i dac\u0103 aceasta este \u00een acord cu promovarea \u0219i protejarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului.<\/p><p>Clarificarea conceptual\u0103 a no\u021biunii de \u201dap\u0103r\u0103tor al drepturilor omului\u201d operat\u0103 prin intermediul Declara\u021biei determin\u0103 recunoa\u0219terea specificului activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate de ap\u0103r\u0103tori cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t prin ea \u00eens\u0103\u0219i no\u021biunea de \u201dap\u0103r\u0103tor al drepturilor omului\u201d este mai degrab\u0103\u00a0<em>descriptiv\u0103\u00a0<\/em>dec\u00e2t pur analitic\u0103. \u00cen opinia exper\u021bilor ONU ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului sunt persoanele care ac\u021bioneaz\u0103 la nivel local, regional, na\u021bional \u0219i interna\u021bional, \u00een contextul exercit\u0103rii unor atribu\u021bii de serviciu sau \u00een mod non-profesional\/voluntar \u00een scopul promov\u0103rii \u0219i protej\u0103rii drepturilor omului iar \u00een acest scop \u00eentreprind activit\u0103\u021bi legale \u0219i pa\u0219nice pentru: identificarea, colectarea \u0219i diseminarea de date \u0219i informa\u021bii privitoare la \u00eenc\u0103lc\u0103rile drepturilor omului, pentru a sprijini victimele \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului, pentru a sus\u021bine guvernarea \u0219i pentru a implementa dispozi\u021biile din tratate \u00een materia drepturilor omului. Dup\u0103 cum rezult\u0103 din tr\u0103s\u0103turile activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate de ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului, voca\u021bia de a fi recunoscut drept\u00a0<em>ap\u0103r\u0103tor<\/em>\u00a0este universal\u0103, fiind atribuit\u0103 oric\u0103rei persoane care recunoa\u0219te principiile universalit\u0103\u021bii, interdependen\u021bei \u0219i indivizibilit\u0103\u021bii drepturilor omului \u0219i urm\u0103re\u0219te asigurarea respect\u0103rii tuturor drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor indiferent de genera\u021bia de apartenen\u021b\u0103 (drepturi de genera\u021bia I-civile \u0219i politice, drepturi de genera\u021bia a II-a-economice, sociale \u0219i culturale sau drepturi de genera\u021bia a III-a de solidaritate).\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a><\/p><p>Conform principalelor direc\u021bii de analiz\u0103 ale Declara\u021biei oferite de exper\u021bii ONU, din punct de vedere structural, Declara\u021bia este tripartit\u0103, stabilind (1) drepturi \u0219i garan\u021bii aferente ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului; (2) atribu\u021bii corespunz\u0103toare statelor cu scopul punerii \u00een aplicare a dispozi\u021biilor Declara\u021biei \u0219i (3) responsabilit\u0103\u021bi cuvenite tuturor actorilor cu atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>Cu privire la drepturile garantate ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului, articolele 1,5,6,7,8,9,11,12,13 din Declara\u021bie ofer\u0103 o protec\u021bie specific\u0103, inclusiv prin raportare la: realizarea de lucr\u0103ri privind drepturile omului \u00een mod individual \u0219i \u00een asociere cu al\u021bii; aderarea la\/formarea de asocia\u021bii \u0219i organiza\u021bii nonguvernamentale; participarea la reuniuni pa\u0219nice; c\u0103utarea, ob\u021binerea, primirea \u0219i de\u021binerea de informa\u021bii referitoare la drepturile omului; dezvoltarea \u0219i dezbaterea asupra temelor\/ideilor av\u00e2nd ca obiect drepturile omului \u0219i militantismul pentru acceptarea acestora de c\u0103tre publicul larg; prezentarea \u00een fa\u021ba organelor guvernamentale, a agen\u021biilor \u0219i organiza\u021biilor preocupate de afacerile publice, a criticilor \u0219i propunerilor pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021bion\u0103rii acestora, subliniind orice aspect al activit\u0103\u021bii lor care ar putea \u00eempiedica realizarea drepturilor omului; depunerea de pl\u00e2ngeri cu privire la politicile \u0219i actele oficiale privitoare la drepturile omului \u0219i revizuirea acestor pl\u00e2ngeri etc.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>De\u0219i Declara\u021bia responsabilizeaz\u0103 \u00eentreaga comunitate uman\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu subiectul ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului, aduc\u00e2nd acest subiect \u00een aten\u021bia societ\u0103\u021bii interna\u021bionale \u0219i a autorit\u0103\u021bilor\/institu\u021biilor na\u021bionale, sec\u021biunea av\u00e2nd ca obiect obliga\u021biile statelor este mult mai extins\u0103 dec\u00e2t cea care reglementeaz\u0103 obliga\u021bii \u00een sarcina \u00eentregii comunit\u0103\u021bi, articolul 2 subliniind \u00een mod expres responsabilitatea\u00a0<em>principal\u0103\u00a0<\/em>a statelor de a proteja, promova, implementa drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale omului prin adoptarea de m\u0103suri necesare pentru a crea un climat propice asigur\u0103rii condi\u021biilor necesare implement\u0103rii drepturilor economice, sociale, politice sau de alt\u0103 natur\u0103 \u0219i a garan\u021biilor corelative exercit\u0103rii acestora. Obliga\u021biile statelor prev\u0103zute de articolele 2,14,15 din Declara\u021bie sunt complementare drepturilor ap\u0103r\u0103torilor, fiind de natur\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 contextul juridic pentru ca ac\u021biunile ap\u0103r\u0103torilor s\u0103 produc\u0103 rezultate optime.<\/p><p>\u00cen sfera obliga\u021biilor statelor este de aplicare particular\u0103 responsabilitatea de a asigura promovarea \u0219i predarea informa\u021biilor din domeniul drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului la toate nivelurile educa\u021bionale cu scopul de a facilita instruirea tuturor persoanelor competente cu aplicarea legii \u0219i cu solu\u021bionarea conflictelor juridice (avoca\u021bi, ofi\u021beri de aplicare a legii, personalul for\u021belor armate, func\u021bionarii publici). Ace\u0219tia din urm\u0103 sunt profesioni\u0219ti ai domeniului juridic care, prin natura activit\u0103\u021bilor exercitate, urm\u0103resc finalitatea sprijinirii cet\u0103\u021benilor precum \u0219i societ\u0103\u021bii \u00een ansamblul s\u0103u \u00een vederea realiz\u0103rii \u0219i exercit\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale. \u00cen acest punct pragmatismul Declara\u021biei este evident dat fiind faptul c\u0103 misiunea \u0219i rolul ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului vor fi materializate \u00een m\u0103sura \u00een care persoanele exercit\u00e2nd atribu\u021bii \u0219i func\u021bii specifice la nivel na\u021bional \u00ee\u0219i vor con\u0219tientiza voca\u021bia de ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului \u0219i vor ac\u021biona \u00een consecin\u021b\u0103, fiind sensibiliza\u021bi fa\u021b\u0103 de obiectivul nobil al promov\u0103rii \u0219i protej\u0103rii drepturilor omului. Dispozi\u021biile Declara\u021biei prin intermediul c\u0103rora sunt explicitate responsabilit\u0103\u021bile statelor \u00een sprijinirea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului reprezint\u0103 elementul esen\u021bial al con\u0219tientiz\u0103rii, de c\u0103tre actorii statali av\u00e2nd poten\u021bialul de a fi considera\u021bi ap\u0103r\u0103tori, a\u00a0 specificului acestora.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Mecanisme interna\u021bionale instituite \u00een domeniul ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului<\/strong><\/p><p>Preocuparea comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale pentru conturarea unui statut juridic articulat \u00een favoarea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului este vizibil\u0103 prin construirea unui cadru de mecanisme specializate \u00een problematica ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului. \u00cen absen\u021ba unor structuri specializate \u00een materie, Declara\u021bia privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului ar avea destinul unui instrument juridic cu existen\u021b\u0103 teoretic\u0103, fiin\u021b\u00e2nd doar pe h\u00e2rtie \u0219i stabilind \u00een mod utopic direc\u021bii de ac\u021biune pentru cei care au atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului. De\u0219i Consiliul Drepturilor Omului \u0219i Adunarea General\u0103 a ONU sunt agen\u021bi implica\u021bi \u00een mod direct \u00een crearea unor structuri de implementare a dispozi\u021biilor Declara\u021biei privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului, aceste structuri ONU vor avea o relevan\u021b\u0103 subsidiar\u0103 \u00een abordarea aspectelor curente care deriv\u0103 din statutul juridic al ap\u0103r\u0103torilor. Rolul principal \u00een materie este asumat\u00a0<em>Raportorul special ONU cu privire la situa\u021bia ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului<\/em>\u00a0\u2013 acesta reprezent\u00e2nd una dintre procedurile specializate ale Consiliului Drepturilor Omului care are ca obiect de activitate monitorizare a modului \u00een care drepturile ap\u0103r\u0103torilor sunt respectate \u0219i activitatea de evaluare a activit\u0103\u021bilor acestora.<\/p><p>Necesitatea stabilirii unui mandat al Raportorului special a fost analizat\u0103 pentru prima dat\u0103 de Comisia Drepturilor Omului \u00een con\u021binutul Rezolu\u021biei 2000\/61 care evoc\u0103, \u00een partea preambular\u0103, \u00eengrijorarea forurilor interna\u021bionale cu privire la multiplicarea actelor de amenin\u021bare, h\u0103r\u021buire, agresiune, deten\u021bie arbitrar\u0103 \u0219i execu\u021bii extrajudiciare comise \u00eempotriva ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului; pe cale de consecin\u021b\u0103, \u00een paragraful 3 al Rezolu\u021biei, Comisia adreseaz\u0103 o solicitare Secretarului General al ONU de a numi, pe o perioad\u0103 de 3 ani, un reprezentant special care va raporta asupra situa\u021biei ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului, acesta fiind totodat\u0103 \u00eens\u0103rcinat cu adoptarea tuturor mijloacelor adecvate pentru a asigura protec\u021bia ap\u0103r\u0103torilor \u00een acord cu cele stabilite \u00een Declara\u021bie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0\u00cen\u021beleg\u00e2nd utilitatea ac\u021biunilor \u00eentreprinse de Raportorul special, mandatul acestuia a cunoscut extinderi subsecvente \u00een special prin Rezolu\u021bia Consiliului Drepturilor Omului 16\/5 (2011), Rezolu\u021bia Consiliului Drepturilor Omului 25\/18 (2014), Rezolu\u021bia Consiliului Drepturilor Omului 34\/5 (2017); cea mai recent\u0103 reconfigurare a mandatului Raportorului special fiind con\u021binut\u0103 \u00een Rezolu\u021bia Consiliului Drepturilor Omului 43\/16 din iunie 2020.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Pe coordonate generale, mandatul exercitat de Raportorul special privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului poate fi descris prin urm\u0103toarele aspecte: (1) promovarea implement\u0103rii eficiente a Declara\u021biei ONU privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului \u00een cooperare \u0219i dialog constructiv cu guvernele statelor p\u0103r\u021bi \u0219i al\u021bi actori; (2) studierea tendin\u021belor, evolu\u021biilor \u0219i provoc\u0103rilor privind promovarea \u0219i protejarea drepturilor omului; (3) recomandarea de strategii eficiente pentru a proteja mai bine ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului; (4) identificarea, dob\u00e2ndirea, examinarea informa\u021biilor\/situa\u021biilor privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului; (5) integrarea perspectivei de gen pe durata exercit\u0103rii mandatului, accentu\u00e2nd particularit\u0103\u021bile ac\u021biunilor ap\u0103r\u0103toarelor drepturilor omului; (6) raportarea anual\u0103 c\u0103tre Consiliul pentru Drepturile Omului \u0219i c\u0103tre Adunarea General\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><\/p><p>Metodologia de lucru a Raportorului special privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului este complex\u0103 \u0219i poate fi concretizat\u0103 \u00een:\u00a0<em>raport\u0103ri anuale c\u0103tre Consiliul Drepturilor Omului \u0219i Adunarea General\u0103\u00a0<\/em>(acestea reprezint\u0103 documente de lucru care evalueaz\u0103 evolu\u021biile relevante \u0219i provoc\u0103rile legate de promovarea \u0219i protejarea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului);\u00a0<em>vizite de \u021bar\u0103\u00a0<\/em>(const\u00e2nd \u00een investig\u0103ri a situa\u021biei ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului \u0219i a gradului \u00een care drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile lor sunt respectate);\u00a0<em>ac\u021biuni asupra informa\u021biilor av\u00e2nd ca obiect presupuse \u00eenc\u0103lc\u0103ri\/abuzuri ale drepturilor ap\u0103r\u0103torilor prin realizarea de comunic\u0103ri \u00a0c\u0103tre statele \u00een cauz\u0103 \u0219i c\u0103tre alte p\u0103r\u021bi interesate relevante pentru a clarifica situa\u021biile conflictuale.<\/em><\/p><p>Crearea mecanismului Raportorului special pentru ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului nu constituie o ini\u021biativ\u0103 formal\u0103 la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale ci mai degrab\u0103 reprezint\u0103 un mijloc prin intermediul c\u0103ruia se urm\u0103re\u0219te garantarea unei protec\u021bii efective ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului \u00een exercitarea activit\u0103\u021bilor lor. De\u0219i Declara\u021bia adapteaz\u0103 standardele \u0219i drepturile interna\u021bionale la specificul ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului, ace\u0219tia din urm\u0103 sunt vulnerabili, fiind supu\u0219i adesea amenin\u021b\u0103rilor, h\u0103r\u021buirilor, agresiunilor psihice sau fizice precum \u0219i procedurilor de investigare arbitrare\/ilegale. Rolul Raportorului special pentru ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului este s\u0103 monitorizeze situa\u021bia ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului la nivel interna\u021bional \u0219i s\u0103 identifice eventualele abuzuri care pericliteaz\u0103 siguran\u021ba acestora.<\/p><p>\u00cen con\u021binutul Raportului adoptat de Consiliul Drepturilor Omului \u00een anul 2020 cu titlul\u00a0<em>Cooperarea cu Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite, reprezentan\u021bii s\u0103i \u0219i mecanismele sale \u00een domeniul drepturilor omului,\u00a0<\/em>este eviden\u021biat\u0103 problema actelor de agresiune \u0219i ostilitate comise \u00eempotriva ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului. Descriind contextul general care a determinat elaborarea acestui document de analiz\u0103 a problematicii siguran\u021bei persoanelor, grupurilor, entit\u0103\u021bilor care colaboreaz\u0103 efectiv cu Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite \u00een domeniul drepturilor omului, Consiliul Drepturilor Omului reitereaz\u0103 c\u0103, prin Rezolu\u021bia nr. 12\/2 \u0219i-a exprimat preocuparea referitoare la cazurile de intimidare \u0219i represalii \u00eempotriva indivizilor sau grupurilor care coopereaz\u0103 sau au cooperat cu Na\u021biunile Unite \u00een aspecte ce \u021bin de domeniul drepturilor omului. \u00cen contextul amintit, Consiliul a condamnat actele de intimidare \u0219i represalii comise de guverne \u0219i de actorii nestatali \u0219i a solicitat formularea, la nivelul Organiza\u021biei, a unei abord\u0103ri judicioase a problemei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0\u00cen con\u021binutul Raportului se semnaleaz\u0103, prin referire la informa\u021biile colectate \u00een perioada 1 iunie 2019-30 aprilie 2020, un\u00a0<em>climat deteriorat al condi\u021biilor existente pentru persoanele care \u00een mod individual sau \u00een grup urm\u0103resc s\u0103 desf\u0103\u0219oare \u00een parteneriat\/\u00een colaborare cu ONU sau cu reprezentan\u021bii\/mecanismele acestei organiza\u021bii activit\u0103\u021bi tematice din domeniul drepturilor omului.\u00a0<\/em>De asemenea, Raportul constat\u0103 c\u0103 revin \u0219i sunt practicate la cote alarmante, tendin\u021bele identificate \u00een trecut precum avansarea, de c\u0103tre state, a \u201dargumentului securit\u0103\u021bii na\u021bionale\u201d sau a dispozi\u021biilor din legi sau strategii pentru a obstruc\u021biona accesul sau colaborarea cu mecanismele abilitate ale ONU \u00een materia drepturilor omului. Cu privire la efectele produse de aceste tendin\u021be asupra ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului, Raportul subliniaz\u0103\u00a0<em>impactul dispropor\u021bionat asupra anumitor grupuri, precum femeile ap\u0103r\u0103toare ale drepturilor omului \u0219i activi\u0219tii pentru pace, tinerii, popoarele indigene \u0219i minorit\u0103\u021bilor \u0219i \u00eencurajeaz\u0103 eforturile continue \u00een sensul sensibiliz\u0103rii la dimensiunea de gen.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Situa\u021bia ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului la nivel regional european<\/strong><\/p><p>La nivelul Consiliului Europei, activitatea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului este recunoscut\u0103 ca parte integrant\u0103 a aplic\u0103rii politicilor \u0219i strategiilor de ac\u021biune formulate de Comisarul pentru Drepturile Omului. Av\u00e2nd \u00een vedere numeroasele provoc\u0103ri \u00eent\u00e2mpinate de ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului \u00een activit\u0103\u021bile lor precum restric\u021bii legale \u0219i administrative care \u00eempiedic\u0103 \u00eenregistrarea ONG-urilor \u0219i accesul acestora la finan\u021bare; cerin\u021be financiare \u0219i de raportare excesive; h\u0103r\u021buirea judiciar\u0103; campanii de amenin\u021b\u0103ri \u0219i intimidare; controlul \u0219i supravegherea abuziv\u0103; confiscarea \u0219i distrugerea materialelor de lucru; arestarea sau re\u021binerea ilegal\u0103 \u0219i represalii, Comisarul Drepturilor Omului apreciaz\u0103 c\u0103 activitatea ap\u0103r\u0103torilor \u0219i protejarea acestora constituie fundamentul mandatului s\u0103u.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a><\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd importan\u021ba ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului pentru sistemul regional european de protec\u021bie \u0219i promovare a drepturilor omului \u0219i, \u00een mod implicit, pentru mandatul Comisarului Drepturilor Omului al Consiliului Europei, Comitetul Mini\u0219trilor a stabilit, printr-un document programatic cu titlul\u00a0<em>Declara\u021bia Comitetului Mini\u0219trilor privind ac\u021biunea Consiliului Europei pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea protec\u021biei ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului \u0219i promovarea activit\u0103\u021bilor acestora<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0direc\u021biile viitoare de ac\u021biune recomandate Comisarului \u00een scopul consolid\u0103rii rolului \u0219i capacit\u0103\u021bii mandatului s\u0103u. Astfel, Comisarul pentru Drepturile Omului este \u00eendemnat s\u0103:\u00a0\u00a0<em>continue s\u0103 ac\u021bioneze pe baza informa\u021biilor primite de la ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului \u0219i din alte surse relevante, inclusiv de la institu\u021biile de tip ombudsman sau de la alte institu\u021bii na\u021bionale pentru drepturile omului;\u00a0 sus\u021bin\u0103 \u00eent\u00e2lniri cu o gam\u0103 larg\u0103 de ap\u0103r\u0103tori \u00een timpul vizitelor sale \u00een \u021bar\u0103 \u0219i s\u0103 raporteze \u00een mod public asupra situa\u021biei ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului; intervin\u0103, \u00een maniera pe care Comisarul o consider\u0103 adecvat\u0103, la autorit\u0103\u021bile competente, pentru a identifica solu\u021bii, \u00een conformitate cu obliga\u021biile lor, la problemele cu care se pot confrunta ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului, \u00een special \u00een situa\u021bii grave \u00een care exist\u0103 necesitatea unei ac\u021biuni urgente; lucreze \u00een str\u00e2ns\u0103 cooperare cu alte organiza\u021bii \u0219i institu\u021bii interguvernamentale, \u00een special cu punctele de sprijin ale OSCE, cu Uniunea European\u0103, cu reprezentantul special al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite pentru ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului \u0219i cu alte mecanisme existente<\/em>.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a><\/p><p>Interpret\u00e2nd prevederile articolului 36, alineatul 3 din Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale (conform c\u0103ruia :\u00a0<em>\u00cen orice cauz\u0103 prezentat\u0103 unei Camere sau Marii Camere, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei poate prezenta observa\u0163ii scrise sau participa la audieri<\/em>) prin optica asum\u0103rii unui angajament real \u00een consolidarea statutului juridic al ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului, Comisarul pentru Drepturile Omului a intervenit ca\u00a0<em>amicus curiae \u00een<\/em>\u00a0cauzele ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului aflate pe rolul Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Perspectiva na\u021bional\u0103 asupra acomod\u0103rii realit\u0103\u021bii juridice a ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului \u00een cadrul juridic intern<\/strong><\/p><p>La nivel na\u021bional, situa\u021bia ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului reprezint\u0103 un subiect care comport\u0103 un grad ridicat de ermetism dat fiind faptul c\u0103 standardele interna\u021bionale \u0219i regionale-europene adoptate \u00een materie sunt slab promovate iar cadrul normativ na\u021bional s-a dovedit pu\u021bin receptiv vizavi de vulnerabilit\u0103\u021bile practice susceptibile s\u0103 lezeze interesele ap\u0103r\u0103torilor \u0219i,\u00a0<em>in extenso,\u00a0<\/em>s\u0103 le lezeze activitatea. Consecutiv acestui aspect,\u00a0<em>de lege lata,\u00a0<\/em>la nivel na\u021bional nu exist\u0103 un sediu al materiei clar \u0219i riguros aplicabil \u00een domeniul ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului care s\u0103 asigure cunoa\u0219terea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului,\u00a0<em>opozabilitatea erga omnes\u00a0<\/em>a acestora \u0219i sanc\u021biunile corelative care se impun \u00een cazul lez\u0103rii drepturilor \u0219i intereselor ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului prin ac\u021biuni de represalii de orice fel.<\/p><p>Perspectiva juridic\u0103 na\u021bional\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului este excesiv de formalist\u0103 \u0219i, pe alocuri reduc\u021bionist\u0103, fiind deta\u0219at\u0103 de\u00a0<em>spiritul incluziv\u00a0<\/em>al reglement\u0103rilor \u0219i standardelor interna\u021bionale \u00een materie. Contrar devizei Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite (\u201dwe are all human rights defenders\u201d, \u201dsuntem to\u021bi ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului\u201d) care \u00eendeamn\u0103 la p\u0103strarea unei perspectivei deschise \u00een aprecierea calit\u0103\u021bii de ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului, av\u00e2nd voca\u021bia de a fi calificat drept \u201dap\u0103r\u0103tor\u201d orice persoan\u0103, grup de persoane, organiza\u021bie, structur\u0103 sau entitate care se preocup\u0103 \u00een principal cu promovarea \u0219i protejarea drepturilor omului, cadrul juridic na\u021bional abordeaz\u0103 \u00eentr-un mod sectorial problema. Astfel, normele na\u021bionale privitoare la ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului nu sunt sistematizate \u00eentr-un act normativ unitar \u0219i se orienteaz\u0103 mai cu seam\u0103 c\u0103tre\u00a0<em>speciali\u0219tii \u00een domeniul dreptului,\u00a0<\/em>miz\u00e2nd pe calitatea\u00a0<em>formal\u0103,\/oficial\u0103\u00a0<\/em>\u00een temeiul c\u0103reia ac\u021bioneaz\u0103 ace\u0219tia. Cu titlu de exemplu \u00een actele normative care reglementeaz\u0103 activitatea speciali\u0219tilor din domeniul juridic, este recunoscut\u0103 \u00een mod implicit calitatea acestora de ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului. Astfel,\u00a0 Legea nr. 303\/2004 privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0prevede \u00een articolul 1, alin. 1 :\u00a0<em>Magistratura este activitatea judiciar\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 de judec\u0103tori \u00een scopul \u00eenf\u0103ptuirii justi\u0163iei \u015fi de procurori \u00een scopul ap\u0103r\u0103rii intereselor generale ale societ\u0103\u0163ii, a ordinii de drept, precum \u015fi a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor cet\u0103\u0163enilor.<\/em>\u00a0\u00cen mod similar, Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea \u015fi exercitarea profesiei de avocat<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0stabile\u0219te \u00een articolul 2, alineatul 2 c\u0103 :\u00a0<em>Avocatul promoveaz\u0103 \u015fi ap\u0103r\u0103 drepturile, libert\u0103\u0163ile \u015fi interesele legitime ale omului.<\/em><\/p><p>Cercetarea atent\u0103 a dispozi\u021biilor na\u021bionale \u00een privin\u021ba stabilirii cadrului normativ al ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului conduce la o conexiune direct\u0103 cu domeniul drepturilor omului prin aducerea \u00een discu\u021bie a normelor na\u021bionale care reglementeaz\u0103 organizarea \u0219i func\u021bionarea organiza\u021biilor nonguvernamentale sau a institu\u021biilor na\u021bionale de drepturile omului. Este de la sine \u00een\u021beles c\u0103, \u00een planul structurilor na\u021bionale cu atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului, organiza\u021biile nonguvernamentale \u0219i institu\u021biile na\u021bionale de drepturile omului de\u021bin cel mai \u00eenalt grad de vizibilitate iar normele consacrate reglement\u0103rii statutului juridic aferent acestora pot fi interpretate,\u00a0<em>lato sensu,\u00a0<\/em>ca norme care transpun \u0219i completeaz\u0103 dispozi\u021biile con\u021binute \u00een Declara\u021bia ONU privind ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului \u0219i \u00een alte instrumente programatice \u0219i constr\u00e2ng\u0103toare av\u00e2nd acest obiect de reglementare la nivel regional-european \u0219i interna\u021bional.<\/p><p><em>Organiza\u021biile nonguvernamentale cu atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului<\/em>\u00a0au ca sediu al materiei Ordonan\u021ba de Guvern nr. 26\/2000 privind asocia\u021biile \u0219i funda\u021biile<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0care atest\u0103 \u00een articolul 2 c\u0103 scopul reglement\u0103rii \u00eel constituie crearea cadrului legal pentru : a) exercitarea dreptului la libera asociere; b) promovarea valorilor civice, ale democra\u0163iei \u015fi statului de drept; c) urm\u0103rirea realiz\u0103rii unui interes general, local sau de grup; d) facilitarea accesului asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor la resurse private \u015fi publice; e) parteneriatul dintre autorit\u0103\u0163ile publice \u015fi persoanele juridice de drept privat f\u0103r\u0103 scop patrimonial;\u00a0 f) respectarea ordinii publice.<\/p><p><em>Cazul reglement\u0103rii institu\u021biilor na\u021bionale de drepturile omului<\/em>\u00a0este aparte deoarece acestea constituie entit\u0103\u021bi proiectate conform standardelor interna\u021bionale, av\u00e2nd organizarea \u0219i func\u021bionarea stabilite conform Principiilor de la Paris<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0fiind independente de guvern \u0219i exercit\u00e2nd func\u021bii de protec\u021bie \u0219i de promovare a drepturilor omului. La nivel na\u021bional se disting dou\u0103 institu\u021bii de drepturile omului: Institutul Rom\u00e2n pentru Drepturile Omului \u2013prima institu\u021bie na\u021bional\u0103 de drepturile omului care func\u021bioneaz\u0103 conform Legii nr.9\/1991 \u0219i Avocatul Poporului \u2013institu\u021bie de tip Ombudsman al c\u0103rui statut este stabilit prin dispozi\u021biile Legii nr. 35\/1997 cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare. Extinz\u00e2nd sfera de cuprindere la institu\u021biile na\u021bionale av\u00e2nd atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului, observ\u0103m existen\u021ba, \u00een planul juridic na\u021bional, a altor institu\u021bii specializate pe probleme specifice de drepturile omului, av\u00e2nd un mandat restr\u00e2ns la arii tematice particulare precum aplicarea principiilor egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii (institu\u021bia na\u021bional\u0103 reprezentativ\u0103 fiind \u00een acest sens Consiliul Na\u021bional pentru Combaterea Discrimin\u0103rii) sau promovarea \u0219i protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi (ne referim la Consiliul de Monitorizare a Implement\u0103rii Conven\u021biei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi).<\/p><p>Fa\u021b\u0103 de subiectul ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului cadrul juridic na\u021bional avanseaz\u0103 o abordare\u00a0<em>hibrid\u0103<\/em>: (1) constat\u0103m existen\u021ba unor norme care reglementeaz\u0103 \u00een mod punctual activitatea speciali\u0219tilor sau structurilor \u0219i institu\u021biilor av\u00e2nd atribu\u021bii profesionale \u00een domeniul drepturilor omului; (2) se observ\u0103 lacune \u00een privin\u021ba reglement\u0103rii statutului\u00a0<em>persoanelor individuale care desf\u0103\u0219oar\u0103 activitate de promovare \u0219i protejare a drepturilor omului \u00een mod nonprofesional \u0219i pe baze voluntare;\u00a0<\/em>(3) terminologia de \u201dap\u0103r\u0103tor al drepturilor omului\u201d nu este uzitat\u0103\u00a0<em>per se\u00a0<\/em>\u00een dispozi\u021biile de drept pozitiv \u2013aspect care genereaz\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een elaborarea \u0219i recunoa\u0219terea oficial\u0103 a unui statut juridic coerent \u00een favoarea ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului; (4) insuficien\u021bele cadrului normativ na\u021bional cu privire la ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului se r\u0103sfr\u00e2ng \u00een principal asupra indivizilor care exercit\u0103 \u00eentr-un mod informal activit\u0103\u021bi specifice ap\u0103r\u0103torilor \u0219i care sunt susceptibili de represalii.<\/p><p>Reglementarea frac\u021bionat\u0103 a ap\u0103r\u0103torilor drepturilor omului prin raportare la actele normative care consacr\u0103 statutul juridic al diverselor categorii profesionale (magistra\u021bi, avoca\u021bi, personal al ONG-urilor, angaja\u021bi ai institu\u021biilor na\u021bionale de drepturile omului sau ai institu\u021biilor na\u021bionale exercit\u00e2nd atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului) nu ilustreaz\u0103 rela\u021bia de la parte-la \u00eentreg stabilit\u0103 \u00eentre ap\u0103r\u0103torii drepturilor omului \u0219i aceste categorii: primii au o sfer\u0103 de cuprindere extensiv\u0103, reprezent\u00e2nd\u00a0<em>\u00eentregul\u00a0<\/em>iar cei din urm\u0103 reprezint\u0103 partea, fiind\u00a0<em>cazuri particulare<\/em>\u00a0de ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Declaration on the Right and Responsibility of Individuals, Groups and Organs of Society to Promote and Protect Universally Recognized Human Rights and Fundamental Freedom, Resolution 53\/144, accesibil\u0103 la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Defenders\/Declaration\/declaration.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Defenders\/Declaration\/declaration.pdf<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Adoptat \u015fi deschis spre semnare de Adunarea general\u0103 a Na\u0163iunilor Unite la 16 decembrie 1966.<br \/>Intrat \u00een vigoare la 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispozi\u0163iile cu excep\u0163ia celor de la art. 41;<br \/>la 28 martie pentru dispozi\u0163iile de la art. 41. Rom\u00e2nia a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212, publicat \u00een \u201eBuletinul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Adoptat \u015fi deschis spre semnare de Adunarea general\u0103 a Na\u0163iunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin<br \/>Rezolu\u0163ia 2200 A (XXI). Intrat \u00een vigoare la 3 ianuarie 1976, conform dispozi\u0163iilor art. 27. Rom\u00e2nia a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212, publicat \u00een \u201eBuletinul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul :<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/en\/issues\/srhrdefenders\/pages\/declaration.aspx\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/en\/issues\/srhrdefenders\/pages\/declaration.aspx<\/a>, accesat la data de 6 septembrie 2021, ora 13:25 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea informa\u021biile disponibile pe site-ul :<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/Issues\/SRHRDefenders\/Pages\/Defender.aspx\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/Issues\/SRHRDefenders\/Pages\/Defender.aspx<\/a>, accesat la data de 7 septembrie 2021, ora 12:03 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>UN Special Rapporteur on the situation of human rights defenders,\u00a0<em>Commentary to the Declaration<br \/>on the Right and Responsibility of Individuals, Groups and Organs of Society to Promote and Protect Universally Recognized Human Rights and Fundamental Freedoms<\/em>, July 2011, document disponibil la adresa :<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Defenders\/CommentarytoDeclarationondefendersJuly2011.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/Documents\/Issues\/Defenders\/CommentarytoDeclarationondefendersJuly2011.pdf<\/a>, accesat la data de 6 septembrie 2021, ora 14:45 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul :\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/en\/issues\/srhrdefenders\/pages\/declaration.aspx\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/en\/issues\/srhrdefenders\/pages\/declaration.aspx<\/a>, accesat la data de 7 septembrie 2021, ora 8:30 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Human rights defenders Commission on Human Rights resolution 2000\/61.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul:<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/Issues\/SRHRDefenders\/Pages\/Mandate.aspx\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/Issues\/SRHRDefenders\/Pages\/Mandate.aspx<\/a>, accesat la data de 7 septembrie 2021, ora 13:41 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul :<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/Issues\/SRHRDefenders\/Pages\/Mandate.aspx\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/EN\/Issues\/SRHRDefenders\/Pages\/Mandate.aspx<\/a>, accesat la data de 7 septembrie 2021, ora 12:44 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Human Rights Council Forty-fifth session 14 September\u20132 October 2020, Agenda items 2 and 5 Annual report of the United Nations High Commissioner for Human Rights and reports of the Office of the High Commissioner and the Secretary-General Human rights bodies and mechanisms,\u00a0<em>Cooperation with the United Nations, its representatives and mechanisms in the field of human rights<\/em>\u00a0Report of the Secretary-General.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/commissioner\/human-rights-defenders\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/commissioner\/human-rights-defenders<\/a>, accesat la data de 8 septembrie 2021, ora 13:41 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 de Comitetul Mini\u0219trilor la 6 februarie 2008 la a 1017-a \u0219edin\u021b\u0103 a deputa\u021bilor mini\u0219trilor.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Declaration of the Committee of Ministers on Council of Europe action to improve the protection of human rights defenders and promote their activities (Adopted by the Committee of Ministers on 6 February 2008 at the 1017th meeting of the Ministers\u2019 Deputies).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 826 din 13 septembrie 2005.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 440 din data de 24 mai 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Adoptate prin Rezolu\u0163ia Adun\u0103rii Generale nr. 48\/134 din 20 decembrie 1993.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20424\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"24\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20424\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Pentru Reducerea Inegalit\u0103\u021bilor De Dezvoltare \u00cen Uniunea European\u0103<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20424\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"24\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20424\"><div><p>Un document adoptat de Adunarea General\u0103 a ONU \u00een 2015-<em>Agenda pentru\u00a0 dezvoltare durabil\u0103 2030<\/em>\u2013 cuprinde \u00eentre alte obiective \u201eReducerea inegalit\u0103\u021bii \u00een interiorul \u021b\u0103rilor \u0219i \u00eentre \u021b\u0103ri\u201d. Agenda preconizeaz\u0103 ca, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, s\u0103 fie ob\u021binut\u0103 progresiv \u0219i sus\u021binut\u0103 o cre\u0219tere a venitului pentru 40% din popula\u021bie aflat\u0103 \u00een partea de jos a veniturilor la o rat\u0103 mai ridicat\u0103 dec\u00e2t media na\u021bional\u0103 \u0219i s\u0103 fie promovat\u0103 incluziunea social\u0103, politic\u0103 \u0219i economic\u0103 a tuturor, f\u0103r\u0103 deosebire de v\u00e2rst\u0103, sex, handicap, etnicitate, origine, religie, statut economic sau alt statut. De asemenea, se preconizeaz\u0103: asigurarea de oportunit\u0103\u021bi egale \u0219i reducerea inegalit\u0103\u021bilor de venit \u0219i alte m\u0103suri \u00een aveea\u0219i direc\u021bie.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Sec\u021biunea 1-Situa\u021bia inegalit\u0103\u021bilor \u00een Lume \u0219i \u00een Europa\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/h3><p>Desigur, din punct de vedere statistic situa\u021bia inegalit\u0103\u021bilor sociale, economice \u0219i din alte puncte de vedere este diferit\u0103 \u00een lume, \u00eentre state de pe diferite \u00a0\u00a0continente, din acela\u0219i continent , ca \u0219i \u00een interiorul \u00a0statelor; exist\u0103 nivele diferite de\u00a0 inegalitate, situa\u021bii \u0219i provoc\u0103ri specifice, iar \u00a0cauzele acestei situa\u021bii nu sunt acelea\u0219i.<\/p><p>Numeroase studii se refer\u0103 la cre\u0219terea inegalit\u0103\u021bilor la nivel mondial; se apreciaz\u0103 c\u0103 statele din Europa \u0219i Statele Unite ale Americii de\u021bin 67% din bog\u0103\u021bia lumii, cu o popula\u021bie de 18%, c\u0103 71% din adul\u021bii lumii au un venit \u00a0anual de sub 10 mii dolari SUA, \u00een timp ce 1% din popula\u021bia lumii de\u021bine 46% din bog\u0103\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>. Studii ale Organiza\u021biei de Colaborare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 afirm\u0103 c\u0103 inegalitatea a crescut nu numai \u00een condi\u021bii economice grele pentru to\u021bi, ci \u0219i \u00een timpuri mai bune, c\u0103 ea este profund \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een structurile economice existente, dar are un cost social \u0219i politic \u0219i nu este bun\u0103 pentru cre\u0219terea economic\u0103 pe termen lung<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>. Peste 300 milioane de persoane din \u021b\u0103rile slab dezvoltate \u0219i emergente tr\u0103iau \u00een 2017 cu un venit de \u00a01,20 $ pe zi, iar \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate membre ale OECD(\u021b\u0103ri dezvoltate din Europa, Asia \u0219i America Latin\u0103, Rom\u00e2nia este numai candidat) un num\u0103r de 4 milioane persoane tr\u0103iau \u00een 2018 \u00een s\u0103r\u0103cie multidimensional\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>.<\/p><p>Studiile men\u021bioneaz\u0103 de asemenea unele schimb\u0103ri calitative \u00een evolu\u021bia \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0inegalit\u0103\u021bilor fa\u021b\u0103 de perioada anterioar\u0103 crizei financiar-economice din\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2005-2010, \u00een sensul c\u0103 acum nu persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, ci\u00a0 tinerii formeaz\u0103 \u00a0\u00a0grupul cu cel mai mare risc de s\u0103r\u0103cie. Potrivit indexului s\u0103r\u0103ciei multidimensionale, \u00een 2017, din cei 1,46 miliarde s\u0103raci din 104 \u021b\u0103ri jum\u0103tate erau copii \u00eentre 0 \u0219i 17 ani<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>. \u00cen \u021b\u0103rile membre ale OECD, \u00eentre \u00a0anii 2007 \u0219i 2015 o parte a gospod\u0103riilor cu venit mediu a c\u0103zut \u00een s\u0103r\u0103cie, ca urmare a stagn\u0103rii veniturilor lor care nu \u021bin seama de cre\u0219terea costului locuin\u021belor, al educa\u021biei \u0219i a pre\u021burilor \u00een general<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>. De asemenea,globalizarea \u0219i dezvoltarea noilor tehnologii au dus la cre\u0219terea veniturilor celor angaja\u021bi \u00een activit\u0103\u021bi legate de aceste evolu\u021bii, \u00een timp\u00a0 ce salariile din alte domenii nu au \u021binut pasul. A sc\u0103zut num\u0103rul persoanelor care desf\u0103\u0219oar\u0103 o activitate permanent\u0103 \u0219i a crescut num\u0103rul celor angaja\u021bi \u00een munci temporare; se re\u021bine c\u0103 mai ales \u00a0femeile \u0219i tinerii, peste 60-70% \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate membre ale OECD, au \u00a0locuri de munc\u0103 temporare, nesigure, mai pu\u021bin calificate \u0219i mai slab \u00a0pl\u0103tite<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>.<\/p><p>\u00cen acest context se constat\u0103, de asemenea, c\u0103\u00a0 au crescut inegalit\u0103\u021bile \u00eentre \u021b\u0103rile dezvoltate \u0219i cele \u00een curs de dezvoltare, ca \u0219i \u00eentre \u021b\u0103rile din fiecare din aceste dou\u0103 mari grupuri de \u021b\u0103ri, chiar dac\u0103 fiecare din ele a realizat o anumit\u0103 cre\u0219tere economic\u0103. Un raport al Secretarului general al ONU din 2018 arat\u0103 c\u0103 inegalitatea de acces la oportunit\u0103\u021bile de baz\u0103 a dus la ad\u00e2ncirea inegalit\u0103\u021bilor \u00een ce prive\u0219te veniturile, a l\u0103sat \u00een urm\u0103 mari grupuri de oameni mai ales \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, ceea ce este vizibil mai ales \u00een ce prive\u0219te accesul la s\u0103n\u0103tate, la educa\u021bie, la noile tehnologii, ca \u0219i protec\u021bia \u00eempotriva dezastrelor naturale, produse de factori de mediu.<\/p><p>\u00cen ceea ce prive\u0219te Uniunea European\u0103, un studiu referitor la politica de coeren\u021b\u0103 pentru\u00a0 dezvoltare durabil\u0103 \u00a0relev\u0103, \u00a0pe baza raportului din 2015 al UE privind strategia pentru dezvoltare durabil\u0103, c\u0103 tabloul general al evolu\u021biei este inegal: de\u0219i a avut loc o cre\u0219tere a produsului intern brut per capita \u0219i a productivit\u0103\u021bii muncii, se constat\u0103 o cre\u0219tere important\u0103 a nivelului s\u0103r\u0103ciei, progresul \u00een domeniul dimensiunii sociale a dezvolt\u0103rii durabile a fost inegal, iar \u00een plan interna\u021bional statele membre nu au respectat angajamentul lor privind nivelul asisten\u021bei pentru dezvoltare \u0219i \u00een general \u00een politicile lor (\u00een domeniul comer\u021bului \u0219i al investi\u021biilor \u0219i transferului de fonduri), nu au luat \u00een considerare preocup\u0103rile pentru dezvoltare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>.\u00a0 Cre\u0219terea produsului intern brut per capita a fost \u00eens\u0103 inegal\u0103 \u0219i a men\u021binut \u00een mare parte nivelul inegalit\u0103\u021bii; \u00een 2007 \u021b\u0103rile est-europene, nou intrate \u00een Uniune, realizau sub 50% din produsul pe locuitor al \u021b\u0103rilor bogate din Uniune, \u00een 2018 ele se aflau \u00eenc\u0103 la 75%\u00a0 din nivelul mediu atins de \u021b\u0103rile dezvoltate, unele r\u0103m\u00e2n\u00e2nd aproape de nivelul din 2007; inegalit\u0103\u021bi \u00a0se constat\u0103 de asemenea \u00een domeniile productivit\u0103\u021bii muncii, educa\u021biei, s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, angaj\u0103rii \u00een munc\u0103 a tinerilor \u0219i altele<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>.<\/p><p>\u00centr-un raport\u00a0 din 2018 al OECD se afirm\u0103 c\u0103 \u021b\u0103rile din Europa de Est au relativ bune rezultate \u00een eliminarea s\u0103r\u0103ciei \u0219i asigurarea energiei accesibile pentru to\u021bi, dar prezint\u0103 mari deficien\u021be \u00een ce prive\u0219te eliminarea foametei, asigurarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, asigurarea muncii decente \u0219i a cre\u0219terii economice, dezvoltarea industrei, inova\u021biei \u0219i infrastructurii, ca \u0219i \u00een eliminarea inegalit\u0103\u021bilor; ar fi de asemenea \u00een regres ac\u021biunile climatice, protec\u021bia vie\u021bii sub ap\u0103 \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt, ca \u0219i o slab\u0103 colectare a venitului intern pentru investi\u021bii publice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>.<\/p><p>De asemenea, OECD a re\u021binut c\u0103 au crescut inegalit\u0103\u021bile \u00een fiecare din aceste \u021b\u0103ri. \u00cen timpul crizei financiar-economice din anii 2007-2011, Grecia a pierdut \u00een medie 8% din venitul real anual pe familie, iar Spania \u0219i Irlanda peste 3,5%; cei din p\u0103turile mai s\u0103race au pierdut mai mult. \u00cen Spania, cei mai s\u0103raci 10% au pierdut 13% anual, \u00een timp ce cei 10% mai avu\u021bi doar 1,5%. \u00cen aceeaa\u0219i perioad\u0103, \u00een alte \u021b\u0103ri-Austria, Danemarca, Fran\u021ba-veniturile celor din grupurile \u00eenst\u0103rite au crescut, \u00een timp ce cele ale celor din p\u0103turile de jos au sc\u0103zut. Raportul OECD arat\u0103 c\u0103 \u0219i \u00een anii de dup\u0103 criz\u0103, prin reformele de consolidare fiscal\u0103 \u0219i reducerea acoperirii sociale, a crescut inegalitatea\u00a0 de venit \u0219i s-a extins riscul de s\u0103r\u0103cie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>.<\/p><p>Referindu-se la nivelul la care se aflau \u021b\u0103rile membre ale Uniunii Europene, fa\u021b\u0103 de \u00a0obiectivele Agendei pentru dezvoltare durabil\u0103, un raport al Uniunii ar\u0103ta c\u0103 statele dezvoltate se aflau, \u00een 2019, la peste 70% fa\u021b\u0103 de aceste obiective, \u00een timp ce \u021b\u0103rile din Europa de Est se aflau sub acest nivel, unele mult departe(Cipru 54,99%, Rom\u00e2nia 55,91%, Bulgaria 57,12%, Grecia 58,90%)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>.<\/p><p>\u00centr-un raport publicat \u00een 2019 Uniunea European\u0103 propune ca m\u0103suri pentru a se apropia de punerea \u00een aplicare a obiectivelor Agendei urm\u0103toarele:<\/p><p>-decarbonizarea sistemului energetic p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, \u00eent\u0103rirea economiei circulare, folosirea mai eficient\u0103 a resurselor \u0219i de\u0219euri mai pu\u021bine, folosirea durabil\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului\u00a0 \u0219i a resurselor de hran\u0103;<\/p><p>-cre\u0219terea investi\u021biilor publice \u0219i private \u00een infrastructura durabil\u0103, inclusiv energie \u0219i transporturi;<\/p><p>-cre\u0219terea investi\u021biilor \u00een educa\u021bie, \u00een munc\u0103 calificat\u0103 \u0219i inova\u021bie, cercetare \u0219i dezvoltare \u0219i folosirea de tehnologii durabile;<\/p><p>-punerea obiectivelor dezvolt\u0103rii durabile \u00een centrul diploma\u021biei \u0219i dezvolt\u0103rii cooper\u0103rii interna\u021bionale;<\/p><p>-cre\u0219terea coeren\u021bei \u0219i reducerea efectelor negative care \u00eempiedic\u0103 alte \u021b\u0103ri s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 aceste obiective<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>.<\/p><p>Cu referire la statele membre ale Uniunii, rapoarte ale ONU se refer\u0103 la tendin\u021be negative, inclusiv inegalitatea de venituri, emisiunile ridicate de carbon, deteriorarea apelor de coast\u0103, pierderea biodiversit\u0103\u021bii, traficul cu animale, ca \u0219i progresul lent \u00een ce prive\u0219te protec\u021bia social\u0103 pentru to\u021bi, eliminarea malnutri\u021biei, men\u021binerea diversit\u0103\u021bii genetice sau investi\u021biile \u00een agricultur\u0103.<\/p><p>Un document al ONU din 2018 privind eradicarea s\u0103r\u0103ciei \u00a0propunea, ca m\u0103suri pentru \u00eendeplinirea acestui obiectiv, urm\u0103toarele:<\/p><p>-crearea de locuri de munc\u0103 decente \u00a0pentru to\u021bi, pl\u0103tite corespunz\u0103tor;<\/p><p>-promovarea de transform\u0103ri structurale, prin industrializare; se are \u00een vedere c\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri ar lipsi capacitatea industrial\u0103, ar lipsi noile tehnologii \u0219i ar fi slab\u0103 productivitate; ar fi necesar\u0103 finan\u021barea infrastructurii industriale, a transporturilor, a logisticii comer\u021bului, atragerea de investi\u021bii, transferul de tehnologii \u0219i men\u021binerea unui mediu durabil;<\/p><p>-sprijinirea economiei rurale, \u00een ferme \u0219i \u00een afara acestora(asigurarea de resurse productive, a serviciilor de baz\u0103 de s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, protec\u021bie social\u0103, \u0219osele, ap\u0103, electricitate);<\/p><p>-cre\u0219terea capacit\u0103\u021bilor na\u021bionale productive, pentru crearea de locuri de munc\u0103 \u0219i eradicarea s\u0103r\u0103ciei(alegerea sectoarelor cu poten\u021bial de plat\u0103 imediat\u0103, de creare de<\/p><p>locuri de munc\u0103 \u0219i cre\u0219tere, trecerea la sectoare noi, de \u00eenalt\u0103 tehnologie \u0219i productivitate, crearea unei mase critice de capacitate productiv\u0103 viabil\u0103 \u0219i competitiv\u0103 \u00een agricultur\u0103, manufacturi\u00a0 \u0219i servicii);<\/p><p>-realizarea protec\u021biei sociale pe baza priorit\u0103\u021bilor na\u021bionale;<\/p><p>-promovarea inova\u021biei \u0219i interconectivit\u0103\u021bii (aplicarea\u00a0 de noi tehnologii care s\u0103 produc\u0103 cre\u0219tere \u0219i venituri, ca \u0219i incluziunea social\u0103 \u00een domeniile financiar, s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, mediu);<\/p><p>-investi\u021bii \u00een educa\u021bie(educa\u021bie complet\u0103 pentru to\u021bi, formare profesional\u0103 a tinerilor, formarea de aptitudini, formarea pentru sectoare productive, educa\u021bie de-a lungul vie\u021bii);<\/p><p>-promovrea acoperirii universale \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, a accesului echitabil la servicii de s\u0103n\u0103tate (s\u0103n\u0103tatea ca investi\u021bie, creator de locuri de munc\u0103);<\/p><p>-solu\u021bii durabile pentru inclusiunea persoanelor deplasate;<\/p><p>-combaterea schimb\u0103rilor climatice \u0219i a impactului lor;<\/p><p>-crearea de parteneriate \u0219i mobilizarea de resurse pentru dezvoltare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>.<\/p><p>Ca principii care s\u0103 guverneze un Plan de ac\u021biune pentru eradicarea s\u0103r\u0103ciei, \u00een perioada 2018-2027, pornind de la faptul c\u0103 s\u0103r\u0103cia este multidimensional\u0103 prin formele pe care le \u00eembrac\u0103 \u0219i cauzele sale, se propune integrarea politicilor economice, sociale \u0219i de mediu, sus\u021binerea unei cre\u0219teri care s\u0103 reduc\u0103 inegalit\u0103\u021bile, includerea cuprinz\u0103toare a femeilor \u0219i a celor r\u0103ma\u0219i \u00een urm\u0103, eliminarea discriminarilor, a marginaliz\u0103rii \u0219i excluderii, respectarea deplin\u0103 a drepturilor omului. Se propune de asemenea ca \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 statele s\u0103 abordeze mai ales acele forme ale s\u0103r\u0103ciei care nu depind de venit: accesul la nevoile de baz\u0103, la educa\u021bia de calitate, la serviciile de s\u0103n\u0103tate, ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i instala\u021bii sanitare, locuin\u021be decente \u0219i securitate, pentru a rupe cercul vicios de la educa\u021bie slab\u0103 sau lips\u0103 de educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate precar\u0103 la venituri de s\u0103r\u0103cie. \u00cen esen\u021b\u0103, se propune\u00a0 s\u0103 dezvolte industria alimentar\u0103 \u0219i agricultura durabil\u0103, deci s\u0103 promoveze o dezvoltare agro-industrial\u0103 \u0219i programe integrate \u00een celelalte domenii.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Sec\u021biunea a 2-a-Cauze ale inegalit\u0103\u021bilor. Solu\u021bii pentru reducerea inegalit\u0103\u021bilor \u0219i apropierea nivelului de dezvoltare \u00een Uniunea European\u0103.<\/strong><\/h3><p><strong>1.<\/strong>\u00a0\u00cen documentele sale de tipul Eurostat \u0219i mai recent \u00een cele privind preg\u0103tirea statelor membre pentru punerea \u00een aplicare a obiectivelor Agendei pentru dezvoltare durabil\u0103 2030, Uniunea European\u0103 constat\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00een continuare inegalit\u0103\u021bi de dezvoltare \u00eentre statele membre \u0219i c\u0103, \u00een ciuda unor progrese, aceste inegalit\u0103\u021bi se men\u021bin sau sunt \u00een cre\u0219tere. Aceast\u0103 constatare se refer\u0103 at\u00e2t la produsul brut per capita, respectiv venitul anual pe locuitor, la puterea de cump\u0103rare standard, la productivitatea muncii \u0219i valoarea ad\u0103ugat\u0103 a orei de munc\u0103, la domeniile s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii,\u00a0 educa\u021biei \u0219i preg\u0103tirii profesionale, al ratei de angajare \u00een munc\u0103, a\u0219a cum rezult\u0103 din documentul Eurostat pe anul 2018, ca \u0219i la evaluarea capacit\u0103\u021bii statelor membre de a \u00eendeplini obiectivele Agendei, \u00een care statele din Europa Central\u0103 \u0219i de Est sunt cel mai adesea sub media european\u0103, iar unele sunt cel mai adesea ultimele (Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria). Inegalitatea de dezvoltare \u00eentre statele membre ale Uniunii Europene \u00a0\u00a0este men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een documentele OECD \u0219i ale ONU.<\/p><p>Aceasta este situa\u021bia constatat\u0103 la finele anului 2019. Pandemia care a lovit statele membre \u00een anul 2020 va avea desigur urm\u0103ri asupra procesului de dezvoltare \u0219i asupra eforturilor pe care fiecare din ele le va putea desf\u0103\u0219ura pentru a repune economia \u00een mi\u0219care. Este de a\u0219teptat ca \u021b\u0103rile cu o mai bun\u0103 baz\u0103 de pornire, cu structuri economice puternice, s\u0103 recupereze mai rapid \u0219i ca inegalit\u0103\u021bile s\u0103 creasc\u0103.<\/p><p>Desigur, situa\u021bia de inegalitate \u00een care se afl\u0103 statele din Europa de Est, noii membri ai Uniunii de 7-10 ani, nu se datoreaz\u0103 Uniunii Europene sau calit\u0103\u021bii lor de membri ai acesteia. Aceste state au ie\u0219it din epoca comunist\u0103 abia la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1980, au avut o economie centralizat\u0103, bazat\u0103 pe decizia politic\u0103 \u0219i mai pu\u021bin pe eficien\u021ba economic\u0103 \u0219i au trecut la economia de pia\u021b\u0103 tot prin decizie politic\u0103. Economiile lor nu erau preg\u0103tite pentru o lume concuren\u021bial\u0103, de competi\u021bie, iar schimburile lor comerciale se desf\u0103\u0219uraser\u0103 mai ales \u00eentre ele, pe baz\u0103 de angajamente bilaterale (liste de m\u0103rfuri) sau de specializare \u00een cadrul CAER. Trecerea la economia de pia\u021b\u0103 a rupt \u00een mare m\u0103sur\u0103 aceste raporturi, a dus la reducerea drastic\u0103 a comer\u021bului \u00eentre ele \u0219i deci a produc\u021biei, a f\u0103cut ca industrii \u00eentregi s\u0103 devin\u0103 neeficiente, s\u0103 acumuleze datorii mari \u0219i s\u0103 devin\u0103 o povar\u0103 pentru societate. Statele nu au g\u0103sit mijloace s\u0103 le retehnologizeze \u0219i s\u0103 le men\u021bin\u0103 \u00een func\u021biune \u0219i \u00een final le-au v\u00e2ndut pe nimic, iar cei care le-au cump\u0103rat le-au dezmembrat pentru a le vinde pe buc\u0103\u021bi sau terenul respectiv. \u00cen acela\u0219i timp, procesul de negociere a admiterii \u00een Uniunea European\u0103 a cerut eliminarea unit\u0103\u021bilor neproductive \u0219i a ajutoarelor de stat \u0219i nu a oferit alte solu\u021bii. A\u0219a au disp\u0103rut \u00een \u021b\u0103ri\u00a0 ca Rom\u00e2nia, \u00een c\u00e2\u021biva ani, uzine chimice care vindeau produse \u00een toat\u0103 Europa, uzine metalurgice, rafin\u0103rii \u0219i altele. Competi\u021bia cu produse de mai bun\u0103 calitate \u0219i mai ieftine provenind din alte \u021b\u0103ri, \u00een condi\u021biile liberaliz\u0103rii comer\u021bului, a dus \u0219i la reducerea activit\u0103\u021bii fabricilor de textile, confec\u021bii, mobil\u0103 \u0219i agro-alimentare.<\/p><p>Cum au ar\u0103tat unii anali\u015fti<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0ai acestei evolu\u0163ii, \u0163\u0103rile din Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103 au pierdut dup\u0103 1990 cea mai mare parte a industriilor de prelucrare \u015fi au devenit masiv importatoare de produse, desigur mai perfec\u0163ionate \u015fi mai scumpe din \u0163\u0103rile din Vest. Fran\u00e7ois Denord, sociolog \u015fi economist la Centrul na\u0163ional de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 din Paris, porne\u015fte de la un adev\u0103r de necontestat, anume c\u0103 fostele state comuniste, deci \u015fi Rom\u00e2nia, au aderat la Uniunea European\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 \u00een care Uniunea \u00ee\u015fi adapta politica la ideologia neo-liberal\u0103 (de la concep\u0163ia statului social-liberal), deci ie\u015fea \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 din programul p\u0103rin\u0163ilor fondatori(ai Uniunii). O astfel de ideologie a\u015faz\u0103 societatea pe bazele super-dezvolt\u0103rii \u015fi concuren\u0163ei acerbe. Numai c\u0103, spre deosebire de statele din Vest, care au parcurs un drum ascendent din momentul \u00eencheg\u0103rii Comunit\u0103\u0163ilor europene, statele din Est, dup\u0103 intrarea \u00een Uniunea European\u0103, au parcurs un drum invers: au pierdut nivelul de dezvoltare la care ajunseser\u0103 \u00een comunism \u015fi s-au \u00eenglodat \u00een datorii. Mai precis, ele au trebuit s\u0103 renun\u0163e la unele industrii, nu s-au adaptat la economia neo-liberal\u0103, iar visul unei Europe sociale, la care au sperat, fusese pierdut pe drum chiar \u015fi de Occidentul dezvoltat<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>.<\/p><p>Denord continu\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 carte: \u201e<em>Dup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului<\/em>\u201d, \u00een 1989, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00ab<em>unda de \u015foc a atins statele din Europa de Est. Noile autorit\u0103\u0163i alese au reformat \u00een profunzime economiile acestor state \u015fi au antamat o apropiere de Uniunea European\u0103. Aceste state au redus perimetrul sectorului lor public \u015fi s-a ajuns la politici de austeritate. Socialmente, bine\u00een\u0163eles, neo-liberalismul nu are nimic neutru. El m\u0103re\u015fte inegalit\u0103\u0163ile sociale \u015fi le legitimeaz\u0103. For\u0163a lui rezid\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een faptul c\u0103 este dotat cu institu\u0163ii, Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului, de exemplu, care \u00eel permanentizeaz\u0103<\/em>\u00bb<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>. Se pare c\u0103 statele est-europene nu erau preg\u0103tite pentru o asemenea tranzi\u0163ie.<\/p><p><strong>2<\/strong>. Tratatele Uniunii, ultimul fiind Tratatul de la Lisabona, \u00een vigoare din 2009, stabilesc ca obiective: \u00eent\u0103rirea solidari\u0103\u021bii \u00eentre popoarele statelor membre, consolidarea economiilor na\u021bionale \u0219i asigurarea convergen\u021bei acestora, promovarea progresului economic \u0219i social al popoarelor pe baza unei dezvolt\u0103ri durabile. \u00cen acest scop, Tratatul Uniunii Europene prevede c\u0103 Uniunea ac\u021bioneaz\u0103 pentru o dezvoltare durabil\u0103 a Europei, \u00eentemeiat\u0103 pe o cre\u0219tere echilibrat\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 coeziunea economic\u0103, social\u0103\u00a0 \u0219i teritorial\u0103, precum \u0219i solidaritatea \u00eentre statele membre(art. 3). Tratatul privind func\u021bionarea Uniunii prevede c\u0103 aceasta va ac\u021biona pentru eliminarea barierelor care divizeaz\u0103 Europa, ameliorarea condi\u021biilor de via\u021b\u0103 \u0219i de munc\u0103 a na\u021biunilor lor, pentru garantarea stabilit\u0103\u021bii \u00een expansiunea schimburilor \u0219i reducerea decalajelor \u00eentre regiuni \u0219i va \u021bine seama de amploarea eforturilor economiilor care prezint\u0103\u00a0 decalaje ale nivelului de dezvoltare(preambul, art. 27), iar Comisia Uniunii va avea \u00een vedere necesitatea de a asigura o dezvoltare ra\u021bional\u0103 a produc\u021biei \u00een statele membre \u0219i a consumului \u00een cadrul Uniunii(art. 32).<\/p><p>Dup\u0103 cum am v\u0103zut, datele statistice publicate de institu\u021biile Uniunii arat\u0103 c\u0103 aceste principii \u0219i prevederi nu sunt \u00eenc\u0103 aplicate \u0219i nu au dat \u00eenc\u0103 rezultate notabile. Se poate afirma c\u0103 inegalit\u0103\u021bile \u00eentre statele membre, ca nivel de dezvoltare economic\u0103 \u0219i social\u0103 \u0219i ca nivel de via\u021b\u0103 a popoarelor acestora, reprezint\u0103 una din cele mai importante probleme cu care este confruntat\u0103 Uniunea. C\u0103ile \u0219i metodele folosite de Uniune p\u00e2n\u0103 \u00een prezent-accesul la fondurile structurale, la Politica Agricol\u0103 Comun\u0103 \u0219i la alte fonduri sau \u00eemprumuturi oferite- au fost de natur\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor nevoi imediate, s\u0103\u00a0 acopere unele dificult\u0103\u021bi \u00een plan na\u021bional, dar nu au determinat eforturi semnificative pentru eliminarea r\u0103m\u00e2nerii \u00een urm\u0103 \u00een dezvoltarea acestor \u021b\u0103ri.<\/p><p>\u00cen esen\u021b\u0103, aceste \u021b\u0103ri au devenit tot mai mult pie\u021be de desfacere a produselor provenind din \u021b\u0103rile mai dezvoltate ale Uniunii, ele export\u0103 \u00een continuare materii prime \u0219i tot mai pu\u021bine produse de calitate, cost-eficiente, \u00een celelalte state membre, devin tot mai mult societ\u0103\u021bi de consum \u00a0\u0219i acumuleaz\u0103 datorii comerciale tot mai mari. Problemele sunt grave \u0219i pot deveni explozive \u00een cazul unei crize economice-financiare (cum a fost cea din anii 2005-2010) c\u00e2nd intr\u0103 \u00een dificult\u0103\u021bi de plat\u0103 \u0219i trebuie sprijinite prin credite externe \u00eenso\u021bite de condi\u021bionalit\u0103\u021bi politice greu suportabile. \u00cen cadrul Uniunii se aplic\u0103 norme stricte privind deficitul bugetar, dar nu exist\u0103 limite privind deficitul comercial \u00eentre statele membre; de altfel, nici o statistic\u0103 a Uniunii nu se refer\u0103 la balan\u021bele comerciale dintre statele membre; \u00een mod artificial, este rupt deficitul bugetar de cel comercial. Aceasta oblig\u0103 statele cu deficit comercial major s\u0103 acopere costurile acestuia din capitole bugetare referitoare la s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, cheltuieli sociale sau investi\u021bii, deci s\u0103 reduc\u0103 cheltuielile de dezvoltare.<\/p><p>Practic, raporturile economice din interiorul Uniunii Europene sunt similare cu cele dintre \u021b\u0103rile dezvoltate \u0219i cele \u00een curs de dezvoltare \u00een general \u0219i tind s\u0103 evolueze \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. Uniunea European\u0103 nu a adoptat \u00eenc\u0103 politici \u0219i m\u0103suri care s\u0103 opreasc\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 promoveze o dezvoltare echilibrat\u0103 a statelor membre, \u00een principalele domenii pe care statisticile Uniunii le consider\u0103 decisive: venitul brut per capita, accesul la s\u0103n\u0103tate, la educa\u021bie, angajarea \u00een munc\u0103, preg\u0103tirea profesional\u0103, angajarea \u00een munc\u0103 a tinerilor, extinderea cercet\u0103rii pentru dezvoltare, aplicarea noilor tehnologii. Comer\u021bul \u00eentre statele membre, a\u0219a cum se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een prezent, nu ac\u021bioneaz\u0103 ca factor de dezvoltare economic\u0103 \u0219i social\u0103 \u00een toate statele membre.<\/p><p>\u00cen Raportul din 1918 privind nivelul diferit al statelor membre ale Uniunii fa\u021b\u0103 de \u00eendeplinirea obiectivelor Agendei de dezvoltare durabil\u0103 2030(1), Uniunea face, dup\u0103 cum am v\u0103zut, recomand\u0103ri privind: decarbonizarea sistemului energetic p\u00e2n\u0103 \u00een 2050; \u00eent\u0103rirea economiei circulare, prin folosirea mai eficient\u0103 a resurselor \u0219i reducerea cantit\u0103\u021bii de\u0219eurilor; cre\u0219terea investi\u021biilor \u00een infrastructura durabil\u0103 \u0219i asisten\u021ba pentru \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>.<\/p><p>\u00cen Raportul s\u0103u intitulat \u201eIn It Together; Why Less Inequality Benefits All\u201d, OECD care include ca membri majoritatea \u021b\u0103rilor Uniunii, propunea ca abordare identificarea politicilor care promoveaz\u0103 cre\u0219terea \u0219i r\u0103spund cel mai bine elimin\u0103rii inegalit\u0103\u021bilor \u0219i tratarea inegalit\u0103\u021bilor la punctul lor de origine (nu numai strategii de redistribuire bazate pe transferuri \u0219i taxe) \u0219i indica patru zone de \u00a0aten\u021bie(cu referire \u0219i la economiile emergente): participarea femeilor la via\u021ba \u00a0economic\u0103; promovarea ocup\u0103rii \u0219i locuri de munc\u0103 de bun\u0103 calitate; formarea de aptitudini, mai ales pentru tineri; reducerea inegalit\u0103\u021bilor ca rezultat al educa\u021biei; aplicarea unor sisteme eficiente de taxe \u0219i transferuri de redistribuire (inclusiv reforma taxelor care s\u0103 includ\u0103 contribu\u021bii mai mari ale celor care c\u00e2\u0219tig\u0103 mai mult \u0219i ale societ\u0103\u021bilor multina\u021bionale)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>.<\/p><p>Dup\u0103 cum am v\u0103zut, un raport al ONU din 2018 recomanda, \u00eentre altele \u00a0promovarea de transform\u0103ri structurale prin industrializare; sprijinirea \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare prin finan\u021barea infrastructurii industriale. De asemenea, rapoarte\u00a0 ale OECD cuprind numeroase propuneri care se refer\u0103 \u0219i la economiile emergnte \u0219i pot fi aplicate de statele mai pu\u021bin dezvoltate din Europa.<\/p><p>Constat\u0103m c\u0103 recomand\u0103rile incluse \u00een rapoartele Uniunii Europene pentru a r\u0103spunde obiectivelor Agendei cuprind mai ales obiective pentru economii supra dezvoltate, altele pe termen foarte lung, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 \u0219i mai pu\u021bine obiective aplicabile pentru eliminarea inegalit\u0103\u021bilor care afecteaz\u0103 \u021b\u0103rile membre mai pu\u021bin dezvoltate. absente.<\/p><p>Fa\u021b\u0103 de situa\u021bia existent\u0103, de inegalit\u0103\u021bi \u00een multe domenii, \u00een lume \u0219i \u00een Uniunea European\u0103,\u00a0<em>continuarea politicilor de p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu ofer\u0103 solu\u021bii \u0219i\u00a0 va duce la ad\u00e2ncirea inegalit\u0103\u021bilor, a diferen\u021bei de nivel de dezvoltare \u0219i de via\u021b\u0103<\/em>. Deci, \u201ebusiness as usual\u201d nu reprezint\u0103 o solu\u021bie.<\/p><p>\u00cen analiza noastr\u0103 pornim de la constatarea f\u0103cut\u0103\u00a0 \u00een rapoarte ale unor organisme interna\u021bionale c\u0103 inegalit\u0103\u021bile \u00een oportunit\u0103\u021bi\u00a0 nu sunt inevitabile \u0219i nu sunt ireversibile, c\u0103 exist\u0103 alternative fa\u021b\u0103 de situa\u021biile \u0219i politicile bazate pe inegalit\u0103\u021bi.<\/p><p>Inegalitatea \u00een dezvoltarea \u021b\u0103rilor poate s\u0103 creasc\u0103 ori s\u0103 fie redus\u0103 prin politicile urmate, de state \u0219i de grup\u0103ri ale acestora, care pot fi adecvate, inadecvate sau pot fi absente.<\/p><p>\u00cen ceea ce prive\u0219te\u00a0<em>politicile pe care le vedem ca fiind \u0219i realiste \u0219i eficiente<\/em>\u00a0\u00een cadrul Uniunii Euopene, cel pu\u021bin cu privire la Rom\u00e2nia, pot fi luate \u00een considerare urm\u0103toarele:<\/p><p>-sprijinirea reindustrializ\u0103rii \u021b\u0103rii, \u00eencep\u00e2nd cu ramuri de produc\u021bie cu randament imediat \u0219i care s\u0103 creeze locuri de munc\u0103, cum sunt \u00een domeniul energiei(pe baza resurselor naturale de care dispune fiecare \u021bar\u0103), \u00een domeniul industriei agro-alimentare (pentru procesarea superioar\u0103 a produselor agricole proprii), al industriei textile \u0219i a confec\u021biilor(pe baza resurselor proprii), al industriei lemnului(pentru valorificarea superioar\u0103 a masei lemnoase disponibile), al agriculturii moderne(prin extinderea sistemului de iriga\u021bii \u0219i produc\u021bia de substan\u021be chimice necesare) ;<\/p><p>-sprijinirea progresului \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, prin sprijinirea construirii \u0219i dotarea la nivel european a unui num\u0103r de spitale, a form\u0103rii de personal calificat, prin cre\u0219terea num\u0103rului de studen\u021bi \u0219i formarea profesional\u0103 corespunz\u0103toare;<\/p><p>-sprijinirea progresului \u00een domeniul educa\u021biei, prin sprijinirea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een favoarea persoanelor care provin din grupuri vulnerabile \u0219i prin finan\u021barea cre\u0103rii de noi institute de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior \u0219i cre\u0219terea num\u0103rului de studen\u021bi;<\/p><p>-sprijinirea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii situa\u021biei popula\u021biei care tr\u0103ie\u0219te \u00een zone rurale prin extinderea accesului la electricitate, ap\u0103 potabil\u0103 \u0219i instala\u021bii sanitare;<\/p><p>-sprijinirea dezvolt\u0103rii infrastructurii de transport intern \u0219i \u00een raporturile cu alte state europene(autostr\u0103zi, transportul aerian \u0219i pe Dun\u0103re).<\/p><p>Asemenea planuri \u0219i proiecte corespund \u00eentrutotul obiectivelor \u0219i principiilor Uniunii, a\u0219a cum rezult\u0103 din Tratatele \u00een vigoare. Desigur, ele cad \u00een sarcina guvernelor \u0219i parlamentelor na\u021bionale, dar trebuie s\u0103 fie sprijinite \u0219i favorizate de institu\u021biile Uniunii Europene prin rapoarte, recomand\u0103ri \u0219i finan\u021barea corespunz\u0103toare, inclusiv derog\u0103ri temporare dac\u0103 sunt necesare fa\u021b\u0103 de normele Uniunii, pentru ca \u00eentr-un termen rezonabil \u021b\u0103rile \u00een cauz\u0103 s\u0103-\u0219i creeze baza economic\u0103 \u0219i social\u0103 necesar\u0103 pentru reducerea \u0219i eliminarea inegalit\u0103\u021bilor. \u00cen acest fel ele ar putea deveni parteneri de valoare mai ridicat\u0103 ai celorlalte state membre.<\/p><p>Pentru Uniunea European\u0103, ca asociere de state libere \u0219i egale \u00een drepturi, eliminarea inegalit\u0103\u021bilor \u00eentre aceste \u021b\u0103ri \u0219i \u00eentre cet\u0103\u021benii Uniunii este \u0219i o cerin\u021b\u0103 care decurge din esen\u021ba Uniunii, din principiile \u0219i obiectivele \u00eens\u0103\u0219i existen\u021bei sale. M\u0103surile \u0219i programele care vor fi adoptate de Uniune \u0219i \u00een statele membre pentru reluarea activit\u0103\u021bii economice dup\u0103 pandemia declan\u0219at\u0103 de Covid 19 reprezint\u0103 un prilej pentru a dezvolta o ac\u021biune hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie.<\/p><p><strong>Ambasador Dr. Ion DIACONU<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Global Wealth Report, 2015, Research Institute, Credit Suisse.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0\u00a0OECD, In IT Together: Why Less Inequality Benefits All, Paris, 2015.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0Implementation of the Third UN Decade for the Eradication of Poverty(2018-2027), doc. A\/73\/298 of 6 August 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Conform doc. A\/73\/298 men\u021bionat.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Raport OECD, Under Pressure:The Squeezed Middle Class, paris, 2019.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0OECD, Raport, I It Together,\u00a0 men\u021bionat<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Implementation of the 2030 Agenda in the European Union-Constructing an EU approach to Policy Coherence for Sustainable Development, by Cecilia Gregersen, James Mackie and\u00a0 Policy Coherence for Sustainable Development, by Cecilia Gregersen, James Mackie and\u00a0\u00a0 Carmen Torres of July 2016.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0European Union, Eurostat 2018<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0The Sustainable Development Goals Report 2018, Index and Dashboards, OECD, 2018<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Raport al OECD, 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0OECD, In IT Together, Paris 2015.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Europe Sustainable Development Report, November 2019.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Implementation of the Third UN Decade for the Eradication of Poverty, 2018-2027, doc. A\/73\/298 of 6 August 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Idem.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Fran\u00e7ois Denord, Antoine Schwarz,\u00a0<em>L\u2019Europe sociale n\u2019aura pas lieu<\/em>, Poche, 2009\/Europa.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Fran\u00e7ois Denord,\u00a0<em>Br\u00e8ve Hhistoire du n\u00e9olib\u00e9ralisme<\/em>, Edition Les Prairies ordinaires, 2004,\u00a0<em>La \u00a0\u00a0d\u00e9ferlante n\u00e9olib\u00e9rale des ann\u00e9es 1980.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0The Sustainable Development Goals Report, 2018, Index and Dashboards.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Raport men\u021bionat, 2015.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20425\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"25\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20425\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Dilema Garant\u0103rii Drepturilor Persoanelor Cu Dizabilit\u0103\u021bi Mintale: Rela\u021bia Dintre Capacitatea Juridic\u0103 \u0218i Capacitatea Mintal\u0103 \u0218i Construirea Unei Solu\u021bii Legale Pertinente<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20425\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"25\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20425\"><p>Protec\u021bia drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi comport\u0103 un nivel aparte de complexitate prin faptul c\u0103 \u00eensu\u0219i conceptul de\u00a0<em>dizabilitate\u00a0<\/em>este evolutiv iar problematica discrimin\u0103rii asociat\u0103 drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi comport\u0103 valen\u021be dificil de penetrat, dat fiind faptul c\u0103 ori de c\u00e2te ori se aplic\u0103 m\u0103suri specifice de protec\u021bie acestea trebuie s\u0103 fie evaluate din punctul de vedere al gradului \u00een care reu\u0219esc s\u0103 asigure autonomia \u0219i inser\u021bia social\u0103 a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi.Eficacitatea m\u0103surilor de protec\u021bie \u0219i promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi se impune a fi apreciat\u0103 \u00een func\u021bie de dou\u0103 criterii cumulative: (1) gradul \u00een care acestea sunt \u00een beneficiul persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i (2) gradul \u00een care respectul pentru individualitatea uman\u0103 \u0219i autonomia personal\u0103 sunt asigurate. Cu alte cuvinte, protec\u021bia persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi este o ac\u021biune care se cere a avea un rezultat activ, de integrare a acestora \u00een toate domeniile vie\u021bii sociale \u00een acord cu voin\u021ba manifest\u0103 exprimat\u0103. \u00cen cazul persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi\u00a0<em>fizice<\/em>\u00a0autorit\u0103\u021bile \u00eencurajeaz\u0103 \u00een mod deschis participarea\u00a0 la via\u021ba social\u0103 urm\u0103rind implicarea activ\u0103 \u00een formularea politicilor publice care le vizeaz\u0103 \u00een mod direct. Situa\u021bia devine dilematic\u0103 \u00een ipoteza integr\u0103rii active a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi\u00a0<em>mintale<\/em>\u00a0\u00een cazul c\u0103rora voin\u021ba este alterat\u0103 iar libertatea de ac\u021biune este compromis\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor. \u00cen acest caz, autorit\u0103\u021bile devin circumspecte, asum\u00e2ndu-\u0219i calitatea de deciden\u021bi \u00een rela\u021bia cu persoanele suferinde, av\u00e2nd tendin\u021ba de a se substitui voin\u021bei lor \u00een scopul protej\u0103rii intereselor acestora.<\/p><p>Pentru a se contura un mesaj clar \u00een direc\u021bia protej\u0103rii \u0219i promov\u0103rii drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi sunt necesare demersuri de clarificare conceptual\u0103 (provocarea rezid\u0103 \u00een a identifica o conven\u021bie teoretic\u0103 adecvat\u0103 pentru \u00een\u021belegerea\u00a0<em>dizabilit\u0103\u021bii<\/em>), stabilirea modelelor pertinente de explicitare a atitudinilor sociale vizavi de dizabilitate (de-a lungul timpului au fost formulate diverse abord\u0103ri ale dizabilit\u0103\u021bii \u2013 de la abordarea care porne\u0219te de la ideea carit\u0103\u021bii, la abordarea medical\u0103 sau la cea bazat\u0103 pe drepturile omului) evaluarea dispozi\u021biilor din Conven\u021bia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi din perspectiva coordonatelor generale de interpretare oferite de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, precum \u0219i observarea implement\u0103rii dispozi\u021biilor Conven\u021biei la nivelul legisla\u021biei na\u021bionale.<\/p><p>Cu titlu general, pentru \u00een\u021belegerea corect\u0103 a procesului de promovare \u0219i protejare a drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een primul r\u00e2nd este necesar\u0103 o schimbare de paradigm\u0103 referitoare la statutul acestora \u00een societate; acordarea unui rol pasiv, subliniind empatia datorat\u0103 de c\u0103tre publicul larg persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi reprezint\u0103, prin ea \u00eens\u0103\u0219i o situa\u021bie apt\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 aceast\u0103 categorie social\u0103 \u00eentr-o stare de subordonare. Comunitatea uman\u0103 trebuie s\u0103 abordeze cu sensibilitate suferin\u021bele persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi derivate din izolarea social\u0103 sau neintegrarea conform\u0103 \u00een societate \u00eens\u0103 accentul trebuie s\u0103 cad\u0103 asupra mijloacelor \u0219i metodelor apte s\u0103 produc\u0103\u00a0<em>integrarea pe toate planurile \u0219i \u00een toate domeniile vie\u021bii sociale.\u00a0<\/em>Direc\u021biile de ac\u021biune prin care se asigur\u0103 integrarea activ\u0103 trebuie s\u0103 fie aplicate\u00a0<em>\u00een mod indistinct, indiferent de tipologia dizabilit\u0103\u021bii (fizic\u0103 sau psihic\u0103)\u00a0<\/em>\u2013 \u00een caz contrar, acordarea posibilit\u0103\u021bii de exprimare a voin\u021bei persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi fizice \u0219i negarea aceleia\u0219i posibilit\u0103\u021bi persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi psihice constituie prin natura sa,\u00a0<em>un<\/em>\u00a0<em>act de discriminare.\u00a0<\/em>\u201dAjustarea\u201d modului de protec\u021bie a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi reprezint\u0103 primul pas c\u0103tre protec\u021bia corespunz\u0103toare acestora.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Clarific\u0103ri conceptuale ale \u201ddizabilit\u0103\u021bii\u201d, abord\u0103ri-tip \u0219i impactul acestora asupra reglement\u0103rilor \u00een domeniu<\/strong><\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p>Analiz\u00e2nd dizabilitatea, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a optat pentru o defini\u021bie\u00a0<em>descriptiv\u0103\u00a0<\/em>calific\u00e2ndu-o ca fiind\u00a0<em>complex\u0103, dinamic\u0103, multidimensional\u0103 \u0219i contestat\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0Explicit\u00e2nd semnifica\u021bia dizabilit\u0103\u021bii, OMS sintetizeaz\u0103 caracteristicile evocate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dizabilitatea \u0219i eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 aceasta rezult\u0103 ca urmare a interac\u021biunii dintre individul care prezint\u0103 o anumit\u0103 problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u0219i factorii de mediu. Fiind\u00a0<em>un rezultat al unei opera\u021biuni\u00a0<\/em>dizabilitatea nu depinde \u00een mod exclusiv de individ ci este \u201dexternalizat\u0103\u201d fiind o stare la care individul poate ajunge sau nu \u00een func\u021bie de adaptabilitatea mediului \u00eenconjur\u0103tor la problemele individuale. Deci, dizabilitatea nu este atributul persoanei ci un \u201dtermen umbrel\u0103\u201d care desemneaz\u0103 deterior\u0103rile, limit\u0103rile activit\u0103\u021bii \u0219i restric\u021bii ale particip\u0103rii, referindu-se la aspectele negative ale interac\u021biunii dintre un individ (cu o anumit\u0103 condi\u021bie de s\u0103n\u0103tate) \u0219i factorii contextuali ai acelui individ (factori personali \u0219i de mediu).\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>Observ\u0103m c\u0103 tipologia de conceptualizare a dizabilit\u0103\u021bii propus\u0103 de OMS pune \u00een rela\u021bie dou\u0103 elemente: individul \u2013 cu particularit\u0103\u021bile sale fizice sau psihice \u0219i mediul \u00eenconjur\u0103tor. Dintre cele dou\u0103, constanta este dat\u0103 de individ (starea acestuia r\u0103m\u00e2ne \u00een esen\u021b\u0103 aceea\u0219i sau este dificil de modificat), \u00een timp ce factorul variabil este\u00a0<em>mediul \u00eenconjur\u0103tor\u00a0<\/em>care poate fi perfectat \u00een scopul unei abord\u0103ri mai eficiente a dizabilit\u0103\u021bii. Factorii de mediu sunt diver\u0219i \u0219i privesc\u00a0<em>contextul de manifestare a dizabilit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>fiind susceptibili de clasificare dup\u0103\u00a0<em>natura lor\u00a0<\/em>ace\u0219tia depinz\u00e2nd \u00een mod direct de circumstan\u021be (mediul construit sau mediul natural) c\u00e2t \u0219i factori care depind direct de persoana individului (motiva\u021bia, stima de sine).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>Din ra\u021biuni de sistematizare, OMS grupeaz\u0103 problemele care au leg\u0103tur\u0103 cu func\u021bionarea uman\u0103 \u00een 3 zone interconectate: (1)\u00a0<em>deterior\u0103rile<\/em>\u00a0\u2013 care sunt probleme ale func\u021bion\u0103rii corpului sau modific\u0103ri ale structurii corpului \u2013de exemplu, paralizia sau orbirea; (2)\u00a0<em>limit\u0103rile de activit\u0103\u021bi<\/em>\u00a0-care reprezint\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een executarea activit\u0103\u021bilor \u2013 de exemplu, mersul pe jos; (3)\u00a0<em>restric\u021biile de participare<\/em>\u00a0sunt probleme care au implica\u021bii \u00een orice domeniu al vie\u021bii \u2013 de exemplu, confruntarea cu discriminarea la locul de munc\u0103 sau \u00een mijloacele de transport. Indiferent de zona la care ne raport\u0103m, dizabilitatea este susceptibil\u0103 s\u0103 fie reperat\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Astfel, din multitudinea de ipostaze ale dizabilit\u0103\u021bii rezult\u0103\u00a0<em>abord\u0103rile\u00a0<\/em>dezvoltate vizavi de acestea. Fie c\u0103 avem \u00een vedere a<em>bordarea bazat\u0103 pe caritate\u00a0<\/em>conform c\u0103reia persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi sunt elemente pasive ale societ\u0103\u021bii necesar a fi sprijinite prin politici de profil sau\u00a0<em>abordarea medical\u0103\u00a0<\/em>\u2013 \u00een temeiul c\u0103reia dizabilitatea este e<em>xclusiv\u00a0<\/em>o maladie pe care pacientul o abordeaz\u0103 prin conduit\u0103 terapeutic\u0103 adecvat\u0103, societatea plaseaz\u0103 persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi \u00eentr-o postur\u0103 de inferioritate, consider\u00e2nd problema dizabilit\u0103\u021bii ca pe un aspect negativ care trebuie contracarat \u0219i nu ca pe un element-marc\u0103 a diversit\u0103\u021bii umane care se cuvine a fi recunoscut, celebrat \u0219i integrat \u00een comunitatea de apartenen\u021b\u0103.<\/p><p>\u00cen spiritul integr\u0103rii persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een societate a fost elaborat\u0103\u00a0<em>abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului\u00a0<\/em>care urm\u0103re\u0219te s\u0103 asigure un grad extensiv de participare \u00een societate astfel \u00eenc\u00e2t nici o decizie relevant\u0103 care afecteaz\u0103 drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi s\u0103 nu fie adoptat\u0103 f\u0103r\u0103 consultarea acestora. Altfel spus, discriminarea pe criteriul dizabilit\u0103\u021bii este o problem\u0103 care planeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd asupra\u00a0<em>atitudinilor, comportamentelor \u0219i valorilor sociale\u00a0<\/em>iar schimbarea paradigmei \u00een domeniu const\u0103 \u00een amendarea tiparelor mentale discriminatorii \u0219i stereotipe. Abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului transform\u0103 promovarea \u0219i protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00eentr-o problem\u0103 global\u0103, a comunit\u0103\u021bii \u00een ansamblul s\u0103u, care necesit\u0103 remedii pe toate direc\u021biile de ac\u021biune strategic\u0103: de la direc\u021bia legislativ\u0103, p\u00e2n\u0103 la cea administrativ\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Promovarea particip\u0103rii \u0219i a implic\u0103rii indivizilor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een luarea deciziilor reprezint\u0103 nucleul abord\u0103rii bazate pe drepturile omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Participarea activ\u0103 a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi mintale\u2013 o problem\u0103 juridic\u0103<\/strong><\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p>Co-optarea indivizilor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een formularea politicilor \u0219i legisla\u021biei \u00een materie constituie un element care asigur\u0103 justi\u021bia actelor normative menite s\u0103 promoveze \u0219i s\u0103 protejeze drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, asigur\u00e2nd totodat\u0103\u00a0<em>adaptarea rezonabil\u0103.\u00a0<\/em>Nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 aceast\u0103 implicare este posibil\u0103 \u00een temeiul recunoa\u0219terii persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi ca subiecte de drept autonome, a c\u0103ror personalitate juridic\u0103 este recunoscut\u0103 \u00een mod egal cu cea exercitat\u0103 de ceilal\u021bi membri ai comunit\u0103\u021bii. \u00cen acest sens, articolul 12 din Conven\u021bia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0prevede \u00een mod sintetic, \u00een primul s\u0103u paragraf c\u0103\u00a0<em>Statele P\u0103r\u0163i reafirm\u0103 c\u0103 persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i au dreptul la recunoa\u015fterea, oriunde s-ar<br \/>afla, a capacit\u0103\u0163ii lor juridice<\/em>. Evident, dispozi\u021biile Conven\u021biei nu disting \u00eentre persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi psihice \u0219i cele cu dizabilit\u0103\u021bi fizice, recunosc\u00e2nd atributul capacit\u0103\u021bii juridice ca un element\u00a0<em>sine qua non\u00a0<\/em>care poate fi exercitat de orice individ \u00een mod indistinct. Capacitatea juridic\u0103 este un element necesar pentru garantarea implic\u0103rii persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een societate \u0219i pentru recunoa\u0219terea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi ca subiecte principale, titulare de drepturi \u0219i obliga\u021bii juridice pe care acestea pot s\u0103 le exercite \u00een temeiul autonomiei lor. Recunoa\u0219terea egal\u0103 a capacit\u0103\u021bii juridice a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi reprezint\u0103 o cerin\u021b\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru dep\u0103\u0219irea modelului bazat pe caritate \u00een care individul suferind de dizabilit\u0103\u021bi este destinat unui rol pasiv \u0219i pur formal, voin\u021ba persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi fiind translatat\u0103 \u00een persoana unui\u00a0<em>reprezentant legal\u00a0<\/em>care\u00a0<em>substituie persoana cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een totalitatea actelor \u0219i faptelor \u00eentreprinse de aceasta.\u00a0<\/em>Cu alte cuvinte, existen\u021ba capacit\u0103\u021bii juridice a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi permite\u00a0<em>\u00eenlocuirea regimului de substitu\u021bie (\u00een temeiul c\u0103ruia reprezentantul ac\u021bioneaz\u0103 pentru persoana cu dizabilit\u0103\u021bi, \u00eenlocuind dorin\u021ba \u0219i voin\u021ba acesteia) cu un regim de asisten\u021b\u0103 (conform c\u0103ruia voin\u021ba persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi este cea exprimat\u0103 \u00een circuitul juridic \u00eens\u0103 sus\u021binut\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor de un asistent).<\/em><\/p><p>Interpret\u00e2nd dispozi\u021biile articolului 12 din Conven\u021bie, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi traseaz\u0103 direc\u021biile de \u00een\u021belegere a actului de recunoa\u0219tere egal\u0103 \u00een fa\u021ba legii a capacit\u0103\u021bii juridice a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi:\u00a0<em>capacitatea juridic\u0103 este un atribut universal inerent tuturor persoanelor \u00een virtutea umanit\u0103\u021bii lor \u0219i trebuie s\u0103 fie confirmat pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een mod egal cu ceilal\u021bi. Capacitatea juridic\u0103 este indispensabil\u0103 exercit\u0103rii drepturilor civile, politice, economice, sociale \u0219i culturale. Aceasta cap\u0103t\u0103 o semnifica\u021bie special\u0103 pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 adopte decizii fundamentale privind s\u0103n\u0103tatea, educa\u021bia \u0219i munca lor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[7]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Explica\u021biile oferite de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een rela\u021bie cu dispozi\u021biile articolului 12 opereaz\u0103 o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre\u00a0<em>capacitate juridic\u0103\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>capacitate mintal\u0103.<\/em>\u00a0Capacitatea juridic\u0103 este aptitudinea de a de\u021bine drepturi \u0219i \u00eendatoriri\u00a0 \u0219i de a exercita aceste drepturi \u0219i \u00eendatoriri \u00een timp ce capacitatea mintal\u0103 se refer\u0103 la abilitatea de luare a deciziilor de c\u0103tre o anumit\u0103 persoan\u0103, abilitate care variaz\u0103 \u00een mod natural de la una o persoan\u0103 la alta, \u00een func\u021bie de mul\u021bi factori, inclusiv factori de mediu \u0219i sociali. Indiferent de interac\u021biunea dintre cele dou\u0103 sfere de con\u021binut aferente celor dou\u0103 capacit\u0103\u021bi, acestea nu sunt identice astfel \u00eenc\u00e2t atingerile capacit\u0103\u021bii mintale produse de existen\u021ba unei dizabilit\u0103\u021bi nu conduce,\u00a0<em>per se,\u00a0<\/em>la negarea \u00een totalitate a autonomiei personale \u0219i la instituirea unui regim de substitu\u021bie, prin desemnarea pe cale judiciar\u0103 a unui reprezentant legal. Dimpotriv\u0103, de\u0219i se influen\u021beaz\u0103 reciproc, capacitatea juridic\u0103 nu este condi\u021bionat\u0103 \u00een totalitate de prezen\u021ba capacit\u0103\u021bii mintale \u00een formul\u0103 absolut\u0103, dup\u0103 cum nici absen\u021ba capacit\u0103\u021bii juridice nu implic\u0103 o afec\u021biune psihic\u0103 care, \u00een mod imuabil, r\u0103m\u00e2ne perpetuu \u00een acela\u0219i stadiu \u0219i la acela\u0219i nivel de gravitate precum stadiul \u0219i nivelul existente la momentul la care dizabilitatea mintal\u0103 a fost depistat\u0103 \u00eent\u00e2ia oar\u0103. Este interesant de observat c\u0103 ra\u021bionamentul instituit de Comitet \u00een vederea interpret\u0103rii\u00a0<em>modus operandi\u00a0<\/em>juridic alocat de Conven\u021bie \u00een favoarea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi permite transformarea capacit\u0103\u021bii juridice \u0219i a capacit\u0103\u021bii mintale \u00een\u00a0<em>elemente relative\u00a0<\/em>care pot (\u0219i trebuie!) s\u0103 fie supuse re-evalu\u0103rilor periodice. Este fireasc\u0103 aceast\u0103 solu\u021bie dat fiind faptul c\u0103 dizabilitatea este, \u00een accep\u021biunea Conven\u021biei, un concept \u00een evolu\u021bie \u2013 ceea ce presupune c\u0103 indiferent de tipologia dizabilit\u0103\u021bii care afecteaz\u0103 indivizii (fizic\u0103 sau intelectual\u0103) aceasta nu poate fi apreciat\u0103 \u00een termeni absolu\u021bi iar \u00een cazul \u00een care este constatat\u0103, m\u0103sura de limitare a capacit\u0103\u021bii juridice a persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi va fi c\u00e2t mai pu\u021bin restrictiv\u0103, propor\u021bional\u0103 cu gravitatea dizabilit\u0103\u021bii \u0219i temporar\u0103.<\/p><p>Perspectiva de interpretare avansat\u0103 de Comitetul privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi este\u00a0<em>transformativ\u0103 de percep\u021bii \u0219i de perspectiv\u0103 juridic\u0103\u00a0<\/em>pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 la data formul\u0103rii interpret\u0103rilor asupra articolului 12 din Conven\u021bie, Statele P\u0103r\u021bi inserau \u00een rapoartele de \u021bar\u0103 o perspectiv\u0103 proprie de abordare a problemei capacit\u0103\u021bii care, de regul\u0103 \u00eembina cele dou\u0103 forme de capacit\u0103\u021bi. Astfel, \u00een cazul persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, se considera c\u0103 dac\u0103 unei persoane i-au fost afectate abilit\u0103\u021bile de luare a unei anumite decizii din cauza unei limit\u0103ri cognitive sau psihosociale, \u00een mod corelativ, capacitatea sa juridic\u0103 de a lua o anumit\u0103 decizie este limitat\u0103. Deci, existen\u021ba sau lipsa capacit\u0103\u021bii juridice se decide, \u00een func\u021bie de abordare, lu\u00e2nd \u00een considerare urm\u0103toarele : diagnosticul sau tipul afect\u0103rii; consecin\u021bele pozitive\/ negative ale ac\u021biunilor indivizilor sau calitatea\/deficien\u021ba procesului de luare a deciziilor. Sintetiz\u00e2nd ideea unei complete identific\u0103ri \u00eentre capacitatea juridic\u0103 \u0219i capacitatea mintal\u0103 care are drept consecin\u021b\u0103 negarea total\u0103 a capacit\u0103\u021bii juridice ca urmare a constat\u0103rii deterior\u0103rii capacit\u0103\u021bii mintale porne\u0219te de la posibilitatea persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi\u00a0<em>de a-\u0219i da seama de<\/em>\u00a0<em>natura \u0219i consecin\u021bele deciziei sale.\u00a0<\/em>Evalu\u00e2nd aceast\u0103 din urm\u0103 situa\u021bie, Comitetul subliniaz\u0103 c\u0103 asocierea dintre capacitatea juridic\u0103 \u0219i capacitatea mintal\u0103 p\u00e2n\u0103 la indistinc\u021bie este eronat\u0103 din cel pu\u021bin dou\u0103 motive : (1) consecin\u021bele sunt discriminatorii pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi (dat fiind faptul c\u0103 persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi mintale sunt predispuse la a fi evaluate ca subiecte av\u00e2nd capacitatea mintal\u0103 limitat\u0103); (2) evaluarea capacit\u0103\u021bii mintale reprezint\u0103 un act care se realizeaz\u0103 prin apel la mijloace specifice care nu sunt infailibile \u0219i care pot conduce, \u00een mod implicit, la un rezultat echivoc, afect\u00e2nd posibilitate persoanei evaluate de a beneficia de exerci\u021biul drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>\u00cen lumina observa\u021biilor Comitetului, solu\u021bia pertinent\u0103 pentru a permite persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i exercite \u00een bune condi\u021bii drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale const\u0103 \u00een a\u00a0<em>adapta con\u021binutul capacit\u0103\u021bii juridice \u0219i modul de exercitare a acestuia la specificul capacit\u0103\u021bii mintale\u00a0<\/em>astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een func\u021bie de gradul de alterare a abilit\u0103\u021bii persoanei de a-\u0219i da seama de faptele sale \u0219i de consecin\u021bele faptelor sale, capacitatea juridic\u0103 va fi exercitat\u0103 de persoana cu dizabilit\u0103\u021bi, asistat\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor de o persoan\u0103 apt\u0103 din punct de vedere juridic. Deci, atitudinea Statelor P\u0103r\u021bi nu va fi una de negare\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>a capacit\u0103\u021bii juridice a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi ci se va concretiza \u00een garantarea tuturor m\u0103surilor necesare pentru ca persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi\u00a0<em>s\u0103 fie asistate\u00a0<\/em>\u00een exercitarea capacit\u0103\u021bii juridice.<\/p><p>Abordarea Consiliului Europei asupra problemei tinde s\u0103 vin\u0103 \u00een completarea metodei de interpretare stabilit\u0103 de Comitetul privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, extinz\u00e2nd discu\u021bia asupra\u00a0<em>sistemelor de tutel\u0103 (total\u0103 sau par\u021bial\u0103) \u0219i a efectului de \u201dspill over\u201d ce poate fi antrenat de acestea.\u00a0<\/em>\u00cen func\u021bie de extinderea aplic\u0103rii lor, sistemele de tutel\u0103 pot conduce la limit\u0103ri flagrante sau chiar la pierderea total\u0103 a exerci\u021biului unor drepturi fundamentale ale omului precum dreptul la proprietate, dreptul la asisten\u021b\u0103 medical\u0103\/la interven\u021bii medicale ca urmare a exprim\u0103rii consim\u021b\u0103m\u00e2ntului informat, dreptul de acces la justi\u021bie etc.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Perspectiva Cur\u021bii Constitu\u021bionale a Rom\u00e2niei asupra capacit\u0103\u021bii juridice a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi : comentarii pe marginea Deciziei nr. 601\/2020\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><p>Modul de reglementare al particip\u0103rii persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi la circuitul civil a fost evaluat de Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een contextul criticilor de neconstitu\u021bionalitate privitoare la articolul 164 (1) din Codul Civil Rom\u00e2n conform c\u0103ruia :\u00a0<em>\u201e(1) Persoana care nu are discern\u0103m\u00e2ntul necesar pentru a se \u00eengriji de interesele sale, din cauza aliena\u0163iei ori debilit\u0103\u0163ii mintale, va fi pus\u0103 sub interdic\u0163ie judec\u0103toreasc\u0103.\u201d\u00a0<\/em>Textul de lege citat reitereaz\u0103 regimurile de substitu\u021bie eviden\u021biate \u00een direc\u021biile de interpretare trasate de Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, limit\u00e2nd\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>autonomia persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i lez\u00e2nd, \u00een mod implicit, dispozi\u021biile articolului 50 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei potrivit c\u0103rora :\u00a0<em>Persoanele cu handicap se bucur\u0103 de protec\u0163ie special\u0103. Statul asigur\u0103 realizarea unei politici na\u0163ionale de egalitate a \u015fanselor, de prevenire \u015fi de tratament ale handicapului, \u00een vederea particip\u0103rii efective a persoanelor cu handicap \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii, respect\u00e2nd drepturile \u015fi \u00eendatoririle ce revin p\u0103rin\u0163ilor \u015fi tutorilor.<\/em><\/p><p>Din studierea articolului 164 alin. 1 din Codul Civil (a c\u0103rei aplicabilitate a \u00eencetat \u00een prezent urmare a Deciziei Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 601\/2020<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>) rezult\u0103 c\u0103 situa\u021bia-premis\u0103 a punerii sub interdic\u021bie judec\u0103toreasc\u0103 const\u0103 \u00een\u00a0<em>aliena\u021bia sau debilitatea mintal\u0103 care determin\u0103 ca persoana \u00een cauz\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 discern\u0103m\u00e2ntul necesar pentru a se \u00eengriji de interesele sale.\u00a0<\/em>Interpret\u00e2nd aceast\u0103 situa\u021bie, Curtea Constitu\u021bional\u0103, re\u021bine \u00een Decizia nr. 601\/2020 c\u0103 alienarea sau debilitatea mintal\u0103 implic\u0103 \u201d<em>existen\u021ba unui diagnostic medical proiectat \u00een plan juridic a unei boli psihice ori a unui handicap psihic ce determin\u0103 lipsa discern\u0103m\u00e2ntului necesar \u00eengrijirii de propriile interese. De\u0219i din punct de vedere medical debilitatea mintal\u0103 reprezint\u0103 o form\u0103 u\u0219oar\u0103 a deficien\u021bei mentale, din punct de vedere juridic \u00eenglobeaz\u0103 toate formele acesteia, indiferent de gradul de incapacitate al persoanei\u201d<\/em>. \u00cen consecin\u021b\u0103, abordarea dizabilit\u0103\u021bii mintale avansat\u0103 de articolul 164 alin. (1) Cod Civil \u00eembin\u0103 perspectiva medical\u0103 \u0219i cea bazat\u0103 pe caritate, reduc\u00e2nd persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi mintale la subiecte pasive de drepturi \u0219i obliga\u021bii, supuse unor regimuri de substitu\u021bie, c\u0103rora li se permite implicarea indirect\u0103 \u00een afacerile publice. Ori, abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului este complementar\u0103 asigur\u0103rii celui mai extins grad de autonomie personal\u0103 \u00een favoarea individului suferind de dizabilit\u0103\u021bi psihice cu luarea \u00een considerare a garant\u0103rii drepturilor \u0219i intereselor acestuia. Astfel, abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului va trebui s\u0103 prefigureze un just echilibru \u00eentre\u00a0<em>libertatea decizional\u0103 acordat\u0103 persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi propor\u021bional cu gradul de dizabilitate mintal\u0103 de care aceasta sufer\u0103.<\/em><\/p><p>\u00centr-adev\u0103r, \u00een construirea argumentelor juridice pe care se va baza decizia de constitu\u021bionalitate a prevederilor articolului 164, alin. (1) Cod Civil, Curtea Constitu\u021bional\u0103 subliniaz\u0103\u00a0<em>natura juridic\u0103 a m\u0103surii de punere sub interdic\u021bie a persoanelor suferinde de alienare sau debilitate mintal\u0103,\u00a0<\/em>men\u021bion\u00e2nd\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>c\u0103 aceasta \u201d<em>reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 de ocrotire a drepturilor \u0219i a intereselor legitime, patrimoniale \u0219i nepatrimoniale, ale persoanei fizice, instituit\u0103 de instan\u021ba judec\u0103toreasc\u0103 \u00een urma evalu\u0103rii posibilit\u0103\u021bii persoanei de a-\u0219i exercita drepturile \u0219i de a-\u0219i \u00eendeplini obliga\u021biile, condi\u021biile instituirii acestei m\u0103suri fiind prev\u0103zute strict \u0219i limitativ prin dispozi\u021biile art.164 alin.(1) din Codul civil. A\u0219adar, potrivit Codului civil, aceasta reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 de ocrotire stabilit\u0103 \u00een interesul persoanei, av\u00e2ndu-se \u00een vedere posibilitatea acesteia de a-\u0219i \u00eendeplini obliga\u021biile cu privire la sine \u0219i la bunurile sale [art.106 \u0219i art.104 din Codul civil]. \u201d\u00a0<\/em>A\u0219adar, voca\u021bia punerii sub interdic\u021bie rezid\u0103 \u00een a proteja persoana aflat\u0103 \u00eentr-o stare de vulnerabilitate mintal\u0103 \u0219i a propriet\u0103\u021bilor de\u021binute de aceasta. Cu toate acestea, modul de aplicare a institu\u021biei punerii sub interdic\u021bie este eminamente\u00a0<em>restrictiv de drepturi\u00a0<\/em>instituind, dup\u0103 cum recunoa\u0219te Curtea, un regim de substitu\u021bie conform c\u0103ruia pentru persoana pus\u0103 sub interdic\u021bie, voin\u021ba juridic\u0103 (const\u00e2nd \u00een totalitatea drepturilor \u0219i obliga\u021biilor) va fi exercitat\u0103 de un reprezentant legal, indiferent de gradul \u00een care este afectat discern\u0103m\u00e2ntul persoanei \u00een cauz\u0103. Comparativ, Curtea atrage aten\u021bia asupra unui\u00a0<em>regim (asumat de stat)\u00a0 de sprijinire a persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 poat\u0103 lua parte la toate aspectele vie\u021bii sociale \u00een mod corespunz\u0103tor cu nivelul de alterare a discern\u0103m\u00e2ntului.\u00a0<\/em>\u00cen acest punct devine incident\u0103 principala dilem\u0103 relativ\u0103 la implicarea social\u0103 a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi mintale: este regimul de substitu\u021bie \u00een mod real un regim de limitare a drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi sau acesta reprezint\u0103 o m\u0103sur\u0103 necesar\u0103 de protec\u021bie a persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi \u00eempotriva propriei sale deficien\u021be \u2013 care, \u00een lips\u0103 de orice control,- poate avea consecin\u021be negative ireversibile asupra acesteia? O alt\u0103 problem\u0103 corelativ\u0103 decurge din cea enun\u021bat\u0103 anterior: poate fi o m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie\u00a0<em>excesiv de protectiv\u0103\u00a0<\/em>conduc\u00e2nd, \u00een cele din urm\u0103, la negarea individualit\u0103\u021bii sociale \u0219i juridice a persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi? Av\u00e2nd \u00een vedere sensibilitatea subiectului abordat, se cuvine s\u0103 amplas\u0103m \u00een sfera retoricii aceste interoga\u021bii. Totu\u0219i, abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului \u2013 cadrul conceptual de referin\u021b\u0103 \u00een materia dizabilit\u0103\u021bii \u2013 \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 nucleul pe regula egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii. \u00cen aceste condi\u021bii, dac\u0103 m\u0103surile de ocrotire a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor indivizilor aplicabile persoanelor f\u0103r\u0103 dizabilit\u0103\u021bi nu sunt de natur\u0103 s\u0103 permit\u0103 substitu\u021bia lor ca subiecte de drept atunci respectivele m\u0103suri aplicabile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi sunt, \u00een esen\u021b\u0103, abuzive. Nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 categorii sociale exist\u0103\u00a0<em>o diferen\u021b\u0103 specific\u0103, justificat\u0103 de gradul diferit al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale de care acestea se bucur\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen cazul persoanelor f\u0103r\u0103 dizabilit\u0103\u021bi, exist\u0103 prezum\u021bia existen\u021bei discern\u0103m\u00e2ntului \u0219i a voin\u021bei juridice \u00een timp ce, \u00een cazul persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi aceast\u0103 prezum\u021bie este invalidat\u0103 la modul absolut indiferent de gradul de dizabilitate suferit de persoanele \u00een cauz\u0103. La fel ca \u00een orice problem\u0103 de drepturile omului, aprecierea oportunit\u0103\u021bii \u0219i eficacit\u0103\u021bii unei cerin\u021be de protejare a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi va avea \u00een vedere:\u00a0<em>gradul de dizabilitate de care sufer\u0103 respectiva persoan\u0103; posibilitatea de reevaluare a dizabilit\u0103\u021bii \u00een cauz\u0103; modul absolut sau par\u021bial de afectare a discern\u0103m\u00e2ntului individului.\u00a0<\/em>Aceast\u0103 pruden\u021b\u0103 juridic\u0103 \u00een stabilirea tipologiei dizabilit\u0103\u021bii este specific\u0103 regimurilor de asisten\u021b\u0103 \u2013 \u00een cadrul c\u0103rora actorul juridic principal r\u0103m\u00e2ne persoana cu dizabilit\u0103\u021bi iar statul, prin mijloace adecvate, trebuie s\u0103 asigure sus\u021binere persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi pentru ca aceasta s\u0103 \u00ee\u0219i asume rolul de titular de drepturi \u0219i obliga\u021bii juridice.<\/p><p>Principalul argument pe care Curtea \u00ee\u0219i fundamenteaz\u0103 decizia de neconstitu\u021bionalitate a prevederilor articolului 164, alin. (1) din Codul Civil const\u0103 \u00een\u00a0<em>recunoa\u0219terea caracterului\u00a0 relativ al\u00a0 dizabilit\u0103\u021bii mintale \u0219i a necesit\u0103\u021bii de reevaluare periodic\u0103 a existen\u021bei sau absen\u021bei discern\u0103m\u00e2ntului persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi mintale.\u00a0<\/em>Astfel, de\u0219i se admite c\u0103 instituirea m\u0103surii de punere sub interdic\u021bie poate opera \u00een scopul protej\u0103rii persoanei al c\u0103rei discern\u0103m\u00e2nt este \u00een totalitate abolit, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie r\u0103m\u00e2ne, \u00een continuare, cea mai restrictiv\u0103 dintre toate m\u0103surile \u0219i trebuie s\u0103 fie aplicat\u0103\u00a0<em>\u00een mod gradual,\u00a0<\/em>urmare a epuiz\u0103rii celorlalte m\u0103suri, mai pu\u021bin restrictive \u0219i de durat\u0103 mai redus\u0103. \u00cen forma avansat\u0103 de formularea articolului 164, alin. (1)\u00a0 din Codul Civil, m\u0103sura punerii sub interdic\u021bie se aplica de principiu \u00een absen\u021ba unor alternative legale viabile. Reunind aceste coordonate \u00een ra\u021bionamentul avansat de Curte, aceasta opineaz\u0103 c\u0103 :\u00a0<em>(\u2026) av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 exist\u0103 diferite grade de dizabilitate, iar o persoan\u0103 poate s\u0103 aib\u0103 \u00eentr-o mai mare sau mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 discern\u0103m\u00e2ntul afectat, dar nu \u00een totalitate abolit, p\u00e2n\u0103 la dispunerea unei m\u0103suri care s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 capacitatea de exerci\u021biu a persoanei trebuie luat\u0103 \u00een considerare instituirea unor m\u0103suri alternative \u0219i mai pu\u021bin restrictive dec\u00e2t punerea sub interdic\u021bie judec\u0103toreasc\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, \u00een lipsa acestor m\u0103suri alternative \u00eei revine legiuitorului sarcina s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 reglementeze mecanisme apte s\u0103 ofere sprijinul necesar \u00een luarea deciziilor bazate pe voin\u021ba \u0219i preferin\u021ba acestor persoane. Cu alte cuvinte, astfel cum \u0219i-a asumat prin ratificarea Conven\u021biei privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, statul rom\u00e2n trebuie s\u0103 acorde sprijinul \u00een exercitarea capacit\u0103\u021bii juridice, prin dezvoltarea unor mecanisme bazate pe premisa respect\u0103rii drepturilor, voin\u021bei \u0219i preferin\u021belor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, \u0219i, numai \u00een m\u0103sura \u00een care sprijinul astfel oferit se dovede\u0219te a fi ineficient, s\u0103 reglementeze m\u0103suri de ocrotire adaptate la situa\u021bia particular\u0103 a persoanelor.<\/em><\/p><p>Prin Decizia nr. 601\/2020, Curtea Constitu\u021bional\u0103 avanseaz\u0103 o solu\u021bie de compromis \u00eentre cele dou\u0103 regimuri de protec\u021bie a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi mintale (regimul de substitu\u021bie \u0219i regimul de asisten\u021b\u0103), suger\u00e2nd c\u0103 o protec\u021bie adecvat\u0103 instituit\u0103 \u00een favoarea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi presupune con\u0219tientizarea complexit\u0103\u021bii afec\u021biunilor psihice \u0219i flexibilizarea modelului juridic \u00een direc\u021bia adapt\u0103rii la aceasta. Punerea sub interdic\u021bie nu este,\u00a0<em>per se,\u00a0<\/em>o metod\u0103 inadecvat\u0103 de protec\u021bie \u00eens\u0103, \u00een contextul formul\u0103rii anterioare a articolului 164, alin. (1) din Codul Civil este\u00a0<em>lipsit\u0103 de garan\u021bii \u0219i susceptibil\u0103 de a deveni abuziv\u0103.\u00a0<\/em>Revine legiuitorului sarcina de a elabora, pentru viitor, mijloace de ac\u021biune juridic\u0103 pertinente, ca s\u0103 acomodeze particularit\u0103\u021bile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi psihice \u0219i care s\u0103 fie\u00a0<em>propor\u021bionale cu nivelul de afectare al discern\u0103m\u00e2ntului, s\u0103 fie temporare \u0219i supuse revizuirii permanente, \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00a0\u00eenso\u021bite de garan\u021bii specifice.<\/em><\/p><p><strong>Prof.univ.dr.Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr.Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, Banca Mondial\u0103,\u00a0<em>Raport mondial privind dizabilitatea<\/em>, Bucure\u0219ti, 2012, p. 3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii,\u00a0<em>Clasificarea Interna\u021bional\u0103 a Func\u021bion\u0103rii, Dizabilit\u0103\u021bii, S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/em>;\u00a0<em>The International Classification of Functioning, Disability and Health<\/em>, Geneva, World Health Organization, 2001.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii,\u00a0<em>Clasificarea Interna\u021bional\u0103 a Func\u021bion\u0103rii, Dizabilit\u0103\u021bii, S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/em>;\u00a0<em>The International Classification of Functioning, Disability and Health<\/em>, Geneva, World Health Organization, 2001.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>, p. 20.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Conven\u021bia Na\u021biunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi a fost publicat\u0103 \u00een\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei<\/a>\u00a0(Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010) \u0219i a intrat \u00een vigoare.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Committee on the Rights of Persons with Disabilities Eleventh session 31 March\u201311 April 2014,\u00a0<em>General comment No.1, (2014), Article 12: Equal recognition before the law<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Committee on the Rights of Persons with Disabilities Eleventh session 31 March\u201311 April 2014,\u00a0<em>General comment No.1, (2014),\u00a0 Article 12: Equal recognition before the law<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Council of Europe Commissioner for Human Rights, Who gets to decide? Right to legal capacity for persons<br \/>with intellectual and psychosocial disabilities, Issue Paper published by the Council of Europe Commissioner for Human Rights, Council of Europe Publishing, April 2012, France, pp. 10-16.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0 Decizia nr. 601 din 16 iulie 2020 referitoare la excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u021biilor art.164 alin.(1) din Codul civil, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.88 din 27.01.2021.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20426\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"26\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20426\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Incertitudine Epistemologic\u0103 \u0218i Dificult\u0103\u021bi \u00cen Stabilirea Raportului \u00centre Normele Europene \u0218i Cele Na\u021bionale \u00cen Materia Drepturilor Omului. Privire Special\u0103 Asupra Deciziei Cur\u021bii Constitu\u021bionale A Rom\u00e2niei Nr. 390 Din 8 Iunie 2021<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20426\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"26\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20426\"><p>Teoria drepturilor omului s-a confruntat, de-a lungul timpului, cu dificult\u0103\u021bi care au chestionat \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba autonom\u0103 a acesteia.<\/p><p>Exist\u0103 perspective de studiu care au pledat pentru \u00eencorporarea teoriei drepturilor omului \u00een sfera de cuprindere \u0219tiin\u021bific\u0103 a dreptului interna\u021bional public (dat fiind faptul c\u0103, majoritatea normelor care reglementeaz\u0103 probleme de drepturile omului sunt elaborate \u0219i validate de comunitatea interna\u021bional\u0103). Fa\u021b\u0103 de aceste perspective, sus\u021bin\u0103torii autonomiei teoriei drepturilor omului au r\u0103spuns prin argumente care tran\u0219eaz\u0103 \u00een mod clar \u201dlinia de demarca\u021bie\u201d \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00eentre domeniul de studiu al drepturilor omului \u0219i cel dedicat dreptului interna\u021bional public. Din punctul nostru de vedere, principalele idei care valideaz\u0103 segregarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u201ddrepturile omului\u201d-\u201ddrept interna\u021bional public\u201d constau \u00een: (1) obiectul de studiu avut \u00een vedere : \u00een cazul dreptului interna\u021bional public acesta are ca obiect de studiu rela\u021biile dintre state; \u00een cazul drepturilor omului, obiectul de studiu este raportat la individ \u0219i la modul de garantarea, \u00een favoarea acestuia, a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor; (2)\u00a0<em>modus operandi\u00a0<\/em>al celor dou\u0103 domenii de studiu este diferit, instrumentele juridice \u0219i mecanismele circumscrise acestora fiind specifice; (3) principiile de aplicare sunt particulare \u0219i au un sediu al materiei de sine st\u0103t\u0103tor: \u00een cazul dreptului interna\u021bional public, acestea sunt cuprinse \u00een Carta Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite; \u00een cazul drepturilor omului, acestea se desprind din doctrin\u0103 \u0219i din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului const\u00e2nd \u00een : universalitate, indivizibilitate, interdependen\u021b\u0103, egalitate; (4) sanc\u021biunile sunt\u00a0<em>suis generis<\/em>, \u00een cazul domeniului drepturilor omului acestea fiind pronun\u021bate, \u00een func\u021bie de sistemul regional de protec\u021bie a drepturilor omului la care ne raport\u0103m, de mecanisme specializate (Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, Curtea Interamerican\u0103 a Drepturilor Omului, Curtea African\u0103 de Justi\u021bie \u0219i de Drepturile Omului).<\/p><p>Pe de alt\u0103 parte, s-au conturat teorii reduc\u021bioniste care contopesc aspectele \u0219tiin\u021bifice circumscrise drepturilor omului cu elementele de drept constitu\u021bional, a\u0219ez\u00e2nd (\u00een mod eronat, din punctul nostru de vedere) semnul egal \u00eentre domeniul de studiu al drepturilor omului \u0219i dreptul constitu\u021bional. Dac\u0103 particulariz\u0103m dezbaterea asupra independen\u021bei \u0219tiin\u021bifice a drepturilor omului prin compara\u021bie cu dreptul constitu\u021bional observ\u0103m c\u0103\u00a0<em>diferen\u021bele specifice\u00a0<\/em>dintre cele dou\u0103 materii decurg din distinc\u021bia dintre cele dou\u0103 concepte centrale cu care acestea opereaz\u0103 : (1) dreptul constitu\u021bional avanseaz\u0103 conceptul de \u201ddrepturi \u0219i libert\u0103\u021bi fundamentale\u201d acestea reprezent\u00e2nd aspecte circumscrise Constitu\u021biei \u0219i care sunt garantate de stat \u00een raporturile cu cet\u0103\u021benii \u00een temeiul leg\u0103turii politico-juridice a cet\u0103\u021beniei; (2) drepturile omului extrapoleaz\u0103 semnifica\u021bia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor \u2013 acestea fiind \u00een\u021belese ca atribute inerente individului, decurg\u00e2nd din starea natural\u0103 a umanit\u0103\u021bii (fiind evidente reminescen\u021bele dreptului natural) care sunt inalienabile \u0219i imuabile.<\/p><p>Oscilarea \u00eentre admiterea autonomiei \u0219tiin\u021bifice a teoriei drepturilor omului \u0219i includerea teoriei drepturilor omului \u00een sfera de cuprindere a dreptului constitu\u021bional sau a dreptului interna\u021bional public are ca punct de plecare \u0219i lipsa unei viziuni unitare legat\u0103 de\u00a0<em>raportul dintre norma interna\u021bional\u0103 \u0219i norma intern\u0103 \u00een materia drepturilor omului.<\/em>\u00a0Cu alte cuvinte, admi\u021b\u00e2nd c\u0103 domeniul de studiu atribuit drepturilor omului utilizeaz\u0103 instrumente juridice interna\u021bionale specifice (diferite de cele utilizate cu predilec\u021bie de dreptul interna\u021bional public) care se aplic\u0103 cu prioritate asupra ordinii juridice interne (fiind evidente \u0219i \u00een acest punct, particularit\u0103\u021bile\u00a0<em>ordine juridic\u0103\u00a0<\/em>\u00a0aferente domeniului drepturilor omului),\u00a0<em>devine stringent\u0103 problema corectei interpret\u0103ri a raportului dintre norme intern\u0103 \u0219i cea interna\u021bional\u0103.\u00a0<\/em>Vizavi de acest din urm\u0103 punct doctrina a ezitat s\u0103 interpreteze \u00een profunzime dispozi\u021biile constitu\u021bionale care abordeaz\u0103 problematica raportului dintre norma intern\u0103 \u0219i norma interna\u021bional\u0103 \u0219i, cu at\u00e2t mai mult, a trecut \u00een subsidiar implica\u021biile tran\u0219\u0103rii acestui raport pentru domeniul drepturilor omului. Astfel, dac\u0103 accept\u0103m autonomia \u0219tiin\u021bific\u0103 a domeniului de studiu al drepturilor omului, trebuie s\u0103 reg\u0103sim, \u00een mod corelativ, o solu\u021bie clar\u0103 la problema juridic\u0103 a raportului dintre norma intern\u0103 \u0219i cea interna\u021bional\u0103. Prin Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 390 din 8 iunie 2021 raportul dintre dreptul intern \u0219i cel interna\u021bional este abordat \u00een mod expres, fiind postulate solu\u021bii juridice care redimensioneaz\u0103 pozi\u021bia dreptului interna\u021bional \u00een ierarhia normativ\u0103 intern\u0103. Sus\u021bin\u00e2nd teza autonomiei drepturilor omului \u2013 ca domeniu de studiu, teorie \u0219i disciplin\u0103- , investigarea repercusiunilor juridice ale Deciziei Cur\u021bii Constitu\u021bionale aduse \u00een materia drepturilor omului este o necesitate al c\u0103rei scop vizeaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, tendin\u021bele evolutive \u00een aceast\u0103 materie. Pentru claritatea expunerii, vom urm\u0103ri at\u00e2t elementele generale de argumenta\u021bie juridic\u0103 c\u00e2t \u0219i implica\u021biile asupra teoriei drepturilor omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Aprecieri teoretice asupra normelor constitu\u021bionale care abordeaz\u0103 raportul dintre dreptul intern \u0219i dreptul interna\u021bional<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Raportul dintre dreptul intern \u0219i dreptul interna\u021bional este o problem\u0103 de drepturile omului. Dat fiind faptul c\u0103, prin natura lor, normele privind protec\u021bia drepturilor omului sunt con\u021binute \u00een instrumente interna\u021bionale, revine normelor constitu\u021bionale ca prevederi care asigur\u0103 la nivel na\u021bional implementarea garan\u021biilor de protec\u021bie a drepturilor omului, s\u0103 identifice solu\u021bii privind tran\u0219area riguroas\u0103 a acestei problematici. Ansamblul de norme constitu\u021bionale al c\u0103ror obiectiv este reprezentat de reglementarea aplicabilit\u0103\u021bii dreptului interna\u021bional este tripartit, fiind alc\u0103tuit din: art. 11 (dreptul interna\u021bional \u0219i dreptul intern), art. 20 (tratatele interna\u021bionale privind drepturile omului) \u0219i art. 148 (integrarea \u00een Uniunea European\u0103) din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei.<\/p><p>Studiind denumirile marginale \u0219i con\u021binutul articolelor men\u021bionate, \u00een doctrin\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0s-a ajuns la concluzia conform c\u0103reia articolul 11 constituie norma-cadru de la nivel constitu\u021bional care prevede cu titlu general modul de aplicare a dreptului interna\u021bional \u00een rela\u021bie cu dreptul intern, \u00een timp ce articolele 20 \u0219i 148 contextualizeaz\u0103 aplicarea dreptului interna\u021bional la aspecte privitoare la drepturile omului, respectiv la normele Uniunii Europene.<\/p><p><em>Prima facie\u00a0<\/em>\u00een domeniul drepturilor omului au relevan\u021b\u0103 primele dou\u0103 texte constitu\u021bionale \u00eens\u0103, dac\u0103 extindem ra\u021bionamentul conform c\u0103ruia normele Uniunii Europene reprezint\u0103 elemente de drept regional-european (distincte de normele interna\u021bionale \u00een materie) care pot produce repercusiuni \u00een materia drepturilor omului, putem,\u00a0<em>lato sensu,<\/em>s\u0103 integr\u0103m \u0219i cel din urm\u0103 articol \u00een sfera normativului constitu\u021bional aplicabil.<\/p><p>\u00cen demersul de implementare a normelor interna\u021bionale \u00een sfera normativ\u0103 intern\u0103 planeaz\u0103 o dificultate juridic\u0103, descris\u0103, \u00een literatura de specialitate, sub forma a dou\u0103 teorii :\u00a0<em>monist\u0103<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>dualist\u0103<\/em>.<\/p><p>Acestea se prezint\u0103 cu particularit\u0103\u021bile lor, dup\u0103 modul \u00een care norma interna\u021bional\u0103 este preluat\u0103 de norma intern\u0103: potrivit teoriei moniste,\u00a0<em>norma interna\u021bional\u0103 se aplic\u0103 imediat \u0219i direct, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 \u201dadaptarea\u201d acesteia la ordinea juridic\u0103 intern\u0103<\/em>\u00a0\u00een timp ce teoria dualist\u0103 atest\u0103 c\u0103\u00a0<em>norma interna\u021bional\u0103 nu poate fi contopit\u0103 cu norma intern\u0103 f\u0103r\u0103 o formalitate prealabil\u0103.<\/em>\u00a0Revenind la materia drepturilor omului, op\u021biunea pentru una dintre cele dou\u0103 teorii este cel pu\u021bin problematic\u0103: \u00een cazul afilierii la teoria monist\u0103, independen\u021ba epistemologic\u0103 a \u0219tiin\u021bei drepturilor omului ar fi pus\u0103 \u00een pericol dat fiind faptul c\u0103 am agreat ca ipotez\u0103 a articolului nostru c\u0103 \u0219tiin\u021ba drepturilor omului are ca particularitate faptul c\u0103 izvor\u0103\u0219te, \u00een principal, din normele juridice interna\u021bionale care au ca obiect protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor omului; \u00een consecin\u021b\u0103, preluarea imediat\u0103 \u0219i nealterat\u0103 a normei interna\u021bionale (care, evident, descrie o realitate juridic\u0103 distinct\u0103 de cea existent\u0103 la nivel intern) al implica o transpunere mecanic\u0103 a dispozi\u021biilor de drepturile omului, \u00een absen\u021ba asigur\u0103rii unei compatibilit\u0103\u021bi prealabile. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 apel\u0103m la teoria dualist\u0103, normele interna\u021bionale de drepturile omului sunt preluate prin prevederile na\u021bionale astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie asigurat\u0103 o adaptare corespunz\u0103toare la climatul juridic \u0219i cultura juridic\u0103. Solu\u021bia sus\u021binut\u0103 de teoria dualist\u0103 deriv\u0103 din dispozi\u021biile articolului 11, alin. (2) din Constitu\u021bie conform c\u0103rora,\u00a0<em>tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern<\/em>. Cu toate acestea, aproprierea de teoria dualist\u0103 \u2013 care distinge \u00een mod clar \u00eentre dreptul intern \u0219i dreptul interna\u021bional \u2013 nu rezolv\u0103 problema stabilirii preeminen\u021bei normei juridice aplicabile. Coexisten\u021ba celor dou\u0103 sisteme de drept (intern \u0219i interna\u021bional) conduce \u00een mod obligatoriu la decantarea unei ierarhii juridice. \u00cen acest context, exist\u0103 o tensiune \u00eentre dou\u0103 dispozi\u021bii con\u021binute \u00een articolul 11 din Constitu\u021bie : articolul 11, alineatul 1 \u2013\u00a0<em>Statul rom\u00e2n se oblig\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 \u00eentocmai \u0219i cu bun\u0103-credin\u021b\u0103 obliga\u021biile ce-i revin din tratatele la care este parte\u00a0<\/em>\u0219i respectiv articolul 11, alineatul 3 \u2013\u00a0<em>\u00cen cazul \u00een care un tratat la care Rom\u00e2nia urmeaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 parte cuprinde dispozi\u021bii contrare Constitu\u021biei<\/em>, ratificarea lui poate avea loc numai dup\u0103 revizuirea Constitu\u021biei. Pe de o parte, obliga\u021bia de respectare a dreptului tratatelor este clar\u0103, aceasta fiind \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu obligativitatea de ratificare; pe de alt\u0103 parte, la nivelul actelor normative interne, Constitu\u021bia are o pozi\u021bie supraordonat\u0103 dat fiind faptul c\u0103, dac\u0103 un tratat cuprinde dispozi\u021bii contrare Constitu\u021biei, ratificarea lui poate avea loc numai dup\u0103 revizuirea acesteia.<\/p><p>\u00cen materia drepturilor omului, legiuitorul constituant stabile\u0219te o prezum\u021bie\u00a0<em>juris tantum\u00a0<\/em>de preeminen\u021b\u0103 a dreptului interna\u021bional preciz\u00e2nd, \u00een articolul 20, c\u0103 dispozi\u021biile constitu\u021bionale privind drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor vor fi interpretate \u0219i aplicate \u00een acord cu Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, cu pactele \u0219i tratatele la care Rom\u00e2nia este parte, av\u00e2nd prioritate dispozi\u021biile interna\u021bionale, except\u00e2nd situa\u021bia \u00een care normele interne con\u021bin dispozi\u021bii mai favorabile. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ne confrunt\u0103m cu o prezum\u021bie\u00a0<em>juris tantum,\u00a0<\/em>preeminen\u021ba normelor interna\u021bionale este invalidat\u0103 de dispozi\u021bii mai favorabile con\u021binute \u00een legisla\u021bia intern\u0103. Este corect s\u0103 afirm\u0103m c\u0103, \u00een materia drepturilor omului, norma constitu\u021bional\u0103 este flexibil\u0103 \u00een privin\u021ba principiului suprema\u021biei dreptului interna\u021bional asupra dreptului na\u021bional, relativiz\u00e2nd acest raport din perspectiva\u00a0<em>caracterului mai favorabil al reglement\u0103rii.<\/em><\/p><p>De\u0219i ipotezele legale cuprinse \u00een articolele 20, respectiv 148 din Constitu\u021bie sunt distincte fiind circumscrise unor realit\u0103\u021bi de normare diferite (tratatele interna\u021bionale \u00een materia drepturilor omului \u0219i integrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103), ambele pot cuprinde norme privitoare la protec\u021bia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului.<\/p><p>Privitor la articolul 20 din Constitu\u021bie, conform opiniilor exper\u021bilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>, tratatele adoptate \u00een materia drepturilor omului reprezint\u0103\u00a0<em>repere interpretative constitu\u021bionale\u00a0<\/em>\u2013 acest fapt consolid\u00e2nd prioritatea aplic\u0103rii lor \u00een caz de neconcordan\u021b\u0103 cu legile interne except\u00e2nd situa\u021bia \u00een care Constitu\u021bia sau legile interne cuprind dispozi\u021bii mai favorabile.<\/p><p>Articolul 148 este, prin reglementarea constitu\u021bional\u0103 \u0219i prin jurispruden\u021ba Cur\u021bii, o norm\u0103 distinct\u0103 de cea cuprins\u0103 \u00een articolul 20 \u00eens\u0103,\u00a0<em>in extremis,\u00a0<\/em>leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 texte nu poate fi negat\u0103. \u00cen jurispruden\u021ba sa<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>, Curtea Constitu\u021bional\u0103 admite distinc\u021bia problemelor juridice derivate din rela\u021bia\u00a0<em>drept intern, drept interna\u021bional \u0219i drepturile omului\u00a0<\/em>respectiv din raportul aferent\u00a0<em>dreptului intern \u0219i dreptului Uniunii Europene: Distinct de rela\u0163iile drept intern \u2013 drept interna\u0163ional \u015fi drept intern \u2013 drepturile omului, reglementate prin art. 11 \u015fi prin art. 20, Legea fundamental\u0103 a Rom\u00e2niei trateaz\u0103 la art. 148 alin. (2) rela\u0163ia drept intern \u2013 drept comunitar. (\u2026) Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 sintagma \u201elegile interne\u201d include \u015fi dispozi\u0163iile constitu\u0163ionale sau, cu alte cuvinte, \u00een ce m\u0103sur\u0103 prioritatea dreptului european cu caracter obligatoriu se aplic\u0103 \u015fi asupra normelor constitu\u0163ionale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[4]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen con\u021binutul aceleia\u0219i opinii concurente s-a stabilit c\u0103 raportul dintre dreptul european \u0219i dreptul constitu\u021bional este bazat pe principiul priorit\u0103\u021bii aplic\u0103rii dreptului european. Totu\u0219i, \u00een situa\u021bia \u00een care este disputat\u0103 protec\u021bia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale \u00eempreun\u0103 cu ansamblul de garan\u021bii constitu\u021bionale consacrate acesteia, este necesar s\u0103 accept\u0103m c\u0103 \u201dsuprema\u021bia dreptului suprana\u021bional cedeaz\u0103 \u00een fa\u021ba principiilor legii fundamentale\u201d. Suntem deci \u00een prezen\u021ba aplic\u0103rii cu prioritate a normelor care acord\u0103 cel mai \u00eenalt grad de protec\u021bie drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale, \u00een cadrul opiniei concurente ajung\u00e2ndu-se la concluzia \u2013 \u00eentemeiat\u0103 pe ra\u021bionamentul actualei Cur\u021bi de Justi\u021bie a Uniunii Europene<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0\u2013 conform c\u0103reia\u00a0<em>respectarea drepturilor fundamentale face parte integrant\u0103 din principiile generale de drept a c\u0103ror respectare este asigurat\u0103 de Curtea de Justi\u0163ie. Protejarea acestor drepturi, care se inspir\u0103 din tradi\u0163iile constitu\u0163ionale comune statelor membre, trebuie s\u0103 fie asigurat\u0103 \u00een cadrul structurii \u015fi obiectivelor Comunit\u0103\u0163ii.<\/em>\u00a0Dac\u0103 problematica drepturilor fundamentale este \u00een centrul preocup\u0103rilor sistemului Uniunii Europene atunci avansarea unor garan\u021bii mai generoase \u00een materia drepturilor omului de c\u0103tre sistemul constitu\u021bional al unui stat parte la Uniunea European\u0103 implic\u0103 concesii de la aplicarea cu prioritate a normei europene. Dreptul Uniunii descrie o ordine juridic\u0103 autonom\u0103 dat fiind faptul c\u0103\u00a0<em>validitatea dreptului Uniunii Europene poate fi apreciat\u0103 doar prin intermediul dreptului european\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[6]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0iar \u00een temeiul autonomiei sale, dreptul european consolideaz\u0103 dou\u0103 tipuri de rela\u021bii cu normele na\u021bionale : (1) pe de o parte, dup\u0103 cum se apreciaz\u0103 \u00een opinia concurent\u0103 analizat\u0103,\u00a0<em>ordinea juridic\u0103 a Uniunii Europene \u015fi ordinea constitu\u0163ional\u0103 intern\u0103 constituie seturi complementare de norme juridice, iar rela\u0163ia dintre ele nu se bazeaz\u0103 pe o ierarhie a normelor, astfel \u00eenc\u00e2t conceptul de \u201esuprema\u0163ie\u201d este \u00eenlocuit de conceptul de \u201eprioritate<\/em>\u201e; (2) pe de alt\u0103 parte,\u00a0<em>normele Uniunii Europene circumscrise drepturilor omului\u00a0<\/em>formeaz\u0103 un corp indistinct cu actele interna\u021bionale \u00een materia drepturilor omului care au prioritate de principiu asupra normelor interne except\u00e2nd situa\u021bia \u00een care acestea din urm\u0103 sunt mai favorabile.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Coordonate generale extrase din Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 390\/2021 privind raportul dintre dreptul interna\u021bional \u0219i dreptul intern \u0219i implica\u021biile asupra domeniului drepturilor omului<\/strong><\/h3><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p>Men\u021bin\u00e2nd prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene asupra normelor de drept intern, Curtea Constitu\u021bional\u0103 statueaz\u0103, prin Decizia nr. 390\/2021<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0o circumstan\u021biere a principiului priorit\u0103\u021bii normei europene asupra normei na\u021bionale prin prisma conceptului de\u00a0<em>identitate constitu\u021bional\u0103 na\u021bional\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen doctrina de drept constitu\u021bional<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0se arat\u0103 c\u0103\u00a0<em>identitatea constitu\u021bional\u0103\u00a0<\/em>este constituit\u0103 din agregarea elementelor de\u00a0<em>identitate na\u021bional\u0103\u00a0<\/em>dat fiind faptul c\u0103 no\u021biunea de\u00a0<em>identitate constitu\u021bional\u0103\u00a0<\/em>nu este tran\u0219at\u0103 prin textul legal intern \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin nu este precizat\u0103\u00a0<em>in expresis\u00a0<\/em>\u00een textul conven\u021bional (ne referim, \u00een mod evident la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale) sau \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului. Raport\u00e2ndu-ne la acelea\u0219i opinii doctrinare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>, este clar c\u0103\u00a0<em>identitatea constitu\u021bional\u0103\u00a0<\/em>este un concept flexibil care se \u00eentemeiaz\u0103 pe identitatea religioas\u0103, etnic\u0103 sau cultural\u0103 a unui stat \u2013 aspect care determin\u0103 \u00een oglindirea raportului dintre Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u0219i Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului urm\u0103toarele consecin\u021be : (1) Curtea European\u0103 \u00ee\u0219i reafirm\u0103 non-interven\u021bia cu privire la structurile judiciare de la nivel na\u021bional (inclusiv fa\u021b\u0103 de Curtea Constitu\u021bional\u0103)\u00a0 (2) \u00een temeiul principiului subsidiarit\u0103\u021bii \u0219i a marjei de apreciere<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>, statele au competen\u021ba s\u0103 decid\u0103 cu privire la modul de implementare a dispozi\u021biilor de drept conven\u021bional \u00een ordinea juridic\u0103 intern\u0103.<\/p><p>\u00cen discu\u021bia despre\u00a0<em>identitatea constitu\u021bional\u0103<\/em>\u00a0se impune delimitarea acesteia fa\u021b\u0103 de\u00a0<em>identitatea Constitu\u021biei\u00a0<\/em>\u2013 cele dou\u0103 sintagme cunosc\u00e2nd foruri de raportare diferite: (1) pe de o parte, dac\u0103 achies\u0103m la construc\u021bia hibrid\u0103 a identit\u0103\u021bii constitu\u021bionale care activeaz\u0103 ca un\u00a0<em>construct\u00a0<\/em>de elemente religioase, culturale, etnice ce interac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un dinamism implicit vom ajunge la concluzia potrivit c\u0103reia aceasta desemneaz\u0103\u00a0<em>o realitate pur subiectiv\u0103<\/em>\u00a0<em>\u0219i strict dependent\u0103 de percep\u021bie personal\u0103 \u0219i de interpretare\u00a0<\/em>(2) pe de alt\u0103 parte,\u00a0<em>identitatea Constitu\u021biei\u00a0<\/em>este un concept mult mai articulat care poate fi derivat prin apel la norme \u0219i la principii stabilite \u00een con\u021binutul legii fundamentale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a><\/p><p>Am acordat \u00een r\u00e2ndurile de mai sus o aten\u021bie deosebit\u0103\u00a0<em>identit\u0103\u021bii constitu\u021bionale\u00a0<\/em>dat fiind faptul c\u0103 argumenta\u021bia juridic\u0103 construit\u0103 \u00een Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 390\/2021 se sprijin\u0103 pe acest concept. Prezent\u00e2nd \u00een mod coroborat ideile afirmate de Curte \u00een paragrafele 81 \u0219i 82 rezult\u0103 c\u0103\u00a0<em>identitatea constitu\u021bional\u0103 poate reprezenta principala condi\u021bionalitate a aplic\u0103rii cu prioritate a dispozi\u021biilor dreptului Uniunii Europene<\/em>: (1)potrivit clauzei de conformare cuprins\u0103 chiar \u00een textul art.148 din Constitu\u0163ie, Rom\u00e2nia nu poate adopta un act normativ contrar obliga\u0163iilor la care s-a angajat \u00een calitate de stat membru \u00eens\u0103 cele anterior ar\u0103tate cunosc desigur o limit\u0103 constitu\u0163ional\u0103, \u00eentemeiat\u0103 pe conceptul de \u201didentitate constitu\u0163ional\u0103 na\u0163ional\u0103\u201d ; (2) \u00een temeiul articolului 4 paragraful 2 din Tratatul privind Uniunea European\u0103 conceptul de\u00a0<em>identitate na\u021bional\u0103\u00a0<\/em>este asociat cu\u00a0<em>structurile politice \u0219i constitu\u021bionale ale statelor membre\u00a0<\/em>subliniind condi\u021biile \u00een care poate opera\u00a0<em>integrarea constitu\u021bional\u0103\u00a0<\/em>a statelor la Uniunea European\u0103 precum \u0219i limitele unui atare demers care prospecteaz\u0103 \u00eentocmai structurile institu\u021bionale \u0219i specificul politic \u0219i constitu\u021bional al statelor membre.<\/p><p>Extinderea ra\u021bionamentului privitor la modul de aplicare a dreptului Uniunii Europene are \u00een vedere inclusiv\u00a0<em>\u00een\u021belegerea corect\u0103 a competen\u021bei instan\u021bei de judecat\u0103 de a aprecia conformitatea unei norme de drept intern cu norma constitu\u021bional\u0103 (\u00een temeiul articolului 148 din Constitu\u021bie) dar \u0219i relevan\u021ba constitu\u021bional\u0103 a normelor interne analizate (acestea av\u00e2nd natur\u0103 infraconstitu\u021bional\u0103).\u00a0<\/em>Conform ideilor exprimate \u00een Decizia nr. 390\/2021, este necesar s\u0103 distingem \u00eentre dou\u0103 ipoteze de ac\u021biune ale instan\u021belor na\u021bionale din perspectiva normei constitu\u021bionale cuprins\u0103 \u00een articolul 148: (1) exist\u0103 posibilitatea ca o instan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 s\u0103 verifice conformitatea unei norme de drept intern (de natur\u0103 infraconstitu\u021bional\u0103) cu normele de drept european \u0219i s\u0103 decid\u0103 aplicarea cu prioritate a\u00a0<em>dispozi\u021biilor circumscrise dreptului Uniunii \u00een litigiile care disput\u0103 drepturile subiective ale cet\u0103\u021benilor;\u00a0<\/em>(2) dispozi\u021biile constitu\u021bionale cuprinse \u00een articolul 148 permit aplicarea prioritar\u0103 a normelor de drept european fa\u021b\u0103 de fa\u021b\u0103 de normele interne infraconstitu\u021bionale \u0219i nu fa\u021b\u0103 de Constitu\u021bie \u2013 aceasta din urm\u0103 men\u021bin\u00e2ndu-\u0219i suprema\u021bia \u00een cadrul sistemului juridic intern.<\/p><p>A\u0219adar, \u00een studierea rela\u021biei dintre dreptul interna\u021bional \u0219i dreptul na\u021bional \u0219i impactul acesteia asupra teoriei drepturilor omului, este necesar\u0103 o conciliere \u00eentre\u00a0<em>principiul suprema\u021biei Constitu\u021biei, acceptarea normelor interna\u021bionale \u00een materia drepturilor omului ca instrumente de interpretare \u0219i aplicare a normelor constitu\u021bionale \u0219i controlul de constitu\u021bionalitate exercitat de Curtea Constitu\u021bional\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen aceste condi\u021bii, studiile doctrinare au ar\u0103tat unele direc\u021bii de ac\u021biune care pot asigura respectiva conciliere \u00een scopul\u00a0 coexisten\u021bei, sub premisa autonomiei, a sistemelor care urm\u0103resc protec\u021bia drepturilor omului. \u00cen acest sens, se atrage aten\u021bia asupra urm\u0103toarelor aspecte: (1) \u00a0\u00een activitatea de elaborare a legilor se va verifica\u00a0<em>de plano\u00a0<\/em>dac\u0103 ini\u021biativele legislative sunt compatibile cu tratatele interna\u021bionale la care Rom\u00e2nia este parte; (2) judec\u0103torul na\u021bional trebuie s\u0103 aplice cu prioritate tratatele interna\u021bionale \u00een materia drepturilor omului la care Rom\u00e2nia este parte sub rezerva con\u021binerii unor dispozi\u021bii mai favorabile; (3) Curtea Constitu\u021bional\u0103 va aplica dispozi\u021biile constitu\u021bionale \u00een acord cu tratatele interna\u021bionale \u00een materia drepturilor omului la care Rom\u00e2nia este parte.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Nelini\u0219tea teoretic\u0103 decurg\u00e2nd din rela\u021bionarea dreptului intern cu dreptul interna\u021bional \u0219i incertitudinea solu\u021biilor doctrinare<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>A\u0219ezarea fundamentelor sistemului interna\u021bional de protec\u021bie a drepturilor omului a urmat unei perioade \u00een care s-a demonstrat insuficien\u021ba normelor na\u021bionale \u00een rela\u021bie cu profunzimea \u0219i complexitatea implica\u021biilor problematicii drepturilor omului. Cu titlu de exemplu, regimurile autocrate instaurate \u00een Europa pe fondul proclam\u0103rii nazismului \u00een perioada celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial au adus \u00een discu\u021bie responsabilizarea statelor \u00een protejarea individului, aduc\u00e2nd \u00een planul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale discursul drepturilor omului pe coordonate reconfigurate. Pornind de la Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului \u0219i continu\u00e2nd cu instrumente juridice constr\u00e2ng\u0103toare \u00een materia drepturilor omului, comunitatea interna\u021bional\u0103 a aspirat la conturarea unui sistem autonom de norme \u0219i mecanisme care s\u0103 transfere problema protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului din cadrul restr\u00e2ns al statului la sistemul extins al statelor membre ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite. \u00cen mod corespunz\u0103tor, replica interna\u021bionaliz\u0103rii drepturilor omului a fost resim\u021bit\u0103 \u0219i la nivel european, Consiliul Europei fiind prima organiza\u021bie regional-european\u0103 preocupat\u0103 de prezervarea drepturilor omului, acesteia urm\u00e2ndu-i Uniunea European\u0103.<\/p><p>Deci, \u00een construirea sistemului interna\u021bional \u0219i regional-european de protec\u021bie a drepturilor omului a existat tendin\u021ba de separare a acestei problematici de tensiunile existente la nivel na\u021bional \u0219i de avansare a unei abord\u0103ri extensive, \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia mecanisme specializate vor supraveghea aplicarea unor standarde \u0219i garan\u021bii corespunz\u0103toare instrumentelor juridice \u00een care acestea se reg\u0103sesc \u0219i care sunt propriile lor emana\u021bii. Aceasta constituie \u0219i logica primordial\u0103 de instaurare a sistemelor suprana\u021bionale de protec\u021bie a drepturilor omului : con\u0219tientizarea voca\u021biei superioare ata\u0219at\u0103 drepturilor omului \u2013 de a proteja individul \u00een virtutea demnit\u0103\u021bii umane intrinseci- care se desparte, la un moment dat, de restric\u021biile aferente observ\u0103rii individului pe coordonatele tradi\u021bionale ale\u00a0<em>leg\u0103turii politico-juridice\u00a0<\/em>instituite cu statul al c\u0103rui cet\u0103\u021bean este. Cu toate acestea, accept\u0103m c\u0103 rolul teoriei \u0219i practicii drepturilor omului \u2013astfel cum sunt prescrise de instrumentele \u0219i mecanismele suprana\u021bionale specializate \u00een materie- este\u00a0<em>s\u0103 revolu\u021bioneze<\/em>\u00a0<em>statutul individului \u0219i nu \u00een mod necesar s\u0103 redirec\u021bioneze statul na\u021biune.\u00a0<\/em>\u00cen acest punct, men\u021binerea unor tensiuni este fireasc\u0103 \u0219i inevitabil\u0103, fiind perceptibil\u0103 inclusiv \u00een opera de control a constitu\u021bionalit\u0103\u021bii.<\/p><p>Av\u00e2nd prezente aspectele de principiu statuate de Curtea Constitu\u021bional\u0103 prin Decizia nr. 390\/2021 referitoare la\u00a0<em>suprema\u021bia Constitu\u021biei\u00a0<\/em>\u0219i la\u00a0<em>identitatea constitu\u021bional\u0103\u00a0<\/em>\u00een raport cu aplicarea prioritar\u0103 a normelor interna\u021bionale, unele dileme devin stringente: (1) pot reprezenta suprema\u021bia Constitu\u021biei \u0219i identitatea constitu\u021bional\u0103 limit\u0103ri ale aplic\u0103rii prioritare ale normelor interna\u021bionale \u00een materia drepturilor omului dac\u0103 acestea din urm\u0103 sunt mai favorabile? (2) \u00een tensiunea dintre caracterul \u201dmai favorabil\u201d \u0219i particularit\u0103\u021bile decurg\u00e2nd din\u00a0<em>identitatea constitu\u021bional\u0103\u00a0<\/em>cum va fi stabilit\u0103 solu\u021bia \u00een sensul op\u021biunii pentru una dintre variante? (3) mai putem avea \u00een vedere autonomia sistemelor suprana\u021bionale de protec\u021bie a drepturilor omului \u00een cazul \u00een care verificarea aplicabilit\u0103\u021bii practice a acestora la nivel na\u021bional trebuie s\u0103 cucereasc\u0103 cerin\u021ba\u00a0<em>conformit\u0103\u021bii cu identitatea constitu\u021bional\u0103 a statului?<\/em><\/p><p>Dilemele evocate se subsumeaz\u0103 nelini\u0219tilor teoretice care \u00eenso\u021besc cristalizarea, la nivel \u0219tiin\u021bific, a unei teorii autonome a drepturilor omului. \u00cen situa\u021bia de fa\u021b\u0103 elementul de stabilitate epistemologic\u0103 \u2013 \u00een func\u021bie de care se tran\u0219eaz\u0103, chiar \u0219i temporar, dilema autonomiz\u0103rii protec\u021biei drepturilor omului de exigen\u021bele dreptului constitu\u021bional, \u2013 rezid\u0103 \u00een\u00a0<em>necesitatea compatibiliz\u0103rii normelor interne cu normele interna\u021bionale.\u00a0<\/em>Astfel, identitatea constitu\u021bional\u0103 nu va putea fi privit ca un concept izolat din punct de vedere teoretic de identit\u0103\u021bile constitu\u021bionale a altor democra\u021bii europene iar elementele comune vor putea alc\u0103tui un corp de valori constitu\u021bionale care vor descrie un standard minimal \u00een func\u021bie de care se va evalua norma interna\u021bional\u0103 \u00een materia drepturilor omului. \u00cen acela\u0219i sens, aspira\u021bia democra\u021biilor europene c\u0103tre un set de valori umaniste comune a legitimat constituirea sistemelor suprana\u021bionale de protec\u021bie a drepturilor omului \u0219i a stabilit o logic\u0103 de func\u021bionare a acestora. Cu titlu de exemplu, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului recunoa\u0219te marja de apreciere \u0219i principiul subsidiarit\u0103\u021bii prin aceasta accept\u00e2nd rolul principal al statelor de garant al drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor individuale urm\u00e2nd ca, \u00een plan secund, mecanismul regional, s\u0103 intervin\u0103 dac\u0103 statele nu au performat \u00een \u00eendeplinirea misiunii lor. Sub aceste auspicii s-ar \u00eemplini \u0219i dezideratul ini\u021bial de a transfera problema drepturilor omului \u00een aten\u021bia forurilor suprana\u021bionale, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 responsabilitatea primar\u0103 \u00een rela\u021bie cu statul na\u021biune.<\/p><p>Modul de interpretare al Cur\u021bii Constitu\u021bionale a Rom\u00e2niei bazat pe conceptul de identitate constitu\u021bional\u0103 a statului, a generat o reac\u021bie\u00a0 neechivoc\u0103 a Comisiei Europene care, printr-o\u00a0<em>scrisoare adresat\u0103 Guvernului Rom\u00e2niei<\/em>\u00a0a trimis o scrisoare \u00een care cere clarific\u0103ri privind Decizia CCR 390\/2021, ca un prim pas spre declan\u0219area procedurii de infringement<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>. \u00cen cuprinsul acestei scrisori se precizeaz\u0103 c\u0103 Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u201cgenereaz\u0103 preocup\u0103ri serioase, \u00eentruc\u00e2t afecteaz\u0103 nucleul ordinii juridice a Uniunii Europene.\u201d Totodat\u0103, \u00een acela\u0219i document se re\u021bine c\u0103 decizia men\u021bionat\u0103 \u201ccontravine principiilor fundamentale ale Dreptului Uniunii Europene, \u00een special principiului conform c\u0103ruia dreptul Uniunii prevaleaz\u0103 asupra dreptului na\u021bional\u00a0 \u0219i c\u0103\u00a0 hot\u0103r\u00e2rile Cur\u021bii de Justi\u021bie sunt\u00a0 obligatorii pentru toate instan\u021bele na\u021bionale \u0219i pentru toate celelalte autorit\u0103\u021bi ale statelor membre\u201d. Astfel, se atrage aten\u021bia c\u0103 se contest\u0103 autoritatea Cur\u021bii de Justi\u021bie \u201catunci c\u00e2nd interpreteaz\u0103 tratatele Uniunii Europene, inclusiv \u00een ceea ce\u00a0 prive\u0219te cerin\u021bele de independen\u021b\u0103 a justi\u021biei consacrate la articolul 19 alineatul (\u00a01) al doilea paragraf din TUE \u0219i la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (dreptul la o cale de atac eficient\u0103 \u0219i la un proces echitabil).\u201d<\/p><p>Importan\u021ba teoretic\u0103 \u0219i practic\u0103 a clarific\u0103rilor principiale \u00een materie are o importan\u021b\u0103 evident\u0103, \u00een contextul \u00een care \u00een cadrul mai general al disputelor dintre adep\u021bii curentelor europeniste \u0219i suveraniste, exist\u0103 evolu\u021bii centripete la nivel statal \u00een cazul anumitor state membre. \u00cen aces sens, este de men\u021bionat hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii Constitu\u021bionale poloneze prin care se statueaz\u0103 explicit primatul dreptului polonez asupra dreptului european, prin declararea anumitor articole importante ale tratatelor Uniunii Europene \u201eincompatibile\u201d cu Constitu\u021bia polonez\u0103. Mai mult, Curtea Constitu\u021bional\u0103 polonez\u0103\u00a0 a dispus, de asemenea, institu\u021biilor europene s\u0103 nu \u201eac\u021bioneze dincolo de sfera competen\u021bei lor\u201d, intervenind \u00een func\u021bionarea sistemului judiciar polonez<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>. Este evident c\u0103 astfel de decizii pun \u00een paranteze principii fundmaentale ale ordinii juridice europene, fiind poten\u021bial de natur\u0103 s\u0103 afecteze \u00eendeplinirea obiectivelor funadamentale ale Uniunii Europene, inclusiv \u00een materia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale. \u00cen plus, ele aduc \u0219i un temei discriminatoriu suplimentar, sco\u021b\u00e2nd din aria de protec\u021bie a standardelor europene cet\u0103\u021benii din statele membre \u00een care se adopt\u0103 astfel de decizii.<\/p><p>Recunoa\u0219terea \u0219i asimilarea valorilor europene, inclusiv a celor din domeniul drepturilor omului,\u00a0 \u0219i asigurarea unor raporturi armonioase\u00a0 cu cele\u00a0 specifice fiec\u0103rei societ\u0103\u021bi constituie o sarcin\u0103 care, a\u0219a cum am v\u0103zut, autorit\u0103\u021bilor, \u0219i nu este \u00eentotdeauna cea mai mai simpl\u0103. \u00cen plus, s\u0103 nu uit\u0103m\u00a0 c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ele trebuie s\u0103 se raporteze la individ, care trebuie ajutat s\u0103-\u0219i formeze bun\u0103 educa\u021bie \u00een materie juridic\u0103 \u0219i civic\u0103 \u0219i s\u0103 con\u0219tientizeze importan\u021ba ac\u021biunii la nivel interna\u021bional pentru propriul s\u0103u statut personal. Or, aici este un c\u00e2mp larg de lucru, numai dac\u0103 vedem\u00a0 \u00een sondaje recente<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0c\u0103 aproximativ dou\u0103 treimi dintre rom\u00e2ni, mai precis 68,5%, consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi apere interesele na\u0163ionale atunci c\u00e2nd sunt \u00een dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dac\u0103 risc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 pozi\u0163ia de stat membru al UE\u2026<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Marieta Safta,\u00a0<em>Drept constitu\u0163ional \u015fi institu\u0163ii politice Vol. I. Teoria general\u0103 a dreptului constitu\u0163ional. Drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i, Edi\u0163ia a 4-a, revizuit\u0103<\/em>, Editura Hamangiu, Bucure\u0219ti, 2018, p. 48.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Judec\u0103tor Livia Doina Stanciu, prim-magistrat-asistent Marieta Safta,\u00a0<em>Raportul Cur\u021bii Constitu\u021bionale a Rom\u00e2niei : I. Partea General\u0103: Cataloagele Drepturilor Omului \u0219i Libert\u0103\u021bilor Fundamentale,\u00a0<\/em>p.1.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Ne referim la \u00cen opinia concurent\u0103 la Decizia nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiec\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 50\/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, emis\u0103 de Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 79 din data de 31 ianuarie 2011 formulat\u0103 de doamna\u00a0prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[4]<\/strong><\/em><\/a><em>\u00a0Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea din 17 decembrie 1970, \u00een Cauza 11\/70 referitoare la cererea pentru pronun\u0163area unei hot\u0103r\u00e2ri preliminare, formulat\u0103 de Verwaltungsgericht Frankfurt \u00een litigiul Internationale Handelsgesellschaft MBH \u00eempotriva Einfuhr-Und Vorratsstelle Fur Getreide Und Futtermittel (Oficiul pentru importul \u015fi depozitarea cerealelor \u015fi furajelor).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[6]<\/strong><\/em><\/a><em>\u00a0Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Decizia nr.390 din 8 iunie 2021 referitoare la excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art.881-889 din Legea nr.304\/2004 privind organizarea judiciar\u0103, precum \u0219i a Ordonan\u021bei de Urgen\u021b\u0103 a Guvernului nr.90\/2018 privind unele m\u0103suri pentru opera\u021bionalizarea Sec\u021biei pentru investigarea infrac\u021biunilor din justi\u021bie, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.612 din 22.06.2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Tudorel Toader, Marieta Safta,\u00a0<em>Dialogul judec\u0103torilor constitu\u021bionali,\u00a0<\/em>Editura Universul Juridic, Bucure\u0219ti, 2015, p. 91-93.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[9]<\/strong><\/em><\/a><em>\u00a0Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Este demn de re\u021binut c\u0103, prin intrarea \u00een vigoare a Protocolului nr. 15 la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale, no\u021biunile privitoare la principiul subsidiarit\u0103\u021bii \u0219i la marja de apreciere a statelor au consacrare expres\u0103 \u00een partea Preambular\u0103 a Conven\u021biei :\u00a0<em>Afirm\u00e2nd c\u0103 revine cu prioritate \u00cenaltelor P\u0103r\u0163i Contractante, \u00een conformitate cu principiul subsidiarit\u0103\u0163ii, s\u0103 garanteze respectarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor definite \u00een prezenta Conven\u0163ie \u015fi \u00een Protocoalele sale \u015fi c\u0103, \u00een acest scop, beneficiaz\u0103 de o marj\u0103 de apreciere, sub supravegherea Cur\u0163ii europene a Drepturilor Omului, \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin prezenta Conven\u0163ie.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Elena-Simina T\u0103n\u0103sescu,\u00a0<em>Despre identitatea constitu\u021bional\u0103 \u0219i rolul integrator al Constitu\u021biei,\u00a0<\/em>Curierul Judiciar, articol disponibil prin consultarea linkului:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.curieruljudiciar.ro\/2017\/05\/28\/despre-identitatea-constitutionala-si-rolul-integrator-al-constitutiei\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.curieruljudiciar.ro\/2017\/05\/28\/despre-identitatea-constitutionala-si-rolul-integrator-al-constitutiei\/<\/a>, accesat la data de 10 octombrie 2021, ora 10:07 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Marieta Safta,\u00a0<em>op.cit.,\u00a0<\/em>pp.190-191.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.g4media.ro\/surse-comisia-europeana-cere-clarificari-romaniei-privind-decizia-ccr-care-neaga-dreptul-ue-e-primul-pas-spre-declansarea-procedurii-de-infringement.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.g4media.ro\/surse-comisia-europeana-cere-clarificari-romaniei-privind-decizia-ccr-care-neaga-dreptul-ue-e-primul-pas-spre-declansarea-procedurii-de-infringement.html<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-international-25101378-intrarea-vigoare-hotararii-instantei-poloneze-impotriva-dreptului-european.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-international-25101378-intrarea-vigoare-hotararii-instantei-poloneze-impotriva-dreptului-european.htm<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/news\/politica\/sondaj-inscop-doua-treimi-romani-considera-romania-trebuie-isi-apere-interesele-nationale-dezacord-regulile-ue-1_616551e55163ec427148424b\/index.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/adevarul.ro\/news\/politica\/sondaj-inscop-doua-treimi-romani-considera-romania-trebuie-isi-apere-interesele-nationale-dezacord-regulile-ue-1_616551e55163ec427148424b\/index.html<\/a><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20427\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"27\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20427\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Actualit\u0103\u021bi, Evolu\u021bii \u0218i Proiec\u021bii Privind Violen\u021ba \u00cempotriva Femeilor<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20427\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"27\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20427\"><p><strong>Memento:<\/strong>\u00a0\u201d\u00a0<em>\u00cen<\/em>\u00a0<em>Rom\u00e2nia la fiecare 30 de secunde o femeie este b\u0103tut\u0103, iar 3 din 10 femei au fost agresate fizic sau psihic \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 15 ani<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a>.\u201d<\/em><\/p><p><strong>Expunerea problemei<\/strong><\/p><p>\u00cen fiecare an, la 25 noiembrie, este marcat\u0103\u00a0<em>Ziua Interna\u021bional\u0103 pentru Eliminarea Violen\u021bei asupra Femeilor<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>, ocazie de reflexie dar \u0219i de ac\u021biune cu privire la un fenomen social de nedorit\u0103 actualitate \u00een lumea contemporan\u0103.<\/p><p>Violen\u021ba \u00eempotriva femeilor constituie un subiect sensibil \u00een cadrul teoriei \u0219i practicii drepturilor omului, fiind plasat \u00eentr-o permanent\u0103 re-definire dat fiind faptul c\u0103, pe de o parte, \u00a0etiologia sa este \u00een continu\u0103 dinamic\u0103 (cauzele determinante ale fenomenului violen\u021bei sunt supuse unei scrut\u0103ri atente \u2013acestea fiind derivate din evolu\u021bia social\u0103) iar, pe de alt\u0103 parte, \u00a0formele de manifestare sunt tot mai diverse \u0219i inedite<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>.<\/p><p>Totodat\u0103, subiectul violen\u021bei \u00eempotriva femeilor reprezint\u0103 o problematic\u0103 fundamental\u0103 circumscris\u0103 domeniului drepturilor omului al c\u0103rui caracter universal transpare\u00a0<em>ab initio\u00a0<\/em>din faptul c\u0103 repercusiunile sale sunt vizibile asupra comunit\u0103\u021bii umane \u00een ansamblul s\u0103u, fiind angajate \u00een special grupurile vulnerabile din perspectiva faptului c\u0103 femeile reprezint\u0103 principalii \u00eengrijitori ai copiilor \u0219i tinerilor, ai v\u00e2rstnicilor \u0219i\/sau a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi.<\/p><p>Pentru ra\u021biunile enun\u021bate mai sus, violen\u021ba \u00eempotriva femeilor este echivalentul unei realit\u0103\u021bi socio-juridice a c\u0103rei prevenire \u0219i combatere exprim\u0103 responsabilitatea comun\u0103 a umanit\u0103\u021bii pentru garantarea demnit\u0103\u021bii \u0219i pentru reafirmarea valorilor umaniste ale toleran\u021bei \u0219i solidarit\u0103\u021bii. Astfel, violen\u021ba de gen nu constituie o chestiune izolat\u0103 sau adiacent\u0103 promov\u0103rii \u0219i protej\u0103rii drepturilor omului \u2013dimpotriv\u0103, afirmarea sa constituie punctul de incipit \u00een formularea instrumentelor juridice specifice \u0219i \u00een mobilizarea ac\u021biunii mecanismelor politice relevante \u00een scopul con\u0219tientiz\u0103rii\u00a0<em>protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor femeii\u00a0<\/em>ca element al\u00a0<em>experien\u021bei umane comune<\/em>\u00a0la care trebuie s\u0103 rezoneze to\u021bi factorii deciden\u021bi, indiferent de nivelul la care activeaz\u0103.<\/p><p>\u00cen r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 vom \u00eentreprinde o abordare sintetic\u0103 a fenomenului violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, raliindu-ne la ac\u021biunile demarate de comunitatea interna\u021bional\u0103 \u00een contextul proiect\u0103rii\u00a0<em>Campaniei interna\u021bionale privind combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor<\/em>. Mesajul con\u021binut de analiza noastr\u0103 este structurat pe doi piloni esen\u021biali av\u00e2nd scopul de a reactualiza \u0219i contextualiza problematica violen\u021bei de gen, lu\u00e2nd \u00een considerare direc\u021biile de ac\u021biune recente trasate la nivel interna\u021bional \u0219i regional \u0219i adaptarea cadrului na\u021bional la cerin\u021bele protej\u0103rii \u0219i promov\u0103rii drepturilor femeilor.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p><strong>Realiz\u0103ri interna\u021bionale recente<\/strong><\/p><p>Valoriz\u00e2nd ac\u021biunile de promovare a drepturilor femeilor, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite (ONU) reitereaz\u0103 importan\u021ba con\u0219tientiz\u0103rii fenomenului violen\u021bei bazat\u0103 pe gen \u0219i importan\u021ba sensibiliz\u0103rii publicului larg la deficien\u021bele sociale determinate ca urmare a manifest\u0103rilor violente \u00eempotriva femeilor. \u00cen perioada celor 16 zile de activism \u00eempotriva violen\u021bei bazat\u0103 pe gen<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0ONU subliniaz\u0103 actualitatea\u00a0<em>Campaniei STOP Violen\u021bei \u00eempotriva Femeilor<\/em>\u00a0eviden\u021biind persisten\u021ba \u0219i multiplicarea formelor de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva femeilor \u00een condi\u021biile situa\u021biei de criz\u0103 sanitar\u0103 determinat\u0103 de virusul SARS-CoV-2.<\/p><p>\u00cen nota de concept elaborat\u0103 anul acesta de exper\u021bii ONU pentru explicitarea Campaniei Interna\u021bionale STOP Violen\u021bei \u00eempotriva Femeilor sunt evocate dou\u0103 direc\u021bii majore ale evolu\u021biei fenomenului violen\u021bei \u00eempotriva femeilor: (1) \u00een ultima decad\u0103 ponderea ac\u021biunilor violente \u00eendreptate \u00eempotriva femeilor \u0219i fetelor a r\u0103mas constant\u0103 de\u0219i obiectivul atingerii egalit\u0103\u021bii de gen a constituit centrul activit\u0103\u021bii ONU \u00een domeniul drepturilor omului; (2) pandemia COVID-19 a agravat fenomenul violen\u021bei \u00eempotriva femeilor s\u0103r\u0103cia \u0219i marginalizarea social\u0103 fiind exacerbate pe fondul restric\u021biilor impuse \u00een scopul prevenirii \u0219i combaterii transmisiunii comunitare a virusului SARS-CoV-2.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0De asemenea, exper\u021bii ONU accentueaz\u0103 caracterul\u00a0<em>universal\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>inter-sec\u021bional\u00a0<\/em>al violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, fiind men\u021bionate \u00een mod expres circumstan\u021bele excep\u021bionale existente la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale care contribuie la men\u021binerea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor (cazurile Haiti \u0219i Afganistan fiind relevante \u00een acest sens), c\u00e2t \u0219i efectele negative ale violen\u021bei care se reflect\u0103 \u00een mod special \u00een rela\u021bia cu femeile provenind din grupuri vulnerabile (femei cu dizabilit\u0103\u021bi, femei apar\u021bin\u00e2nd comunit\u0103\u021bilor indigene, femei refugiate etc.).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>\u00cen contextul proiect\u0103rii ac\u021biunilor de con\u0219tientizare \u0219i sensibilizare fa\u021b\u0103 de fenomenul violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, ONU a dezvoltat un cadru principial de referin\u021b\u0103 care constituie nucleul celor 16 zile de activism dedicate violen\u021bei bazat\u0103 pe gen: (1) recunoa\u0219terea rolului mi\u0219c\u0103rilor feministe \u0219i a contribu\u021biei acestora la cauza egalit\u0103\u021bii de gen; (2) implementarea abord\u0103rii bazat\u0103 pe drepturile omului din perspectiva eviden\u021bierii particularit\u0103\u021bilor aferente grupurilor de femei vulnerabile \u0219i a identific\u0103rii poten\u021bialelor riscuri care ar putea s\u0103 pericliteze integritatea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 a femeilor; (3) promovarea unei abord\u0103ri contextualizate a testimonialelor victimelor (fundamentat\u0103 pe respectul pentru suferin\u021ba femeilor supuse violen\u021bei \u0219i pe obligativitatea men\u021binerii confiden\u021bialit\u0103\u021bii asupra actelor de violen\u021b\u0103 care au fost expuse); (4) capacitatea tuturor actorilor societali \u00een elaborarea de strategii \u0219i planuri de ac\u021biune pentru prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei; (5) afirmarea necesit\u0103\u021bii de transformare a mediului social \u00een sensul adapt\u0103rii acestuia la cerin\u021bele echit\u0103\u021bii de gen prin analiza critic\u0103 a legisla\u021biei, politicilor \u0219i practicilor incidente \u00een materie; (6) sus\u021binerea implic\u0103rii active a tinerelor \u00een politicile feministe.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>Reprezent\u00e2nd cele mai inovatoare idei programatice \u00een materia prevenirii \u0219i combaterii violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, cadrul principial exprimat anterior reprezint\u0103 rezultatul demersurilor de sintez\u0103 \u0219i analiz\u0103 realizate pe exper\u021bii ONU \u00een orizontul de timp al anului 2021.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>\u00cen acest sens,\u00a0<em>Raportorul Special ONU privind violen\u021ba \u00eempotriva femeilor, cauzele \u0219i consecin\u021bele acesteia\u00a0<\/em>a acordat preeminen\u021b\u0103 cercet\u0103rii \u0219i document\u0103rii prin intermediul unor instrumente de lucru specifice problematicilor privind\u00a0<em>violul\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>femicidul.<\/em><\/p><p>Cu privire la prima problematic\u0103, \u00een documentul programatic \u00a0<em>A framework for legislation on rape (model rape law)<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[8]<\/strong><\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>Raportorul Special instituie un model interna\u021bional de bune practici privind protec\u021bia femeilor \u00eempotriva violen\u021bei sexuale, armoniz\u00e2nd cadrele conceptuale extrase din dispozi\u021biile de drept interna\u021bional al drepturilor omului, drept interna\u021bional umanitar sau din dreptul penal interna\u021bional. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, sunt integrate \u0219i instrumente programatice emanate din activitatea mecanismelor specializate \u00een domeniul drepturilor omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Reprezent\u00e2nd un reper minimal \u00een domeniul stabilirii garan\u021biilor juridice na\u021bionale \u00eempotriva violului, modelul legislativ avansat de Raportor este un\u00a0<em>construct meta-juridic<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[10]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0care avanseaz\u0103 o seam\u0103 de obiective dintre care re\u021binem,\u00a0<em>inter alia<\/em>:\u00a0<em>(a) Protejarea dreptului fiec\u0103rui individ la o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 viol, cu referire special\u0103 la femei, at\u00e2t \u00een \u200b\u200bsfera public\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea privat\u0103; (b) Prevenirea \u0219i combaterea violului \u2013 acesta fiind recunoscut ca cea mai comun\u0103 \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00eenc\u0103lcare a drepturile omului \u00een privin\u021ba integrit\u0103\u021bii corporale, autonomiei sexuale, intimit\u0103\u021bii, s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u00a0 fizice \u0219i psihice, discrimin\u0103rii, torturii, tratamentelor inumane sau degradante (\u2026) ; (c) Prevenirea \u0219i combaterea violului \u00een situa\u021bii de conflict prin calificarea sa precum crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii, crim\u0103 de r\u0103zboi, form\u0103 de tortur\u0103 sau un element constitutiv al crimei de genocid; (d) Combaterea impunit\u0103\u021bii f\u0103ptuitorilor \u0219i cre\u0219terea ratelor de raportare \u0219i urm\u0103rirea penal\u0103 pentru viol;(\u2026) (g) Suprimarea din dispozi\u021biile legale \u0219i din practica judiciar\u0103 a tuturor formelor de discriminare bazat\u0103 pe gen, inclusiv a stereotipurilor \u0219i a abord\u0103rilor nerealiste despre viol; (h) Conectarea dispozi\u021biilor de drept penal privind violul cu alte legi, politici \u0219i m\u0103suri adoptate la nivel na\u021bional \u00een scopul prevenirii violen\u021bei bazat\u0103 pe gen \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva femeilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[11]<\/strong><\/a>\u00a0<\/em>Observ\u0103m tendin\u021ba promov\u0103rii, \u00eenl\u0103untrul cadrului penal na\u021bional, a unei perspective laxe de normare, orientat\u0103 \u00een principal asupra eradic\u0103rii cauzelor violen\u021bei sexuale raportate la factorul cultural \u0219i la percep\u021biile stereotipe. Conjugate, aceste elemente genereaz\u0103 blamarea victimei violen\u021bei sexuale, cultivarea unui climat de impunitate \u00een rela\u021bie cu f\u0103ptuitorului \u0219i,\u00a0<em>in extremis,\u00a0<\/em>adoptarea de m\u0103suri punitive la nivel social \u00eempotriva victimei precum stigmatizarea sau marginalizarea social\u0103.<\/p><p>Spre deosebire de problematica violului \u2013 tratat\u0103 \u00een documentele programatice ale Raportorului Special prin prisma interven\u021biei directe (avansarea unui model interna\u021bional legislativ \u00een scopul perfect\u0103rii cadrului normativ al statelor membre) \u00een materia femicidului, Raportorul Special adopt\u0103 o abordare bazat\u0103 pe<em>\u00a0prevenire<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>monitorizare.\u00a0<\/em>Logica de ac\u021biune a ONU este \u00eendrituit\u0103 dat fiind faptul c\u0103 cele dou\u0103 forme ale violen\u021bei \u00eempotriva femeilor cunosc o abordare diferit\u0103 la nivelul statelor na\u021biune : \u00een rela\u021bie cu violul exist\u0103 premisele unui consens al comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale asupra incrimin\u0103rii faptelor de violen\u021b\u0103 \u0219i a conceptualiz\u0103rii normative a acestora (exist\u0103 o coresponden\u021b\u0103 clar\u0103 \u00eentre faptele care pot fi identificate drept\u00a0<em>viol\u00a0<\/em>\u0219i formalizarea juridic\u0103 a acestora); \u00een revers, \u00een cazul femicidului, comunitatea interna\u021bional\u0103 nu a atins omogenitatea conceptualiz\u0103rii \u0219i reglement\u0103rii (inclusiv la nivelul ONU sunt utilizate \u00een mod alternativ termenii\u00a0<em>femicid\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>feminicid\u00a0<\/em>iar statele na\u021biune sunt oscilante \u00een identificarea unei solu\u021bii de reglementare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>). \u00cen cazul femicidului, modelul avansat de Raportorul Special prin instrumente specifice const\u0103 \u00een colectarea de date \u0219i analiza informa\u021biilor extrase prin cercetare empiric\u0103 \u00een scopul ob\u021binerii con\u0219tientiz\u0103rii caracterului inuman al femicidului precum \u0219i \u00een scopul disemin\u0103rii bunelor practici \u00een materia abord\u0103rii cazurilor de femicid de la nivel na\u021bional. Activit\u0103\u021bile de cercetare-documentare sunt esen\u021biale \u0219i trebuie s\u0103 fie conduse \u00een acord cu standardele cuprinse \u00een documentele interna\u021bionale constr\u00e2ng\u0103toare adoptate \u00een scopul prevenirii \u0219i combaterii violen\u021bei \u00eempotriva femeilor; dezideratul major const\u0103 \u00een corijarea \u0219i amendarea practicilor \u0219i politicilor na\u021bionale care prezint\u0103 caren\u021be \u00een rela\u021bie cu subiectul femicidului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a><\/p><p>Detect\u00e2nd ambiguitatea juridic\u0103 \u0219i doctrinar\u0103 asociat\u0103 femicidului, Raportorul Special indic\u0103 utilitatea organiz\u0103rii mecanismelor de monitorizare \u00een scopul prevenirii acestui fenomen, eviden\u021biind importan\u021ba colabor\u0103rii interinstitu\u021bionale (organiza\u021biile nonguvernamentale, institu\u021biile na\u021bionale de drepturile omului, mediul academic) \u00een contracararea femicidului. Pe acelea\u0219i coordonate, Raportorul Special recomand\u0103: (1) colectarea, compararea, consolidarea datelor relevante \u00een privin\u021ba crimei de femicid; (2) elaborarea de analize \u0219i studii de profil; (3) diseminarea informa\u021biilor cuprinse \u00een lucr\u0103rile academice orientate asupra femicidului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a><\/p><p>Comunitatea interna\u021bional\u0103 men\u021bine \u00een planul central al strategiilor \u0219i documentelor programatice pe care le elaboreaz\u0103 preocuparea pentru prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, reflect\u00e2nd asupra multiplelor forme de manifestare ale acestui fenomen care, datorit\u0103 flexibilit\u0103\u021bii sale de concretizare, poate deveni insidios la nivelul societ\u0103\u021bii. Ac\u021biunile analizate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus reprezint\u0103 impulsuri lansate de exper\u021bi \u00een scopul\u00a0<em>contracar\u0103rii adecvate<\/em>\u00a0a principalelor forme ale violen\u021b\u0103 \u00eempotriva femeilor, lu\u00e2nd \u00een considerare abordarea bazat\u0103 pe gen.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>\u201dColapsul\u201d realiz\u0103rilor interna\u021bionale \u0219i provoc\u0103rile recente arondate domeniului prevenirii \u0219i combaterii violen\u021bei de gen<\/strong><\/p><p>Contemporaneitatea aduce \u00een nucleul dezbaterii despre prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor\u00a0\u00a0<em>cazul Afganistanului.\u00a0<\/em>Av\u00e2nd \u00een vederea c\u0103 \u00een luna august a acestui an s-a finalizat procesul de retragere a for\u021belor armate americane de pe teritoriul afgan, reconfigurarea condi\u021biilor socio-politico-juridice de la nivel na\u021bional a determinat preocuparea profund\u0103 a comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale fa\u021b\u0103 de siguran\u021ba \u0219i demnitatea femeilor. Rezolu\u021bia Parlamentului European privind situa\u021bia din Afganistan<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>, documenteaz\u0103 circumstan\u021bele aplicabile drepturilor omului \u0219i m\u0103surile represive adoptate de regimul taliban \u00eempotriva femeilor, estim\u00e2ndu-se\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>c\u0103<em>\u00a0(\u2026) talibanii nu prev\u0103d participarea continu\u0103 a femeilor \u00een rolurile de conducere din Afganistan, persecut\u0103 femeile lidere, func\u021bionarele \u0219i activistele \u0219i utilizeaz\u0103 for\u021ba letal\u0103 pentru a dispersa protestele privind drepturile femeilor; \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 temeri bine fondate c\u0103 Legea privind eliminarea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, care impune sanc\u021biuni penale pentru c\u0103s\u0103toriile \u00eentre copii \u0219i c\u0103s\u0103toriile for\u021bate, violen\u021ba domestic\u0103 \u0219i numeroase alte abuzuri \u00eempotriva femeilor, va fi abrogat\u0103 (\u2026)\u00a0<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>. La nivel declarativ, Uniunea European\u0103 a afirmat solidaritatea cu femeile \u0219i fetele care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een condi\u021bii dificile ca ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor omului la nivelul statului afgan \u0219i a subliniat c\u0103 dreptul femeilor de a nu fi supuse violen\u021bei bazat\u0103 pe gen este un element care trebuie s\u0103 fie sus\u021binut de comunitatea interna\u021bional\u0103 \u00een dialogul cu regimul taliban.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a><\/p><p>Pe acelea\u0219i coordonate, forumurile interna\u021bionale de dezbateri asupra violen\u021bei \u00eempotriva femeilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>, calific\u0103 situa\u021bia din Afganistan drept\u00a0<em>o criz\u0103 economic\u0103 \u0219i umanitar\u0103 f\u0103r\u0103 precedent,\u00a0<\/em>fiind re\u021binut \u00een special c\u0103\u00a0<em>pentru femeile \u0219i fetele afgane consecin\u021bele prelu\u0103rii puterii de c\u0103tre regimul taliban sunt devastatoare afect\u00e2nd progresele impresionante ob\u021binute \u00een ultimii 20 de ani.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[19]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Evalu\u00e2nd situa\u021bia femeilor din Afganistan \u00een perioada anterioar\u0103 instaur\u0103rii regimului taliban \u00een temeiul documentelor oficiale elaborate de Raportorul Special privind violen\u021ba \u00eempotriva femeilor, cauzele \u0219i consecin\u021bele sale, observ\u0103m c\u0103 de\u0219i au fost eviden\u021biate progresele sus\u021binute ale Afganistanului \u00een domeniul egalit\u0103\u021bii de gen \u0219i combaterii violen\u021bei, contextul general de la nivel na\u021bional men\u021bine \u00een stare latent\u0103 riscurile aferente \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor femeii. Studiind cauzele \u0219i formele de manifestare a violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, Raportorul Special formuleaz\u0103 recomand\u0103ri care abordeaz\u0103 factorul cultural \u0219i religios, realiz\u00e2nd o conexiune direct\u0103 (de tip cauz\u0103-efect) \u00eentre manifest\u0103rile violente asupra femeilor \u0219i credin\u021bele\/practicile legitimate ancestral, pe filier\u0103 cutumiar\u0103. \u00cen con\u021binutul Recomand\u0103rilor cuprinse \u00een Raportul av\u00e2nd ca obiect vizita de stat a Raportorului Special \u00een Afganistan identific\u0103m urm\u0103toarele puncte de interes privind prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor : (1) \u00eencorporarea infrac\u021biunilor bazate pe agresiuni sexuale, inclusiv violul, \u00een con\u021binutul Noului Cod Penal; (2) definirea clar\u0103 \u0219i distinct\u0103 a acestor infrac\u021biuni cu scopul a se asigura un regim sanc\u021bionator la fel de sever cu cel aplicabil infrac\u021biunilor neutre din punctul de vedere al genului; (3) revizuirea \u0219i actualizarea legisla\u021biei speciale \u00een domeniul violen\u021bei \u00eempotriva femeilor; (4) modificarea cadrului legal pentru a elimina cazurile de impunitate \u00een privin\u021ba f\u0103ptuitorilor crimelor de onoare; (5) interzicerea practicilor penale degradante precum testarea virginit\u0103\u021bii \u0219i utilizarea acestora ca probatoriu \u00een instan\u021b\u0103; (6) garantarea tragerii la r\u0103spundere \u00een cazuri de auto-imolare.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a><\/p><p>Situa\u021bia femeilor \u0219i fetelor din Afganistan este dovada fragilit\u0103\u021bii climatului de protec\u021bie a drepturilor omului constituit la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, fiind evident c\u0103 standardele \u0219i garan\u021biile elaborate \u00een scopul prevenirii violen\u021bei trebuie s\u0103 fie dublate de puternice ac\u021biuni de promovare a drepturilor femeilor av\u00e2nd voca\u021bia de a modifica tiparele mentale \u0219i comportamentale care continu\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 femeile \u00eentr-o postur\u0103 de inferioritate \u2013at\u00e2t din perspectiv\u0103 social\u0103 c\u00e2t \u0219i din perspectiv\u0103 moral\u0103.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Situa\u021bia na\u021bional\u0103: analize juridice \u0219i corela\u021bii sociale<\/strong><\/p><p>La nivel na\u021bional, de\u0219i subzist\u0103 barierele culturale, cadrul normativ a integrat direc\u021biile de ac\u021biune proiectate de comunitatea interna\u021bional\u0103. Ratificarea Conven\u021biei de la Istanbul<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0de c\u0103tre statul rom\u00e2n a creat conjunctura legislativ\u0103 favorabil\u0103 pentru perfectarea legii-cadru \u00een materia violen\u021bei pe direc\u021bia identific\u0103rii de instrumente utile (formale \u0219i substan\u021biale) de lupt\u0103 \u00eempotriva tuturor formelor de agresiune \u00eentemeiate pe criterii de gen.<\/p><p><em>Legea nr. 174\/2018<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0a r\u0103spuns nevoii de a institui o abordare multi-fa\u021betat\u0103 a fenomenului violen\u021bei de gen, prin luarea \u00een considerare a nevoilor reale a victimei \u0219i prin avansarea de solu\u021bii pertinente pentru consilierea \u0219i reabilitarea social\u0103 a f\u0103ptuitorului. Evident, reglementarea acord\u0103 preeminen\u021b\u0103 nevoilor victimei \u2013 acestea fiind supuse unei analize complexe- \u00eens\u0103 sanc\u021biunile impuse nu se rezum\u0103 la aplicarea unor m\u0103suri punitive \u00een rela\u021bia cu agresorul ci men\u021binerea echilibrului social prin\u00a0 dezamorsarea st\u0103rii conflictuale dintre victim\u0103 \u0219i f\u0103ptuitor \u0219i, eventual, realizarea concilierii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a><\/p><p>Clarificarea cadrului conceptual adiacent tipologiilor de manifest\u0103ri violente, precizarea\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>\u00een con\u021binutul reglement\u0103rilor c\u0103\u00a0\u00a0<em>\u00een nicio form\u0103 \u015fi \u00een nicio \u00eemprejurare, obiceiul, cultura, religia, tradi\u0163ia \u015fi onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violen\u0163\u0103 definite \u00een prezenta lege\u00a0<\/em>precum \u0219i reglementarea detaliat\u0103 a procedurii av\u00e2nd ca obiect ob\u021binerea ordinului provizoriu de protec\u021bie sunt m\u0103suri introduse prin Legea nr. 174 care demonstreaz\u0103 caracterul actual \u0219i necesar al men\u021binerii unei dinamici evolutive \u00een materia reglement\u0103rilor specializate \u00een fenomenul violen\u021bei.<\/p><p>De apari\u021bie relativ recent\u0103,\u00a0<em>Legea nr. 106\/2020<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0amendeaz\u0103 aceea\u0219i lege-cadru privind violen\u021ba domestic\u0103 av\u00e2nd ca obiect de reglementare spa\u021biul virtual \u0219i forma specific\u0103 a violen\u021bei cibernetice. Aceast\u0103 tipologie produce implica\u021bii extinse asupra domeniul drepturilor omului, produc\u00e2nd efecte asupra dreptului la integritate fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 c\u00e2t \u0219i asupra demnit\u0103\u021bii, imaginii \u0219i prestigiului victimei. Formele de violen\u021b\u0103 produse \u00een mediul online prezint\u0103 anumite particularit\u0103\u021bi care genereaz\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een privin\u021ba tragerii la r\u0103spundere juridic\u0103 a f\u0103ptuitorului : identitatea agresorului poate fi disimulat\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103, victima este mai expus\u0103 pentru c\u0103 nu poate stabili cu exactitate sursa agresiunii\/identitatea agresorului, diversitatea formelor de manifestare a violen\u021bei cibernetice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>. De asemenea, diversitatea \u0219i caracteristicile mijloacelor de comunicarea \u00een mediul virtual pot produce consecin\u021ba men\u021binerii, \u00een memoria online, a actelor de violen\u021b\u0103 (def\u0103imare, calomnie, insult\u0103) la care a fost supus\u0103 victima. Deci, putem afirma c\u0103 efectele actelor de violen\u021b\u0103 cibernetic\u0103 au o sfer\u0103 de ac\u021biune extins\u0103 \u00een timp \u0219i, \u00een mod corelativ, pot afecta pe termen lung planul intrapsihic al victimei.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a><\/p><p><em>Legea nr. 146\/2021 privind monitorizarea electronic\u0103 \u00een cadrul unor proceduri judiciare \u0219i execu\u021bional penale\u00a0<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0compline\u0219te cadrul reglement\u0103rilor na\u021bionale \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, oper\u00e2nd modific\u0103ri la nivelul procedurii utilizate pentru monitorizarea f\u0103ptuitorului actelor de agresiune \u0219i cre\u0219terea nivelului de securitate fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 a victimei. M\u0103sura instituirii unui dispozitiv electronic de supraveghere a agresorului este complementar\u0103 dispunerii ordinului de protec\u021bie \u0219i\/sau ordinului provizoriu de protec\u021bie. Este demn de notat c\u0103, \u00een corela\u021bie cu obligativitatea agresorului de a purta dispozitivul electronic de supraveghere dac\u0103 este restric\u021bionat\u0103 apropierea fizic\u0103 dintre agresor \u0219i victim\u0103 (interdic\u021bia referitoare la interac\u021biunea cu victima se poate extinde inclusiv asupra membrilor de familie ai victimei) exist\u0103 dreptul persoanelor protejate de a-\u0219i exprima consim\u021b\u0103m\u00e2ntul de a purta un sistem electronic de supraveghere care s\u0103 permit\u0103 verificarea respect\u0103rii obliga\u021biei agresorului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn28\" name=\"_ftnref28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a><\/p><p>Analiza principalelor elemente juridice \u00eenscrise \u00een sfera de cuprindere a cadrului normativ na\u021bional \u00een materia violen\u021bei \u00eempotriva femeilor nu este suficient\u0103 \u0219i \u00a0nu impune, \u00een mod imuabil, garantarea drepturilor femeilor. Se instituie o premis\u0103 a armoniz\u0103rii sediului materiei cu direc\u021biile de ac\u021biune elaborate la nivel interna\u021bional \u0219i regional \u00eens\u0103 acest fapt implic\u0103, \u00een subsidiar, caracterul failibil al normelor juridice \u00een m\u0103sura \u00een care acestea intr\u0103 \u00een coliziune cu factorul cultural sau religios.<\/p><p>De\u0219i legiuitorul a acordat o aten\u021bie deosebit\u0103 reglement\u0103rii mijloacelor de ac\u021biune privind combaterea \u0219i prevenirea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, abordarea violen\u021bei r\u0103m\u00e2ne, \u00een esen\u021b\u0103, un aspect care trebuie analizat prin lentila tiparelor mentale \u0219i comportamentale ale indivizilor. Modelarea acestora din urm\u0103 poate genera eficientizarea cadrului normativ, conduc\u00e2nd la schimb\u0103ri de substan\u021b\u0103. Aceasta implic\u0103, a\u0219adar, \u0219i politici educa\u021bionale coerente \u0219i eficiente\u00a0 \u00een spiritul respectului fa\u021b\u0103 de aproape \u0219i fa\u021b\u0103 normele sociale, \u00een general.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr.Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Conform,\u00a0\u00a0<em>https:\/\/smartliving.ro\/violenta-in-familie-ghid-pentru-victime-efecte-asupra-copiilor-unde-ceri-ajutor\/<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Rezolu%C8%9Bia_Adun%C4%83rii_Generale_a_ONU_54\/134&amp;action=edit&amp;redlink=1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Rezolu\u021bia Adun\u0103rii Generale a ONU 54\/134<\/a><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0 Cu titlu de exemplu, la nivel na\u021bional, pandemia COVID-19 \u0219i supraexploatarea cadrului online au determinat ca violen\u021ba cibernetic\u0103 s\u0103 reprezinte o realitate recunoscut\u0103 la nivel normativ prin reglement\u0103rile Legii nr. 106\/2020 privind modificarea \u015fi completarea Legii nr. 217\/2003\u00a0pentru prevenirea \u015fi combaterea violen\u0163ei domestice, publicat\u0103 Monitorul Oficial nr. 588 din 6 iulie 2020<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Perioada celor 16 zile de activism \u00eempotriva violen\u021bei este stabilit\u0103 la nivelul Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite \u00een intervalul 25 noiembrie (dat\u0103 la care comunitatea interna\u021bional\u0103 celebreaz\u0103 Ziua Interna\u021bional\u0103 privind Eliminarea Violen\u021bei \u00eempotriva Femeilor) \u0219i 10 decembrie (data care marcheaz\u0103 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Drepturilor Omului).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Conform \u201cOrange the World: END VIOLENCE AGAINST WOMEN NOW!\u201d United Nations Secretary-General\u2019s Campaign UNiTE by 2030 to End Violence against Women, 16 Days of Activism against Gender-Based Violence Against Women &amp; Girls, 25 November \u2013 10 December 2021, Concept Note for engagement, p. 2.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Conform \u201cOrange the World: END VIOLENCE AGAINST WOMEN NOW!\u201d United Nations Secretary-General\u2019s Campaign UNiTE by 2030 to End Violence against Women, 16 Days of Activism against Gender-Based Violence Against Women &amp; Girls, 25 November \u2013 10 December 2021, Concept Note for engagement, p. 5<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Human Rights Council Forty-seventh session, 21 June\u20139 July 2021,Agenda item 3, Promotion and protection of all human rights, civil, political, economic, social and cultural rights, including the right to development A framework for legislation on rape (model rape law) Report of the Special Rapporteur on violence against women, its causes and consequences, p. 3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Prin expresia\u00a0<em>construct meta-juridic\u00a0<\/em>desemn\u0103m un ansamblu de idei\/principii juridice cu rol \u00een orientarea \u0219i transformarea legisla\u021biei statelor na\u021biune \u00een materia reglement\u0103rii violului.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Human Rights Council Forty-seventh session, 21 June\u20139 July 2021,Agenda item 3, Promotion and protection of all human rights, civil, political, economic, social and cultural rights, including the right to development A framework for legislation on rape (model rape law) Report of the Special Rapporteur on violence against women, its causes and consequences, p. 3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Re\u021binem c\u0103 \u00een legisla\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 nu exist\u0103 infrac\u021biunea de\u00a0<em>femicid\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>feminicid.\u00a0<\/em>Codul Penal al Rom\u00e2niei (Legea nr. 286\/2009, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009) reglementeaz\u0103 omorul (art. 188) f\u0103r\u0103 a integra perspectiva de gen.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Seventy-sixth session, Item 28 (a) of the preliminary list*, Advancement of women, Violence against women, its causes and consequences, Note by the Secretary-General, Report of the Special Rapporteur on violence against women, its causes and consequences, Taking stock of the femicide watch initiative.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Seventy-sixth session, Item 28 (a) of the preliminary list*, Advancement of women, Violence against women, its causes and consequences, Note by the Secretary-General, Report of the Special Rapporteur on violence against women, its causes and consequences, Taking stock of the femicide watch initiative, p. 21.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Rezolu\u021bia Parlamentului European privind situa\u021bia din Afganistan, adoptat\u0103 la data de 16 septembrie 2021 de Parlamentul European; textul Rezolu\u021biei este disponibil prin accesarea linkului:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.europarl.europa.eu\/doceo\/document\/TA-9-2021-0393_FR.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.europarl.europa.eu\/doceo\/document\/TA-9-2021-0393_FR.html<\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat la data de 21 noiembrie 2021, ora 17:00 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0A se vedea paragraful H din Rezolu\u021bia Parlamentului European privind situa\u021bia din Afganistan.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Paragrafele 14-15 din Rezolu\u021bia Parlamentului European privind situa\u021bia din Afganistan.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0A New Chapter in Afghanistan: Ensuring International Cooperation in Support of Afghan Women &amp; Girls On the sidelines of the 2021 United Nations Security Council Open Debate on Women, Peace and Security, Co-hosted by the Permanent Missions of the United Kingdom, the State of Qatar, and Canada to the United Nations, UN Women and the Georgetown Institute for Women, Peace and Security.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0A se vedea informa\u021biile expuse pe site-ul :<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/s3-eu-west-1.amazonaws.com\/upload.teamup.com\/908040\/9VeTGjKQmK6FyuSfgdXw_Final-20Concept-20Note--20Ensuring-20International-20Cooperation-20in-20Support-20of-20Afghan-20Women-20and-20Girls.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/s3-eu-west-1.amazonaws.com\/upload.teamup.com\/908040\/9VeTGjKQmK6FyuSfgdXw_Final-20Concept-20Note\u201320Ensuring-20International-20Cooperation-20in-20Support-20of-20Afghan-20Women-20and-20Girls.pdf<\/a><em>\u00a0,\u00a0<\/em>accesat la data de 21 noiembrie 2021, ora 17:32 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Human Rights Council, Twenty-ninth session Agenda item 3 Promotion and protection of all human rights, civil, political, economic, social and cultural rights, including the right to development Report of the Special Rapporteur on violence against women, its causes and consequences, Rashida Manjoo, pp. 18-19.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Prin Legea nr. 30\/2016 publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei nr. 224 din 2016.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Legea nr. 174\/2018 pentru prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00een familie, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 618 din 18 iulie 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Conform celor precizate \u00een Expunerea de motive a Legii nr. 174\/2018, disponibil\u0103 la adresa\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2018\/200\/30\/3\/em291.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2018\/200\/30\/3\/em291.pdf<\/a><em>,\u00a0<\/em>accesat\u0103 la data de 21 noiembrie 2021, ora 19:00 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Legea nr. 106 din 3 iulie 2020 privind modificarea \u015fi completarea Legii nr. 217\/2003\u00a0pentru prevenirea \u015fi combaterea violen\u0163ei domestice, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 588 din 6 iulie 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Conform\u00a0prevederilor\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/219299\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">articolului \u00a04 alineatul (1), litera h)<\/a>\u00a0din\u00a0<a href=\"http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocumentAfis\/219299\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Legea nr. 217\/2003<\/a>\u00a0pentru prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei domestice, introdus\u0103 prin \u00a0Legea nr. 106\/2020, constituie\u00a0<em>violen\u021b\u0103 cibernetic\u0103<\/em>\u00a0h\u0103r\u0163uire online, mesaje online instigatoare la ur\u0103 pe baz\u0103 de gen, urm\u0103rire online, amenin\u0163\u0103ri online, publicarea nonconsensual\u0103 de informa\u0163ii \u015fi con\u0163inut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunica\u0163iilor \u015fi datelor private \u015fi orice alt\u0103 form\u0103 de utilizare abuziv\u0103 a tehnologiei informa\u0163iei \u015fi a comunica\u0163iilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunica\u0163iile sau se pot conecta la internet \u015fi pot transmite \u015fi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ru\u015fine, umili, speria, amenin\u0163a, reduce la t\u0103cere victima.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta Expunerea de motive a Legii nr. 106\/2020 disponibil\u0103 la adresa\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2020\/000\/60\/2\/em72.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2020\/000\/60\/2\/em72.pdf<\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat\u0103 la data de 21 noiembrie 2021, ora 20:10 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0Privind monitorizarea electronic\u0103 \u00een cadrul unor proceduri judiciare \u0219i execu\u021bionale penale, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 515 din 18 mai 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref28\" name=\"_ftn28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea Expunerea de motive la Legea nr. 146\/2021, disponibil\u0103 la adresa :\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2020\/100\/20\/9\/em180.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.cdep.ro\/proiecte\/2020\/100\/20\/9\/em180.pdf<\/a>, accesat\u0103 la data de 21 noiembrie 2021, ora 21:14 p.m.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20428\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"28\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20428\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Declara\u021bia Universal\u0103 A Drepturilor Omului \u2013 Cadrul Filosofico-Juridic De Continu\u0103 Actualitate Al Promov\u0103rii Drepturilor Omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20428\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"28\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20428\"><p>Data de 10 decembrie 1948 exprim\u0103 elementul temporal-simbol \u00een afirmarea \u0219i devenirea drepturilor omului ca\u00a0<em>model al moralit\u0103\u021bii universale<\/em>\u00a0dat fiind faptul c\u0103, la acea dat\u0103, a fost adoptat\u0103 Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului<em>.\u00a0<\/em>Av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba importan\u021bei acestui document, comunitatea interna\u021bional\u0103 a stabilit s\u0103 celebreze ziua de 10 decembrie ca fiind<em>\u00a0Ziua interna\u021bional\u0103 a drepturilor omului<\/em>, reamintind elementele comune ale umanit\u0103\u021bii (demnitatea, toleran\u021ba, solidaritatea) \u0219i importan\u021ba lor pentru construc\u021bia ac\u021biunilor viitoare comune \u00een materia drepturilor omului.<\/p><p>\u00cen anul acesta, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite avanseaz\u0103 tema egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii ca nucleu al ac\u021biunilor \u00eentreprinse \u00een domeniul drepturilor omului, subliniind actualitatea dispozi\u021biilor cuprinse \u00een articolul 1 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului prin raportare la urm\u0103toarele materii: reducerea s\u0103r\u0103ciei, dep\u0103\u0219irea inegalit\u0103\u021bilor \u00een distribu\u021bia vaccinurilor, eviden\u021bierea \u00a0necesit\u0103\u021bii prevenirii conflictelor \u0219i construirii rezilien\u021bei sociale prin egalitate, incluziune \u0219i respectul pentru drepturile omului, aplicarea justi\u021biei climatice \u0219i \u00eemplinirea obiectivelor dezvolt\u0103rii durabile prev\u0103zute de Agenda 2030<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>.<\/p><p>Reflect\u00e2nd asupra drepturilor omului \u0219i a modului \u00een care aceste sunt ilustrate \u00een Declara\u021bia Universal\u0103, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite propune un nou model de ac\u021biune conjugat\u0103 bazat pe\u00a0<em>reformularea contractului social ini\u021bial prin dezvoltarea abord\u0103rii bazate pe drepturile omului.\u00a0<\/em>Implementarea drepturilor omului \u00een spiritul Declara\u021biei dep\u0103\u0219e\u0219te nivelul retoricii \u0219i devine un etalon de rescriere a contractului social \u00een acord cu valorile umaniste. Este cert c\u0103, actualmente, Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului nu are voca\u021bia singular\u0103 stabilit\u0103 la data adopt\u0103rii sale \u2013 de a ini\u021bia comunitatea uman\u0103 \u00een respectarea drepturilor omului ci Declara\u021bia se prezint\u0103 ca un mijloc de modelare a teoriei clasice a contractului social care are ca scop consolidarea protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului.<\/p><p>***<\/p><p><strong>Germenii moralit\u0103\u021bii; Parametrii filosofici<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><p>Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului constituie un referen\u021bial prodigios care a modelat deopotriv\u0103\u00a0<em>destinul\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>con\u0219tiin\u021ba umanit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>\u00eentr-o form\u0103 singular\u0103. Elaborat\u0103 pe fondul unor tensiuni socio-politice presante (concilierea na\u021biunilor ca urmare a finaliz\u0103rii celei de-a doua conflagra\u021bii mondiale, schimbarea paradigmei de ac\u021biune a oficialit\u0103\u021bilor de la specificul statal la particularit\u0103\u021bile individuale, surmontarea diviziunii care devenea din ce \u00een ce mai pregnant\u0103 \u00eentre statele occidentale \u0219i cele apar\u021bin\u00e2nd blocului estic) , Declara\u021bia instituie at\u00e2t un crez moral c\u00e2t \u0219i standarde juridice cu profunde implica\u021bii filosofice, r\u0103spunz\u00e2nd astfel cerin\u021belor sociale de la epoca adopt\u0103rii sale. Caracterul s\u0103u\u00a0<em>universal<\/em>\u00a0trebuie s\u0103 fie \u00een\u021beles \u00een acord cu\u00a0<em>voca\u021bia acordat\u0103 aplic\u0103rii con\u021binutului s\u0103u (fiind achiesat c\u0103 drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile din Declara\u021bie au aplicabilitate general\u0103)\u00a0<\/em>dar \u0219i \u00een rela\u021bie cu\u00a0<em>subiectele destinatare ale mesajului cuprins \u00een articolele sale (Declara\u021bia prive\u0219te, \u00een mod indistinct, categoriile\u00a0 vulnerabile c\u00e2t \u0219i autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, individul-\u00een singularitatea sa existen\u021bial\u0103 precum \u0219i grupurile, comunit\u0103\u021bile sau popoarele, statele membre ale comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale).\u00a0<\/em>\u00cen realizarea prevederilor Declara\u021biei, caracterul universal alc\u0103tuie\u0219te natura esen\u021bial\u0103, intrinsec\u0103 a regimului de protec\u021bie instituit \u00een favoarea drepturilor omului \u0219i nu un exerci\u021biu precar cu tendin\u021be ideologice expansioniste.<\/p><p>\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, aspectul universal al Declara\u021biei depinde \u00een mod direct de\u00a0<em>obiectul\u00a0<\/em>reglement\u0103rii \u0219i de\u00a0<em>abordarea\u00a0<\/em>acestuia. Obiectul reglement\u0103rii nu este asumat \u00eentr-un mod reduc\u021bionist de redactorii Declara\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>, ci, dup\u0103 cum rezult\u0103 din partea preambular\u0103 a documentului mesajul umanist al Declara\u021biei implic\u0103 mai mult dec\u00e2t aten\u021bionarea comunit\u0103\u021bii \u00een sensul respect\u0103rii drepturilor omului:\u00a0<em>Adunarea Generala proclam\u0103 prezenta Declara\u0163ie Universal\u0103 A Drepturilor Omului, ca ideal comun spre care trebuie s\u0103 tind\u0103 toate popoarele \u015fi toate na\u0163iunile.\u00a0<\/em>Deci, caracterul universal impune, la r\u00e2ndul s\u0103u,\u00a0<em>metamorfozarea con\u0219tiin\u021bei \u0219i fiin\u021bei\u00a0<\/em>\u00een direc\u021bia con\u0219tientiz\u0103rii \u0219i interioriz\u0103rii binelui comun.<\/p><p>Imuabilitatea este inerent\u0103 universalit\u0103\u021bii Declara\u021biei. Calitatea acesteia de a fi mereu actual\u0103, flexibil\u0103 \u0219i umanist\u0103\u00a0 deriv\u0103 dintr-un amonte al recunoa\u0219terii formale a conceptului\u00a0<em>drepturile omului.\u00a0<\/em>\u00cen mod clasic<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>, doctrina admite \u00een con\u021binutul Declara\u021biei o structur\u0103 dual\u0103, bazat\u0103 pe criteriul celor dou\u0103 genera\u021bii de drepturi astfel \u00eenc\u00e2t prima parte abordeaz\u0103 drepturi civile \u0219i politice iar cea de-a doua drepturi economice, sociale \u0219i culturale. F\u0103r\u0103 a contesta viziunea clasic\u0103 asupra drepturilor prev\u0103zute de Declara\u021bie, imuabilitatea con\u021binutului acesteia deschide oportunitatea dezvolt\u0103rii unor unghiuri interpretative multiple. Astfel, dac\u0103 accept\u0103m premisa Declara\u021biei de a fi un instrument destinat persoanei umane atunci, o variant\u0103 de conceptualizare a categoriilor de drepturi circumscrise Declara\u021biei o constituie\u00a0<em>natura dual\u0103 a fiin\u021bei umane.\u00a0<\/em>Conjug\u00e2nd \u00eentr-o entitate singular\u0103\u00a0<em>dimensiunea material\u0103\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>forul spiritualit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>omul \u00eensu\u0219i este o\u00a0<em>dialectic\u0103 aplicat\u0103 la or\u00e2nduirea social\u0103 \u00a0<\/em>iar drepturile sale pot urma acestei scind\u0103ri. Conform acestei logici, drepturile consacrate de Declara\u021bie pot fi corespondente\u00a0<em>nevoilor materiale ale individului<\/em>\u00a0(dreptul de a nu fi supus sclaviei, servitu\u021bii, torturii, dreptul la personalitate juridic\u0103, dreptul la audiere echitabil\u0103, dreptul de a nu fi arestat, de\u021binut, exilat \u00een mod arbitrar, dreptul de a nu fi suspus la imixtiuni arbitrare \u00een via\u021ba sa personal\u0103, dreptul de a circula \u00een mod liber, dreptul la \u00eencheierea unei c\u0103s\u0103torii, dreptul la proprietate, dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale \u021b\u0103rii sale, dreptul la securitate social\u0103, dreptul la munc\u0103 etc.) sau\u00a0<em>nevoilor sale spirituale\u00a0<\/em>(libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103, religie, libertatea de opinie \u0219i de exprimare, dreptul la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, dreptul de a lua parte \u00een mod liber la via\u021ba cultural\u0103 a societ\u0103\u021bii etc.)<\/p><p>Caracterul universal \u0219i corolarul s\u0103u- imuabilitatea- transpar inclusiv din modelul\u00a0<em>drepturi \u0219i obliga\u021bii\u00a0<\/em>stabilit de Declara\u021bie. Aceasta din urm\u0103 proclam\u0103\u00a0<em>drepturi\u00a0<\/em>pentru individ care, \u00een mod sinergic, descriu un standard de urmat pentru \u00eentreaga comunitate uman\u0103, f\u0103r\u0103 a indica \u00een mod explicit partea c\u0103reia \u00eei revine\u00a0<em>obligativitatea monitoriz\u0103rii implement\u0103rii acestor drepturi.\u00a0<\/em>Dup\u0103 cum afirma Karel Vasak \u00een lucrarea sa\u00a0<em>sistemul ONU este, dintr-un punct de vedere, bazat pe un paradox. Un grup de organiza\u021bii, alc\u0103tuit \u00een mod exclusiv din state, \u00ee\u0219i asum\u0103 printre sarcinile sale, protec\u021bia drepturilor omului \u00een rela\u021bia cu guvernele acelora\u0219i state<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[4]<\/sup><\/a><\/p><p>Medit\u00e2nd asupra laturii pasive a modelului moral-juridic avansat de Declara\u021bie, \u00een literatura de specialitate s-a subliniat c\u0103, dat fiind caracterul universal al drepturilor garantate, obliga\u021biile corelative vor fi \u00eenzestrate cu acela\u0219i caracter universal.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0\u00cen consecin\u021b\u0103, responsabilitatea pentru asigurarea respect\u0103rii \u0219i punerii \u00een aplicare a drepturilor omului este un demers complex care incumb\u0103 at\u00e2t individului (\u00een paralel con\u0219tiin\u021bei c\u0103 este titular de drepturi trebuie s\u0103 fie dezvoltat\u0103 \u0219i asumarea de obliga\u021bii), comunit\u0103\u021bii extinse c\u00e2t \u0219i statelor. Articolul 29 din Declara\u021bie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0plaseaz\u0103 \u00een context corela\u021bia\u00a0<em>drepturi\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>obliga\u021bii<\/em>, eviden\u021biind, \u00een plan juridic, interdependen\u021ba dintre drepturi iar \u00een plan social, interdependen\u021ba dintre individ \u0219i comunitate. Astfel, este exprimat\u0103 teza conform c\u0103ruia individul nu \u00ee\u0219i poate afla \u00eemplinirea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor sale dec\u00e2t \u00een cadrul social \u0219i, totodat\u0103, \u00een interac\u021biunea om-comunitate, drepturile individuale pot fi supuse unor limit\u0103ri \u00een m\u0103sura \u00een care acestea sunt necesare comunit\u0103\u021bii umane, sub rezerva nealter\u0103rii substan\u021bei drepturilor.<\/p><p>Universalitatea \u0219i imuabilitatea con\u021binutului Declara\u021biei sunt fundamentate pe cristalizarea unei\u00a0<em>morale umaniste eterne\u00a0<\/em>care decurge din pozi\u021bionarea \u00een aceea\u0219i logic\u0103 juridic\u0103, a dou\u0103 elemente : \u201ddrepturile\u201d \u0219i \u201dindividul uman\u201d. Dincolo de a exprima exigen\u021be juridice, Declara\u021bia ofer\u0103 form\u0103 unui crez al Fiin\u021bei umane \u0219i al moralit\u0103\u021bii sale intrinseci care se valideaz\u0103 \u00een practica social\u0103 pentru c\u0103 \u00eenl\u0103untrul s\u0103u conciliaz\u0103 teze religioase, culturale, politice diverse, a\u0219ez\u00e2ndu-le sub lentila unit\u0103\u021bii. \u00cen aceste condi\u021bii, Declara\u021bia nu este eminamente un act politico-moral-juridic ci reprezint\u0103\u00a0<em>instrumentul care exprim\u0103, \u00eentr-o formul\u0103 juridic\u0103 comprehensiv\u0103, ideea c\u0103 to\u021bi oamenii sunt uni\u021bi prin experien\u021ba uman\u0103 comun\u0103; pe cale de consecin\u021b\u0103, \u00een format politico-juridic, experien\u021ba uman\u0103 comun\u0103 este explicitat\u0103 prin \u201ddrepturile omului\u201d.<\/em><\/p><p>Aceast\u0103 certitudine mundan\u0103 na\u0219te tensiuni filosofice: preocupa\u021bi de natura\u00a0<em>moral\u0103\u00a0<\/em>a drepturilor omului, filosofii au adoptat atitudini defini\u021bionale diferite, fiecare dintre acestea l\u0103s\u00e2nd la stadiul de tentativ\u0103 identificarea substan\u021bei drepturilor omului: (1) drepturile omului sunt auto-prescriptive astfel \u00eenc\u00e2t orice defini\u021bie este vid\u0103 de semnifica\u021bie; (2) drepturile omului trebuie s\u0103 fie rela\u021bionate cu scopul urm\u0103rit \u0219i consecin\u021bele produse; (3) drepturile omului trebuie s\u0103 fie \u00eendreptate c\u0103tre o finalitate nobil\u0103 care s\u0103 serveasc\u0103 natura fiin\u021bei umane.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0 \u00cen replic\u0103, doctrinarii din domeniul drepturilor omului au revenit asupra modelului\u00a0<em>drepturi-obliga\u021bii\u00a0<\/em>avansat cu titlu de prototip \u00een demonstrarea caracterului universal \u0219i imuabil al Declara\u021biei \u0219i au concedat asupra ata\u0219\u0103rii calit\u0103\u021bii de\u00a0<em>jus cogens\u00a0<\/em>elementului referitor la\u00a0<em>drepturi,\u00a0<\/em>respectiv asupra ata\u0219\u0103rii calit\u0103\u021bii\u00a0<em>erga omnes\u00a0<\/em>elementului privitor la\u00a0<em>obliga\u021bii.\u00a0<\/em>Acest amendament a contribuit la asigurarea stabilit\u0103\u021bii structurii juridice \u0219i fundamentelor filosofice corespunz\u0103toare Declara\u021biei, f\u0103r\u0103 a o plasa pe aceasta \u00eentr-o stare de intransigen\u021b\u0103 monolitic\u0103. Pe cale de consecin\u021b\u0103, \u00een literatura de specialitate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Declara\u021biei i\u00a0 s-a atribuit calitatea de\u00a0<em>instrument viu<\/em>, care \u021bine cont de evolu\u021biile sociale \u0219i le integreaz\u0103 pentru a r\u0103spunde nevoilor actuale ale omenirii. Este clar c\u0103 natura uman\u0103 este supus\u0103 dinamismului, recept\u00e2nd cursul evolu\u021bionar al civiliza\u021biei umane.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Transla\u021bii juridice ale crezului umanist<\/strong><\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p>Complexitatea Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului este \u00een leg\u0103tur\u0103 intrinsec\u0103 cu o pledoarie pentru dubla sa natur\u0103: filosofic\u0103 \u0219i juridic\u0103. Natura filosofic\u0103 construie\u0219te nucleul dur al Declara\u021biei dat fiind faptul c\u0103, \u00een absen\u021ba fundamentelor filosofice, aceasta \u0219i-ar nega \u00een mod unilateral caracterul\u00a0<em>suis generis.\u00a0<\/em>Natura juridic\u0103 a Declara\u021biei se identific\u0103 cu partea aplicativ\u0103 a acesteia, sus\u021bin\u00e2nd realizarea preceptelor filosofice care transpare din \u00eentregul s\u0103u con\u021binut. Evident, analiza juridic\u0103 a Declara\u021biei incumb\u0103 fiec\u0103ruia dintre cele 30 de articole cuprinse \u00een con\u021binutul s\u0103u \u00eens\u0103\u00a0<em>transferul de la ideaticul filosofic expus \u00een partea preambular\u0103 la normele juridice propriu-zise\u00a0<\/em>este realizat prin intermediul articolului 1 conform c\u0103ruia :\u00a0<em>Toate fiin\u0163ele umane se nasc libere \u015fi egale \u00een demnitate \u015fi \u00een drepturi.\u00a0<\/em><em>Ele sunt \u00eenzestrate cu ra\u0163iune \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 se comporte unele fa\u0163\u0103 de altele \u00een spiritul fraternit\u0103\u0163ii.\u00a0<\/em>Relevan\u021ba acestui text este remarcabil\u0103 din (cel pu\u021bin!) dou\u0103 puncte de vedere: (1) libertatea, egalitatea, demnitatea, fraternitatea reitereaz\u0103 sorgintea filosofico-moral\u0103 a Declara\u021biei, fiind recunoscute drept valori-pilon ale sistemului onusian de protec\u021bie a drepturilor omului; (2) aceste valori de caracter trans-juridic sunt reflectate de fiecare drept \u0219i libertate prev\u0103zute \u00een Declara\u021bie, asigur\u00e2ndu-le acestora at\u00e2t fundamentul c\u00e2t \u0219i exigen\u021ba de exercitare. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, este clar c\u0103 fiecare drept \u0219i libertate enun\u021bate de Declara\u021bie trebuie s\u0103 fie exercitat(\u0103) \u00een mod egal \u0219i nediscriminatoriu, cu respect pentru libertatea \u0219i demnitatea uman\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u, fiecare dintre valorile fundamentale men\u021bionate anterior (demnitatea, libertatea, egalitatea, solidaritatea) transcend variate fa\u021bete ale existen\u021bei umane \u00een societate : (1)\u00a0<em>demnitatea uman\u0103<\/em>\u00a0plaseaz\u0103 \u00een centru discu\u021biei aspecte diverse, de la interzicerea torturii, la interzicerea modific\u0103rii genomului uman, ating\u00e2nd inclusiv probleme legate de protejarea reputa\u021biei \u0219i a dreptului la imagine al persoanelor; (2)\u00a0<em>libertatea<\/em>\u00a0este relativ\u0103 at\u00e2t planului fizic (ne referim la accep\u021biunea clasic\u0103 a\u00a0 interzicerii sclaviei \u0219i a muncii for\u021bate, libertatea de circula\u021bie etc.) c\u00e2t \u0219i planului cognitiv (pe aceste coordonate fiind descrise libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie, libertatea de opinie, informare \u0219i exprimare \u0219.a.); (3)\u00a0<em>egalitatea\u00a0<\/em>este subsumat\u0103 demnit\u0103\u021bii \u0219i libert\u0103\u021bii constituind premisa accept\u0103rii \u0219i integr\u0103rii diversit\u0103\u021bii umane (\u00een acest caz, manifest\u0103rile sunt complexe: egalitatea \u00eentre sexe\/genuri, egalitate prin protec\u021bie garantat\u0103 grupurilor vulnerabile, egalitate \u00een fa\u021ba legii \u0219i a autorit\u0103\u021bilor publice etc.); (4)\u00a0<em>solidaritatea\u00a0<\/em>este vectorul filosofico-juridic prin intermediul c\u0103ruia\u00a0<em>identitatea cultural\u0103 a popoarelor fuzioneaz\u0103 sub auspiciile umanit\u0103\u021bii cuprinz\u0103toare<\/em>, dezvolt\u00e2ndu-se con\u0219tiin\u021ba apartenen\u021bei la familia uman\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului \u0219i-a arogat o\u00a0<em>identitate juridic\u0103<\/em>\u00a0conform\u0103 caracterului s\u0103u complex \u0219i naturii sale duale, filosofico-pozitivist\u0103. De\u0219i con\u021binutul Declara\u021biei nu consacr\u0103 \u00een favoarea dispozi\u021biilor sale mecanisme de monitorizare \u0219i control corespunz\u0103toare aceasta nu echivaleaz\u0103 cu lipsa oric\u0103ror aplica\u021bii juridice. Constat\u00e2nd caracterul non-constr\u00e2ng\u0103tor al Declara\u021biei, comunitatea interna\u021bional\u0103 a sistematizat aspectele evocate de Declara\u021bie (recunosc\u00e2nd diviziunea drepturi de prim\u0103 genera\u021bie \u0219i drepturi de a doua genera\u021bie) \u00een cele dou\u0103 Pacte Interna\u021bionale astfel \u00eenc\u00e2t\u00a0<em>Pactul Interna\u021bional privind Drepturile Civile \u0219i Politice<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0este \u00a0instrumentul care acord\u0103 for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie drepturilor de prim\u0103 genera\u021bie cuprinse \u00een Declara\u021bie \u00een timp ce\u00a0<em>Pactul Interna\u021bional privind Drepturile Economice, Sociale \u0219i Culturale<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0stabile\u0219te un mecanism de monitorizare aferent drepturilor economice, sociale \u0219i culturale consacrate de Declara\u021bie. Apari\u021bia celor dou\u0103 instrumente juridice specializate \u00een genera\u021biile de drepturi garantate \u00een format\u00a0<em>soft law\u00a0<\/em>de Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului se erijeaz\u0103 \u00eentr-un remediu al lipsei de aplicabilitate direct\u0103 a Declara\u021biei. Totu\u0219i, acest remediu a fost, de-a lungul timpului, sus\u021binut \u0219i de alte ini\u021biative juridice \u0219i jurispruden\u021biale achiesate de instrumentele juridice \u0219i de mecanismele juridice interna\u021bionale \u00een materia drepturilor omului: (1) Declara\u021bia este reiterat\u0103 \u00een mod expres \u00een partea preambular\u0103 a instrumentelor juridice constr\u00e2ng\u0103toare \u00eenscrise \u00een sistemul onusian<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0sau \u00een sistemul regional-european<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0de protec\u021bie a drepturilor omului; (2) Declara\u021bia reprezint\u0103 un temei legal luat \u00een considerare \u00een elaborarea solu\u021biilor juridice corespunz\u0103toare unor spe\u021be deferite instan\u021belor suprana\u021bionale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>; (3) Declara\u021bia este men\u021bionat\u0103 \u00een constitu\u021biilor statelor civilizate, fiind un standard de interpretare \u0219i aplicare a normelor legii fundamentale privitoare la materia drepturilor omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>.<\/p><p>Transla\u021bia Declara\u021biei de la principii filosofice la aplica\u021bii practice este realizabil\u0103 \u021bin\u00e2nd cont de modul \u00een care instan\u021bele na\u021bionale recepteaz\u0103 \u0219i implementeaz\u0103 prevederile Declara\u021biei dar \u0219i mijloacele de includere a prevederilor acesteia \u00een corpul dreptului interna\u021bional cutumiar. Analiz\u00e2nd dinamica aplic\u0103rii Declara\u021biei la nivelul statelor na\u021biune \u0219i la nivel interna\u021bional, literatura de specialitate a identificat urm\u0103toarele direc\u021bii de valorificare pe cale juridic\u0103 a dispozi\u021biilor Declara\u021biei Universale: (1) Declara\u021bia poate fi apreciat\u0103 ca norm\u0103 obligatorie de luat \u00een considerare de c\u0103tre instan\u021bele de judecat\u0103 \u00een momentul solu\u021bion\u0103rii spe\u021belor care le sunt deferite \u00een cazul \u00een care normele Declara\u021biei reflect\u0103 dreptul interna\u021bional cutumiar prin raportare la un sistem \u00een care cutuma interna\u021bional\u0103 are aplicabilitate direct\u0103; (2) Declara\u021bia poate constitui un instrument de interpretare a normelor de drept intern care comport\u0103 inciden\u021b\u0103 asupra domeniului drepturilor omului; (3) Declara\u021bia poate opera ca un instrument de ghidare \u0219i orientare a activit\u0103\u021bii instan\u021belor de judecat\u0103 dac\u0103 acestea sunt chemate s\u0103 interpreteze compatibilitatea dintre normele interne \u0219i cele interna\u021bionale aplicabile \u00een domeniul drepturilor omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a><\/p><p>\u00censcrierea Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului \u00een con\u021binutul dreptului cutumiar interna\u021bional \u0219i aplicarea acesteia \u00een acord cu logica\u00a0<em>opinio juris sive necessitatis<\/em>\u00a0este argumentat\u0103 prin apel la contextele \u00een care a fost invocat\u0103 respectarea Declara\u021biei. \u00cen cadrul Conferin\u021bei Interna\u021bionale a Organiza\u021biilor Nonguvernamentale desf\u0103\u0219urat\u0103 cu ocazia celebr\u0103rii celei de-a dou\u0103zecea anivers\u0103ri de la adoptarea Declara\u021biei, s-a statuat c\u0103 aceasta reprezint\u0103 o surs\u0103 interpretativ\u0103 de \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 care este integrat\u0103 dreptului cutumiar interna\u021bional.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0\u00cen aceea\u0219i ordine de idei, cu prilejul organiz\u0103rii Conferin\u021bei Interna\u021bionale de la Teheran privind drepturile omului, statele participante au convenit asupra faptului c\u0103 Declara\u021bia este o surs\u0103 de obliga\u021bii pentru to\u021bi membrii comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a><\/p><p><em>La nivel na\u021bional<\/em>, instan\u021ba constitu\u021bional\u0103 a utilizat, \u00een construc\u021bia argumentelor juridice, elemente de drept prev\u0103zute de Declara\u021bia universal\u0103, baz\u00e2ndu-se \u00een acest sens at\u00e2t pe dispozi\u021biile articolului 20, alineatul 1 din Constitu\u021bie c\u00e2t \u0219i pe consensul interna\u021bional referitor la includerea Declara\u021biei \u00een sfera de cuprindere a dreptului cutumiar interna\u021bional. \u00cen consecin\u021b\u0103, a fost dezvoltat\u0103 o jurispruden\u021b\u0103 constitu\u021bional\u0103 relevant\u0103 care eviden\u021biaz\u0103 rolul Declara\u021biei \u00een interpretarea normelor constitu\u021bionale \u0219i \u00een tran\u0219area clivajelor de drept constitu\u021bional care aduc \u00een dezbatere probleme privind respectarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor omului.<\/p><p>Astfel, \u00een\u00a0<em>Decizia nr.21\/2000<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0 textele legale criticate sub aspectul neconstitu\u021bionalit\u0103\u021bii au fost examinate de Curtea Constitu\u021bional\u0103 inclusiv prin raportare la dispozi\u021biile articolelor 20 alin. (1) \u0219i 11 din Constitu\u021bie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>. \u00cen mod corespunz\u0103tor, solu\u021bia pronun\u021bat\u0103 de Curte a fost fundamentat\u0103 \u0219i pe normele cuprinse \u00een articolele 12 \u0219i 29 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, fiind analizat\u0103 garantarea vie\u021bii private \u0219i de familie a individului \u0219i \u00eengr\u0103dirile subsecvente admise \u00een rela\u021bie cu aceasta.<\/p><p>Prin\u00a0<em>Decizia nr.580\/2016<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0a fost analizat\u0103 constitu\u021bionalitatea ini\u021biativei cet\u0103\u021benilor de revizuire a articolului 48 alin. (1) din Constitu\u021bie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0din perspectiva conformit\u0103\u021bii ini\u021biativei cu prevederile articolelor 150 \u0219i 152 din Constitu\u021bie. Adiacent, decizia are \u00een vedere justific\u0103rile juridice ini\u021biatorilor referitoare la eliminarea echivocului \u00een privin\u021ba\u00a0<em>modului de constituire a familiei\u00a0<\/em>\u0219i \u00eenlocuirea termenului \u201dso\u021bi\u201d cu sintagma \u201db\u0103rbat \u0219i femeie\u201d. Ini\u021biatorii apreciaz\u0103 c\u0103 modelul reglement\u0103rii familiei stabilit de articolul 16, punctul 1 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului este \u00een acord cu cerin\u021bele istorice, morale, sociale acceptate \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 dat fiind faptul c\u0103 acesta recunoa\u0219te\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>dreptul b\u0103rbatului \u0219i femeii de a se c\u0103s\u0103tori \u0219i de a-\u0219i \u00eentemeia o familie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>.<\/p><p>Libertatea individual\u0103 a fost analizat\u0103 \u00een\u00a0<em>Decizia nr.458\/2020<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0\u00een condi\u021biile manifest\u0103rii pandemiei COVID-19 \u0219i instituirii restric\u021biilor aferente carantinei. Chestion\u00e2nd posibilitatea de prezervare a garan\u021biilor decurg\u00e2nd din libertatea individual\u0103 pe coordonatele legisla\u021biei interne, autorii excep\u021biei de neconstitu\u021bionalitate au invocat, \u00een corela\u021bie cu instituirea carantinei, urm\u0103toarele aspecte: carantina evoc\u0103, indiferent de formele \u0219i modalit\u0103\u021bile de manifestare, o m\u0103sur\u0103 restrictiv\u0103; legisla\u021bia na\u021bional\u0103 este lipsit\u0103 de mijloace adecvate care s\u0103 permit\u0103 o just\u0103 restric\u021bionare a libert\u0103\u021bii individuale ca urmare a instituirii carantinei dat fiind faptul c\u0103 nu reglementeaz\u0103\u00a0<em>procedura \u015fi condi\u0163iile instituirii m\u0103surilor restrictive de libertate, atribu\u0163iile fiec\u0103rei autorit\u0103\u0163i publice \u00een executarea m\u0103surilor, aplicarea gradual\u0103 a m\u0103surilor \u00een func\u0163ie de severitatea cazurilor \u015fi posibilitatea revizuirii judiciare a m\u0103surilor dispuse<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[25]<\/strong><\/a><\/em>. \u00cen sus\u021binerea excep\u021biei de neconstitu\u021bionalitate, autorii acesteia au invocat standardele cuprinse \u00een articolele 3 \u0219i 9 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>.<\/p><p>Dovedindu-\u0219i, \u00een anii ce trecut de la adoptarea ei, continua\u00a0 actualitate \u00een ceea ce\u00a0 prive\u0219te proclamarea la nivel global a unui set fundamental de drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi, Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului transcende, \u00een prezent, la un statut recunoscut larg \u00a0de comunitatea interna\u021bional\u0103, \u0219i anume acela de fundament\u00a0 principial al valoriz\u0103rii conceputului de civiliza\u021bie uman\u0103, fundament at\u00e2t inerent c\u00e2t \u0219i determinant al acesteia\u2026<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><br \/><strong>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe portalul elaborat de Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite \u00een vederea promov\u0103rii Zilei Interna\u021bionale a Drepturilor Omului:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/human-rights-day\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.un.org\/en\/observances\/human-rights-day<\/a>, accesat la data de 7 decembrie 2021, ora 19:22 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii referitoare la demersul de elaborare a Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului a se vedea Yearbook of the United Nations, 1946-1947, p. 572-578.\u00a0 Forma final\u0103 a textului Declara\u021biei a fost aprobat\u0103 prin Rezolu\u021bia nr. 217 A adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a ONU la data de 10 decembrie 1948. Textul complet al Declara\u021biei poate fi consultat la adresa :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.securitycouncilreport.org\/atf\/cf\/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D\/ROL%20A%20RES217(III)A.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.securitycouncilreport.org\/atf\/cf\/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D\/ROL%20A%20RES217(III)A.pdf<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat\u0103 la data de 5 decembrie 2021, ora 10:38 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Pornind de la teza sus\u021binut\u0103 de Karel Vasak conform c\u0103reia, \u00een sistematizarea drepturilor omului, sunt recunoscute 3 genera\u021bii de drepturi: (1) civile \u0219i politice; (2) economice, sociale \u0219i culturale; (3) de solidaritate. \u00cen lucrarea\u00a0<em>A 30 Year Struggle, the sustained efforts to give force of law to the Universal Declaration of Human Rights\u00a0<\/em>publicat\u0103 \u00een\u00a0<em>The UNESCO Couriere, November 1977<\/em>, pp. 29-32, Karel Vasak a analizat con\u021binutul Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului observ\u00e2nd c\u0103 aceasta cuprinde drepturi din primele dou\u0103 categorii.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0<em>A 30 Year Struggle, the sustained efforts to give force of law to the Universal Declaration of Human Rights<\/em>, The UNESCO Couriere, November 1977, p. 29.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta Gordon Brown (editor),\u00a0<em>The Universal Declaration of Human Rights in the 21st Century: A Living Document in a Changing World.\u00a0<\/em>Cambridge, UK: Open Book Publishers, 2016, pp. 18-19.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Orice persoan\u0103 are \u00eendatoriri fat\u0103 de colectivitate, deoarece numai \u00een cadrul acesteia este posibil\u0103 dezvoltarea liber\u0103 \u015fi deplin\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale. \u00een exercitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor sale, fiecare om nu este supus dec\u00e2t numai \u00eengr\u0103dirilor stabilite prin lege, exclusiv \u00een scopul de a asigura cuvenita recunoa\u015ftere \u015fi respectare a drepturilor \u015fi liberta\u0163ilor altora \u015fi ca s\u0103 fie satisf\u0103cute justele cerin\u0163e ale moralei, ordinii publice \u015fi bun\u0103st\u0103rii generale \u00eentr-o societate democratic\u0103.\u00a0 Aceste drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i nu vor putea fi \u00een nici un caz exercitate contrar scopurilor \u015fi principiilor Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta Jerome J. Shestack,\u00a0<em>The philosophic foundations of human rights,\u00a0<\/em>November 1997, pp. 5-6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0 Ant\u00f4nio Augusto Can\u00e7ado Trindade,\u00a0\u00a0<em>Universal Declaration Of Human Rights<\/em>, United Nations Audiovisual Library of International Law, 2008, pp. 1-4; Aristoteles Constantinides,\u00a0<em>Questioning the Universal Relevance of the Universal Declaration of Human Rights,\u00a0<\/em>Cuadernos Constitucionales de la C\u00e1tedra Fadrique Furi\u00f3 Ceriol n\u00ba 62\/63, pp. 49-63.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Pentru o analiz\u0103 tehnic\u0103 asupra fiec\u0103rui drept\/libertate prev\u0103zute de Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, a se consulta Trudy Huskamp Peterson,\u00a0<em>The Universal Declaration of Human Rights: an archival commentary<\/em>, International Council on Archives \u2013 Human Rights Working Group, 2018, pp. 3-77.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Adoptat \u015fi deschis spre semnare de Adunarea general\u0103 a Na\u0163iunilor Unite la 16 decembrie 1966. Intrat \u00een vigoare la 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispozi\u0163iile cu excep\u0163ia celor de la art. 41; la 28 martie pentru dispozi\u0163iile de la art. 41. Rom\u00e2nia a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212, publicat \u00een \u201eBuletinul Oficial<br \/>al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Adoptat \u015fi deschis spre semnare de Adunarea general\u0103 a Na\u0163iunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezolu\u0163ia 2200 A (XXI). Intrat \u00een vigoare la 3 ianuarie 1976, cf. dispozi\u0163iilor art. 27. Rom\u00e2nia a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212, publicat \u00een \u201eBuletinul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0<em>Exempli gratia<\/em>, Conven\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 privind Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasial\u0103; Conven\u0163ia ONU asupra Elimin\u0103rii tuturor Formelor de Discriminare fa\u0163\u0103 de Femei; Conven\u021bia ONU cu privire la drepturile copilului; Conven\u021bia ONU \u00cempotriva Torturii \u0219i altor Pedepse ori Tratamente cu Cruzime, Inumane sau Degradante etc.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0\u00cen cel de-al doilea paragraf al Preambulului Conven\u021biei Europene pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale este men\u021bionat \u00een mod expres:\u00a0<em>Consider\u00e2nd Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, proclamat\u0103 de Adunarea general\u0103 a Na\u0163iunilor Unite la 10 decembrie 1948<\/em>\u00a0(\u2026).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului construie\u0219te solu\u021biile jurispruden\u021biale prin luarea \u00een considerare a dispozi\u021biilor din Declara\u021bia Universal\u0103 incidente \u00een spe\u021bele analizate.\u00a0<em>Exempli gratia<\/em>, Curtea European\u0103 a inserat elemente normative aferente Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului \u00een : cauza\u00a0<em>Magyar Helsinki Bizotts\u00e1g \u00eempotriva Ungariei<\/em>, cererea nr. 18030\/11, \u00a0hot\u0103r\u00e2re pronun\u021bat\u0103 la data de 8 noiembrie 2016; cauza\u00a0<em>Cestrato \u00eempotriva Italiei,\u00a0<\/em>cererea nr. 6884\/11, hot\u0103r\u00e2re pronun\u021bat\u0103 la data de 7 aprilie 2015; cauza\u00a0<em>Petropavlovskis \u00eempotriva Letoniei,\u00a0<\/em>cererea nr. 44230\/06, hot\u0103r\u00e2re pronun\u021bat\u0103 la data de 13 ianuarie 2015.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Conform articolului 20, alineatul 1 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei : (1) Dispozi\u0163iile constitu\u0163ionale privind drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163enilor vor fi interpretate \u015fi aplicate \u00een concordanta cu Declara\u0163ia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele \u015fi cu celelalte tratate la care Rom\u00e2nia este parte.<\/p><p>\u00cen mod similar, articolul 10, alineatul 2 din Constitu\u021bia Spaniei dispune :\u00a0<em>Prevederile referitoare la drepturile \u015fi libert\u0103\u021bile fundamentale recunoscute prin Constitu\u021bie sunt interpretate \u00een baza Declara\u021biei Universale a Drepturilor<br \/>Omului \u015fi a tratatelor \u015fi acordurilor interna\u021bionale privitoare la acestea, ratificate de Spania.<\/em><\/p><p>Preambulul Constitu\u021biei Republicii Benin stabile\u0219te \u00een mod expres c\u0103 :\u00a0<em>Reafirmam angajamentul nostru fa\u021b\u0103 de principiile democra\u021biei \u0219i drepturilor omului omului, a\u0219a cum sunt definite de Carta Na\u021biunilor Unite din 1945 \u0219i de Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului din 1948 (\u2026).<\/em><\/p><p>Articolul 19, alineatul 1 din Constitu\u021bia Statului Burundi proclam\u0103 urm\u0103toarele: Drepturile \u0219i \u00eendatoririle (\u2026) garantate, printre altele, de Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, (\u2026) sunt parte integrant\u0103 a Constitu\u021biei Republicii Burundi.<\/p><p>Articolul 4, alineatul 1 din Constitu\u021bia Republici Moldova prevede, \u00een mod cvasi-simetric dispozi\u021biilor constitu\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti : (1) Dispozi\u0163iile constitu\u0163ionale privind drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile omului se interpreteaz\u0103 \u015fi se aplic\u0103 \u00een \u00a0oncordan\u0163\u0103 cu Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, cu pactele \u015fi cu celelalte<br \/>tratate la care Republica Moldova este parte.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Hurst Hannum,<em>\u00a0The Status of the Universal Declaration of Human Rights in National and International Law,\u00a0<\/em>GA. J. INT\u2019L &amp; COMP. L<em>.,\u00a0<\/em>1995-1996, pp. 289-312.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Montreal Statement of the [Nongovernmental] Assembly for Human Rights (1968),\u00a0<em>reprinted in\u00a0<\/em>9 J. INT\u2019L COMM. JURISTS REv. 94 (1968),\u00a0<em>apud<\/em>\u00a0Hurst Hannum,\u00a0<em>op. cit<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Declaration of Tehran, Final Act of the International Conference on Human Rights, U.N. Doc. A\/CONF.32\/41 (1968), reprinted in UNITED NATIONS, HUMAN RIGHTS, A COMPILATION OF INTERNATIONAL INSTRUMENTS 43 (1988), U.N. Sales No. E.88.XIV. 1, apud Hurst Hannum,\u00a0<em>op. cit<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedur\u0103 penal\u0103, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 159 din 17 aprilie 2000.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Articolul 11 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei \u2013 Dreptul interna\u021bional \u0219i dreptul intern : (1) Statul rom\u00e2n se oblig\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 \u00eentocmai \u015fi cu bun\u0103-credin\u0163\u0103 obliga\u0163iile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. (3) \u00cen cazul \u00een care un tratat la care Rom\u00e2nia urmeaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 parte cuprinde dispozi\u0163ii contrare Constitu\u0163iei, ratificarea lui poate avea loc numai dup\u0103 revizuirea Constitu\u0163iei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra ini\u0163iativei legislative a cet\u0103\u0163enilor intitulate \u201eLege de revizuire a Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei\u201d, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr.\u00a0 857 din 27 octombrie 2016.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Familia se \u00eentemeiaz\u0103 pe c\u0103s\u0103toria liber consim\u0163it\u0103 \u00eentre so\u0163i, pe egalitatea acestora \u015fi pe dreptul \u015fi \u00eendatorirea p\u0103rin\u0163ilor de a asigura cre\u015fterea, educa\u0163ia \u015fi instruirea copiilor.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Cu \u00eencepere de la \u00eemplinirea v\u00e2rstei legale, b\u0103rbatul \u015fi femeia, f\u0103r\u0103 nici o restric\u0163ie \u00een ce prive\u015fte rasa, na\u0163ionalitatea sau religia, au dreptul de a se c\u0103s\u0103tori \u015fi de a \u00eentemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea<br \/>c\u0103s\u0103toriei, \u00een decursul c\u0103s\u0103toriei \u015fi la desfacerea ei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 458 din 25 iunie 2020 referitoare la excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95\/2006\u00a0privind reforma \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi ale art. 8 alin. (1) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 11\/2020\u00a0privind stocurile de urgen\u0163\u0103 medical\u0103, precum \u015fi unele m\u0103suri aferente instituirii carantinei, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 581 din 2 iulie 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Conform paragrafului 4 din Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 458\/2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0Articolul 3 :Orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 are dreptul la via\u0163\u0103, la libertate \u015fi la securitatea persoanei sale; Articolul 9 :Nimeni nu trebuie s\u0103 fie arestat, de\u0163inut sau exilat \u00een mod arbitrar.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20429\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"29\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20429\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Prostitu\u021bia \u0218i Traficul De Fiin\u021be Umane: Imagine Tulbure \u00cen Oglinda \u00centoars\u0103 A Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20429\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"29\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20429\"><p><strong>Motto:<\/strong>\u00a0\u201e<em>Datele oficiale arat\u0103 c\u0103 sunt cel pu\u021bin 100.000 de rom\u00e2nce care se prostitueaz\u0103 \u00een Europa. \u00cen 11 \u021b\u0103ri, unde au fost identificate \u0219i cele mai multe victime ale traficului de persoane, sunt \u00een jur de 328.000 de prostituate. 3 din 10 sunt din Rom\u00e2nia<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a>.\u201d<\/em>Indisolubil conexate prin etiologie,\u00a0<em>modus operandi<\/em>\u00a0\u0219i efectele produse asupra fiin\u021bei umane, prostitu\u021bia \u0219i traficul de fiin\u021be umane constituie fenomene care afecteaz\u0103\u00a0<em>valorile umaniste ale demnit\u0103\u021bii, libert\u0103\u021bii \u0219i egalit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>avans\u00e2nd problema redefinirii contextului general de ac\u021biune uman\u0103.<\/p><p>Astfel, este clar c\u0103 re-evaluarea \u0219i relativizarea \u201dnucleului dur\u201d al teoriei drepturilor omului determinat de valorile umaniste va conduce\u00a0<em>ipso facto\u00a0<\/em>la redefinirea parametrilor de ac\u021biune uman\u0103 \u0219i la o nou\u0103 \u00een\u021belegere a sferei\u00a0<em>\u00eenc\u0103lc\u0103rilor, limit\u0103rilor \u0219i restric\u021bion\u0103rilor drepturilor omului.\u00a0<\/em>\u00cen sensul clasic al teoriei drepturilor omului prostitu\u021bia \u0219i traficul de fiin\u021be umane sunt receptate ca\u00a0<em>\u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului\u00a0<\/em>\u2013evocate ca atare \u00een instrumentele juridice interna\u021bionale relevante \u00een materie \u0219i corelate, de regul\u0103, cu formele de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva femeilor (av\u00e2nd prezent faptul c\u0103 femeile constituie grupul social vulnerabil predilect pentru comiterea actelor de violen\u021b\u0103 sexual\u0103).<\/p><p>Seriozitatea reconfigur\u0103rii contextului general al exercit\u0103rii ac\u021biunii umane determinat\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, de relativizarea valorilor umaniste, se impune a fi analizat\u0103 \u00een acord cu\u00a0<em>cerin\u021ba consim\u021b\u0103m\u00e2ntului.\u00a0<\/em>At\u00e2t prostitu\u021bia c\u00e2t \u0219i traficul de fiin\u021be umane implic\u0103 polemizarea asupra\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii umane\u00a0<\/em>\u2013aceasta fiind plasat\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u contextualizat\u0103 \u00een func\u021bie de sensul \u00een care se manifest\u0103 voin\u021ba victimei. Astfel, este clar c\u0103 principala distinc\u021bie teoretic\u0103 dintre prostitu\u021bie \u0219i traficul de fiin\u021be umane este\u00a0<em>modul \u00een care se manifest\u0103 voin\u021ba victimei: \u00een cazul prostitu\u021biei, actul sexual poate fi consim\u021bit din partea lucr\u0103toarei sexuale, \u00een timp ce traficul de fiin\u021be umane impune, prin specificul s\u0103u, obstruc\u021bionarea manifest\u0103rii de voin\u021b\u0103 a persoanei traficate.\u00a0<\/em>Urmare a acestei decant\u0103ri analitice, o consecin\u021b\u0103 decurge \u00een mod limpid: demnitatea uman\u0103 va fi chestionat\u0103, \u00een principiu, \u00een cazul\u00a0<em>lipsei de consim\u021b\u0103m\u00e2nt a victimei.\u00a0<\/em>Este dificil\u0103 \u0219i comport\u0103 multiple implica\u021bii socio-filosofico-morale problematizarea, \u00een acord cu standardele demnit\u0103\u021bii umane, a situa\u021biei \u00een care lucr\u0103toarea sexual\u0103 consimte la actul sexual contra presta\u021biilor economice din partea clientului s\u0103u, afl\u00e2ndu-se, pe cale de consecin\u021b\u0103 \u00eentr-o stare de exploatare sexual\u0103 de tipul prostitu\u021biei.<\/p><p>Dac\u0103 ne pozi\u021bion\u0103m de partea clasic\u0103 a teoriei drepturilor omului \u0219i accept\u0103m c\u0103 valoarea demnit\u0103\u021bii umane este imuabil\u0103 iar societatea este datoare s\u0103 o protejeze prin mijloace specifice (inclusiv de natur\u0103 legal\u0103), atunci libertatea omului de a dispune de propriul corp \u0219i de a opta \u00een sensul practic\u0103rii prostitu\u021biei va fi analizat\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, prin lentilele demnit\u0103\u021bii umane. Validitatea ra\u021bionamentului conform c\u0103ruia fiecare individ este liber, \u00een temeiul autonomiei personale, s\u0103 practice prostitu\u021bia, este relativizat\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care se cerceteaz\u0103\u00a0<em>cauzele care stau la baza acestei op\u021biuni.\u00a0<\/em>Lipsa resurselor financiare, precaritatea educa\u021biei, restric\u021bionarea posibilit\u0103\u021bilor de afirmare social\u0103 \u0219i profesional\u0103 devin\u00a0<em>constr\u00e2ngeri care viciaz\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul, invalid\u00e2nd astfel at\u00e2t teoria libert\u0103\u021bii de voin\u021b\u0103 a lucr\u0103torului sexual c\u00e2t \u0219i teoria relativiz\u0103rii valorii demnit\u0103\u021bii umane.\u00a0<\/em>Pe aceste coordonate, demnitatea subzist\u0103, este nealterat\u0103 \u0219i va fi interpretat\u0103 mai ales \u00een ipostaza responsabiliz\u0103rii societ\u0103\u021bii \u00een vederea \u00eentr-ajutor\u0103rii individului.<\/p><p>De\u0219i at\u00e2t prostitu\u021bia c\u00e2t \u0219i traficul de fiin\u021be umane reclam\u0103, din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, autonomie teoretic\u0103 \u0219i individualitate de manifestare, \u00eentre cele dou\u0103 subzist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 indeniabil\u0103 de auto-implicare, exist\u00e2nd o convergen\u021b\u0103 practic\u0103, ce deriv\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, din efectele produse asupra victimei. \u00cen aceast\u0103 cheie, subminarea demnit\u0103\u021bii \u0219i a gradului de inserare social\u0103 a victimei, repercusiunile produse asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a acesteia, perspectivele de reabilitare desemneaz\u0103 elemente conjugate \u00eentr-o matrice\u00a0<em>suis generis\u00a0<\/em>fa\u021b\u0103 de care legiuitorul trebuie s\u0103 fie responsabilizat.<\/p><p>\u00cen r\u00e2ndurile de mai jos ne propunem s\u0103 analiz\u0103m, \u00een mod extensiv dar non-exhaustiv\u00a0<em>elementele substan\u021biale\u00a0<\/em>ale teoriei drepturilor omului care sunt implicate \u00een comiterea actelor de prostitu\u021bie \u0219i trafic de fiin\u021be umane. Principala miz\u0103 a demersului nostru \u0219tiin\u021bific rezid\u0103 \u00een aducerea \u00een prim-plan a inov\u0103rii abord\u0103rii legislative a problematicii prostitu\u021biei \u0219i a traficului de fiin\u021be umane prin\u00a0\u00a0<em>multiplicarea interoga\u021biilor, a\u00a0 premiselor \u0219i ipotezelor de cercetare<\/em>\u00a0\u0219i nu prin avansarea unor solu\u021bii intransigente, de aplicabilitate general\u0103.<\/p><p>Analiza noastr\u0103 nu are, evident, doar finalit\u0103\u021bi teoretice. Ea este menit\u0103 s\u0103 contribuie la \u00een\u021belegerea \u0219i s\u0103 \u00eendemne la ac\u021biune \u00een vederea abord\u0103rii unei realit\u0103\u021bi sociale greu de acceptat: aceea confom c\u0103reia Rom\u00e2nia este, la nivel european, principala surs\u0103 de export de persoane traficate \u00een scopuri sexuale sau pentru a fi exploatate prin\u00a0 munc\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>****<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Expunerea problemelor: standardele interna\u021bionale<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Conexiunea\u00a0<em>prostitu\u021bie-trafic de fiin\u021be umane\u00a0<\/em>apare ca intrinsec\u0103 prin prisma standardelor interna\u021bionale \u0219i regionale \u0219i este prezentat\u0103 \u00een mod circumstan\u021biat prin raportare la standardele instituite de valorile umaniste (demnitatea, egalitatea \u0219i libertatea alc\u0103tuiesc structura axiologic\u0103 care problematizeaz\u0103 prostitu\u021bia \u00een ipoteza aplic\u0103rii abord\u0103rii bazate pe drepturile omului).<\/p><p>\u00cen logica binar\u0103 \u2013 voluntar\/non-voluntar, prostitu\u021bia aduce \u00een discu\u021bie nuan\u021b\u0103ri \u0219i valen\u021be multiple \u00een interpretare prin raportare la teoria drepturilor omului pentru c\u0103\u00a0<em>permite existen\u021ba factorului\u00a0<\/em>voli\u021bional (practicarea prostitu\u021biei este justificat\u0103, \u00een unele situa\u021bii, chiar de subiectele active ale acestei activit\u0103\u021bi, ca fiind un act\u00a0<em>exercitat ca urmare a liberei manifest\u0103ri de voin\u021b\u0103).\u00a0<\/em>Dimpotriv\u0103, traficul de fiin\u021be umane neag\u0103, prin \u00eensu\u0219i\u00a0<em>actus reus\u00a0<\/em>(elementul material de manifestare) posibilitatea liberei manifest\u0103ri de voin\u021b\u0103 a victimei.<\/p><p>La nivelul sim\u021bului comun, unele distinc\u021bii devin evidente \u00een analiza rela\u021bion\u0103rii \u0219tiin\u021bifice dintre prostitu\u021bie \u0219i traficul de fiin\u021be umane: \u00eenl\u0103untrul spectrului actelor de exploatare sexual\u0103, traficul de fiin\u021be umane se concretizeaz\u0103 prin recrutarea, transportarea, transferul, g\u0103zduirea, primirea de persoane iar mijloacele de comitere a acestor forme de manifestare a traficului sunt variate (de la coerci\u021bie, r\u0103pire, utilizarea for\u021bei sau amenin\u021barea cu for\u021ba, la abuzul de putere sau exploatarea vulnerabilit\u0103\u021bii victimei); \u00een revers, prostitu\u021bia se materializeaz\u0103 prin orice act sexual sau contact sexual cu o alt\u0103 persoan\u0103 \u00een schimbul ob\u021binerii unor sume de bani sau foloase materiale iar mijloacele prin care se realizeaz\u0103 actele de prostitu\u021bie sunt specifice, const\u00e2nd \u00een oferirea\/achiesarea la actele sexuale efectuate sau \u00een \u00a0invitarea\/convingerea clien\u021bilor la \u00eentre\u021binerea de rela\u021bii sexuale.\u00a0<em>Dac\u0103 \u00een cazul<\/em>\u00a0<em>traficului de fiin\u021be umane, una dintre finalit\u0103\u021bi const\u0103 \u00een prostitu\u021bia victimei, \u00een cazul prostitu\u021biei, finalitatea actelor sexuale difer\u0103 \u00een func\u021bie de motiva\u021bia intrinsec\u0103 a persoanei care practic\u0103 prostitu\u021bia (de regul\u0103, scopul comun al persoanelor care practic\u0103 prostitu\u021bia const\u0103 \u00een ob\u021binerea mijloacelor necesare subzisten\u021bei).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>A proceda la o analiz\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 a celor dou\u0103 dimensiuni care influen\u021beaz\u0103 sfera de interpretare a corela\u021biei dintre prostitu\u021bie \u0219i protec\u021bia drepturilor omului implic\u0103, pe de o parte, luarea \u00een considerare a direc\u021biilor principale stabilite prin instrumentele juridice constr\u00e2ng\u0103toare \u0219i documentele de tip\u00a0<em>soft law\u00a0<\/em>aplicabile \u00een materie (cu referin\u021b\u0103 special\u0103 la rapoarte\/comentarii) \u0219i, pe de alt\u0103 parte, observarea politicilor elaborate de actorii reprezentativi ai societ\u0103\u021bii civile \u00een aceast\u0103 materie.<\/p><p>O cercetare\u00a0<em>prima facie\u00a0<\/em>asupra instrumentelor juridice relevante la nivel interna\u021bional prezint\u0103 traficul de fiin\u021be umane \u0219i prostitu\u021bia \u00eentr-o corela\u021bie direct\u0103.\u00a0<em>Articolul 6 din Conven\u021bia ONU asupra elimin\u0103rii tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0responsabilizeaz\u0103 Statele P\u0103r\u021bi \u00een vederea adopt\u0103rii m\u0103surilor necesare pentru prevenirea \u0219i combaterea tuturor formelor de trafic \u0219i de exploatare prin prostitu\u021bie. Dat\u0103 fiind formularea prolix\u0103 a articolului 1 din Conven\u021bie, o prim\u0103 concluzie (aparent\u0103) relativ\u0103 la sediul materiei asumat ar conduce la faptul c\u0103 acesta nu include\u00a0<em>per se\u00a0<\/em>protejarea femeilor \u00eempotriva formelor de violen\u021b\u0103 sexual\u0103. Aceast\u0103 pseudo solu\u021bie nu impieteaz\u0103 asupra corectei decel\u0103ri a sferei de cuprindere a fenomenului discrimin\u0103rii de gen, fiind notabil\u0103 \u00een acest sens contribu\u021bia Comitetului stabilit \u00een temeiul Conven\u021biei \u2013 care expliciteaz\u0103 \u00een documentele interpretative oficiale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0c\u0103 discriminarea include violen\u021ba bazat\u0103 pe gen, respectiv actele de agresiune (\u00een\u021belese \u00een mod cuprinz\u0103tor, fiind apte s\u0103 produc\u0103 suferin\u021b\u0103 fizic\u0103, mintal\u0103,\u00a0<em>sexual\u0103<\/em>\u00a0) \u00eendreptate \u00eempotriva unei femei pentru faptul de a fi femeie sau actele de agresiune care afecteaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat femeile. Corel\u00e2nd direc\u021biile de interpretare avansate de Comitet cu dispozi\u021biile exprese ale Conven\u021biei rezult\u0103 c\u0103 abordarea juridic\u0103 a fenomenului discrimin\u0103rii de gen se cuvine a fi tratat\u0103 \u00een mod extensiv, incluz\u00e2nd, \u00een logica expus\u0103 anterior, violen\u021ba bazat\u0103 pe criteriul gen, violen\u021ba sexual\u0103 \u0219i prostitu\u021bia, respectiv traficul de fiin\u021be umane \u2013 ca forme aplicate ale actelor de violen\u021b\u0103 sexual\u0103 de gen.<\/p><p>Dinamica fenomenului\u00a0<em>violen\u021bei de gen<\/em>\u00a0conduce la interpret\u0103ri extensive formulate de Comitet. Actualiz\u00e2nd con\u021binutul Recomand\u0103rii nr.19, Comitetul expune ideea conform c\u0103reia violen\u021ba de gen este un instrument social, politic \u0219i economic prin care sunt men\u021binute practicile \u0219i rolurile stereotipe \u00een rela\u021bie cu femeile. Astfel, \u00een con\u021binutul Recomand\u0103rii nr. 35, Comitetul identific\u0103 violen\u021ba \u00eempotriva femeilor ca un fenomen agregat \u2013 care se define\u0219te prin acceptarea multiplelor criterii\/st\u0103ri sau circumstan\u021be care afecteaz\u0103 condi\u021bia socio-politico-economic\u0103 a femeilor. \u00cen r\u00e2ndul cumulului de factori personali sau sociali care afecteaz\u0103 rolul femeii \u00een societate, Comitetul identific\u0103 \u00een mod distinct\u00a0<em>prostitu\u021bia\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>traficul de fiin\u021be umane<\/em>\u00a0\u2013promov\u00e2nd, pe cale de consecin\u021b\u0103, o ipostaziere dual\u0103 a celor dou\u0103 forme de exploatare sexual\u0103: pe de o parte acestea sunt circumscrise formelor de violen\u021b\u0103 de gen bazat\u0103 pe criteriul activit\u0103\u021bii sexuale, iar,pe de cealalt\u0103 parte, prostitu\u021bia\/traficul constituie circumstan\u021be \u00een care se reg\u0103sesc preponderent femeile \u0219i care \u2013fie c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 singular sau sinergic-, contribuie la perpetuarea fenomenului discrimin\u0103rii \u00eempotriva femeilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>Observ\u00e2nd natura complex\u0103 a rela\u021bion\u0103rii dintre\u00a0<em>prostitu\u021bie \u0219i traficul de fiin\u021be umane,\u00a0<\/em>Comitetul indic\u0103 logica de corelare a instrumentelor juridice aplicabile \u00een materie cu scopul ob\u021binerii unei conceptualiz\u0103ri clare: potrivit standardelor de interpretare stabilite \u00een Recomandarea nr.38<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>, con\u021binutul articolului 6 din Conven\u021bia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei este indivizibil legat de\u00a0<em>Conven\u0163ia pentru reprimarea traficului cu fiin\u0163e umane \u015fi a exploat\u0103rii prostitu\u0163iei semenilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[8]<\/strong><\/a>.<\/em>\u00a0Delimitarea conceptual\u0103 stabilit\u0103 prin intermediul acestei din urm\u0103 Conven\u021bii are \u00een vedere \u00een principal infrac\u021biunea de trafic de fiin\u021be umane, prostitu\u021bia fiind o form\u0103 de realizare a acesteia. \u00cen temeiul\u00a0<em>principiilor clarit\u0103\u021bii \u0219i predictibilit\u0103\u021bii dispozi\u021biilor legale,\u00a0<\/em>primele dou\u0103 articole ale Conven\u021biei statueaz\u0103 : (1)\u00a0\u00a0<em>fapta incriminat\u0103 \u0219i formele sale de realizare\u00a0<\/em>(conform articolului 1 din Conven\u021bie, Statele P\u0103r\u021bi vor sanc\u021biona orice persoan\u0103 care\u00a0<em>pentru a satisface pasiunile altuia: ademene\u015fte, atrage sau \u00eendeamn\u0103, \u00een vederea prostitu\u0103rii, o alt\u0103 persoan\u0103, chiar cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul acesteia; exploateaz\u0103 prostitu\u0163ia unei alte persoane chiar cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul acesteia<\/em>) \u0219i (2)\u00a0<em>sanc\u021biunile corelative comiterii acestor fapte\u00a0<\/em>(potrivit articolului 2\u00a0\u00a0<em>p\u0103r\u0163ile la prezenta Conven\u0163ie convin, de asemenea, s\u0103 pedepseasc\u0103 orice persoan\u0103 care: \u021aine, conduce sau cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 finan\u0163eaz\u0103 sau contribuie la finan\u0163area unei case de toleran\u0163\u0103. D\u0103 sau ia \u00een folosin\u0163\u0103, cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, \u00een totalitate sau \u00een parte, un imobil sau un alt loc \u00een scopul prostitu\u0103rii altei persoane).\u00a0<\/em>Plasarea prostitu\u021biei \u00een contextul mai amplu al traficului de fiin\u021be umane este reiterat de Statele P\u0103r\u021bi la Conven\u021bie \u00een partea Preambular\u0103, aceste dou\u0103 acte fiind prezentate ca incompatibile cu demnitatea uman\u0103 \u0219i valoarea persoanei umane, pun\u00e2nd \u00een pericol bun\u0103starea individului, a familiei \u0219i a comunit\u0103\u021bii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Conceptualizarea prostitu\u021biei \u0219i a traficului de fiin\u021be umane din perspectiva rela\u021bion\u0103rii necesare existente \u00een practic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 acte este prezentat\u0103 \u0219i \u00een documentele regional-europene,\u00a0<em>Conven\u021bia Consiliului Europei privind Lupta \u00eempotriva Traficului de Fiin\u021be Umane<\/em>\u00a0reprezent\u00e2nd sediul materiei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Cu toate c\u0103 formularea aleas\u0103 de Conven\u021bie este categoric\u0103 doar \u00een contextul exprim\u0103rii unor idei principiale (remarc\u0103m \u00een acest sens partea preambular\u0103 \u00a0\u00een care Conven\u021bia men\u021bioneaz\u0103 \u00een mod expres c\u0103 traficul de fiin\u021be umane constituie o \u00eenc\u0103lcare a drepturilor omului care poate conduce la acte de sclavie iar lupta \u00eempotriva traficului de fiin\u021be umane reprezint\u0103 o ac\u021biune care trebuie s\u0103 ia \u00een considerare abordarea bazat\u0103 pe gen \u0219i abordarea bazat\u0103 pe drepturile copilului), sec\u021biunile corespunz\u0103toare clarific\u0103rilor conceptuale \u0219i rela\u021bionale r\u0103m\u00e2n \u00een continuare aspecte subsidiare ale reglement\u0103rii. Cu titlu de exemplu, optica reglement\u0103rii fundamentat\u0103 pe eviden\u021bierea con\u021binutului traficului de fiin\u021be umane \u0219i pe stabilirea prostitu\u021biei ca o parte integrant\u0103 a elementului material specific traficului de fiin\u021be umane este reiterat\u0103 de Conven\u021bia Consiliului Europei conform modelului indicat de Conven\u021bia ONU elaborat\u0103 anterior \u00een materie. Defini\u021bia traficului de fiin\u021be umane prev\u0103zut\u0103 de articolul 4 din Conven\u021bie este circumstan\u021biat\u0103 de ipoteza\u00a0<em>scopului urm\u0103rit de f\u0103ptuitor\u00a0<\/em>\u2013<em>exploatarea<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[11]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0iar aceasta din urm\u0103 este exemplificat\u0103 prin\u00a0<em>prostitu\u021bie.<\/em><\/p><p>Accentuarea statutului juridic al traficului corelativ cu estomparea statutului juridic corespunz\u0103tor prostitu\u021biei sunt elemente care pot fi interpretate \u00een sensul \u00een care prostitu\u021bia prezint\u0103 un grad de pericol social corespunz\u0103tor unei fapte cuprinse \u00een sfera ilicitului penal\u00a0<em>doar \u00een ipoteza \u00een care prostitu\u021bia este o form\u0103 de comitere a traficului. Per a contrario,\u00a0<\/em>s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een mod individual \u0219i urmare a deciziei personale a individului angajat \u00een acest sens, prostitu\u021bia beneficiaz\u0103 de un tratament\u00a0<em>suis generis<\/em>\u2013 care va fi particularizat \u00een func\u021bie de politica penal\u0103 formulat\u0103 la nivel na\u021bional de Statele P\u0103r\u021bi la Conven\u021bie \u00een acord cu marja de apreciere. \u00cen acest context,\u00a0<em>libertatea de voin\u021b\u0103\u00a0<\/em>este un factor care suscit\u0103 o analiz\u0103 complex\u0103 dat fiind faptul c\u0103, \u00een rela\u021bie cu\u00a0<em>traficul de fiin\u021be umane, libertatea de voin\u021b\u0103 a victimei este prezumat\u0103, de plano, ca fiind aneantizat\u0103.\u00a0<\/em>Conven\u021bia enun\u021b\u0103 \u00een mod categoric faptul c\u0103 nu prezint\u0103 relevan\u021b\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul victimei traficului de fiin\u021be umane dac\u0103 acesta a fost exprimat \u00een condi\u021biile reglementate pentru existen\u021ba infrac\u021biunii (mijloacele de ob\u021binere a consim\u021b\u0103m\u00e2ntului prev\u0103zute de Conven\u021bie constau \u00een: amenin\u0163area cu ori utilizarea for\u0163ei sau a altor forme de constr\u00e2ngere, r\u0103pire, fraud\u0103, \u00een\u015fel\u0103ciune, abuz de autoritate ori de o situa\u0163ie de vulnerabilitate sau oferirea ori acceptarea de pl\u0103\u0163i sau de avantaje).<\/p><p>Direc\u021bia de interpretare a prelaven\u021bei traficului de fiin\u021be umane asupra fenomenului prostitu\u021biei \u00een reglement\u0103rile\u00a0 Conven\u021bia Consiliului Europei este stabilit\u0103 \u00een Raportul Explicativ al Conven\u021biei care prevede \u00een paragraful 88 c\u0103\u00a0<em>exploatarea prostitu\u021biei altora sau practicarea altor forme de exploatare\u00a0 sunt tratate doar \u00een contextul trafic de fiin\u021be umane. Termenii \u201eexploatarea prostitu\u021biei altora\u201d \u0219i \u201ealte forme de exploatare sexual\u0103\u201d nu sunt definite \u00een Conven\u021bie \u2013 fapt care permite s\u0103 nu se aduc\u0103 atingere modului \u00een care Statele P\u0103r\u021bi trateaz\u0103 prostitu\u021bia \u00een dreptul intern.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Aplica\u021bii \u0219i implica\u021bii \u00een cadrul teoriei drepturilor omului. Lucr\u0103torii sexuali \u0219i munca sexual\u0103<\/strong><\/h3><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p>Modelele de conceptualizare aplicate traficului de fiin\u021be umane \u0219i prostitu\u021biei potrivit instrumentelor juridice interna\u021bionale determin\u0103 unele\u00a0<em>concluzii<\/em>\u00a0clare legate de problematicile suscitate \u00een domeniul drepturilor omului: (1) prostitu\u021bia \u0219i traficul de fiin\u021be umane sunt fapte \u00eenscrise \u00een sfera ilicitului penal, fiind calificate precum contrare demnit\u0103\u021bii umane, integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice, egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii; (2) pozi\u021bia comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale este restrictiv\u0103 \u0219i punitiv\u0103 \u00een rela\u021bie cu traficul de fiin\u021be umane \u00een timp ce prostitu\u021bia este pasibil\u0103 de sanc\u021biuni at\u00e2t timp c\u00e2t este plasat\u0103 \u00een conexiune direct\u0103 cu scopul urm\u0103rit de traficul de fiin\u021be umane; \u00een schimb, \u00een paradigma libert\u0103\u021bii de voin\u021b\u0103, ac\u021biunile oficialilor sunt contextualizate \u00een func\u021bie de politica penal\u0103 aplicat\u0103 la nivel na\u021bional; (3) \u00a0prostitu\u021bia este un subiect care impune o\u00a0<em>optic\u0103 invers\u0103\u00a0<\/em>asupra fenomenului exploat\u0103rii sexuale, din perspectiva emergen\u021bei unei noi forme de angajare \u00een munc\u0103- cea a lucr\u0103torilor sexuali.<\/p><p>Cu privire la acest din urm\u0103 concept, cel al lucr\u0103torilor sexuali, \u00een ceea ce prive\u0219te traficul de fiin\u021be umane \u0219i prostitu\u021bia practicat\u0103 \u00een vederea atingerii scopului traficului de fiin\u021be umane, este clar c\u0103 lipsa de consim\u021b\u0103m\u00e2nt a victimei nu poate avea ca rezultat aprecierea actelor de prostitu\u021bie practicate ca\u00a0<em>forme valabile de angajare \u00een munc\u0103 care determin\u0103 calitatea de lucr\u0103tor sexual pe pia\u021ba muncii<\/em>. Pe de alt\u0103 parte, \u00een ceea ce prive\u0219te prostitu\u021bia practicat\u0103 \u00een baza liberei manifest\u0103ri de voin\u021b\u0103 a individului, problematicile au un nivel de complexitate aparte \u2013care decurge din faptul c\u0103 acestea incumb\u0103 domeniului drepturilor omului. Dup\u0103 cum am ar\u0103tat \u00een partea de incipit a lucr\u0103rii noastre,\u00a0<em>realitatea consim\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een practicarea prostitu\u021biei\u00a0<\/em>este cel pu\u021bin chestionat\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care indivizii (preponderent femei) s\u0103v\u00e2r\u0219esc acte de prostitu\u021bie. Cu alte cuvinte, \u00een condi\u021biile \u00een care persoana angrenat\u0103 \u00een acte de prostitu\u021bie provine dintr-un mediu configurat de s\u0103r\u0103cie, marginalizare, excluziune social\u0103, lips\u0103 de educa\u021bie putem aprecia ca\u00a0<em>real\u0103 \u0219i liber\u0103 manifestarea de voin\u021b\u0103 \u00een sensul practic\u0103rii prostitu\u021biei?<\/em>\u00a0Pe de alt\u0103 parte, nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 exist\u0103 un e\u0219antion redus reprezentat de persoanele care, av\u00e2nd premise sociale favorabile, recurg la practicarea prostitu\u021biei, activ\u00e2nd pe pia\u021ba muncii ca\u00a0<em>lucr\u0103tori sexuali.<\/em><\/p><p>Actualmente,\u00a0<em>lucr\u0103torii sexuali\u00a0<\/em>constituie o problem\u0103\u00a0<em>suis generis<\/em>: (1) dintr-un punct de vedere, calificarea ca\u00a0<em>lucr\u0103tor sexual\u00a0<\/em>comport\u0103 implica\u021bii din perspectiva drepturilor omului, ipostaziind dou\u0103 probleme specifice: problema\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii muncii\u00a0<\/em>dar \u0219i pe aceea a\u00a0<em>demnit\u0103\u021bii \u00een munc\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[13]<\/strong><\/a><\/em>; (2) dintr-un alt punct de vedere, lucr\u0103torii sexuali sunt o categorie aparte, asupra c\u0103reia nu exist\u0103 un punct de vedere comun din partea comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, a statelor \u0219i a organismelor nonguvernamentale din domeniul drepturilor omului.<\/p><p>\u00cen rela\u021bie cu ipotezele expuse \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, remarc\u0103m c\u0103, standardele interna\u021bionale subliniaz\u0103 valoarea demnit\u0103\u021bii umane, urm\u0103rind protejarea individului de orice form\u0103 de exploatare sexual\u0103, indiferent dac\u0103 aceasta este achiesat\u0103 de subiectul implicat \u00een respectivele acte sexuale. \u00cen mod corelativ cu ocrotirea drepturilor individului \u0219i a demnit\u0103\u021bii sale, standardele interna\u021bionale responsabilizeaz\u0103 statele p\u0103r\u021bi la instrumentele juridice adoptate \u00een materie \u00een sensul aplic\u0103rii tuturor m\u0103surilor necesare pentru prevenirea \u0219i combaterea exploat\u0103rii sexuale, indiferent de forma presupus\u0103 de aceasta din urm\u0103. Fiind dezb\u0103tut\u0103 o valoare umanist\u0103 fundamental\u0103 \u2013 demnitatea uman\u0103- obliga\u021bia care incumb\u0103 statelor va avea, \u00een mod similar, caracter non-derogatoriu. Cu titlu de exemplu, unele ghiduri de interpretare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0a obliga\u021biilor asumate de state \u00een temeiul dreptului interna\u021bional \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii prostitu\u021biei afirm\u0103 \u00een mod expres c\u0103\u00a0\u00a0<em>toate politicile care justific\u0103 sau promoveaz\u0103 prostitu\u021bia ca munc\u0103 sexual\u0103 sunt incompatibile cu legisla\u021bia interna\u021bional\u0103 stabilit\u0103 de Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite \u00een domeniul drepturilor omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[15]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Muncii (OIM) nu recunoa\u0219te \u00een mod clar \u00een standardele sale munca sexual\u0103 ci manifest\u0103 preocupare constant\u0103 pentru perfectarea instrumentelor juridice \u00een vederea promov\u0103rii demnit\u0103\u021bii muncii.\u00a0<em>Protocolul din anul 2014 la Conven\u021bia privind munca for\u021bat\u0103 nr. 29 din 1930<\/em>\u00a0recunoa\u0219te, \u00een partea preambular\u0103, modificarea parametrilor \u00een care poate fi comis\u0103 munca for\u021bat\u0103 prin includerea traficului de persoane \u00een sfera reglement\u0103rilor sale. De asemenea, Protocolul reafirm\u0103 munca for\u021bat\u0103 sau obligatorie, incluz\u00e2nd \u00een sfera m\u0103surilor de combatere a acesteia, instrumentele de prevenire \u0219i combatere a traficului de fiin\u021be umane.<\/p><p>Lipsa de abordare direct\u0103 de c\u0103tre Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Muncii a problemei asimil\u0103rii\u00a0<em>prostitu\u021biei cu munca sexual\u0103\u00a0<\/em>a condus la o scrutare atent\u0103 a standardelor sale de c\u0103tre organiza\u021bii non-guvernamentale care desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea de advocacy \u00een domeniul drepturilor omului, unele dintre ele \u00a0recunosc\u00e2nd prostitu\u021bia voluntar\u0103 ca munc\u0103 sexual\u0103 iar drepturile lucr\u0103torilor sexuali identificate ca sec\u021biuni specifice a drepturilor omului. Astfel,\u00a0<em>Organiza\u021bia Global Network of Sex Work Projects<\/em>\u00a0interpreteaz\u0103 direc\u021biile avansate de OIM prin Recomandarea nr.200\/2010 referitoare la infectarea cu HIV-SIDA ca indicii \u00een func\u021bie de care se contureaz\u0103 posibila recunoa\u0219tere \u00een viitor a muncii sexuale ca munc\u0103 \u00een sensul identificat de normativul OIM. \u00cen special, Recomandarea are ca scop asigurarea egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00een munc\u0103 \u0219i cultivarea unui climat al demnit\u0103\u021bii umane prin prevenirea \u0219i combaterea tuturor formelor de stigmatizare sau marginalizare \u00een rela\u021bionare cu lucr\u0103torii \u00een func\u021bie de criteriul infect\u0103rii\/posibilei infect\u0103ri cu HIV SIDA. Conform \u00eendrum\u0103rilor stabilite prin Recomandare, strategiile de r\u0103spuns articulat la infectarea cu virusul HIV SIDA reprezint\u0103 aspecte fundamentale ale protec\u021biei drepturilor omului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a><\/p><p>Pozi\u021bia adoptat\u0103 de\u00a0<em>Amnesty International<\/em>\u00a0vis-a-vis de subiectul recunoa\u0219terii formale a prostitu\u021biei voluntare ca munc\u0103 sexual\u0103 este clar\u0103, proiect\u00e2nd acest aspect \u00een centrul preocup\u0103rilor teoriei drepturilor omului. Cercet\u0103rile \u00eentreprinse \u00ee\u0219i dovedesc utilitatea prin\u00a0<em>conceptualizarea lucr\u0103torilor sexuali\u00a0<\/em>\u00een virtutea unei\u00a0<em>matrice binare\u00a0<\/em>care arat\u0103, concomitent,\u00a0<em>dimensiunea pozitiv\u0103 a explicit\u0103rii no\u021biunii de lucr\u0103tori sexuali<\/em>\u00a0(persoanele adulte de v\u00e2rsta majoratului sau mai mature care primesc bani sau bunuri \u00een schimbul prest\u0103rii unor servicii sexuale consim\u021bite \u00een mod regulat sau ocazional) \u0219i\u00a0<em>dimensiunea negativ\u0103 a sferei de cuprindere aferent\u0103 lucr\u0103torilor sexuali\u00a0<\/em>(no\u021biunea de lucr\u0103tor sexual nu se aplic\u0103 pentru a califica actele sexuale prestate de copii sau actele sexuale prestate sub imperiul oric\u0103rei forme de constr\u00e2ngere).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Logica de solu\u021bionare a problemei lucr\u0103torilor sexuali prezentat\u0103 de Amnesty International este bazat\u0103 pe observarea empiric\u0103 a activit\u0103\u021bilor prestate de indivizi \u00een sectorul informal. Accept\u00e2nd libertatea de voin\u021b\u0103 a individului ca temei pentru limitarea propriei demnit\u0103\u021bi, dar \u0219i ca argument primordial al autonomiei umane, este avansat\u0103 ideea potrivit c\u0103reia, dac\u0103 individul adult consimte la prestarea de servicii sexuale \u00een temeiul libert\u0103\u021bii sale de voin\u021b\u0103, atunci este de datoria statelor na\u021biune \u0219i a autorit\u0103\u021bilor publice s\u0103 abordeze problemele conexe prest\u0103rii muncii sexuale. Din nou, valoarea demnit\u0103\u021bii este relativizat\u0103 \u2013 \u00een aceast\u0103 ipotez\u0103 fiind analizat\u0103 \u00een rela\u021bie cu responsabilizarea statal\u0103 : dac\u0103 individul este\u00a0<em>absolut liber\u00a0<\/em>s\u0103 aleag\u0103 munca sexual\u0103, consider\u00e2ndu-o demn\u0103 pentru sine, atunci problematica demnit\u0103\u021bii umane \u00een prestarea actelor de prostitu\u021bie voluntar\u0103 ar deveni o problematic\u0103 ce \u021bine exclusiv de\u00a0<em>modul \u00een care comunitatea de apartenen\u021b\u0103 a individului percepe actul de prostitu\u021bie \u0219i de gradul \u00een care autorit\u0103\u021bile publice sunt responsabilizate \u00een sensul protej\u0103rii drepturilor lucr\u0103torilor sexuali.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[18]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Cele expuse \u00een r\u00e2ndurile de mai sus sunt interpret\u0103ri \u0219i teorii care se cuvin a fi evaluate prin lentila\u00a0<em>probabilit\u0103\u021bii.\u00a0<\/em>Complexitatea cauzelor \u0219i a formelor de manifestare derivat\u0103 din traficul de fiin\u021be umane \u0219i\/sau prostitu\u021bie las\u0103 loc comentariilor \u0219i incertitudinilor. A dezbate problematica traficului \u0219i a prostitu\u021biei \u00een paradigma drepturilor omului \u00eenseamn\u0103 a evalua cel pu\u021bin dou\u0103 ipostaze: (1) prezentarea traficului de fiin\u021be umane \u0219i a prostitu\u021biei for\u021bate ca grave \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului care polemizeaz\u0103 caracterul imuabil al egalit\u0103\u021bii, demnit\u0103\u021bii \u0219i integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i\/sau psihice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>; (2) meditarea asupra prostitu\u021biei ca o problem\u0103 \u00een materia drepturilor omului a c\u0103rei abordare r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103. Cu privire la cea de-a doua ipostaz\u0103, \u00een literatura de specialitate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0s-a afirmat c\u0103 acceptarea prostitu\u021biei voluntare ca o form\u0103 de angajare \u00een munc\u0103 determin\u0103 o rezolvare aparent\u0103 a problemei \u00eenc\u0103lc\u0103rii drepturilor lucr\u0103torilor sexuali (prin discriminare, marginalizare, stigmatizare social\u0103, abuz din partea societ\u0103\u021bii \u0219i\/sau din partea autorit\u0103\u021bilor publice) deoarece o atare abordare este susceptibil\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la alte probleme: (1) men\u021binerea sau acutizarea inegalit\u0103\u021bilor de gen dat fiind faptul c\u0103 prostitu\u021bia afecteaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat femeile; (2) promovarea unui statut subordonat \u00een rela\u021bie cu femeile din comunitate care sunt angajate \u00een acte de prostitu\u021bie voluntar\u0103; (3) lezarea integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihologice a lucr\u0103toarelor sexuale dat fiind faptul c\u0103 angajarea \u00een acte sexuale cu persoane necunoscute poate afecta nucleul personalit\u0103\u021bii umane, determin\u00e2nd trivializarea actului sexual, lipsindu-l de dimensiunea intimit\u0103\u021bii fizice \u0219i afective; (4) reconfigurarea moralei publice \u0219i a ordinii publice: dac\u0103 prostitu\u021bia voluntar\u0103 este acceptat\u0103 ca un act firesc care va fi miza accept\u0103rii, \u00een viitor, a altor acte apreciate momentan ca incorecte?<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Abord\u0103ri na\u021bionale ale prostitu\u021biei \u0219i traficului de fiin\u021be umane<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Incertitudinile de la nivel interna\u021bional \u0219i european referitoare la tratamentul juridic aplicabil prostitu\u021biei voluntare sunt reflectate la nivel na\u021bional din perspectiva faptului c\u0103 Rom\u00e2nia este stat membru al forumurilor interna\u021bionale reprezentative \u00een domeniul drepturilor omului. De\u0219i actualmente reglementat\u0103\u00a0<em>expresis verbis<\/em>\u00a0\u00een articolul 213, alin. (4) din Codul Penal<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0precum\u00a0<em>\u00eentre\u0163inerea de acte sexuale cu diferite persoane \u00een scopul ob\u0163inerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul,\u00a0<\/em>prostitu\u021bia a fost scoas\u0103 din sfera ilicitului penal<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>. Dezincriminarea prostitu\u021biei nu a oferit limpezime cadrului juridic na\u021bional \u2013 fie c\u0103 ne raport\u0103m la dimensiunea drepturilor omului, fie c\u0103 avem \u00een vedere aspectele de drept penal. Privitor la dimensiunea drepturilor omului, modific\u0103rile legislative operate nu au solu\u021bionat \u00een mod ireversibil problematica demnit\u0103\u021bii umane \u2013 aflat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 de net\u0103g\u0103duit cu practicarea prostitu\u021biei. Din formularea utilizat\u0103 de legiuitor rezult\u0103 c\u0103 prostitu\u021bia\u00a0<em>este determinat\u0103 \u00een mod exclusiv\u00a0<\/em>de contrapartida economic\u0103 solicitat\u0103 din partea persoanei care practic\u0103 actele sexuale. Interpretarea sistematic\u0103 \u0219i\u00a0<em>per a contrario,\u00a0<\/em>a normelor de drept penal pozitiv ne conduc la ideea conform c\u0103reia elementul economic este singurul de natur\u0103 s\u0103 configureze existen\u021ba prostitu\u021biei. De\u0219i etiologia economic\u0103 asociat\u0103 prostitu\u021biei nu poate fi negat\u0103, un alt element care necesit\u0103 aten\u021bia legiuitorului ar fi reprezentat de\u00a0<em>periodicitate\/repetitivitatea actelor.\u00a0<\/em>Cu titlu de exemplu \u0219i men\u021bin\u00e2nd logica\u00a0<em>per a contrario,\u00a0<\/em>dac\u0103 o persoan\u0103 practic\u0103 \u00een mod regulat acte sexuale cu persoane necunoscute, oferindu-\u0219i serviciile sexuale f\u0103r\u0103 a pretinde \u00een schimb o contrapartid\u0103 economic\u0103, fenomenul nu poate fi calificat, din punct de vedere juridic, drept prostitu\u021bie \u00eens\u0103, din punct de vedere moral, fapta constituie o limitare a demnit\u0103\u021bii umane precum \u0219i o problem\u0103 real\u0103 privit\u0103 prin filtrul praxiologic al drepturilor omului.<\/p><p>Din punctul de vedere al dreptului penal, dezincriminarea prostitu\u021biei (ne referim la practicarea actelor de prostitu\u021bie \u00een mod voluntar) nu se coreleaz\u0103 logic cu alte norme de drept penal \u2013aspect care produce sincope inclusiv \u00een domeniul drepturilor omului, accentu\u00e2nd situa\u021bia dificil\u0103 \u00een care se g\u0103sesc grupurile vulnerabile (\u00een special femeile \u0219i copii). Re\u021binem c\u0103 dezincriminarea s-a referit la actele de prostitu\u021bie s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00een mod voluntar; \u00een revers, prostitu\u021bia comis\u0103 sub constr\u00e2ngere<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0r\u0103m\u00e2ne o fapt\u0103 interzis\u0103 prin normele de incriminare \u0219i, \u00een mod corelativ, proxenetismul constituie, \u00een continuare, o infrac\u021biune de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p><p>De\u0219i scopul prezentei lucr\u0103ri nu const\u0103 \u00een realizarea unei analize minu\u021bioase de drept penal a prostitu\u021biei ca fenomen social, analiza din perspectiva drepturilor omului reclam\u0103 aducerea \u00een lumin\u0103 (dac\u0103 nu solu\u021bionarea clar\u0103!) a urm\u0103toarelor\u00a0<em>incertitudini adiacente<\/em>: (1) care este finalitatea juridic\u0103 a dezincrimin\u0103rii prostitu\u021biei voluntare \u00eens\u0103 a men\u021binerii, \u00een con\u021binutul normei de incriminare, a explicit\u0103rii fenomenului prostitu\u021biei (ne referim la articolul 213, alineatul 4 din Codul Penal)?; (2) care este logica \u00een care se impun a fi corelate dezincriminarea prostitu\u021biei voluntare \u0219i p\u0103strarea \u00een sfera ilicitului penal a proxenetismului (dac\u0103 achies\u0103m la faptul c\u0103 o persoan\u0103 care exercit\u0103 \u00een mod voluntar prostitu\u021bia\u00a0<em>\u00eens\u0103 nu dispune de mijloacele necesare\/contextul propice pentru a desf\u0103\u0219ura o activitate lucrativ\u0103 \u00een acest sens \u00a0<\/em>poate apela la o persoan\u0103 care, \u00een sensul articolului 213, alineatul 1, \u00eenlesne\u0219te practicarea prostitu\u021biei;\u00a0<em>mutatis mutandis,\u00a0<\/em>persoana care practic\u0103 prostitu\u021bia \u00een mod voluntar poate accepta, \u00een mod liber s\u0103 ofere proxenetului\u00a0 o parte din profitul ob\u021binut)? \u00cencadrarea strict\u0103 a proxenetismului \u00een tiparul unei infrac\u021biuni aflat\u0103 \u00een rela\u021bie unilateral\u0103 \u0219i cu prostitu\u021bia for\u021bat\u0103 este un artefact juridic \u00een m\u0103sura \u00een care, astfel cum rezult\u0103 din interoga\u021biile retorice formulate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, unele teze con\u021binute \u00een norma de incriminare pot fi aplicabile \u0219i \u00een rela\u021bie cu o persoan\u0103 care practic\u0103 \u00een mod voluntar prostitu\u021bia (de exemplu, proxenetul poate ob\u021bine foloase patrimoniale ca urmare a practic\u0103rii prostitu\u021biei voluntare dac\u0103 persoana care practic\u0103 prostitu\u021bia \u00ee\u0219i manifest\u0103 \u00een acest sens voin\u021ba; re\u021binem ipoteza legal\u0103 astfel cum este con\u021binut\u0103 \u00een articolul 213, alineatul 1, teza a treia : \u201dob\u0163inerea de foloase patrimoniale de pe urma practic\u0103rii prostitu\u0163iei de c\u0103tre una sau mai multe persoane\u201d).<\/p><p>Dep\u0103\u0219ind sfera drepturilor omului \u0219i contempl\u00e2nd condi\u021biile de tehnic\u0103 penal\u0103, observ\u0103m c\u0103 Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 874\/2015<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0are ca ipotez\u0103 de lucru analiza corela\u021biei dintre\u00a0<em>dispozi\u0163iile art. 213 alin. (1) din Codul penal \u0219i\u00a0 prevederile constitu\u0163ionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cet\u0103\u0163enilor \u00een fa\u0163a legii \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor publice, f\u0103r\u0103 privilegii \u015fi f\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri, \u00eentruc\u00e2t, de\u015fi prostitu\u0163ia a fost dezincriminat\u0103, proxenetismul continu\u0103 s\u0103 fie incriminat, \u00een condi\u0163iile \u00een care acesta nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o form\u0103 de participa\u0163ie \u2013 instigare sau complicitate \u2013 la s\u0103v\u00e2r\u015firea faptei de prostitu\u0163ie.\u00a0<\/em><em>Or, art. 49 din Codul penal prevede pentru participan\u0163i aceea\u015fi sanc\u0163iune ca \u015fi pentru autor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[25]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Observ\u00e2nd\u00a0<em>prima facie\u00a0<\/em>problematica deferit\u0103 Cur\u021bii Constitu\u021bionale constat\u0103m c\u0103 observa\u021biile noastre invocate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus r\u0103m\u00e2n la stadiul de interoga\u021bii retorice. Cercet\u00e2nd incriminarea proxenetismului \u00een contrapondere cu dezincriminarea prostitu\u021biei prin lentila garan\u021bilor egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, Curtea Constitu\u021bional\u0103 respinge \u00een unanimitate excep\u021bia de neconstitu\u021bionalitate, justific\u00e2nd diferen\u021ba de tratament juridic dintre prostitu\u021bia voluntar\u0103 \u0219i proxenetism prin argumentul protec\u021biei grupurilor vulnerabile-predispuse a fi constr\u00e2nse la practicarea prostitu\u021biei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0<em>Inter alia,\u00a0<\/em>Curtea sus\u021bine c\u0103 proxenetismul nu poate fi interpretat ca o form\u0103 a participa\u021biei penale la comiterea unei fapte dezincriminate (prostitu\u021bia) dat fiind faptul c\u0103\u00a0<em>nu este vorba de una \u015fi aceea\u015fi fapt\u0103, la care s\u0103 participe at\u00e2t autorul, adic\u0103 persoana care se prostitueaz\u0103, c\u00e2t \u015fi cel care determin\u0103 sau \u00eenlesne\u015fte practicarea prostitu\u0163iei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[27]<\/strong><\/a>.<\/em><\/p><p>De\u0219i pertinente, explica\u021biile avansate \u00een paragrafele anterioare nu clarific\u0103\u00a0<em>statutul juridic al prostitu\u021biei voluntare.\u00a0<\/em>Simpla dezincriminare a prostitu\u021biei voluntare \u0219i incriminarea prostitu\u021biei exercitat\u0103 sub constr\u00e2ngere \u0219i, bine\u00een\u021beles, incriminarea corelativ\u0103 a traficului de fiin\u021be umane<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn28\" name=\"_ftnref28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0<em>nu constituie modele juridice de tran\u0219are a subiectului prostitu\u021biei \u2013 acesta fiin\u021b\u00e2nd \u00een continuare \u00eentr-o zon\u0103 gri a normativului na\u021bional.\u00a0<\/em>Este clar c\u0103 implica\u021biile aduse de fenomenul prostitu\u021biei asupra demnit\u0103\u021bii umane \u0219i asupra ordinii publice nu permit am\u00e2narea\u00a0<em>sine die\u00a0<\/em>a adopt\u0103rii unei solu\u021bii juridice pertinente. Legiuitorul rom\u00e2n trebuie s\u0103 evalueze \u00een mod prudent posibilele c\u0103i de ac\u021biune juridic\u0103 prin luarea \u00een considerare a recomand\u0103rilor formulate de organismele interna\u021bionale \u0219i regionale-europene \u00eens\u0103 av\u00e2nd mereu prezent\u0103 necesitatea adapt\u0103rii acestora la specificul na\u021bional.\u00a0<em>Exempli gratia,\u00a0<\/em>\u00een\u00a0<em>Observa\u021biile Finale ale Comitetului pentru Eliminarea Discrimin\u0103rii fa\u021b\u0103 de Femei<\/em>\u00a0ca urmare a depunerii de c\u0103tre Rom\u00e2nia a Rapoartelor \u00a0Periodice nr. 7 \u0219i nr. 8 sunt subliniate limitele existente la nivel na\u021bional \u00een domeniul stabilirii unui regim juridic corespunz\u0103tor \u00een cazul comiterii actelor de prostitu\u021bie. Comitetul statueaz\u0103 \u00een mod distinct c\u0103 exist\u0103 neconcordan\u021be \u00eentre dispozi\u021biile de drept civil \u0219i penal \u00een materie-fapt care conduce la aplicarea de amenzi asupra femeilor care se prostitueaz\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn29\" name=\"_ftnref29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>\u00a0\u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, Comitetul recomand\u0103\u00a0<em>a<\/em><em>rmonizarea prevederilor privind prostitu\u021bia din Codul civil \u0219i Cod penal \u00een vederea legaliz\u0103rii prostitu\u021biei \u0219i suspend\u0103rii m\u0103surii impunerii de amenzi asupra femeilor care se prostitueaz\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn30\" name=\"_ftnref30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[30]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Abordarea juridic\u0103 a traficului de fiin\u021be umane dovede\u0219te un nivel sporit de coeren\u021b\u0103 \u2013 aspect ilustrat inclusiv prin\u00a0<em>Raportul de Evaluare a situa\u021biei din Rom\u00e2nia elaborat de GRETA<\/em>\u00a0(Grupul de exper\u021bi \u00eens\u0103rcinat cu monitorizarea implement\u0103rii Conven\u021biei Consiliului Europei privind Lupta \u00cempotriva Traficului de Fiin\u021be Umane la nivel na\u021bional de c\u0103tre Statele P\u0103r\u021bi) \u0219i diseminat publicului larg la data de 3 iunie 2021. Introducerea, \u00een sfera normativului na\u021bional, a\u00a0<em>Strategiei Na\u021bionale \u00eempotriva Traficului de fiin\u021be Umane pentru perioada 2018-2022<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn31\" name=\"_ftnref31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0r\u0103spunde unor cerin\u021be sociale complexe care, dincolo de utilitatea juridic\u0103 inerent\u0103 pe care o poart\u0103, contribuie la abordarea global\u0103 a traficului de fiin\u021be umane. Contextualizarea ac\u021biunilor de trafic prin eviden\u021bierea cauzelor, tipologiei victimelor, ponderii num\u0103rului acestora la nivel na\u021bional, modalit\u0103\u021bile de producere \u00een mod concret se impune a fi realizat\u0103 \u00eentr-un document programatic al c\u0103rui scop s\u0103 subziste at\u00e2t \u00een rela\u021bia cu sistemul institu\u021bional (de natur\u0103 s\u0103 \u00eel responsabilizeze \u00een sensul unei interven\u021bii consolidate) c\u00e2t \u0219i \u00een raporturile cu victimele (acestea fiind preocuparea central\u0103 \u00een ac\u021biunile de prevenire \u0219i combatere \u00eentreprinse de autorit\u0103\u021bi). Strategia porne\u0219te de la premisa conform c\u0103reia problematica social\u0103 principal\u0103 const\u0103 \u00een persisten\u021ba traficului de fiin\u021be umane, coroborat\u0103 cu num\u0103rul ridicat de victime \u0219i nivelul sc\u0103zut al capacit\u0103\u021bii institu\u021bionale de r\u0103spuns la aceast\u0103 problem\u0103. \u00cen privin\u021ba profilului victimei, documentul re\u021bine c\u0103 fenomenul afecteaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat femeile (\u00een propor\u021bie de 69%) \u0219i segmentul de v\u00e2rst\u0103 al copiilor (minori cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 13 \u0219i 17 ani) \u0219i al tinerilor (majori cu v\u00e2rste p\u00e2n\u0103 la 25 de ani). Cauzalitatea direct\u0103 a fenomenului rezid\u0103 \u00een vulnerabilitatea economic\u0103 \u00een care se g\u0103se\u0219te victima \u2013fapt care determin\u0103 Rom\u00e2nia s\u0103 fie prezentat\u0103 \u00een statisticile de profil ca \u021bar\u0103 de origine pentru victimele traficului de fiin\u021be umane.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn32\" name=\"_ftnref32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0De\u0219i obiectivele Strategiei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn33\" name=\"_ftnref33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0sunt convergente cu recomand\u0103rile Comitetului GRETA, acestea din urm\u0103 acord\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 form\u0103rii \u0219i inform\u0103rii unor categorii largi de popula\u021bie \u00een scopul eficientiz\u0103rii luptei \u00eempotriva traficului de fiin\u021be umane. Aten\u021bia Comitetului GRETA este orientat\u0103 c\u0103tre consolidarea capacit\u0103\u021bii autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale de a acorda asisten\u021b\u0103 victimelor traficului de fiin\u021be umane \u0219i de a proiecta m\u0103suri adecvate de preven\u021bie a traficului prin raportare la grupurile vulnerabile (copii, femei, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, persoane apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale etc.). \u00cen mod punctual, au fost invocate ca mijloace specifice: organizarea de cursuri de formare cu speciali\u0219tii av\u00e2nd atribu\u021bii \u00een domeniul drepturilor omului (judec\u0103tori, procurori, poli\u021bi\u0219ti, avoca\u021bi etc.) precum \u0219i dezvoltarea de campanii de informare a victimelor astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 con\u0219tientizeze circumstan\u021bele \u00een care poate avea loc traficul de fiin\u021be umane precum \u0219i drepturile de care acestea beneficiaz\u0103 \u00een cazul \u00een care au suferit acte de exploatare.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn34\" name=\"_ftnref34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a><\/p><p>R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een sfera ini\u021biativelor realizate la nivel na\u021bional ca urmare a impulsurilor determinate de structurile europene, \u00een con\u021binutul\u00a0<em>Raportului de \u021bar\u0103 depus de Rom\u00e2nia<\/em>\u00a0\u00een temeiul articolului 68, paragraful 1 din Conven\u021bia Consiliului Europei privind prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor \u0219i a violen\u021bei domestice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn35\" name=\"_ftnref35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>, sunt subliniate eforturile legislative \u00eentreprinse de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale \u2013 de a introduce, prin reglement\u0103ri exprese, prostitu\u021bia \u0219i traficul de fiin\u021be umane \u00een sfera de cuprindere a\u00a0<em>violen\u021bei bazat\u0103 pe gen<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn36\" name=\"_ftnref36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Concluzii<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Traficul de fiin\u021be umane \u0219i prostitu\u021bia sunt dou\u0103 fenomene care se conjug\u0103 at\u00e2t \u00een dimensiunea cauzelor determinante c\u00e2t \u0219i \u00een dimensiunea efectelor pe care le antreneaz\u0103. Susceptibile de abord\u0103ri multiple, cele dou\u0103 fenomene suscit\u0103 un interes de cercetare aparte pentru teoria (\u0219i practica!) drepturilor omului. Explica\u021bia prin care este validat\u0103 aceast\u0103 premis\u0103 deriv\u0103 cu necesitate din faptul c\u0103 principala valoare chestionat\u0103 \u00een practicarea prostitu\u021biei sau \u00een exploatarea prin trafic este\u00a0<em>fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i valorile intrinseci asociate\u00a0 acesteia: demnitatea, egalitatea, libertatea, solidaritatea uman\u0103.\u00a0<\/em>Con\u0219tientiz\u00e2nd miza moral\u0103 \u0219i spiritual\u0103 conex\u0103 abord\u0103rii prostitu\u021biei \u0219i traficului de fiin\u021be umane, este fireasc\u0103 ezitarea legiuitorului rom\u00e2n \u00een privin\u021ba stabilirii unui cadru juridic clar \u0219i coerent \u00een materie. Sursa ezit\u0103rii poate consta \u00een faptul c\u0103, prin complexitatea care le este ata\u0219at\u0103, prostitu\u021bia \u0219i traficul nu pot fi \u00eencadrate \u00een scheme de g\u00e2ndire at\u00e2t de riguroase precum modelele juridice. Demersurile \u00eentreprinse pentru prevenire \u0219i combaterea prostitu\u021biei \u0219i a traficului de fiin\u021be umane au voca\u021bia de a dep\u0103\u0219i coordonatele juridice \u0219i de a se extinde asupra form\u0103rii personalit\u0103\u021bii umane \u00een paradigma respectului pentru demnitatea uman\u0103.<\/p><p>De\u0219i prostitu\u021bia \u0219i traficul pot fi eradicate \u00een totalitate doar \u00een plan utopic, totu\u0219i este evident c\u0103, lu\u00e2nd \u00een considerare gravitatea \u0219i amploarea manifest\u0103rii lor la nivelul Rom\u00e2niei, sunt necesare m\u0103suri sistematice \u0219i coerente de diminuare a efectelor lor distructive pe multiple planuri, dintre care cele mai grave sunt cele pe plan social \u0219i moral. Ca atare, responsabilitatea incumb\u0103 tuturor palierelor societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, de la cele ale deciziilor politice, la institu\u021biile cu competen\u021be \u00een materie, precum \u0219i inducerea spiritului de solidaritate\u00a0 prin ac\u021biuni concrete educa\u021bionale \u0219i de sprijin \u00een beneficiul victimelor\u00a0 sau poten\u021bialelor victime ale prostitu\u021biei \u0219i traficului de persoane.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Conform,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/de-ce-ajung-romancele-sa-se-prostitueze-in-strainatate-ce-sa-faci-in-romania-cu-facultate-nimic-1816893\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/de-ce-ajung-romancele-sa-se-prostitueze-in-strainatate-ce-sa-faci-in-romania-cu-facultate-nimic-1816893<\/em><\/a>, accesat la data de 7 februarie 2022, ora 19:40.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Conform\u00a0<em>Raportului privind traficul de persoane \u00een 2020\u00a0 al Departamentului de Stat al SUA<\/em>,\u00a0<em>apud<\/em>\u00a0Andrei Luca Popescu, \u00a0Cum a ajuns Rom\u00e2nia oaia neagr\u0103 a Europei pe harta traficului de persoane, 26 iunie, 2020,<\/p><p><a href=\"https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/cum-a-ajuns-rom%C3%A2nia-oaia-neagr%C4%83-a-europei-pe-harta-traficului-de-persoane\/30692331.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/romania.europalibera.org\/a\/cum-a-ajuns-rom%C3%A2nia-oaia-neagr%C4%83-a-europei-pe-harta-traficului-de-persoane\/30692331.html<\/em><\/a>, accesat la data de 7 februarie 2022, ora 19:35.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea informa\u021biile prezentate pe site-ul:\u00a0<a href=\"https:\/\/theexodusroad.com\/prostitution-and-human-trafficking-know-the-difference\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/theexodusroad.com\/prostitution-and-human-trafficking-know-the-difference\/<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat la data de 4 februarie 2022, ora 19:49.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 \u015fi deschis\u0103 spre semnare de Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite prin Rezolu\u0163ia 34\/180<br \/>din 18 decembrie 1979. Intrat\u0103 \u00een vigoare la 3 septembrie 1981, conform dispozi\u0163iilor art. 27(1.).<br \/>Rom\u00e2nia a ratificat Conven\u0163ia la 26 noiembrie 1981 prin Decretul nr. 342, publicat \u00een \u201eBuletinul<br \/>Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 94 din 28 noiembrie 1981.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0<em>General recommendations adopted by the committee on the elimination of discrimination against women<\/em>, Eleventh session (1992), General recommendation No. 19: Violence against women, paragraph 6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0General recommendation No. 35 on gender-based violence against women, updating general recommendation No. 192, 6 July 2017, paragraphs 9-12.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0General recommendation No. 38 (2020) on trafficking in women and girls in the context of global migration, 20 November 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Aprobat\u0103 de Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite prin Rezolu\u0163ia 317 (IV) din 2 decembrie 1949. Intrat\u0103 \u00een vigoare la 25 iulie 1951, conform dispozi\u0163iilor art. 24. Rom\u00e2nia a aderat la Conven\u0163ie la 10 decembrie 1954 prin Decretul nr. 482, publicat \u00een \u201eBuletinul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, Partea I, nr. 46 din 10 decembrie 1954.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Prima ipotez\u0103 a Preambulului Conven\u021biei\u00a0 pentru reprimarea traficului cu fiin\u0163e umane \u015fi a exploat\u0103rii prostitu\u0163iei semenilor.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Var\u0219ovia la data de 16 mai 2005 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 1 februarie 2008.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Conform articolului 4, litera a din Conven\u021bie, Pentru scopurile prezentei conven\u0163ii: a) expresia trafic de fiin\u0163e umane desemneaz\u0103 recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin amenin\u0163area cu ori prin utilizarea for\u0163ei sau a altor forme de constr\u00e2ngere, prin r\u0103pire, fraud\u0103, \u00een\u015fel\u0103ciune, abuz de autoritate ori de o situa\u0163ie de vulnerabilitate sau prin oferirea ori acceptarea de pl\u0103\u0163i sau de avantaje pentru ob\u0163inerea consim\u0163\u0103m\u00e2ntului unei persoane av\u00e2nd autoritate asupra altei persoane, \u00een scopul exploat\u0103rii. Exploatarea cuprinde cel pu\u0163in exploatarea prostitu\u0163iei celorlal\u0163i sau alte forme de exploatare sexual\u0103, munca ori serviciile for\u0163ate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea ori prelevarea de organe.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings, p. 16, paragraful 88.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Una dintre principalele priorit\u0103\u021bi ale OIM este\u00a0<em>munca decent\u0103\u00a0<\/em>\u2013care implic\u0103 : oportunit\u0103\u021bi de munc\u0103 productiv\u0103, venit echitabil, securitate la locul de munc\u0103, protec\u021bie social\u0103 pentru familii, perspective mai bune de dezvoltare personal\u0103 \u0219i integrare social\u0103, libertatea oamenilor angaja\u021bi \u00een munc\u0103 de a-\u0219i exprima preocup\u0103rile, de a se organiza \u0219i de a participa la deciziile care le afecteaz\u0103 vie\u021bile, egalitate de \u0219anse \u0219i de tratament pentru toate femeile \u0219i to\u021bi b\u0103rba\u021bii. Cu ocazia Adun\u0103rii Generale a ONU din septembrie 2015, munca decent\u0103 \u0219i cei patru piloni ai Agendei\u00a0 OIM pentru Munc\u0103 Decent\u0103 \u2013 crearea de locuri de munc\u0103, protec\u021bie social\u0103, drepturile omului la locul de munc\u0103 \u0219i dialogul social \u2013 au devenit elemente integrante ale noii Agende 2030 pentru Dezvoltare Durabil\u0103. Obiectivului 8 de dezvoltare durabil\u0103 cuprins \u00een Agenda 2030 enun\u021b\u0103 urm\u0103toarele:\u00a0<em>Munc\u0103 decent\u0103 \u015fi cre\u015ftere economic\u0103\u00a0\u2013 Promovarea unei cre\u015fteri economice sus\u0163inute, deschise tuturor \u015fi durabile, a ocup\u0103rii depline \u015fi productive a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a unei munci decente pentru to\u0163i.\u00a0<\/em>\u00a0(conform informa\u021biilor disponibile pe site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ilo.org\/global\/topics\/decent-work\/lang--en\/index.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.ilo.org\/global\/topics\/decent-work\/lang\u2013en\/index.htm<\/em><\/a>, accesat la data de 5 februarie 2022, ora 17:31 p.m.).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0De exemplu, cele elaborate de CAP International\u00a0 \u2013 The Coalition for the Abolition of Prostitution (CAP International).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0CAP International, Prostitution under International Human Rights Law: An Analysis of States\u2019 Obligations and the Best Ways to Implement Them, February 2016, pp.13-14.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Global Network of Sex Work Projects, Policy Brief, Sex Work as Work, pp. 3-4.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Amnesty International,\u00a0<em>Sex workers at risk, a research summary on human rights abuses against sex workers,\u00a0<\/em>2016, p.6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se vedea Amnesty International,\u00a0<em>Sex workers at risk, a research summary on human rights abuses against sex workers,\u00a0<\/em>2016, p.9.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Tahlia Perry \u2013 Policy Officer, Women\u2019s Forum Australia, pp. 1-3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Sophie Heine,\u00a0<em>Prostitution as a Human Right: an Oxymoron<\/em>, European Policy Brief, No. 36 August 2015, Egmont Royal Institute for International Relations, pp. 1-5.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Codul Penal din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286\/2009), publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, intrat \u00een vigoare la 1 fenruarie 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Men\u021bion\u0103m c\u0103, p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een vigoare a Codului Penal adoptat prin Legea nr.286\/2009 \u2013respectiv data de 1 februarie 2014, prostitu\u021bia a fost reglementat\u0103 ca fapt\u0103 de drept penal, prev\u0103zut\u0103 de articolul 328 din Codul Penal de la 1969.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0De exemplu, articolul 182 litera c din Codul Penal prevede:\u00a0<strong>obligarea la practicarea prostitu\u0163iei<\/strong>, la manifest\u0103ri pornografice \u00een vederea producerii \u015fi difuz\u0103rii de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexual\u0103;\u00a0 articolul 213 alineatul 1 din Codul Penal stabile\u0219te c\u0103:\u00a0<strong>Determinarea sau \u00eenlesnirea practic\u0103rii prostitu\u0163iei<\/strong>\u00a0ori ob\u0163inerea de foloase patrimoniale de pe urma practic\u0103rii prostitu\u0163iei de c\u0103tre una sau mai multe persoane se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoarea de la 2 la 7 ani \u015fi interzicerea exercit\u0103rii unor drepturi; articolul 439, alineatul 1, litera f din Codul Penal reglementeaz\u0103 urm\u0103toarele: violul sau agresiunea sexual\u0103,\u00a0<strong>constr\u00e2ngerea la prostitu\u0163ie<\/strong>, sterilizarea for\u0163at\u0103 sau deten\u0163ia ilegal\u0103 a unei femei r\u0103mase gravid\u0103 \u00een mod for\u0163at, \u00een scopul modific\u0103rii compozi\u0163iei etnice a unei popula\u0163ii; \u00een mod similar articolul 440, alineatul 1, litera d statueaz\u0103: d) violul sau agresiunea sexual\u0103,\u00a0<strong>constr\u00e2ngerea la<\/strong>\u00a0<strong>prostitu\u0163ie<\/strong>, sterilizarea for\u0163at\u0103 sau deten\u0163ia ilegal\u0103 a unei femei r\u0103mase gravid\u0103 \u00een mod for\u0163at, \u00een scopul modific\u0103rii compozi\u0163iei etnice a unei popula\u0163ii.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 874 din 15 decembrie 2015 referitoare la excep\u0163ia de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 170 din 7 martie 2016.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0A se vedea paragraful 3 din Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 874\/2015.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0\u00a0A se vedea paragraful 14 din Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 874\/2015.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0A se vedea paragraful 15 din Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 874\/2015.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref28\" name=\"_ftn28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0Sunt reprezentative dispozi\u021biile articolelor 210 (traficul de persoane) \u0219i 211 (traficul de minori) din Codul Penal.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref29\" name=\"_ftn29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>\u00a0A se vedea paragraful nr. 22, litera b din Concluding observations on the combined seventh and eighth periodic reports of Romania, adopted by the Committee at its sixty-seventh session (3-21 July 2017).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref30\" name=\"_ftn30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0A se vedea paragraful nr. 23, litera b din Concluding observations on the combined seventh and eighth periodic reports of Romania, adopted by the Committee at its sixty-seventh session (3-21 July 2017).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref31\" name=\"_ftn31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern nr. 861\/2018, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 949 din 9 noiembrie 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref32\" name=\"_ftn32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor extrase din Strategia Na\u021bional\u0103 \u00eempotriva Traficului de fiin\u021be Umane pentru perioada 2018-2022.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref33\" name=\"_ftn33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0Potrivit punctului V din Strategie,\u00a0<em>Prezenta strategie na\u0163ional\u0103 are ca scop reducerea impactului \u015fi a dimensiunilor traficului de persoane la nivel na\u0163ional prin prioritizarea \u015fi eficientizarea activit\u0103\u0163ilor \u00een lupta \u00eempotriva acestuia.\u00a0<\/em><em>Obiectivele generale sunt: 1. Consolidarea \u015fi diversificarea demersurilor de prevenire a traficului de persoane 2. \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii protec\u0163iei \u015fi asisten\u0163ei acordate victimelor traficului de persoane \u00een vederea reintegr\u0103rii sociale 3. Dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de investigare a infrac\u0163iunilor de trafic de persoane \u015fi trafic de minori 4. Cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii informa\u0163iilor diseminate privind fenomenul traficului de persoane 5. Dezvoltarea \u015fi extinderea procesului de cooperare \u00eentre actorii relevan\u0163i, na\u0163ionali \u015fi interna\u0163ionali, implica\u0163i \u00een lupta \u00eempotriva traficului de persoane, precum \u015fi dinamizarea eforturilor de ac\u0163iune diplomatic\u0103 de prevenire \u015fi combatere a traficului de persoane \u015fi de protejare a cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni \u00een \u0163\u0103rile de destina\u0163ie.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref34\" name=\"_ftn34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta Evaluation Report Romania Greta(2021)09,\u00a0 Publication: 3 June 2021, Third evaluation round Access to justice and effective remedies for victims of trafficking in human beings, GRETA Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings, pp. 43-54.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref35\" name=\"_ftn35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>\u00a0Report submitted by Romania pursuant to Article 68, paragraph 1 of the Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence (Baseline Report), received by GREVIO on 6 February 2020 GREVIO\/Inf(2020)5, Published on 10 February 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref36\" name=\"_ftn36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a>\u00a0Conform Legii nr. 178\/2018\u00a0 pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 202\/2002\u00a0privind egalitatea de \u015fanse \u015fi de tratament \u00eentre femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 627 din 19 iulie 2018, pct. 2:\u00a0\u00a0<em>prin violen\u0163\u0103 de gen se \u00een\u0163elege fapta de violen\u0163\u0103 direc\u0163ionat\u0103 \u00eempotriva unei femei sau, dup\u0103 caz, a unui b\u0103rbat, motivat\u0103 de apartenen\u0163a de sex. Violen\u0163a de gen \u00eempotriva femeilor este violen\u0163a care afecteaz\u0103 femeile \u00een mod dispropor\u0163ionat. Violen\u0163a de gen cuprinde, f\u0103r\u0103 a se limita \u00eens\u0103 la acestea, urm\u0103toarele fapte: violen\u0163a domestic\u0103, violen\u0163a sexual\u0103, mutilarea genital\u0103 a femeilor, c\u0103s\u0103toria for\u0163at\u0103, avortul for\u0163at \u015fi sterilizarea for\u0163at\u0103, h\u0103r\u0163uirea sexual\u0103, traficul de fiin\u0163e umane \u015fi prostitu\u0163ia for\u0163at\u0103.<\/em><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20430\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"30\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20430\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Drepturile Omului \u0218i Dreptul Umanitar \u00cen Timpul Conflictelor Armate. Privire Special\u0103 Asupra Ucrainei<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20430\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"30\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20430\"><p>\u00cen ultima perioad\u0103, cu to\u021bii am asistat la atacarea Ucrainei de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103 prin ignorarea celor mai fundamentale norme de drept interna\u021bional public \u0219i al drepturilor omului. Rezultatul dramatic al acestei absolut de neaceptat ac\u021biuni de agresiune sunt distrugerile materiale, pierderile de vie\u021bi omene\u0219ti, un mare num\u0103r de refugia\u021bi \u0219i o grav\u0103 situa\u021bie umanitar\u0103.<\/p><p>Diacronia drepturilor omului a fost marcat\u0103 de conflicte militare: sistemul onusian de protec\u021bie a drepturilor omului s-a constituit \u00een perioada ulterioar\u0103 celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een istoria func\u021bion\u0103rii sale, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a tran\u0219at cauze interstatale care au adus \u00een discu\u021bie problematica respect\u0103rii garan\u021biilor avansate de dreptul conven\u021bional iar conflictele recurente generate \u00een perioadele pre \u0219i post anex\u0103rii Crimeii de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i-au dovedit recrudescen\u021ba odat\u0103 cu demararea opera\u021biunilor militare ruse\u0219ti \u00een Ucraina la data de 24 februarie 2022.<\/p><p>Situa\u021bia actual\u0103 din Ucraina descrie, dincolo de considerentele militare,\u00a0<em>o re-evaluare critic\u0103 a problematicii umanit\u0103\u021bii \u0219i a respectului datorat tuturor membrilor familiei umane, demnit\u0103\u021bii, drept\u0103\u021bii \u0219i valorilor umaniste.\u00a0<\/em>Complexitatea crizei militare actuale este decelabil\u0103 prin aplicarea unei paradigme de studiu hibrid\u0103- care eviden\u021biaz\u0103 particularit\u0103\u021bile dreptului interna\u021bional public, ale dreptului interna\u021bional al drepturilor omului, respectiv ale dreptului interna\u021bional umanitar \u2013 accept\u00e2nd ca\u00a0<em>idee unificatoare a cercet\u0103rii<\/em>\u00a0<em>protec\u021bia idealului umanist al \u00eemplinirii drepturilor omului \u00eentr-un climat al p\u0103cii \u0219i al solidarit\u0103\u021bii.<\/em><\/p><p>Caracterul sintetic al drepturilor omului \u2013 ca disciplin\u0103 de studiu- este validat \u00een condi\u021biile actuale, prin raportare la cele mai recente evenimente din Ucraina dat fiind faptul c\u0103,\u00a0<em>starea de conflict armat este, \u00een primul r\u00e2nd, o problem\u0103 care pune \u00een discu\u021bie umanitatea \u0219i existen\u021ba sa pe coordonatele care \u00eei sunt necesare progresului.\u00a0<\/em>Indiferent c\u0103 protec\u021bia drepturilor omului este observat\u0103 \u00een contextul normelor care \u00eei sunt proprii sau normelor de drept interna\u021bional public, respectiv \u00een contextul dispozi\u021biilor dreptului umanitar, existen\u021ba unei st\u0103ri conflictuale inter-statale trebuie s\u0103 fie analizat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din perspectiva\u00a0<em>amenin\u021b\u0103rilor \u00eendreptate \u00eempotriva demnit\u0103\u021bii umane \u0219i a crezului umanist pe care se \u00eentemeiaz\u0103 \u00eentreaga existen\u021b\u0103 a individului.<\/em><\/p><p>Prezentul editorial este o pledoarie pentru salvgardarea valorilor umanit\u0103\u021bii \u00een condi\u021bii de criz\u0103 militar\u0103\u00a0<em>prin con\u0219tientizarea rolului \u0219i importan\u021bei drepturilor omului \u00een rela\u021bie cu provoc\u0103rile cristalizate la nivel interna\u021bional.\u00a0<\/em>El este, totodat\u0103, expresia convingerii autorilor s\u0103i, dincolo de aceast\u0103\u00a0 nedorit\u0103 manifestare specific\u0103 unui trecut pe care speram s\u0103-l fi dep\u0103\u0219it definitiv, \u00een evolu\u021bia constant\u0103 a comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale pe linia civiliza\u021biei \u0219i progresului pentru to\u021bi.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Imperativul categoric al protej\u0103rii drepturilor omului \u00een condi\u021biile crizei militare din Ucraina: convergen\u021b\u0103 sau divergen\u021b\u0103 \u00eentre normele de drept interna\u021bional public, drept umanitar sau drept interna\u021bional al drepturile omului?<\/strong><\/h3><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd fundamentul filosofic al drepturilor omului \u0219i caracteristicile universalit\u0103\u021bii \u0219i inalienabilit\u0103\u021bii acestora, teza kantian\u0103 a imperativului categoric se impune \u00een rela\u021bie cu promovarea \u0219i protejarea drepturilor omului\u00a0<em>indiferent de contextul politic, militar, social sau economic \u00een care acestea fiin\u021beaz\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen sensul originar descris de filosoful german \u00een lucrarea \u201cCritica ra\u021biunii practice\u201d,\u00a0<em>imperativul categoric \u00a0<\/em>este reperul ac\u021biunii umane morale, invariabile \u00een func\u021bie de circumstan\u021be \u0219i\/sau de ac\u021biunile celorlal\u021bi membri ai societ\u0103\u021bii. Imperativul categoric este legea moral\u0103 universal\u0103 care exprim\u0103, \u00een mod apodictic, corectitudinea conduitei umane prin aceea c\u0103\u00a0<em>aceasta din urm\u0103 nu formuleaz\u0103 nici o condi\u021bie \u0219i nu urm\u0103re\u0219te nici un scop<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a>.<\/em>\u00a0Dezideratul filosofic se transfer\u0103, \u00een exigen\u021bele actuale, prin asumarea protec\u021biei drepturilor omului \u00een mod absolut, indiferent de situa\u021bia \u00een care se g\u0103sesc titularii drepturilor. Esen\u021ba tezei kantiene a imperativului categoric const\u0103 \u00een valorizarea individului prin atributele sale \u00eenn\u0103scute \u0219i \u00eentemeiate pe ra\u021biune, moralitate \u0219i demnitate. Astfel, dintre toate fiin\u021bele, omul este \u00eentruparea imperativului categoric,- constituind un scop \u00een sine prin aceea c\u0103\u00a0<em>numai omul posed\u0103 demnitate pentru c\u0103 doar el este capabil de moralitate \u0219i umanitate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Potrivit logicii filosofice instituit\u0103 de imperativul categoric kantian, relevan\u021ba omului este bivalent\u0103: acesta este propriul creator al legilor morale c\u0103rora alege s\u0103 se supun\u0103 din convingere. Existen\u021ba conform\u0103 cu morala permite individului s\u0103 aspire la o lume suprasensibil\u0103 \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia \u00eemplinirea atributelor Fiin\u021bei este un dat.<\/p><p>Legitimarea filosofic\u0103 a protec\u021biei drepturilor omului \u00een acord cu particularit\u0103\u021bile imperativului categoric asigur\u0103 legitimitatea ac\u021biunilor circumscrise acestui obiectiv. Transpunerea crezului moral \u0219i filosofic al protec\u021biei drepturilor omului \u00een paradigma juridic\u0103 de studiu este posibil\u0103 prin apel la multiple direc\u021bii de ac\u021biune, fiecare dintre acestea caracteriz\u00e2ndu-se prin\u00a0<em>autonomie\u00a0<\/em>\u0219tiin\u021bific\u0103 \u00eens\u0103 toate fiind convergente.<\/p><p><em>Primo,\u00a0<\/em>protec\u021bia drepturilor omului este un aspect circumscris, \u00een doctrina juridic\u0103 clasic\u0103, domeniului de studiu al\u00a0<em>dreptului interna\u021bional al drepturilor omului.\u00a0<\/em>De la adoptarea Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0\u2013care exprim\u0103 \u00een articolul 1<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0crezul umanist prin intermediul c\u0103ruia este construit \u00eentregul sistem al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0de protec\u021bie a drepturilor omului- fundamentele filosofico-morale ale drepturilor omului au fost dezvoltate \u00een instrumentele juridice adoptate subsecvent de ONU, valorile umaniste dob\u00e2ndind consacrare legal\u0103. Dac\u0103 aplicarea normelor juridice privitoare la protec\u021bia drepturilor omului este incontestabil\u0103 \u00een situa\u021bii de pace, exist\u0103 unele tensiuni \u0219tiin\u021bifice referitoare la gradul \u00een care instrumentele juridice adoptate \u00een domeniul drepturilor omului \u00ee\u0219i men\u021bin aplicabilitatea \u00een situa\u021bii de conflict armat.<\/p><p>Urm\u0103rind ipoteza expus\u0103 anterior,\u00a0<em>secundo,\u00a0<\/em>protec\u021bia drepturilor omului poate fi eviden\u021biat\u0103 ca o problematic\u0103 direct dependent\u0103 de normele de drept interna\u021bional umanitar. \u00cen scopul identific\u0103rii corela\u021biilor corecte dintre drepturile omului \u0219i normele juridice aferente dreptului interna\u021bional al drepturilor omului, respectiv dreptului interna\u021bional umanitar, vom proceda, \u00een r\u00e2ndurile de mai jos, la unele\u00a0<em>clarific\u0103ri conceptuale<\/em>.<\/p><p>Abordarea teoretic\u0103 a\u00a0<em>rela\u021biei dintre dreptul interna\u021bional al drepturilor omului \u0219i dreptul interna\u021bional umanitar\u00a0<\/em>indic\u0103, sub titlul de certitudine, c\u00e2teva direc\u021bii de diferen\u021biere \u0219tiin\u021bific\u0103:<\/p><p>(1)\u00a0<em>sediul materiei corespunz\u0103tor<\/em>\u00a0celor dou\u0103 discipline juridice este diferit: dreptul interna\u021bional umanitar este alc\u0103tuit din dispozi\u021biile con\u021binute, \u00een principal, \u00een Conven\u021biile de la Geneva din anul 1949 \u0219i \u00een Protocoalele Adi\u021bionale la acestea adoptate \u00een anul 1977<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0\u00een timp ce normele referitoare la protec\u021bia interna\u021bional\u0103 a drepturilor omului sunt cuprinse \u00een instrumente juridice adoptate de ONU<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0c\u00e2t \u0219i \u00een documentele elaborate de organiza\u021biile regionale cu mandat \u00een domeniul protec\u021biei drepturilor omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>;<\/p><p>(2)\u00a0<em>ratione temporis,\u00a0<\/em>normele ce alc\u0103tuiesc dreptul interna\u021bional al drepturilor omului sunt aplicabile \u00een timp de pace iar dispozi\u021biile de drept interna\u021bional umanitar sunt circumstan\u021biate de existen\u021ba unui conflict armat;<\/p><p>(3)\u00a0<em>scopul reglement\u0103rilor este sensibil diferit<\/em>, \u00een cazul normelor privind protec\u021bia interna\u021bional\u0103 a drepturilor omului finalitatea rezid\u0103 \u00een ocrotirea fiin\u021bei umane \u0219i garantarea unui climat compatibil cu exercitarea valorilor umaniste \u00een timp ce dreptul interna\u021bional umanitar protejeaz\u0103 persoanele care nu (mai) sunt implicate \u00een conflict \u0219i instituie m\u0103suri asupra mijloacelor combative utilizate \u00een confrunt\u0103rile armate (\u00een acest sens, sunt interzise \u00een mod absolut: mijloacele, tehnicile, tacticile de r\u0103zboi care nu diferen\u021biaz\u0103 \u00eentre persoanele care iau parte la confrunt\u0103rile armate \u0219i cele care sunt \u00een afara spa\u021biului conflictual; instrumentele de r\u0103zboi care cauzeaz\u0103 suferin\u021b\u0103 non-necesar\u0103 sau care produc daune pe termen lung mediului \u00eenconjur\u0103tor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><\/p><p>De\u0219i delimit\u0103rile teoretice prezentate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus demonstreaz\u0103 clar autonomia \u0219tiin\u021bific\u0103 a celor dou\u0103 domenii juridice analizate, suntem rezerva\u021bi \u00een aplicarea acelora\u0219i certitudini teoretice \u00een studiul practic al protec\u021biei drepturilor omului prin raportare la situa\u021bia de conflict armat. Teza noastr\u0103 const\u0103 \u00een recunoa\u0219terea faptului c\u0103, aplicate \u00een dinamic\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie conflictual\u0103 concret\u0103, normele de drept interna\u021bional umanitar \u0219i cele apar\u021bin\u00e2nd dreptului interna\u021bional al drepturilor omului comport\u0103 unele\u00a0<em>puncte de convergen\u021b\u0103<\/em>\u00a0\u2013 f\u0103r\u0103 ca acestea s\u0103 aduc\u0103 atingere independen\u021bei teoretice \u0219i particularit\u0103\u021bilor \u0219tiin\u021bifice subliniate mai sus. \u00cen sus\u021binerea ra\u021bionamentului nostru, apreciem ca evidente urm\u0103toarele:<\/p><p>(1) Normele interna\u021bionale privind protec\u021bia drepturilor omului nu devin inaplicabile,\u00a0<em>de plano,\u00a0<\/em>\u00een situa\u021bii de conflict armat pentru a l\u0103sa deschis\u0103 aplicarea imediat\u0103 \u0219i necesar\u0103 a normelor de drept interna\u021bional umanitar. Este edificator articolul 15 din Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i Libert\u0103\u021bilor Fundamentale care prevede situa\u021biile derogatorii de la drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile reglementate de dreptul conven\u021bional (r\u0103zboiul sau orice alt pericol public ce amenin\u021b\u0103 via\u021ba na\u021biunii) precum \u0219i cerin\u021bele necesar a fi \u00eentrunite pentru derogarea de la garan\u021biile conven\u021bionale. Este necesar s\u0103 subliniem\u00a0<em>caracterul optativ\u00a0<\/em>al dispozi\u021biilor articolului 15, nefiind impus\u0103 \u00een sarcina \u00cenaltelor P\u0103r\u021bi Contractante\u00a0<em>obliga\u021bia\u00a0<\/em>de a deroga de la prevederile Conven\u021biei \u00een caz de r\u0103zboi sau pericol public ci fiind men\u021bionat\u0103\u00a0<em>posibilitatea de a lua m\u0103suri care derog\u0103 de la obliga\u021biile prev\u0103zute de Conven\u021bie.\u00a0<\/em>Deci, identificarea r\u0103zboiului sau a pericolului public care amenin\u021b\u0103 via\u021ba na\u021biunii nu constituie situa\u021bii care s\u0103 conduc\u0103 \u00een mod inevitabil la suspendarea angajamentelor statelor \u00een domeniul respect\u0103rii drepturilor omului. \u00cen acela\u0219i sens,\u00a0<em>\u00een cazul \u00een care este decis\u0103 de \u00cenaltele P\u0103r\u021bi Contractante\u00a0<\/em>derogarea poate opera\u00a0<em>\u00een anumite limite:\u00a0<\/em>\u00een m\u0103sura strict\u0103 \u00een care situa\u0163ia o impune \u015fi dac\u0103 m\u0103surile derogatorii nu sunt contradictorii cu alte obliga\u0163ii care decurg din dreptul interna\u0163ional. Totodat\u0103, \u00een pofida adopt\u0103rii deciziei de a deroga de la Conven\u021bie, sfera de cuprindere a derog\u0103rii va fi limitat\u0103: reiter\u0103m c\u0103 derogarea de la standardele protec\u021biei drepturilor omului nu poate fi total\u0103 \u00een lumina\u00a0<em>normelor de jus cogens\u00a0<\/em>care alc\u0103tuiesc nucleul garan\u021biilor interna\u021bionale \u00een domeniul drepturilor omului. Dup\u0103 cum atest\u0103 articolul 15, paragraful 2 din Conven\u021bia European\u0103: nu este\u00a0 permis\u0103 nicio derogare de la articolul 2 (dreptul la via\u021b\u0103), cu excep\u0163ia cazului de deces rezult\u00e2nd din acte licite de r\u0103zboi, \u015fi nici de la articolele 3 (interdic\u021bia torturii), 4\u00a0 paragraful 1 (interdic\u021bia sclaviei sau aservirii) sau 7 (aplicarea principiului nici o pedeaps\u0103 f\u0103r\u0103 lege). De asemenea, decizia de a deroga de la dispozi\u021biile Conven\u021biei\u00a0<em>nu poate opera sine die \u0219i nici sub imperiul arbitrariului.\u00a0<\/em>\u00cenalta Parte Contractant\u0103 care demareaz\u0103 procedura derog\u0103rii \u00ee\u0219i va asuma, \u00een mod corelativ, obliga\u021bii de informare a Secretarului General al Consiliului Europei \u00een privin\u021ba m\u0103surilor adoptate \u0219i a motivelor care au stat la baza acestora.<\/p><p>(2) Normele interna\u021bionale (de drept interna\u021bional umanitar \u0219i de dreptul interna\u021bional al drepturilor omului) nu sunt incompatibile din punct de vedere praxiologic \u2013 cu ocazia verific\u0103rii aplic\u0103rii convergente a acestora la situa\u021bii de conflict armat. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 articolul 15 nu neag\u0103\u00a0<em>a priori,\u00a0<\/em>aplicarea drepturilor omului \u00een situa\u021bii de r\u0103zboi \u0219i\/sau \u00een caz de pericol public (dup\u0103 cum am demonstrat \u00een r\u00e2ndurile de mai sus), Conven\u021biile de la Geneva\u00a0<em>nu interzic \u00een mod expres aplicarea normelor de drept interna\u021bional adoptate \u00een domeniul drepturilor omului.<\/em><\/p><p>(3) Din punctul de vedere al tehnicii de redactare a instrumentelor juridice interna\u021bionale, putem identifica instrumente juridice interna\u021bionale circumscrise protec\u021biei drepturilor omului av\u00e2nd caracter principal care comport\u0103 norme adi\u021bionale (accesorii) prin intermediul c\u0103rora este circumstan\u021biat\u0103 protec\u021bia drepturilor omului \u00een caz de conflict armat: Conven\u021bia interna\u021bional\u0103 cu privire la drepturile copilului ale c\u0103rei prevederi sunt completate prin Protocolul Op\u021bional referitor la implicarea copiilor \u00een conflictele armate.<\/p><p>(4) Situa\u021biile de conflict armat nu pot fi concepute \u00een mod segregat de realitatea interna\u021bional\u0103 extins\u0103 \u0219i de protec\u021bia interna\u021bional\u0103 a drepturilor omului \u2013 cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t confrunt\u0103rile armate dintr-o anumit\u0103 zon\u0103 geografic\u0103 pot produce repercusiuni vizibile \u00een domeniul de ac\u021biune al normelor de drepturile omului \u00een contextul\u00a0<em>migra\u021biei masive a popula\u021biei civile din zona de conflict \u00een scopul ob\u021binerii de protec\u021bie juridic\u0103 \u00een statele \u00eenvecinate.\u00a0<\/em>Conflictul din Ucraina prezint\u0103 ca efect major \u0219i imediat\u00a0<em>disloc\u0103ri a popula\u021biei civile produse prin refugierea \u00een exteriorul zonei de conflict sau prin str\u0103mutare intern\u0103 (\u00een cazul persoanelor care nu au reu\u0219it s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 zona de conflict).\u00a0<\/em>Convergen\u021ba dintre normele de drept interna\u021bional al drepturilor omului \u0219i drept interna\u021bional umanitar devine evident\u0103: pe de o parte, nu exist\u0103 interdic\u021bii exprese pentru aplicarea \u00een zonele de conflict armat a normelor de drepturile omului iar derogarea de la standardele Conven\u021biei Europene nu determin\u0103, \u00een mod implicit,\u00a0<em>suspendarea complet\u0103 a garan\u021biilor \u00een favoarea drepturilor omului;\u00a0<\/em>pe de cealalt\u0103 parte, efectele produse de confrunt\u0103rile militare iradiaz\u0103 \u00een afara zonelor de conflict \u0219i implic\u0103 reorientarea comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale c\u0103tre standardele aplicabile \u00een mod tradi\u021bional \u00een scopul salvgard\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale.<\/p><p>Finalmente, normele de drept interna\u021bional public nu pot fi extrase din discursul asupra protej\u0103rii drepturilor omului \u00een situa\u021bii de conflict armat. Carta Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite enun\u021b\u0103, cu titlu principial, \u00een partea preambular\u0103,\u00a0<em>credin\u0163a \u00een drepturile fundamentale ale omului, \u00een demnitatea \u015fi valoarea persoanei umane, \u00een\u00a0 egalitatea \u00een drepturi (\u2026) \u00eentre\u00a0 na\u0163iunile mari \u015fi mici (\u2026)\u00a0<\/em>f\u0103r\u0103 a aborda \u00een mod expres \u00een reglement\u0103rile\u00a0<em>in extenso\u00a0<\/em>problematica explicit\u0103rii con\u021binutului drepturilor omului \u0219i a aplicabilit\u0103\u021bii acestora \u00een rela\u021biile dintre state. \u00cen pofida acestei limit\u0103ri, normele de drept interna\u021bional public prev\u0103zute de Carta ONU contribuie la consolidarea climatului general al p\u0103cii, securit\u0103\u021bii \u0219i respectului pentru drepturile omului \u00een rela\u021biile interstatale prin statuarea principiilor generale de conduit\u0103 ale comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale dintre care re\u021binem: egalitatea suveran\u0103 a statelor membre; rezolvarea pe cale pa\u0219nic\u0103 a diferendelor interna\u021bionale; nerecurgerea la for\u021b\u0103 sau la amenin\u021barea cu for\u021ba \u0219i ab\u021binerea de la a folosi for\u021ba \u00eempotriva integrit\u0103\u021bii teritoriale ori independen\u021bei politice a vreunui stat sau \u00een orice mod incompatibil cu scopurile ONU \u0219.a.<\/p><p>\u021ain\u00e2nd cont de faptul c\u0103 situa\u021bia actual\u0103 din Ucraina reflect\u0103 cea mai recent\u0103 escaladare a unui conflict interna\u021bional manifestat prin anexarea Crimeii \u0219i formarea regiunilor separatiste din estul Ucrainei, problematica protej\u0103rii drepturilor omului trebuie s\u0103 fie analizat\u0103 \u00een mod complex, prin luarea \u00een considerare a tuturor normelor de drept interna\u021bional care garanteaz\u0103 respectul pentru umanitate; o segregare rigid\u0103 \u00eentre aceste norme este de neconceput pe coordonatele concrete evocate anterior. Urm\u0103rind finalitatea \u00eemplinirii, la cel mai \u00eenalt nivel, al dezideratului demnit\u0103\u021bii umane, conflictul militar din Ucraina impune o perspectiv\u0103 de studiu flexibil\u0103, care s\u0103 permit\u0103 aplicarea \u00een sinergie a dreptului umanitar, dreptului interna\u021bional public \u0219i a normelor interna\u021bionale privind protec\u021bia drepturilor omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Criza militar\u0103 din Ucraina \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului. Problema Crimeii<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>\u00cen\u021belegerea riguroas\u0103 a evenimentelor desf\u0103\u0219urate actualmente \u00een Ucraina impune analiza parcursului interac\u021biunilor istorice dintre for\u021bele combatante \u0219i raportarea acestora la cele mai semnificative rezultate determinate de conflictele militare ruso-ucrainiene precum anexarea Crimeii sau crearea regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Principalul instrument juridic la care au recurs for\u021bele combatante \u00een scopul explicit\u0103rii\u00a0<em>situa\u021biei respect\u0103rii drepturilor omului \u00een contextul conflictului armat\u00a0<\/em>este jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului. Perspectivele invocate de statele combatante \u00een privin\u021ba respect\u0103rii drepturilor omului \u00een situa\u021bii de conflict sunt divergente: prin cererile nr. 20958\/14 \u0219i 38334\/18 Ucraina invoc\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului produse de statul rus \u00eempotriva popula\u021biei civile din Crimeea \u0219i din ora\u0219ul Sevastopol iar \u00een temeiul cererii nr. 36958\/21 Rusia sus\u021bine, pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o cauz\u0103 deferit\u0103 spre solu\u021bionare Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, \u00eenc\u0103lc\u0103ri comise de statul ucrainian asupra drepturilor omului prin aplicarea sistematic\u0103 a unei practici administrative const\u00e2nd \u00een ucideri, r\u0103piri, str\u0103mut\u0103ri for\u021bate, ingerin\u021be \u00een exercitarea dreptului de vot, restric\u021bii privind utilizarea limbii ruse de c\u0103tre etnicii ru\u0219i \u0219i organizarea de atacuri asupra ambasadelor \u0219i consulatelor ruse.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a><\/p><p>Evalu\u00e2nd ponderea cauzelor introduse la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului cu scopul salvgard\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor circumscrise Conven\u021biei Europene pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale, pe fondul conflictului cristalizat \u00een contextul anex\u0103rii Crimeii, al cre\u0103rii regiunilor separatiste \u0219i al tensiunilor interetnice, Ucraina a introdus \u00eempotriva Rusiei multiple pl\u00e2ngeri inter-statale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0\u2013 majoritatea av\u00e2nd status pendinte \u00een activitatea de solu\u021bionare a Cur\u021bii \u2013except\u00e2nd cauzele introduse prin cererile inter-statale nr. 20958\/14 \u0219i 38334\/18 asupra c\u0103rora Curtea s-a pronun\u021bat din punctul de vedere al \u00eendeplinirii criteriilor de admisibilitate, declar\u00e2ndu-le par\u021bial admisibile.<\/p><p>\u00cen cauzele solu\u021bionate, Curtea a statuat\u00a0<em>ipso facto\u00a0<\/em>obiectul sesiz\u0103rii sale prin cererile interstatale introduse de Ucraina: aprecierea admisibilit\u0103\u021bii, din punctul de vedere al dreptului conven\u021bional, a actelor comise de Federa\u021bia Rus\u0103 prin aplicarea unei practici administrative sistematice de \u00eenc\u0103lcare a drepturilor omului \u00een Crimeea \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 27 februarie 2014 \u0219i 26 august 2015. \u00cen mod implicit, Curtea reitereaz\u0103 competen\u021ba sa jurisdic\u021bional\u0103 \u2013 limitat\u0103 la solu\u021bionarea cererilor \u00eentemeiate pe articolul 33 din Conven\u021bie \u2013cererile interstatale, respectiv articolul 34- cererile individuale, subliniind\u00a0<em>voca\u021bia sa de a se pronun\u021ba asupra aspectelor de drepturile omului, astfel cum acestea sunt expuse \u00een Conven\u021bia European\u0103, re\u021bin\u00e2ndu-se de la a evalua \u00een mod direct problematici de drept interna\u021bional public precum validitatea anex\u0103rii Crimeii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[13]<\/strong><\/a>.<\/em>\u00a0Analiza\u00a0<em>prima facie<\/em>\u00a0a substan\u021bei solicit\u0103rii statului ucrainian ne conduce la concluzia identific\u0103rii unui\u00a0<em>tipar comportamental al autorit\u0103\u021bilor ruse care aplic\u0103 o practic\u0103 administrativ\u0103 de \u00eenc\u0103lcare sistematic\u0103 a drepturilor omului.\u00a0<\/em>\u00cen principal, statul ucrainian invoc\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale prevederilor dreptului conven\u021bional con\u021binute, \u00een principal, \u00een: articolul 2 (dreptul la via\u021b\u0103); articolul 3 (interzicerea torturii, a tratamentelor inumane \u0219i degradante); articolul 5 (dreptul la libertate \u0219i securitate), articolul 6 (dreptul la un proces echitabil), articolul 8 (dreptul la respectarea vie\u021bii private), articolul 9 (libertatea religiei), articolul 10 (libertatea de exprimare), articolul 11 (libertatea de \u00eentrunire), articolul 14 (interzicerea discrimin\u0103rii), articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protec\u021bia propriet\u0103\u021bii), articolul 2 din Protocolul nr. 1 (dreptul la educa\u021bie) \u0219i articolul 2 din Protocolul nr. 4 (libertatea de circula\u021bie).<\/p><p>\u00cen etapa procedural\u0103 a evalu\u0103rii admisibilit\u0103\u021bii cererilor, punctul central \u00een ra\u021bionamentul Cur\u021bii trebuie s\u0103 se concentreze asupra\u00a0<em>stabilirii stricte a\u00a0 domeniului de aplicare a cauzei, fiind necesar\u0103 decantarea clar\u0103 \u00eentre implica\u021biile politice \u0219i cele juridice.\u00a0<\/em>Acestea din urm\u0103 fac referire la gradul \u00een care Federa\u021bia Rus\u0103, ca stat p\u00e2r\u00e2t \u00een cadrul procedurilor interstatale, \u0219i-a \u00eendeplinit angajamentele derivate din articolul 1 al Conven\u021biei Europene \u00een contextul evenimentelor din Crimeea; \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, conformitatea ac\u021biunilor statului p\u00e2r\u00e2t cu obliga\u021bia de a respecta drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile oric\u0103rei persoane care se afl\u0103 sub jurisdic\u021bia sa deschide dezbaterea asupra\u00a0<em>semnifica\u021biei \u0219i sferei de cuprindere a jurisdic\u021biei statale,\u00a0<\/em>eviden\u021biind implica\u021bii de natur\u0103 politic\u0103. Dup\u0103 cum statua Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 asupra cauzelor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0chestiunea preliminar\u0103 a jurisdic\u021biei poate fi privit\u0103 prin prisma implica\u021biilor politice ale cauzei \u00eens\u0103 acest aspect nu este suficient pentru a priva problematica protec\u021biei drepturilor omului de con\u021binutul preeminent juridic<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>. \u00cen evolu\u021bia activit\u0103\u021bii sale\u00a0 jurispruden\u021biale, Curtea European\u0103 a dezvoltat principiul solu\u021bion\u0103rii problemelor cristalizate la nivel interna\u021bional indiferent dac\u0103 natura hibrid\u0103 a acestora (juridic\u0103 \u0219i politic\u0103) erau susceptibile de a suscita unele controverse. \u00cen contextul politico-juridic al ac\u021biunilor demarate de for\u021bele ruse \u00een Crimeea \u0219i \u00een estul Ucrainei,\u00a0<em>stabilirea jurisdic\u021biei statutului p\u00e2r\u00e2t\u00a0<\/em>constituie, \u00een opinia Cur\u021bii, cerin\u021ba preliminar\u0103 ce se impune a fi verificat\u0103 \u00een scopul procedibilit\u0103\u021bii la evaluarea celorlalte cerin\u021be de admisibilitate.<\/p><p>Prin natura sa,\u00a0<em>testul jurisdic\u021biei<\/em>\u00a0depinde, \u00een primul r\u00e2nd, de\u00a0<em>teritorialitate.\u00a0<\/em>\u00cen mod excep\u021bional, statul poate fi \u021binut, sub aspectul jurisdic\u021biei, de actele produse \u00een afara teritoriului s\u0103u \u00een ipoteza \u00een care\u00a0<em>agen\u021bii statului ac\u021bioneaz\u0103 cu titlu oficial \u00een exteriorul grani\u021belor, de natur\u0103 s\u0103 angajeze din punct de vedere politic guvernul respectivului stat. Exempli gratia,\u00a0<\/em>actele reprezentan\u021bilor diplomatici sau consulari concretizeaz\u0103 excep\u021bii de la principiul teritorialit\u0103\u021bii jurisdic\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, pe cale jurispruden\u021bial\u0103, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a achiesat \u00een repetate r\u00e2nduri la ra\u021bionamentul conform c\u0103ruia, dac\u0103 autorit\u0103\u021bile unui stat parte la Conven\u021bia European\u0103 \u00eendeplinesc func\u021bii executive sau judiciare pe teritoriul unui alt stat, statul contractant poate fi \u021binut responsabil de eventualele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale Conven\u021biei sub rezerva ca actele contrare dreptului conven\u021bional \u00eei sunt imputabile mai degrab\u0103 reprezentan\u021bilor s\u0103i dec\u00e2t celor ai statului pe teritoriul c\u0103ruia se afl\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0De asemenea, utilizarea for\u021bei de c\u0103tre agen\u021bii statului contractant \u00een exteriorul teritoriului s\u0103u poate constitui o premis\u0103 care s\u0103 justifice extinderea jurisdic\u021biei statale. Cazul indivizilor afla\u021bi \u00een custodia agen\u021bilor statali care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een calitate militar\u0103 \u00een afara teritoriului na\u021bional constituie, conform jurispruden\u021bei Cur\u021bii Europene, aplica\u021bii ale jurisdic\u021biei extrateritoriale. Cu titlu de exemplu, \u00eentr-una dintre cauzele deferite spre solu\u021bionare Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, aflat\u0103 \u00een stadiul de solu\u021bionare pendinte, introdus\u0103 de Ucraina \u00eempotriva Federa\u021biei Ruse prin cererea nr. 55855\/18 la data de\u00a0 29 noiembrie 2018, poate fi recunoscut\u0103 \u00een mod implicit jurisdic\u021bia extrateritorial\u0103 a Rusiei asupra faptelor expuse \u00een spe\u021b\u0103. Situa\u021bia de fapt const\u0103 \u00een capturarea \u0219i \u021binerea \u00een custodie, de c\u0103tre for\u021bele armate ruse a membrii echipajului marinei ucrainiene. Statul reclamant a solicitat Federa\u021biei Ruse aplicarea, \u00een rela\u021bie cu echipajul naval capturat, a normelor de drept interna\u021bional umanitar con\u021binute \u00een cea de-a treia Conven\u021bie de la Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor de r\u0103zboi \u0219i acordarea asisten\u021bei medicale corespunz\u0103toare. \u00cen contextul procedurilor demarate \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Europene, Ucraina invoc\u0103 aplicarea m\u0103surilor interimare \u00een acord cu dispozi\u021biile articolului 39 din Regulamentul Cur\u021bii \u0219i acordarea de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 de urgen\u021b\u0103 prizonierilor. Instan\u021ba european\u0103 a dispus \u00een rela\u021bie cu partea rus\u0103 obligativitatea de a acorda prizonierilor, \u00een temeiul procedurii m\u0103surilor interimare, sprijin medical, reiter\u00e2nd solicitarea de a avansa date factuale clare asupra circumstan\u021belor cauzei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a><\/p><p>Revenind la cauzele nr. \u00a020958\/14 \u0219i 38334\/18, instan\u021ba european\u0103 a constatat cu titlu indeniabil jurisdic\u021bia Federa\u021biei Ruse asupra \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului din Crimeea din perspectiva controlului efectiv asupra teritoriilor Ucrainei. Studiind probatoriul administrat \u00een cauz\u0103 Curtea re\u021bine existen\u021ba, la epoca faptelor \u0219i \u00een teritoriul disputat de for\u021bele armate, a efectivului militar rus care era superior din punct de vedere numeric, tehnic, func\u021bional comparativ cu efectivul ucrainian. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, trupele militare ruse\u0219ti au fost suplimentate\u00a0 periodic iar prezenta lor a fost consolidat\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 existe justific\u0103ri obiective \u00een acest sens: guvernul ucrainian nu a autorizat extinderea demersurilor militare ruse\u0219ti \u00eens\u0103 nu a recurs la acte de violen\u021b\u0103 \u0219i\/sau amenin\u021barea cu for\u021ba \u00eempotriva acestora. Alega\u021biile guvernului Federa\u021biei Ruse conform c\u0103rora interven\u021bia for\u021belor sale militare a constat \u00een acte de observare pasiv\u0103 a evenimentelor, f\u0103r\u0103 implica\u021bii violente sau care s\u0103 comporte tr\u0103s\u0103turile unor agresiuni, au fost invalidate, \u00een opinia Cur\u021bii, de probatoriul administrat \u00een cauz\u0103 \u00een temeiul c\u0103ruia erau evidente interven\u021bia activ\u0103 a for\u021belor militare ruse at\u00e2t \u00een perioada 27 februarie-18 martie 2014 c\u00e2t \u0219i \u00een intervalul temporal ulterior datei de 18 martie 2014. Odat\u0103 tran\u0219at\u0103 metodologia de identificare a jurisdic\u021biei extrateritoriale a Rusiei asupra \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului produse \u00een Crimeea, celelalte criterii de admisibilitate sunt estompate, unele dintre acestea devenind superfluu (de exemplu, verificarea cerin\u021bei privitoare la epuizarea exercit\u0103rii c\u0103ilor interne de atac \u00een condi\u021biile \u00een care a<em>ctus reus\u00a0<\/em>reclamat de Ucraina subzist\u0103 sub forma unei practici administrative care conduce la \u00eenc\u0103lcarea sistematic\u0103 a drepturilor omului \u00een regiune).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a><\/p><p>Examin\u00e2nd alega\u021biile av\u00e2nd ca obiect identificarea unei practici administrative care \u00eenc\u0103lca sistematic drepturile omului exercitate de autorit\u0103\u021bile ruse care controlau din punct de vedere militar Crimeea \u0219i ora\u0219ul Sevastopol \u00eempotriva popula\u021biei indigene, Curtea European\u0103 constat\u0103 corelarea unui probatoriu extins \u00een materie. Dintre probele \u00een temeiul c\u0103rora sus\u021binerile guvernului ucrainian sunt validate par\u021bial\u00a0<em>prima facie\u00a0<\/em>o pondere relevant\u0103 este de\u021binut\u0103 de documentele de informare (\u00een principal rapoarte) elaborate de forurile interna\u021bionale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>. Referitor la componentele cererii inter-statale aferente \u00eenc\u0103lc\u0103rilor dreptului conven\u021bional, instan\u021ba european\u0103 se pronun\u021b\u0103 \u00een sensul admisibilit\u0103\u021bii par\u021biale. Astfel, sunt respinse alega\u021biile \u00een temeiul c\u0103rora practica administrativ\u0103 a autorit\u0103\u021bilor militare ruse se concretiza prin acte contrare articolului 2 sub forma uciderilor sau \u00eempu\u0219c\u0103rilor.\u00a0<em>Per a contrario,\u00a0<\/em>Curtea apreciaz\u0103 c\u0103, din ansamblul elementelor probatorii, rezult\u0103 suficiente indicii \u00een sprijinul unei practici administrative care tolera sau repeta acte ce creeaz\u0103 aparen\u021ba \u00eenc\u0103lc\u0103rii normelor de drept conven\u021bional \u00een multiple dimensiuni: articolul 2 \u2013dispari\u021bii for\u021bate \u0219i lipsa investig\u0103rii practicilor utilizate pentru comiterea dispari\u021biilor for\u021bate; articolele 3 \u0219i 5 \u2013 rele tratamente \u0219i deten\u021bie ilegal\u0103; articolul 6- negarea legii locale \u0219i extindere, f\u0103r\u0103 fundament legal a dispozi\u021biilor ruse\u0219ti \u00een privin\u021ba organiz\u0103rii \u0219i func\u021bion\u0103rii instan\u021belor din Crimeea cu rezultatul imposibilit\u0103\u021bii judec\u0103rii cauzelor de pe teritoriul Crimeii de c\u0103tre o instan\u021b\u0103 legal constituit\u0103; articolul 9- suprimarea libert\u0103\u021bii religioase prin comiterea de acte de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva popula\u021biei de religie non-ortodox\u0103, \u00eempotriva l\u0103ca\u0219urilor de cult \u0219i a propriet\u0103\u021bii biserice\u0219ti; articolul 10- destabilizarea mass-mediei non-ruse; articolul 11 \u2013interzicerea demonstra\u021biilor publice; articolul 1,\u00a0 Protocolul 1- exproprierea \u00een absen\u021ba oric\u0103ror garan\u021bii legale; articolul 2, Protocolul 1- discriminarea \u00een procesul educa\u021bional \u00een func\u021bie de criteriile etniei \u0219i limbii; articolul 2, Protocolul 4 \u2013 libertatea de circula\u021bie prin interzicerea mobilit\u0103\u021bii \u00eentre Crimeea \u0219i Ucraina; articolul 14 \u2013discriminarea minorit\u0103\u021bii t\u0103tare prin plasarea \u00eentr-o stare de subordonare \u00een privin\u021ba exercit\u0103rii drepturilor con\u021binute \u00een Conven\u021bie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a><\/p><p>Statul rus a formulat, la r\u00e2ndul s\u0103u, o cerere interstatal\u0103 (nr. 36958\/21) \u00eempotriva Ucrainei invoc\u00e2nd, potrivit modelului juridic implementat de Ucraina \u00een cererile sale, \u00eenc\u0103lcarea articolelor substan\u021biale din Conven\u021bie de c\u0103tre statul ucrainian. Astfel,\u00a0<em>mutatis mutandis,\u00a0<\/em>Rusia a sus\u021binut \u00eenc\u0103lcarea sistematic\u0103 a dispozi\u021biilor articolelor 2 (dreptul la via\u021b\u0103), 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant), 5 (dreptul la libertate \u0219i securitate), 8 (dreptul la respectarea vie\u021bii private \u0219i via\u021ba de familie), 10 (libertatea de exprimare), 13 (dreptul la un remediu efectiv), 14 (interzicerea discrimin\u0103rii), 18 (limitarea utiliz\u0103rii restric\u021biilor de drepturi) \u0219i articolului 1 din Protocolul nr. 1 (protec\u021bia propriet\u0103\u021bii), articolului 2 din Protocolul nr. 1 (dreptul la educa\u021bie), articolului 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) \u0219i a articolului 1 din Protocolul nr. 12 (interzicerea general\u0103 a discrimin\u0103rii). Pe cale de consecin\u021b\u0103, guvernul rus a solicitat Cur\u021bii aplicarea m\u0103surilor provizorii \u00een cauz\u0103, \u00een temeiul articolului 39 din Regulamentul Cur\u021bii, viz\u00e2nd sistarea restric\u021biilor \u00een exercitarea drepturilor prev\u0103zute de Conven\u021bie de c\u0103tre persoanele vorbitoare de limb\u0103 rus\u0103 \u0219i stoparea blocadei instituite asupra Canalului Crimeii de Nord. Apreciind c\u0103 nu exist\u0103 un indiciu real \u0219i temeinic care s\u0103 ateste posibilitatea de producere a unei v\u0103t\u0103m\u0103ri ireversibile a drepturilor prev\u0103zute de Conven\u021bie, Curtea respinge solicitarea Rusiei, cauza r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pendinte.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Examen critic asupra situa\u021biei drepturilor omului \u00een contextul crizei militare din Ucraina. Reac\u021bii la nivel suprana\u021bional<\/strong><\/h3><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd gravitatea impactului produs de conflictul armat asupra protec\u021biei categoriilor vulnerabile (\u00een special asupra copiilor \u0219i femeilor care au p\u0103r\u0103sit Ucraina pentru a solicita protec\u021bie interna\u021bional\u0103 dar \u0219i asupra popula\u021biei civile r\u0103mas\u0103 \u00een circumstan\u021bele de conflict armat) comunitatea interna\u021bional\u0103 a solidarizat cu statul ucrainian, afirm\u00e2nd m\u0103suri de blam \u00eempotriva Federa\u021biei Ruse.<\/p><p>\u00cen domeniul drepturilor omului, Consiliul Europei a subliniat, prin intermediul unui comunicat postat pe site-ul oficial, suspendarea imediat\u0103 a Federa\u021biei Ruse din drepturile de reprezentare \u00een cadrul Comitetului Mini\u0219trilor \u0219i Adun\u0103rii Parlamentare ca urmare a atacului armat lansat de Federa\u021bia Rus\u0103 asupra Ucrainei. Decizia este adoptat\u0103 sub rezerva temporalit\u0103\u021bii \u0219i a cultiv\u0103rii \u00a0dialogului cu statul rus. Re\u021binem explicitarea expres\u0103 a Consiliului Europei c\u0103 m\u0103sura de suspendare din dreptul de reprezentare la activit\u0103\u021bile cadrului institu\u021bional al Consiliului nu produce efectul colateral al excluderii Federa\u021biei Ruse din organiza\u021bia Consiliului Europei. Pe cale de consecin\u021b\u0103, din punctul de vedere al angajamentelor substan\u021biale fa\u021b\u0103 de protec\u021bia drepturilor omului, Federa\u021bia Rus\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie parte la instrumentele juridice relevante ale Consiliului Europei \u0219i la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului. \u00cen privin\u021ba dimensiunii procedurale, Federa\u021bia Rus\u0103 particip\u0103 \u00een continuare la mecanismul de monitorizare al Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, nefiind afectat mandatul judec\u0103torului ales din partea Federa\u021biei Ruse \u0219i nici posibilitatea procedural\u0103 de a introduce cereri \u00eempotriva acesteia.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a><\/p><p>\u00cen acela\u0219i sens, \u00cenaltul Comisar ONU pentru refugia\u021bi Filippo Grandi eviden\u021biaz\u0103, \u00een\u00a0<em>Declara\u021bia privind situa\u021bia din Ucraina<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[24]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0dimensiunea uman\u0103 \u0219i umanitar\u0103 a crizei din Ucraina, subliniind necesitatea desf\u0103\u0219ur\u0103rii de ac\u021biuni sinergice pentru protec\u021bia vie\u021bii popula\u021biei civile din zona de conflict. \u00cen mod concret, exper\u021bii ONU sus\u021bin c\u0103 protec\u021bia umanitar\u0103 poate fi acordat\u0103 prin garantarea proactiv\u0103 a accesului la eforturile \u021b\u0103rilor vecine de a sprijinii refugia\u021bii.<\/p><p>Uniunea European\u0103 semnaleaz\u0103, la r\u00eendul s\u0103u,\u00a0<em>complexitatea\u00a0<\/em>situa\u021biei militare din Ucraina, comemor\u00e2nd, \u00een con\u021binutul Declara\u021biei \u00cenaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe \u0219i Politic\u0103 de Securitate emis\u0103 \u00een data de 25 februarie 2022<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>, simbolismul politic al anex\u0103rii Crimeii prin raportare la normele \u0219i standardele de drept interna\u021bional public. Dimensiunea umanitar\u0103 a actualei crize militare este reiterat\u0103 de \u00cenaltul Reprezentant prin trimiterile repetate realizate \u00een con\u021binutul Declara\u021biei la Rezolu\u021bia 76\/179 a Adun\u0103rii Generale a ONU din 16 decembrie 2021. Aceasta din urm\u0103 sintetizeaz\u0103 solicit\u0103rile comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale adresate Federa\u021biei Ruse de a respecta standardele de drept international umanitar \u0219i normele de drept interna\u021bional a drepturilor omului \u00een rela\u021bie cu popula\u021bia civil\u0103 aflat\u0103 pe teritoriul Crimeii.\u00a0<em>Inter alia,\u00a0<\/em>Rezolu\u021bia \u00eendeamn\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 c\u0103tre asigurarea accesului adecvat al misiunilor interna\u021bionale de monitorizare a drepturilor omului, inclusiv \u00een locurile \u00een care pot exista persoane private de libertate, accentu\u00e2nd ideea conform c\u0103reia prezen\u021ba interna\u021bional\u0103 \u0219i monitorizarea respect\u0103rii dreptului interna\u021bional \u00een materia drepturilor omului \u0219i a dreptului interna\u021bional umanitar \u00een Crimeea de\u021bine o importan\u021b\u0103 remarcabil\u0103 \u00een prevenirea deterior\u0103rii situa\u021biei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a><\/p><p>Av\u00e2nd ca premis\u0103 dispozi\u021biile Rezolu\u021biei Adun\u0103rii Generale a ONU 76\/179, Declara\u021bia \u00cenaltului Reprezentant atinge probleme sensibile din domeniul drepturilor omului incidente \u00een Ucraina \u00eencep\u00e2nd cu momentul anex\u0103rii Crimeii \u0219i a ora\u0219ului Sevastopol dintre care amintim:<em>\u00a0 dispari\u021biile for\u021bate, tortura \u0219i asasinatele, violen\u021ba, urm\u0103ririle penale motivate politic, discriminarea \u0219i h\u0103r\u021buirea.<\/em>\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, din textul Declara\u021biei transpare \u00een mod clar aprecierea ca fiind contrare normelor de drept interna\u021bional al drepturilor omului actele discriminatorii practicate de autorit\u0103\u021bile ruse \u00een Crimeea precum: condamnarea pe criterii politice a liderilor locali, interzicerea activit\u0103\u021bilor organismelor t\u0103tare din Crimeea, deteriorarea calit\u0103\u021bii mediului \u00eenconjur\u0103tor prin acte \u0219i opera\u021biuni militare, integrarea for\u021bat\u0103 a peninsulei anexate \u00een teritoriul Federa\u021biei Ruse (sunt nominalizate \u00een mod expres decretul preziden\u021bial rus de interzicere a dob\u00e2ndirii \u0219i exercit\u0103rii dreptului de proprietate asupra terenurilor \u00een privin\u021ba persoanelor care nu de\u021bin cet\u0103\u021benie rus\u0103 \u0219i recens\u0103mintele ruse\u0219ti din pensinsul\u0103), intimid\u0103ri, stigmatiz\u0103ri \u0219i amenin\u021b\u0103ri \u00eendreptate \u00eempotriva ap\u0103\u0103rtorilor drepturilor omului, limit\u0103ri \u0219i restric\u021bion\u0103ri comise asupra libert\u0103\u021bii de exprimare, asupra libert\u0103\u021bii de religie \u0219i convingere, asupra libert\u0103\u021bii de \u00eentrunire \u0219i de asociere,\u00a0 etc.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>\u00cen loc de concluzii: Criza militar<\/strong><strong>\u0103 din Ucraina \u2013 reflexia crizei umanit\u0103\u021bii la nivelul rela\u021biilor interna\u021bionale<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>De\u0219i cunosc aplicabilitatea direct\u0103 \u00een rela\u021bie cu situa\u021bia actual\u0103 din Ucraina, normele de drept interna\u021bional public sunt reduc\u021bioniste \u00een a prezenta o privire de ansamblu- articulat\u0103 \u0219i coerent\u0103, corelat\u0103 cu totalitatea circumstan\u021belor existente \u00een cadrul acestui conflict armat. Preeminen\u021ba normelor de drept interna\u021bional umanitar \u0219i a celor de drept interna\u021bional a drepturilor omului este incontestabil\u0103, utilitatea acestora fiind resim\u021bit\u0103 pe mai multe planuri: (1) dezamorsarea conflictului \u0219i instaurarea discursului p\u0103cii \u0219i al echilibrului \u00een rela\u021biile interna\u021bionale; (2) protec\u021bia indivizilor non-combatan\u021bi; (3) tratamentul omenos al combatan\u021bilor \u00een acord cu standardele umanit\u0103\u021bii; (4) mobilizarea comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale \u00een acomodarea refugia\u021bilor \u0219i sprijinirea acestora \u00een exercitarea drepturilor lor conform exigen\u021belor standardelor interna\u021bionale.<\/p><p>Criza umanit\u0103\u021bii \u2013 eviden\u021biat\u0103 prin \u00eendep\u0103rtarea omului de crezul umanist declarat de normele de drept interna\u021bional al drepturilor omului- a constituit principalul catalizator al crizei militare actuale. Trecerea \u00een subsidiar a valorilor egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, toleran\u021bei \u0219i fraternit\u0103\u021bii umane conduce la \u00eendep\u0103rtarea personalit\u0103\u021bii umane de prototipul demnit\u0103\u021bii umane. De-construc\u021bia identit\u0103\u021bii umaniste a individului modern produce reverbera\u021bii de net\u0103g\u0103duit la nivelul rela\u021biilor interna\u021bionale, permi\u021b\u00e2nd recrudescen\u021ba unor argumente istorice (de tipul celor sus\u021binute de Federa\u021bia Rus\u0103 \u00een discursul public) care creeaz\u0103 tensiuni militare la nivelul rela\u021biilor interna\u021bionale \u00een detrimentul protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului la cel mai \u00eenalt nivel.<\/p><p>\u00cen fa\u021ba provoc\u0103rilor militare, testul umanit\u0103\u021bii este verificat prin angajamentul deplin al oamenilor, statelor, autorit\u0103\u021bilor\/institu\u021biilor publice \u0219i al \u00eentregii comunit\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 valorile\u00a0 construite \u00een timp\u00a0 la nivel interna\u021bional\u00a0 ce pun \u00een prim plan respectul sacrosanct\u00a0 al omului \u0219i civiliza\u021biei \u0219i\u00a0 resping \u00een mod\u00a0 absolut \u00a0barbaria retrograd\u0103 ce pune sub semnul neg\u0103rii \u00eens\u0103\u0219i \u00a0ideea de umanitate.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Immanuel Kant,\u00a0<em>Critica ra\u021biunii practice,\u00a0<\/em>Traducere, studiu introductiv, note \u0219i indici de Nicolae Bagdasar, Postfa\u021b\u0103 de Niculae Beliu, 1971, Bucure\u0219ti, p. XXII.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Immanuel Kant,\u00a0<em>op. cit.,\u00a0<\/em>pp. XXIV-XXV.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0La data de 10 decembrie 1948 prin Rezolu\u021bia nr. 217 A a Adun\u0103rii Generale a ONU.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Toate fiin\u0163ele umane se nasc libere \u015fi egale \u00een demnitate \u015fi \u00een drepturi. Ele sunt \u00eenzestrate cu ra\u0163iune \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 se comporte unele fa\u0163\u0103 de altele \u00een spiritul fraternit\u0103\u0163ii.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0<em>Brevitatis causa<\/em>, \u00een con\u021binutul lucr\u0103rii, vom utiliza acronimul ONU pentru a desemna\u00a0<em>Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0A se vedea\u00a0 Conven\u0163ia pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sor\u0163ii r\u0103ni\u0163ilor \u015fi bolnavilor din for\u0163ele armate \u00een campanie\/Prima Conven\u0163ie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949); Conven\u0163ia pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sor\u0163ii r\u0103ni\u0163ilor, bolnavilor \u015fi naufragia\u0163ilor din for\u0163ele armate pe mare\/A doua Conven\u0163ie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949); Conven\u0163ia cu privire la tratamentul prizonierilor de r\u0103zboi\/A treia Conven\u0163ie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949);\u00a0 Conven\u0163ia referitoare la protec\u0163ia persoanelor civile \u00een timp de r\u0103zboi\/A patra Conven\u0163ie de la Geneva (Geneva, 12 august 1949);\u00a0 Protocolul adi\u0163ional nr. 1\u00a0la Conven\u0163iile de la Geneva din 12 august 1949 privind\u00a0protec\u0163ia victimelor conflictelor armate interna\u0163ionale (Geneva, 10 iunie 1977);\u00a0 Protocolul adi\u0163ional nr. 2\u00a0la Conven\u0163iile de la Geneva din 12 august 1949 privind\u00a0protec\u0163ia victimelor conflictelor armate f\u0103r\u0103 caracter interna\u0163ional (Geneva,10 iunie 1977).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Cu titlu exemplificativ men\u021bion\u0103m: Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice, Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale, Conven\u021bia interna\u021bional\u0103 cu privire la drepturile copilului, Conven\u021bia interna\u021bional\u0103 pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei etc.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0\u00cen acest sens, la nivel regional european, african \u0219i inter-american sunt reprezentative: Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale (instrument al organiza\u021biei regionale a Consiliului Europei); Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (instrument al organiza\u021biei regionale a Uniunii Europene); Carta African\u0103 a Drepturilor Omului \u0219i Popoarelor (adoptat\u0103 de Organiza\u021bia Unit\u0103\u021bii Africane la 28 iunie 1981 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 21 octombrie 1986); Conven\u021bia American\u0103 a Drepturilor Omului (instrument al Organiza\u021biei Statelor Americane, adoptat la 22 noiembrie 1969 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 18 iulie 1978).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Sunt relevante instrumentele juridice de drept interna\u021bional umanitar care interzic folosirea de instrumente de r\u0103zboi contrare demnit\u0103\u021bii \u0219i umanit\u0103\u021bii:\u00a0 Declara\u021bia (IV) privind interzicerea utiliz\u0103rii gloan\u021belor care se l\u0103\u021besc sau se turtesc u\u0219or \u00een corpul omenesc (Haga, 29 iulie 1899);\u00a0 Protocolul referitor la prohibi\u021bia folosirii \u00een r\u0103zboi a gazelor asfixiante, toxice sau similare \u0219i a mijloacelor bacteriologice (Geneva, 17 iunie 1925) ; Conven\u0163ia\u00a0cu privire la interzicerea perfec\u0163ion\u0103rii, produc\u0163iei \u015fi stoc\u0103rii armelor bacteriologice (biologice) \u015fi cu toxine \u015fi la distrugerea lor (Londra, Moscova, Washington, 10 aprilie 1972);\u00a0 Conven\u0163ia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca produc\u00e2nd efecte traumatice excesive sau care ar lovi f\u0103r\u0103 discriminare\u00a0(Geneva, 10 octombrie 1980);\u00a0 Protocolul\u00a0privind fragmentele nedetectabile\u00a0(Protocolul I la Conven\u0163ia din 1980) (Geneva, 10 octombrie 1980); Protocolul\u00a0privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcan\u0103 \u015fi a altor dispozitive\u00a0(Protocolul II la Conven\u0163ia din 1980) (Geneva, 10 octombrie 1980).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii asupra diferen\u021belor teoretice dintre domeniul dreptului interna\u021bional al drepturilor omului \u0219i cel al dreptului interna\u021bional umanitar a se consulta Advisory Service on International Humanitarian Law,\u00a0<em>What is International Humanitarian Law?<\/em>, 2004, pp. 1-2, document disponibil pe site-ul:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.icrc.org\/en\/doc\/assets\/files\/other\/what_is_ihl.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.icrc.org\/en\/doc\/assets\/files\/other\/what_is_ihl.pdf<\/a>, accesat la data de 26 februarie 2022, ora 19:36 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta Press Release issued by the Registrar of the Court<br \/>ECHR 240 (2021) 23.07.2021 Inter-State application brought by Russia against Ukraine.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Ne referim, \u00een principal la: Ucraina vs. Federa\u021bia Rus\u0103 (re Crimea)\u00a0(nr.\u00a020958\/14); Ucraina vs. Federa\u021bia Rus\u0103 (VII)\u00a0(nr.\u00a038334\/18); Ucraina \u0219i Olanda vs. Federa\u021bia Rus\u0103\u00a0 (nr.\u00a08019\/16, 43800\/14 \u0219i 28525\/20); Ucraina vs. Federa\u021bia Rus\u0103 (VIII) (nr. 55855\/18); Ucraina vs. Federa\u021bia Rus\u0103 (IX) (nr. 10691\/21).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0A se vedea, pe larg, argumenta\u021bia prezentat\u0103 \u00een Comunicatul de Pres\u0103 al Grefei Cur\u021bii emis la data de 14 ianuarie 2021, Press release, issued by the Registrar of the Court ECHR 010 (2021), 14.01.2021, Complaints brought by Ukraine against Russia concerning a pattern of human-rights violations in Crimea declared partly admissible.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Decizia pronun\u021bat\u0103 de Marea Camer\u0103 \u00een cauzele Ucraina vs. Rusia (RE Crimea),introduse prin cererile nr.\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22appno%22:[%2220958\/14%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">20958\/14<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22appno%22:[%2238334\/18%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">38334\/18<\/a>, la data de 16 decembrie 2020; paragrafele 271-273 din con\u021binutul Deciziei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Re\u021binem c\u0103, \u00een Comunicatul de Pres\u0103 al Grefei Cur\u021bii emis la data de 14 ianuarie 2021, Press release, issued by the Registrar of the Court ECHR 010 (2021), 14.01.2021, Complaints brought by Ukraine against Russia concerning a pattern of human-rights violations in Crimea declared partly admissible, p. 4, sunt ar\u0103tate urm\u0103toarele:<\/p><p><em>evenimentele legate de protestele de pe Maidan, de la Kiev \u0219i problema legalit\u0103\u021bii, ca o chestiune a dreptului interna\u021bional, a pretinsei integr\u0103ri a Crimeii \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 ca urmare a \u201ereferendumului\u201d organizat \u00een Crimeea \u00een martie 2014 nu au fost relevante pentru examinarea cauzei de c\u0103tre Curte.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0A se vedea Decizia Comisiei pronun\u021bat\u0103 la data de 15 decembrie 1977 \u00een cauza X.\u00a0\u00eempotriva\u00a0Regatului Unit, cererea nr.\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22appno%22:[%227547\/76%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">7547\/76<\/a>, p. 73; Decizia Comisiei pronun\u021bat\u0103 la data de 14 octombrie 1992 \u00een cauza\u00a0 M \u00eempotriva Danemarcei, nr.\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22appno%22:[%2217392\/90%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">17392\/90<\/a>, p. 193.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare a se consulta ra\u021bionamentele Cur\u021bii expuse \u00een cauza Gentilhomme \u0219i al\u021bii \u00eempotriva Fran\u021bei, cererile nr. 48205\/99, 48207\/99 \u0219i 48209\/99, hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 la data de 14 mai 2002.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta documentul informativ Overview of Inter-Cases before the ECHR<br \/>NON-PAPER, realizat la data de 10 iulie 2020, disponibil la adresa:\u00a0\u00a0<a href=\"https:\/\/rm.coe.int\/overview-of-inter-cases-before-the-echr-non-paper\/16809f02db\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/rm.coe.int\/overview-of-inter-cases-before-the-echr-non-paper\/16809f02db<\/a>, accesat\u0103 la data de 27 februarie 2022, ora 19:03 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Re\u021binem c\u0103, \u00een Comunicatul de Pres\u0103 al Grefei Cur\u021bii emis la data de 14 ianuarie 2021, Press release, issued by the Registrar of the Court ECHR 010 (2021), 14.01.2021, Complaints brought by Ukraine against Russia concerning a pattern of human-rights violations in Crimea declared partly admissible, pp. 4-5.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>Avem \u00een vedere, \u00een special, Raportul elaborat de Oficiul \u00cenaltului Comisar al Na\u021biunilor Unite pentru Drepturile Omului : Report on the situation of human rights in the temporarily occupied Autonomous Republic of Crimea and the city of Sevastopol (Ukraine), dated 25 September 2017, covering the period from 22 February 2014 to 12 September 2017 (\u201cthe OHCHR 2017 Report\u201d).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Comunicatul de Pres\u0103 al Grefei Cur\u021bii emis la data de 14 ianuarie 2021, Press release, issued by the Registrar of the Court ECHR 010 (2021), 14.01.2021, Complaints brought by Ukraine against Russia concerning a pattern of human-rights violations in Crimea declared partly admissible, pp. 5-6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Press Release, issued by the Registrar of the Court ECHR 240 (2021) 23.07.2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/portal\/-\/council-of-europe-suspends-russia-s-rights-of-representation\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/portal\/-\/council-of-europe-suspends-russia-s-rights-of-representation<\/a>, accesat la data de 28 februarie 2022, ora 12:21 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Declara\u021bie privind situa\u021bia din Ucraina atribuit\u0103 \u00cenaltului Comisar al ONU pentru refugia\u021bi, Filippo Grandi 24 feb. 2022, disponibil\u0103 pe site-ul:\u00a0\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.unhcr.org\/ro\/14317-declaratie-privind-situatia-din-ucraina-atribuita-inaltului-comisar-al-onu-pentru-refugiati-filippo-grandi.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.unhcr.org\/ro\/14317-declaratie-privind-situatia-din-ucraina-atribuita-inaltului-comisar-al-onu-pentru-refugiati-filippo-grandi.html<\/a>, accesat la data de 28 februarie 2022, ora 12:25 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Men\u021bion\u0103m c\u0103 Declara\u021bia este un document programatic prin care este comemorat\u0103 \u00eemplinirea a 8 ani de la anexarea ilegal\u0103 a Crimeei \u0219i a Sevastopolului de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103; acest eveniment este comemorat de Ucraina la data de 26 februarie 2022. Documentul este disponibil pe site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/press\/press-releases\/2022\/02\/25\/ukraine-declaration-by-the-high-representative-on-behalf-of-the-eu-on-the-illegal-annexation-of-crimea-and-sevastopol\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/press\/press-releases\/2022\/02\/25\/ukraine-declaration-by-the-high-representative-on-behalf-of-the-eu-on-the-illegal-annexation-of-crimea-and-sevastopol\/<\/a>, accesat la data de 28 februarie 2022, ora 12:43 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0A\/RES\/76\/179, Seventy-sixth session Agenda item 74 (c) Promotion and protection of human rights: human rights situations and reports of special rapporteurs and representatives Resolution adopted by the General Assembly on 16 December 2021,\u00a0<em>Situation of human rights in the temporarily occupied Autonomous Republic of Crimea and the city of Sevastopol, Ukraine<\/em>, 53rd plenary meeting 16 December 2021, p.11, pct. 10.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0Declara\u021bia \u00cenaltului Reprezentant, \u00een numele UE, cu privire la anexarea ilegal\u0103 a Crimeei \u0219i a Sevastopolului, 25 februarie 2022.<\/p><p>\u00a0<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20431\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"31\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20431\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Manifest Pentru Valorile Umaniste \u0218i Drepturile Omului(I)<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20431\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"31\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20431\"><p>Situa\u021bia dramatic\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare din Ucraina ne prezint\u0103 zilnic exemple dintre cele mai oripilante ale dispre\u021bului pentru valorile umaniste \u0219i drepturile omului a\u0219a cum au fost ele structurate de societatea uman\u0103 \u00een parcursul ei civilizatoriu. Utilizarea for\u021bei brute \u0219i sfidarea oric\u0103ror reguli de conduit\u0103 interna\u021bional\u0103 instituite printr-un proces dificil \u0219i \u00eendelungat sunt evident de ne\u00een\u021beles \u0219i de neacceptat. La nivel individual, aceast\u0103 nedorit\u0103 realitate se concretizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 Fiin\u021ba Uman\u0103 \u00ee\u0219i chestioneaz\u0103 propria existen\u021b\u0103 precum \u0219i suportul s\u0103u juridic cristalizat \u00een domeniul de studiu al drepturilor omului. Domeniul drepturilor omului reclam\u0103 ca individul s\u0103 recunoasc\u0103 valorile umaniste ca parte intrinsec\u0103 a devenirii sale spirituale \u0219i ca fundament al unui r\u0103spuns coerent acordat crizelor observate pe fondul societ\u0103\u021bii actuale. Deci, omul trebuie s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de forul s\u0103u interior pentru a putea percepe modalit\u0103\u021bile optime de exercitare a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor sale fundamentale. Criza societ\u0103\u021bilor moderne este reflexul crizei individuale, a omului care, \u00eendep\u0103rtat de valorile umaniste, experimenteaz\u0103 neputin\u021ba \u00een\u021belegerii \u0219i \u00eemplinirii drepturilor sale \u00een armonie cu ceilal\u021bi membri ai familiei umane.<\/p><p>Plec\u00e2nd de la ideea c\u0103 valorile fundamentale ale umanismului \u0219i drepturilor omului trebuie reafirmate mai ales \u00een cazurile \u0219i situa\u021biile \u00een care ele sunt ignorate sau pulverizate prin conduite iresponsabile,\u00a0\u00a0 prezentul studiu constituie un argument juridic \u00een favoarea verific\u0103rii normelor de drepturile omului utiliz\u00e2nd criteriul\u00a0<em>umanismului reglement\u0103rii\u00a0<\/em>pornind de la premisa conform c\u0103reia\u00a0<em>eficien\u021ba normelor juridice din domeniul drepturilor omului depinde \u00een mod propor\u021bional de gradul \u00een care \u00eensu\u0219i titularul de drepturi este \u00een contact cu propria esen\u021b\u0103 uman\u0103.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Umanismul \u0219i drepturile omului<\/strong><\/h3><p>Ca domeniu de studiu autonom, drepturile omului sunt expresia convergen\u021bei dintre umanism \u0219i paradigma juridic\u0103. Deci, \u00een versiunea juridic\u0103 a studierii drepturilor omului, umanismul este suma valorilor umane pe care le poart\u0103 \u00een sfera sa de cuprindere. Putem afirma, f\u0103r\u0103 umbra dubiului \u0219tiin\u021bific c\u0103, \u00een discursul asupra drepturilor omului, introducerea subiectului valorilor este o necesitate. Aceasta din urm\u0103 izvor\u0103\u0219te din umanism \u0219i din \u00een\u021belegerea sa juridic\u0103.<\/p><p>Pe cale de consecin\u021b\u0103, cele dou\u0103 constante ale studiului nostru vor fi umanismul \u0219i valorile ata\u0219ate acestuia iar aplica\u021biile juridice ale rela\u021bion\u0103rii dintre cele dou\u0103 constante conduc la ipostazieri \u00een materia drepturilor omului.<\/p><p>Umanismul evoc\u0103 finalitatea nobil\u0103 a cre\u0103rii unei lumi umane \u00een care individul este a\u0219ezat \u00een centrul tuturor ac\u021biunilor (to\u021bi actorii sociali ac\u021bion\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu individul \u0219i pentru individ \u00een vederea atingerii obiectivelor individuale \u0219i a realiz\u0103rii obiectivelor acestuia). Demnitatea uman\u0103, drepturile omului, protec\u021bia tr\u0103s\u0103turilor unice ale individului sunt repere ale ac\u021biunii umaniste alc\u0103tuind \u00eempreun\u0103 fundamentul pe care se a\u0219eaz\u0103 demersurile autorit\u0103\u021bilor oficiale.<\/p><p>Pornind de la sentimentul comun al ralierii la adev\u0103rul universal al protej\u0103rii individului, umanismul ar putea fi identificat ca un fenomen absolut, de necontestat, imposibil de modificat sau revizuit indiferent de modific\u0103rile sociale, politice, juridice apte a se produce la un moment dat \u00een societate. O atare ipotez\u0103, \u2013 de\u0219i justificat\u0103 \u00een aparen\u021b\u0103- comport\u0103 pericolul \u00eengustimii \u0219tiin\u021bifice \u0219i al unei rezultante cu fals\u0103 acceptare umanim\u0103. \u00cen acest punct se cristalizeaz\u0103 firescul discu\u021biei: importan\u021ba ata\u0219at\u0103 umanismului \u0219i efectele produse de acesta asupra societ\u0103\u021bii \u00een ansamblul s\u0103u reclam\u0103 supunerea la o abordare critic\u0103 privit\u0103 prin lentilele antagonismului. \u00cens\u0103 care este sorgintea antagonismului care vizeaz\u0103 umanismul? Fiind un concept care ia na\u0219tere sub semnul acumul\u0103rii experien\u021belor istorice \u00een sensul deservirii individului \u0219i al asigur\u0103rii progresului umanit\u0103\u021bii este clar c\u0103 se vor decanta opinii care vor asocia umanismului ra\u021biuni \u0219i argumente de manifestare diferite, \u00een unele cazuri contradictorii. Deci, asum\u00e2ndu-\u0219i misiunea global\u0103 de a explica lumea, omul \u0219i lumea uman\u0103 prin integrarea necesar\u0103 a omului \u00een universul existen\u021bei societale,\u00a0 umanismul este reclamat de multiple direc\u021bii de g\u00e2ndire.<\/p><p>Prima \u2013 \u0219i poate cea mai important\u0103 dimensiune antagonic\u0103 \u00een care este analizat umanismul este aceea a\u00a0<em>raportului laicitate-religiozitate<\/em>. Validarea umanismului ca mijloc de explicare a ordinii lumii \u00eenconjur\u0103toare ne oblig\u0103 la a lua \u00een considerare primul determinant al acestuia. Sursa umanismului este important\u0103 deoarece va oferi, \u00een cercetarea ulterioar\u0103, ra\u021biunea de fundamentare a acestuia \u00een rela\u021bia cu lumea. O privire retrospectiv\u0103 asupra cadrului conceptual expus \u00een r\u00e2ndurile de mai sus \u00een rela\u021bie cu umanismul ar putea conduce la identificarea sorgintei laice a umanismului. Acord\u00e2nd preeminen\u021b\u0103 demnit\u0103\u021bii umane, drepturilor omului, experien\u021belor umane, umanismul valorizeaz\u0103 individul \u0219i manifest\u0103rile acestuia: acestea din urm\u0103 sunt principalele forme ale existen\u021bei \u00een societate, prin experien\u021bele \u0219i manifest\u0103rile umane se consolideaz\u0103 cultura social\u0103 \u00een forma sa rudimentar\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[1]<\/sup><\/a>, individul \u2013 ca subiect al ac\u021biunii autorit\u0103\u021bilor publice- promoveaz\u0103 interese legitime care trebuie s\u0103 fie solu\u021bionate cu responsabilitate de oficialii statali. Legitimitatea umanismului laic const\u0103 \u00een faptul c\u0103 individul este singura m\u0103sur\u0103 a ac\u021biunilor sociale; existen\u021ba individului se origineaz\u0103 \u00een sine \u0219i este analizat\u0103 \u00een contextul naturalismului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[2]<\/sup><\/a>\u00a0\u0219i al materialismului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[3]<\/sup><\/a>.\u00a0 \u00cen sens opus, religia condi\u021bioneaz\u0103 umanismul de existen\u021ba lui Dumnezeu \u0219i de subordonarea individului fa\u021b\u0103 de puterea divin\u0103. Umanismul laic apreciaz\u0103 libertatea individului ca intrinsec\u0103, singurele limit\u0103ri ale acesteia fiind cele la care individul a achiesat (din nou, \u00een mod liber!) prin apartenen\u021ba sa la societate. Umanismul religios admite libertatea uman\u0103 pe coordonatele dogmelor religioase \u0219i \u00een limitele prescrise de acestea (limit\u0103ri impuse unilateral, la care individul nu a achiesat urmare a ra\u021bionalit\u0103\u021bii ci le-a adoptat \u00een mod spontan).\u00a0 Limit\u0103rile prezentate anterior aduc \u00een discu\u021bie probleme controversate din domeniul drepturilor omului privind libertatea religioas\u0103, egalitatea \u0219i nediscriminarea, drepturile categoriilor vulnerabile (femei, membrii comunit\u0103\u021bii LGBT), \u0219.a. \u00centr-un univers al diversit\u0103\u021bii, umanismul laic propune un proiect fezabil al protej\u0103rii drepturilor omului prin luarea \u00een considerare a particularit\u0103\u021bilor fiec\u0103rei categorii umane \u0219i evaluarea acestora prin lentilele toleran\u021bei \u0219i accept\u0103rii. Manifest\u00e2nd flexibilitate, umanismul laic este adecvat provoc\u0103rilor actuale spre deosebire de umanismul religios care, urm\u0103rind preceptele dogmei religioase, prezint\u0103 unele riscuri concrete: de la invalidarea drepturilor unor categorii vulnerabile la negarea unor valori umaniste precum egalitate \u0219i nediscriminarea sau toleran\u021ba.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[4]<\/sup><\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p>Cea de-a doua paradigm\u0103 dual\u0103 \u00een care este plasat umanismul este derivat\u0103 din prima \u0219i prive\u0219te clivajul dintre\u00a0<em>spiritualitate \u0219i agnosticism<\/em>. Spiritualitatea deriv\u0103 din cultur\u0103 \u2013fapt imposibil de contestat de oricare dintre cele dou\u0103 forme ale umanismului. Dup\u0103 conceptualizarea ampl\u0103 a culturii \u2013 ca rezultat al activit\u0103\u021bilor umane-, spiritualitatea nu poate lipsi din sfera manifest\u0103rilor individuale. Orice fapt\u0103 uman\u0103 are voca\u021bia de a deveni un act de cultur\u0103 datorit\u0103 calit\u0103\u021bii fiin\u021bei umane de a \u00eengem\u0103na spiritualitatea \u0219i materialitatea \u0219i de a ac\u021biona bivalent, produc\u00e2nd rezultate perceptibile \u00een realitatea concret\u0103. Dimensiunea spiritual\u0103 se conjug\u0103 cu elemente emo\u021bionale \u0219i \u00eempreun\u0103 configureaz\u0103 sursa pentru ac\u021biunile materiale ale omului, cu repercusiuni concrete. Diferen\u021ba major\u0103 dintre umanismul laic \u0219i cel religios este aceea c\u0103 \u00een primul caz, spiritualitatea este intrinsec\u0103 fiin\u021bei \u00een timp ce, \u00een a doua ipostaz\u0103, spiritualitatea este un atribut al individului \u00een raport cu divinitatea. Antagonismul este exprimat la un nivel mai rafinat: spiritualitatea din perspectiva c\u0103reia este analizat umanismul religios \u0219i laic prezint\u0103 temeiuri opuse de conceptualizare. Umanismul laic surprinde ra\u021biunea existent\u0103 \u00een spatele contur\u0103rii manifest\u0103rilor emo\u021bionale iar umanismul religios \u00een\u021belege spiritualitatea ca un aspect de ordin inefabil, neput\u00e2nd fi cuprins \u00een explica\u021biile ra\u021bionale produse de mintea uman\u0103.<\/p><p>Acestei observa\u021bii \u00eei este corelativ un alt argument: agnosticismul se opune \u00een exclusivitate sensului spiritualit\u0103\u021bii privitor la conexiunea emo\u021bional\u0103 dintre individ \u0219i Dumnezeu. Cu alte cuvinte, agnosticismul nu neag\u0103\u00a0<em>per se<\/em>\u00a0existen\u021ba lui Dumnezeu ci problematizeaz\u0103 asupra instrumentelor \u0219i mijloacelor specifice g\u00e2ndirii umane care pot determina o explicitare clar\u0103 a prezen\u021bei divinit\u0103\u021bii \u00een lume.<\/p><p>Dep\u0103\u0219ind schema de lucru a antagonismului, unele opinii doctrinare au optat pentru o viziune conciliatoare asupra umanismului, concentr\u00e2ndu-se asupra compromisului umanismului religios. \u00cen teoria \u0219tiin\u021belor sociale, un atare compromis este situat \u00een exteriorul oric\u0103rui demers posibil. Dup\u0103 cum aten\u021bionau unele opinii doctrinare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[5]<\/sup><\/a>\u00a0\u00een general, umanismul este negat ca dogm\u0103 sau crez religios. Mai precis, umanismul este asociat cu un sistem de g\u00e2ndire care apreciaz\u0103 c\u0103 solu\u021bionarea problemelor umane cu ajutorul ra\u021biunii reprezint\u0103 o form\u0103 superioar\u0103 de abordare a problemei \u00een compara\u021bie cu abordarea religioas\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[6]<\/sup><\/a>\u00a0<em>Per a contrario<\/em>, abordarea juridic\u0103 recunoa\u0219te, \u00eentr-o formulare generoas\u0103, c\u0103 umanismul poate fi ipostaziat \u00eentr-o form\u0103 religioas\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p><p>\u00cen epoca globaliz\u0103rii, umanismul \u00ee\u0219i deschide sfera de cuprindere \u00een vederea acomod\u0103rii diversit\u0103\u021bii. Conform\u00a0<em>Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite pentru Educa\u021bie, \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Cultur\u0103 (UNESCO)<\/em>, umanismul trebuie s\u0103 inspire reflec\u021bii \u0219i s\u0103 exprime aspira\u021biile tuturor oamenilor de pretutindeni. Empatia este elementul de leg\u0103tur\u0103 al realit\u0103\u021bii sociale dat fiind faptul c\u0103 protec\u021bia drepturilor omului nu poate fi privit\u0103 ca o oper\u0103 complet\u0103; aceasta trebuie s\u0103 fie adaptat\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 la cerin\u021bele modernit\u0103\u021bii \u0219i la provoc\u0103rile globaliz\u0103rii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[7]<\/sup><\/a><\/p><p>Diversitatea pe care se cuvine s\u0103 o solu\u021bioneze noul umanism este \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu noua ipostaziere a Eului. Diversitatea implic\u0103 valorificarea empatiei iar aceasta din urm\u0103 determin\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, efectul transformativ al individului. \u00cen acest caz, eul individual se tope\u0219te \u00een noi iar individualismul se proiecteaz\u0103 \u00een locul, g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele alterit\u0103\u021bii. Este clar c\u0103 logica de ac\u021biune se schimb\u0103: de la binele individual la Binele Comun care urm\u0103re\u0219te umanizarea lumii \u00eenconjur\u0103toare. Provocarea aplic\u0103rii umanismului const\u0103 \u00een concilierea diversit\u0103\u021bii prin identificarea unui standard comun de interac\u021biune uman\u0103. \u00cen lumina celor expuse mai sus, umanismul construie\u0219te un standard bazat de valori \u2013acestea devenind adev\u0103rul universal al fiin\u021bei umane \u0219i al conduitei interrela\u021bionale.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Valorile umaniste: aspecte discursive<\/strong><\/h3><p>A\u0219adar, analiza drepturilor omului este subsecvent\u0103 analizei valorilor umaniste. Datorit\u0103 caracterului lor sintetic, drepturile omului nu pot reprezenta, \u00een mod exclusiv, rezultatul unui proces normativ. Interdependen\u021ba \u0219i intercorelarea acestora cu problematici secven\u021biale ale realit\u0103\u021bii sociale exprim\u0103 faptul c\u0103 drepturile omului comport\u0103 o legitimare trans-normativ\u0103 aplicabil\u0103 prin apel la valorile pe care se \u00eentemeiaz\u0103.<\/p><p>Prin cadrul valorilor pe care se \u00eentemeiaz\u0103 din punct de vedere \u0219tiin\u021bific pe drepturile omului este \u00eendeplinit\u0103 func\u021bia de legitimare a drepturilor omului prin statuarea universalit\u0103\u021bii lor. Astfel, din punct de vedere juridic, discursul despre valorile umaniste aduce \u00een prim plan demonstrarea universalit\u0103\u021bii drepturilor omului prin morala general\u0103 pe care o instaureaz\u0103.<\/p><p>Caracterele generalit\u0103\u021bii \u0219i universalit\u0103\u021bii drepturilor omului sunt consecin\u021ba direct\u0103 a valorilor inerente incifrate \u00een con\u021binutul drepturilor. Cu alte cuvinte, recunoa\u0219terea drepturilor omului ca av\u00e2nd aplicare general\u0103 \u0219i universal\u0103 \u0219i impunerea subsecvent\u0103 ca standarde ale na\u021biunilor civilizate este consecvent\u0103 cu valorile con\u021binute de acestea. Teoretizarea asupra valorilor este un demers complex care are \u00een vedere premisa conform c\u0103reia valorile sunt preten\u021bii morale care rezid\u0103 \u00een calitatea de a fi om \u0219i \u00een absen\u021ba c\u0103rora manifest\u0103rile umane ar fi acte lipsite de logic\u0103, neurm\u0103rind obiective clare.<\/p><p>Aprecierile existente \u00een doctrin\u0103 asupra valorilor \u0219i plasarea acestora \u00een context cu protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor omului eviden\u021biaz\u0103 voca\u021bia valorilor de a exprima comandamente morale care orienteaz\u0103 existen\u021ba uman\u0103. Studierea valorilor umane dezv\u0103luie conexiunile imperceptibile existente \u00eentre membrii umanit\u0103\u021bii \u2013 privit\u0103 ca o comunitate de interese, aspira\u021bii, dorin\u021be care sunt convergente cu natura \u0219i condi\u021bia uman\u0103. Deci, \u00eempreun\u0103, oamenii alc\u0103tuiesc familia uman\u0103 \u2013simbol juridic evocat \u00een Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[8]<\/sup><\/a>\u00a0care atest\u0103 c\u0103 leg\u0103tura invizibil\u0103 dintre indivizi este de sorginte spiritual\u0103 \u0219i moral\u0103, dep\u0103\u0219ind premisele fizico-biologice.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[9]<\/sup><\/a><\/p><p>Vectorul juridic care determin\u0103 aplicarea drepturilor omului este interesul membrilor familiei umane iar acesta din urm\u0103 rezult\u0103 din nevoile umane intrinseci fiin\u021bei. Dat fiind faptul c\u0103 principala utilitate a drepturilor omului este protejarea intereselor umane \u00een scopul satisfacerii intereselor umane specifice (de la nevoile de baz\u0103 la cele evoluate), drepturile omului sunt justificate din punct de vedere moral prin valorile umane pe care le avanseaz\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[10]<\/sup><\/a><\/p><p>Din punct de vedere sociologic, teoria valorilor stabile\u0219te ca pilon central valoarea definit\u0103 \u00een termenii unor scopuri dezirabile, trans-factuale, care se substituie principiilor \u0219i au menirea de a ghida existen\u021ba indivizilor. Admi\u021b\u00e2nd dimensiunea uman\u0103 a conceptualiz\u0103rii valorilor, acestea din urm\u0103 devin mijloace de manifestare ale tuturor dimensiunilor inerente existen\u021bei individuale (de la credin\u021be motivate de afecte, f\u0103r\u0103 o baz\u0103 conceptual\u0103 clar\u0103, la scopuri abstracte particularizate la anumite cazuri concrete, la mijloace sau criterii \u00een func\u021bie de care se evalueaz\u0103 oameni, situa\u021bii existen\u021biale sau ac\u021biuni umane).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[11]<\/sup><\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Axiologia drepturilor omului: tipologii de valori umaniste<\/strong><\/p><h3><strong><em>Pacea<\/em><\/strong><\/h3><p>\u00cen planul teoretic al drepturilor omului,\u00a0<em>pacea<\/em>\u2013 ca valoare umanist\u0103 \u00ee\u0219i arog\u0103 multiple ipostazieri: (1)\u00a0 de la ideea fundamental\u0103\u00a0<em>pax aeterna<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a>\u00a0<\/em>\u00een temeiul c\u0103reia s-a realizat constructul dreptul interna\u021bional public, fiind accentuat\u0103 necesitatea conserv\u0103rii rela\u021biilor de cooperare prieteneasc\u0103 \u00eentre popoare \u0219i na\u021biuni \u00een scopul armoniei colective, (2)\u00a0 la cerin\u021b\u0103 efectiv\u0103 de exercitare a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale (cu titlu de exemplu, libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere sunt permise sub rezerva exercit\u0103rii\u00a0<em>pa\u0219nice<\/em>); (3) la\u00a0<em>drept fundamental al omului, circumscris genera\u021biei drepturilor de solidaritate.<\/em><\/p><p>Recunoa\u0219terea formal\u0103 a dreptului la pace prin\u00a0<em>Rezolu\u021bia Adun\u0103rii Generale ONU A\/71\/189<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>, a constituit paradigma necesar\u0103 pentru clarificarea unor aspecte adiacente contribu\u021biei pe care pacea o aduce teoriei \u0219i practicii drepturilor omului.\u00a0<em>Declara\u021bia privind dreptul la pace<\/em>\u00a0\u2013 al c\u0103rui con\u021binut a fost achiesat de Adunarea General\u0103 ONU prin Rezolu\u021bia A\/71\/189- abordeaz\u0103 problematica naturii \u0219i aplicabilit\u0103\u021bii p\u0103cii \u00een realizarea unui climat corespunz\u0103tor protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului. Utilitatea prevederilor Declara\u021biei este implicit\u0103 dat fiind faptul c\u0103, pentru a opera\u021bionaliza\u00a0<em>conceptul p\u0103cii,\u00a0<\/em>este util\u0103 o cuantificare juridic\u0103 atent\u0103. Astfel, voca\u021bia universal\u0103 a aplic\u0103rii dreptului la pace este recunoscut\u0103 \u00een articolul 1 al Declara\u021biei ca un temei legal al promov\u0103rii, protej\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii drepturilor fundamentale ale omului. \u00cen logica valid\u0103rii naturii juridice a dreptului la pace, acesta afirm\u0103 valen\u021be multiple (drept \u00een sine, fundament de exercitare al celorlalte drepturi, premis\u0103 pentru realizarea drepturilor omului etc) care, f\u0103r\u0103 a fi segregate, conduc c\u0103tre finalitatea garant\u0103rii unui climat de respectare a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale. Accentu\u00e2nd rolul institu\u021biilor ce au misiune educa\u021bional\u0103 \u00een sensibilizarea indivizilor la beneficiile generate de valoarea p\u0103cii la nivel interna\u021bional, Declara\u021bia eviden\u021biaz\u0103 atitudinea pe care statele trebuie s\u0103 o abordeze \u00een rela\u021bie cu alte valori umaniste interconectate p\u0103cii. \u00cen tentativa de a concretiza expecta\u021biile eluzive pe care valoarea p\u0103cii le impune \u00een raportul cu autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile statale, articolul 2 al Declara\u021biei prezint\u0103 egalitatea \u0219i nediscriminarea, libertatea, justi\u021bia \u0219i statul de drept ca mijloace de utilizat \u00een construc\u021bia unui climat de pace \u0219i securitate.<\/p><p>Conceptualizarea p\u0103cii prin apel la instrumentele juridice adoptate \u00een domeniul drepturilor omului este un demers indirect \u2013 av\u00e2nd preponderent un caracter expozitiv \u0219i nu explicativ. Declara\u021bia privind dreptul la pace reitereaz\u0103 aceast\u0103 limit\u0103 prezent\u0103 \u00een modul de conceptualizare a p\u0103cii \u00een con\u021binutul unui instrument juridic suprana\u021bional. Este demn de men\u021bionat c\u0103 Declara\u021bia privind dreptul la pace plaseaz\u0103 reglementarea juridic\u0103 a valorii umaniste a p\u0103cii \u00een conexiune cu o\u00a0<em>prerogativ\u0103 individual\u0103,\u00a0<\/em>marc\u00e2nd o modificare substan\u021bial\u0103 \u00een abordarea dreptului la pace. Predecesoarea sa, \u2013 Declara\u021bia privind dreptul popoarelor la pace<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>-, recuno\u0219tea\u00a0<em>poporul<\/em>\u00a0ca titular al dreptului la pace. Con\u021binutul Declara\u021biei prezint\u0103 pacea, \u2013 ca valoare umanist\u0103, \u2013 \u00een mod bivalent, ca drept \u0219i obliga\u021bie a statelor ce const\u0103 \u00een special \u00een eliminarea amenin\u021b\u0103rilor de r\u0103zboi. Perspectiva etatic\u0103 cultivat\u0103 de Declara\u021bia privind dreptul popoarelor la pace este dep\u0103\u0219it\u0103 prin\u00a0<em>abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului\u00a0<\/em>avansat\u0103 de Declara\u021bia privind dreptul la pace, prin intermediul c\u0103reia pacea este studiat\u0103 prin apel la drepturile individuale care pot fi reclamate \u00een rela\u021bia cu statul.<\/p><p>Premisa avut\u0103 \u00een vedere de comunitatea interna\u021bional\u0103 \u00een integrarea conceptului\u00a0<em>p\u0103cii\u00a0<\/em>\u00een instrumentele juridice din domeniul drepturilor omului urm\u0103re\u0219te demonstrarea efectelor climatului de pace \u0219i securitate asupra protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului, aspectele explicative fiind estompate. Articolul 20 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului prevede libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere pa\u0219nic\u0103 \u00een corela\u021bie cu libera exprimare a consim\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een scopul integr\u0103rii \u00eentr-o asocia\u021bie.<\/p><p>\u00cen diacronia lor, instrumentele de protec\u021bie a drepturilor omului au evoluat \u00een privin\u021ba modalit\u0103\u021bilor de enun\u021bare \u0219i garantare a p\u0103cii: Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale implementeaz\u0103\u00a0<em>conceptul p\u0103cii\u00a0<\/em>\u00een partea preambular\u0103, recunosc\u00e2nd caracterul director al acesteia \u00een paradigma de reglementare pe care o avanseaz\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>. Articolul 13 din Pact reglementeaz\u0103\u00a0<em>dreptul la educa\u021bie\u00a0<\/em>ca mijloc prin care este favorizat\u0103 comuniunea dintre indivizi, na\u021biuni \u0219i grupuri \u0219i sunt dezvoltate activit\u0103\u021bile Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite pentru men\u021binerea p\u0103cii.<\/p><p>Spre deosebire de\u00a0<em>normele de drepturile omului\u00a0<\/em>care reflect\u0103 natura juridic\u0103 dual\u0103 a p\u0103cii: de drept propriu-zis \u0219i de valoare \u00een func\u021bie de care este prescris climatul propice afirm\u0103rii drepturilor omului,\u00a0<em>normele de drept interna\u021bional public\u00a0<\/em>prezint\u0103 o optic\u0103 diferit\u0103. Conform acestora din urm\u0103, pacea \u0219i securitatea sunt obiective de atins de c\u0103tre statele membre ale comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale \u00een scopul protej\u0103rii drepturilor fundamentale ale omului. Carta ONU \u0219i\u00a0<em>Declara\u0163ia asupra principiilor dreptului interna\u0163ional privind rela\u0163iile prietene\u015fti \u015fi de cooperare dintre state<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0prezint\u0103 pacea interna\u021bional\u0103 aidoma unui deziderat care poate fi atins prin responsabilizarea statelor \u00een privin\u021ba garant\u0103rii egalit\u0103\u021bii, libert\u0103\u021bii, justi\u021biei \u0219i respectului pentru drepturile fundamentale ale omului.\u00a0 \u00cen ra\u021bionamentul stabilit de instrumentele juridice interna\u021bionale, bivalen\u021ba rezult\u0103 din aceea c\u0103 valorile umaniste servesc, \u00een primul r\u00e2nd, model\u0103rii personalit\u0103\u021bii umane \u0219i, implicit, model\u0103rii rela\u021biilor inter-umane \u0219i \u00een mod corespunz\u0103tor, respectarea valorilor umaniste \u00een cadrul rela\u021bion\u0103rii interumane se transpune la nivelul rela\u021biilor inter-statale. Agregatul toleran\u021bei, solidarit\u0103\u021bii, egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii din rela\u021bionarea inter-uman\u0103 au pacea ca echivalent\u00a0 la nivel interstatal.<\/p><p>Limit\u0103rile conceptuale men\u021binute \u00een instrumentele juridice interna\u021bionale determin\u0103 ca pacea s\u0103 fie asociat\u0103\u00a0<em>per se\u00a0<\/em>cu lipsa st\u0103rii de conflict. O asemenea aser\u021biune evoc\u0103 un adev\u0103r incomplet; \u00een aceast\u0103 cheie, nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 pacea semnific\u0103 \u0219i construirea unui climat de armonie care permite, la nivel individual, men\u021binerea de rela\u021bii umaniste \u00eentre indivizi iar la nivel interstatal, cooperarea pentru dezvoltarea reciproc\u0103. Pacea- ca liant \u00eentre state \u0219i indivizi- trebuie s\u0103 aib\u0103 atributul\u00a0<em>sustenabilit\u0103\u021bii<\/em>, respectiv, se impune ca cerin\u021b\u0103 primordial\u0103 a existen\u021bei \u00een plan macro \u0219i micro social, indiferent de prezen\u021ba sau absen\u021ba unui conflict latent\/iminent.<\/p><p>Dup\u0103 cum eviden\u021bia Consiliul de Securitate, conceptul de\u00a0<em>pace sustenabil\u0103\u00a0<\/em>este un demers continuu, implementat at\u00e2t \u00een perioadele de conflict armat c\u00e2t \u0219i \u00een situa\u021biile de de-escaladare sau \u00een ipoteza reconstruc\u021biei \u0219i dezvolt\u0103rii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>. Dezvolt\u00e2nd modul de conceptualizare a p\u0103cii formulat de Consiliul de Securitate, Institutul Interna\u021bional pentru Pace, achieseaz\u0103 la cercet\u0103rile asupra p\u0103cii care atest\u0103 c\u0103 sustenabilitatea acesteia rezid\u0103 \u00een afirmarea coeziunii sociale, dezvolt\u0103rii, domniei legii \u0219i securit\u0103\u021bii umane<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>.<\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd rolul \u0219i importan\u021ba responsabilit\u0103\u021bii de a proteja care este corelativ\u0103 statelor \u00een situa\u021bii de conflict armat, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite s-a concentrat c\u0103tre reactualizarea ac\u021biunilor de prevenire \u0219i combatere a sincopelor existente \u00een activitatea de garantare a p\u0103cii globale prin elaborarea, de c\u0103tre Consiliul de Securitate al ONU, a unui ansamblu de rezolu\u021bii al c\u0103ror obiect const\u0103 \u00een extinderea mijloacelor de protejare \u00een situa\u021bii de conflict armat.<\/p><p>O direc\u021bie de ac\u021biune deosebit de important\u0103 const\u0103 \u00een\u00a0<em>preven\u021bia situa\u021biilor conflictuale,\u00a0<\/em>fiind accentuat\u0103 dimensiunea uman\u0103 susceptibil\u0103 a fi afectat\u0103 \u00een acest context: genocid, crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii, crime de r\u0103zboi<em>.\u00a0<\/em>\u00cen rezolu\u021biile Consiliului de Securitate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0prevenirea conflictelor prin instrumente diplomatice, politice \u0219i juridice specifice (negociere, conciliere, bune oficii, diploma\u021bie preventiv\u0103 etc.) reprezint\u0103 abordarea adecvat\u0103 a provoc\u0103rilor care pot aduce atingere drepturilor omului, stabilind \u00een corela\u021bie cu statul responsabilitatea de a aplica aceste instrumente \u00een acord cu angajamentele asumate prin Carta ONU \u00een domeniul men\u021binerii p\u0103cii. La nivel interna\u021bional, sistemul actorilor implica\u021bi \u00een procesul de prevenire a conflictelor (birourile regionale ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, Misiunile Politice Speciale, Opera\u021biile de Men\u021binere a P\u0103cii, Comisia de Consolidare a P\u0103cii) trebuie s\u0103 acorde o aten\u021bie special\u0103 combaterii climatului de impunitate existent \u00een rela\u021bie cu gravele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului calificate, din punct de vedere juridic, ca genocid, crime de r\u0103zboi \u0219i crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii. Re\u021binem c\u0103 \u00een rezolu\u021biile analizate, Comitetul de Securitate sus\u021bine preven\u021bia conflictelor pe plan non-contencios (prin diseminarea ideilor de pace \u0219i solidaritate uman\u0103 \u00een cadrul ini\u021biativelor educa\u021bionale) \u0219i \u00een sens contencios (prin sublinierea caracterului complementar al jurisdic\u021biei Cur\u021bii Penale Interna\u021bionale \u00een rela\u021bie cu tribunalele na\u021bionale).<\/p><p>\u00cen acord cu scopurile trasate de Consiliul de Securitate, Comisia ONU de Consolidare a P\u0103cii trebuie s\u0103 demonstreze rezilien\u021b\u0103 \u00een diseminarea \u0219i promovarea p\u0103cii, securit\u0103\u021bii \u0219i drepturilor omului \u00een planurile sale de ac\u021biune prin adaptarea structurii interne \u0219i a dialogului cu entit\u0103\u021bile av\u00e2nd atribu\u021bii \u00een domeniul protec\u021biei drepturilor omului.<\/p><p>Preocup\u0103rile comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale av\u00e2nd ca obiectiv\u00a0 inserarea abord\u0103rii bazat\u0103 pe drepturile omului \u00een realizarea culturii p\u0103cii sunt externalizate prin adoptarea unui pachet de rezolu\u021bii asumate de Consiliul de Securitate prin intermediul c\u0103rora este precizat\u0103 implicarea pacificatorilor (<em>peacekeepers<\/em>) \u00een implementarea c\u0103ilor de ac\u021biune de diseminare a p\u0103cii \u00eencep\u00e2nd cu stadiul de debut al conflictului; corelativ, sunt stabilite mijloace pentru a facilita prevenirea \u0219i combaterea agresiunilor \u00eempotriva pacificatorilor astfel \u00eenc\u00e2t abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 aplicarea at\u00e2t \u00een rela\u021bia cu actorii implica\u021bi \u00een atingerea p\u0103cii globale (pacificatorii) c\u00e2t \u0219i \u00een rela\u021bia cu beneficiarii acestor demersuri (popula\u021bia civil\u0103).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a><\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd dificult\u0103\u021bile asociate demersurilor de men\u021binere a p\u0103cii, coordonatele avansate de Consiliul de Securitate sunt convergente c\u0103tre reformele asupra spa\u021biului de securitate al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite.\u00a0<em>Rezolu\u021bia 2151\/2014<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0stabile\u0219te cadrul general al reformei sectorului de securitate, promov\u00e2nd dialogul transparent \u00eentre principalele entit\u0103\u021bi circumscrise structurii Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite sub monitorizarea Secretarului General. Acesta din urm\u0103 \u00eencurajeaz\u0103 implicarea fiec\u0103rui stat \u00een func\u021bie de strategia na\u021bional\u0103 de ac\u021biune configurat\u0103 \u0219i asumat\u0103 \u00een materie, concentr\u00e2ndu-se asupra abord\u0103rii cuprinz\u0103toare a problematicilor de securitate prin: elaborarea de \u00eendrum\u0103ri adresate oficialilor ONU cu atribu\u021bii \u00een domeniul securit\u0103\u021bii umane; recomandarea actualiz\u0103rii permanente a progreselor realizate \u00een privin\u021ba men\u021binerii p\u0103cii; armonizarea perspectivelor na\u021bionale cu obiectivele statuate de ONU. Paradigma reform\u0103rii sistemului de securitate al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite este preluat\u0103 \u00een con\u021binutul\u00a0<em>Rezolu\u021biei 2553\/2020<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0pe coordonatele integr\u0103rii \u00een prim planul politicilor de profil a protec\u021biei drepturilor copiilor \u0219i a promov\u0103rii femeilor \u00een pozi\u021bii strategice ale palierului decizional. Tranzi\u021bia c\u0103tre reforma sistemului de securitate pornind de la opera\u021biunile clasice de men\u021binere a p\u0103cii sau lu\u00e2nd \u00een considerare misiunile politice speciale trebuie s\u0103 se realizeze \u00een acord cu o strategie planificat\u0103, bazat\u0103 pe parteneriatul dintre autorit\u0103\u021bile din \u021bara gazd\u0103 \u0219i actorii relevan\u021bi ai ONU cu atribu\u021bii \u00een men\u021binerea p\u0103cii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>.<\/p><p>Evolu\u021biile recente ale interac\u021biunilor dintre state conduc la ideea conform c\u0103reia eforturile comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale realizate \u00een sensul prevenirii conflictelor nu au fost pe deplin concretizate. Tensiunile ideologice \u0219i religioase, divergen\u021bele etnice sau revendic\u0103rile teritoriale nesolu\u021bionate cristalizeaz\u0103, \u00een prezent, fondul de manifestare al unor confrunt\u0103ri latente \u2013 plasate \u00een centrul ac\u021biunilor exper\u021bilor ONU.<\/p><p><em>Conflictele armate ruso-ucrainene<\/em>\u00a0aflate \u00een desf\u0103\u0219urare au determinat interven\u021bia direct\u0103 din partea comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale la nivel regional european c\u00e2t \u0219i la nivelul Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite. Debut\u00e2nd cu anexarea Crimeii de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103, situa\u021bia tensionat\u0103 existent\u0103 la nivel interna\u021bional a fost abordat\u0103 de Adunarea General\u0103 a ONU prin Rezolu\u021bia 68\/262 referitoare la integritatea teritorial\u0103 a Ucrainei care tran\u0219a problematicile adiacente care decurg din actul de anexare.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a><\/p><p>Ulterior, invazia Federa\u021biei Ruse \u00een Ucraina la data de 24 februarie 2022 a adus \u00een prim plan fragilitatea climatului de pace \u0219i securitate din regiune, conduc\u00e2nd la ac\u021biuni ferme din partea comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale \u00een sensul condamn\u0103rii ferme a ac\u021biunilor militare ini\u021biate de Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i a calific\u0103rii acestora ca fiind contrare principiilor statuate de Carta ONU. Cea mai recent\u0103 ac\u021biune de blam \u00eempotriva invaziei armate condus\u0103 de Federa\u021bia Rus\u0103 \u00een Ucraina este sintetizat\u0103 \u00een Rezolu\u021bia Adun\u0103rii Generale a ONU\u00a0<em>Agresiune \u00eempotriva Ucrainei.\u00a0<\/em>Textul Rezolu\u021biei abordeaz\u0103 \u00een mod corelativ aspecte de drept interna\u021bional public \u0219i de drept interna\u021bional umanitar, indic\u00e2nd, \u00een temeiul scopurilor urm\u0103rite de ONU, imposibilitatea recunoa\u0219terii, pe cale legal\u0103, a teritoriilor ob\u021binute prin mijloace violente (for\u021b\u0103 sau amenin\u021barea cu for\u021ba). Blamarea Federa\u021biei Ruse\u00a0\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>pentru organizarea opera\u021biilor militare \u00een\u0103untrul teritoriului suveran al Ucrainei \u0219i pentru intensificarea demersurilor de utilizare efectiv\u0103 a for\u021bei nucleare este exprimat\u0103 \u00een corela\u021bie cu preocuparea profund\u0103 manifestat\u0103 de comunitatea interna\u021bional\u0103 \u00een rela\u021bie cu civilii bloca\u021bi \u00een zona de conflict dar \u0219i cu luarea \u00een considerare a crizei umanitare din interiorul grani\u021belor europene determinat\u0103 de migra\u021bia refugia\u021bilor \u0219i a persoanelor str\u0103mutate. Consider\u00e2nd c\u0103 problematicile derivate din confrunt\u0103rile militare \u00een domeniul rela\u021biilor interna\u021bionale \u0219i al asisten\u021bei umanitare pot fi solu\u021bionate exclusiv prin mijloace pa\u0219nice, comunitatea interna\u021bional\u0103 solicit\u0103 Federa\u021biei Ruse s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 la respectarea dreptului interna\u021bional public dat fiind faptul c\u0103 ac\u021biunile acesteia \u00eencalc\u0103 integritatea teritorial\u0103 a Ucrainei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a><\/p><p>Conflictul armat sus\u021binut de Rusia \u00eempotriva Ucrainei produce repercusiuni inclusiv la nivelul Federa\u021biei Ruse \u00een privin\u021ba garant\u0103rii\u00a0<em>p\u0103cii\u00a0<\/em>ca cerin\u021b\u0103 a exercit\u0103rii libert\u0103\u021bii de exprimare. \u00centr-o cauz\u0103 introdus\u0103 recent la Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>, reclaman\u021bii au invocat c\u0103 m\u0103surile adoptate de autorit\u0103\u021bile ruse \u2013 de a sanc\u021biona penal faptele entit\u0103\u021bilor mass-media de a prezenta informa\u021bii \u0219i materiale care sus\u021bin opinii divergente cu cele avansate de oficialit\u0103\u021bile statului rus asupra ac\u021biunilor militare \u00eentreprinse \u00een Ucraina- sunt susceptibile de a \u00eenc\u0103lca libertatea de exprimare garantat\u0103 de articolul 10 din Conven\u021bie. \u00cen consecin\u021b\u0103, \u00een\u021beleg\u00e2nd multiplele implica\u021bii ale cauzei, Curtea a decis aplicarea articolului 39 din Regulamentul Cur\u021bii \u0219i a comunicat guvernului rus prin decizia adoptat\u0103 la data de 8 martie 2022 c\u0103 autorit\u0103\u021bile na\u021bionale se vor ab\u021bine de la orice m\u0103sur\u0103 care poate avea ca efect lezarea libert\u0103\u021bii de exprimare a publica\u021biei Novaya Gazeta<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>. La scurt timp, \u00eens\u0103, Comitetul Mini\u0219trilor al Consiliului Europei a decis \u00eencetarea calit\u0103\u021bii Rusiei de stat membru al forului european, lu\u00e2nd \u00een considerare c\u0103 agresiunea Federa\u021biei Ruse \u00eempotriva Ucrainei constituie o \u00eenc\u0103lcare grav\u0103 de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103 a obliga\u021biilor care \u00eei revin \u00een temeiul articolului 3 din Statutul Consiliului Europei conform c\u0103ruia fiecare membru al Consiliului Europei trebuie s\u0103 accepte principiile statului de drept \u015fi principiul \u00een virtutea c\u0103ruia fiecare persoana aflat\u0103 sub jurisdic\u0163ia sa trebuie s\u0103 se bucure de drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale omului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn28\" name=\"_ftnref28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong><em>Libertatea \u0219i toleran\u021ba<\/em><\/strong><\/h3><p>\u00cen consonan\u021b\u0103 cu reperele filosofice pe care se \u00eentemeiaz\u0103, libertatea este susceptibil\u0103 de foruri de manifestare diverse (<em>forul intern<\/em>\u00a0\u2013 construit ca urmare al exercit\u0103rii unei op\u021biuni \u00een privin\u021ba unui ansamblu ideatic,\u00a0<em>forul exterior<\/em>\u2013 reprezent\u00e2nd concretizarea op\u021biunilor interioare,\u00a0<em>forul individual<\/em>\u2013 care marcheaz\u0103 filonul de g\u00e2ndire \u0219i ac\u021biune al omului privit \u00een singularitatea sa sau\u00a0<em>forul rela\u021bional<\/em>\u2013 \u00een cadrul c\u0103ruia op\u021biunea este manifestat\u0103 prin raportare la\u00a0<em>alteritate).<\/em><\/p><p>\u00cen teoria drepturilor omului,\u00a0<em>libertatea-ca valoare umanist\u0103\u00a0<\/em>este bazat\u0103 pe un ra\u021bionament care se de-construie\u0219te dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1) libertatea este consecin\u021ba\u00a0<em>exercit\u0103rii unei op\u021biuni\u00a0<\/em>(libertatea religioas\u0103, libertatea de g\u00e2ndire, de con\u0219tiin\u021b\u0103 sau de religie, libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere exprim\u0103 adeziunea individului la ansamblul ideatic la care rezoneaz\u0103 \u0219i \u00een func\u021bie de care \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 ac\u021biunea); (2) posibilitatea exercit\u0103rii\u00a0<em>oric\u0103rei op\u021biuni<\/em>\u00a0(evident, \u00een limitele prescrise de lege, ordinea public\u0103, bunele moravuri, protec\u021bia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor celorlal\u021bi, etc.) evoc\u0103 ideea\u00a0<em>diversit\u0103\u021bii umane\u00a0<\/em>dat fiind faptul c\u0103 fiecare op\u021biune va fi diferit\u0103 \u00een func\u021bie de tipologia individului care o exercit\u0103; (3) libertatea devine ideea central\u0103 \u00een func\u021bie de care este recunoscut\u0103 diversitatea uman\u0103 iar toleran\u021ba constituie mijlocul adiacent prin intermediul c\u0103ruia este asigurat\u0103 ordonarea diversit\u0103\u021bii umane \u00eenl\u0103untrul unei societ\u0103\u021bi democratice.<\/p><p><em>Toleran\u021ba<\/em>\u00a0este corolarul libert\u0103\u021bii \u0219i remediul aplicat cu scopul prevenirii entropiei \u00een cadrul societ\u0103\u021bii umane. Recunoa\u0219terea \u0219i respectarea op\u021biunilor existen\u021biale diferite exercitate de indivizi \u00eensumeaz\u0103, conform literaturii de specialitate, substan\u021ba toleran\u021bei. Aceasta din urm\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 ca o norm\u0103 etic\u0103 \u0219i intelectiv\u0103 care reune\u0219te \u00eentr-un algoritm unanim acceptat diferen\u021bele dintre indivizi. Aptitudinea toleran\u021bei de a conecta, cu ajutorul unei viziuni trans-sec\u021bionale asupra \u00a0diversit\u0103\u021bii umane, se cuvine a fi analizat\u0103 prin luarea \u00een considerare a aspectelor subsumate diversit\u0103\u021bii: (1) diversitatea pozitiv\u0103 \u2013 construit\u0103 \u00een jurul promov\u0103rii specificului cultural \u0219i civiliza\u021bional al indivizilor apar\u021bin\u00e2nd diferitelor rase sau etnii (2) diversitatea negativ\u0103 \u2013 bazat\u0103 pe sistemele sanc\u021bionatorii ale urii sau abuzului drepturilor omului (ideea central\u0103 a acestei forme de toleran\u021b\u0103 const\u0103 \u00een aceea c\u0103 nu poate fi aplicat\u0103 o atitudine de conciliere \u0219i respect pentru ideile sau opiniile ce promoveaz\u0103 \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului); (3) diversitatea controversat\u0103 \u2013 se raporteaz\u0103 la elemente asupra c\u0103rora indivizii nu ajung la un consens precum afirmarea identit\u0103\u021bii de gen \u0219i a orient\u0103rii sexuale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn29\" name=\"_ftnref29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a><\/p><p>\u00cen contemporaneitate, toleran\u021ba are voca\u021bia de liant \u00eentre cerin\u021bele specifice grupurilor umane caracterizate prin tr\u0103s\u0103turi distinctive (\u00eenn\u0103scute- rasa, dob\u00e2ndite- dizabilit\u0103\u021bi, sau \u00eensu\u0219ite ca urmare a liberei manifest\u0103ri de voin\u021b\u0103- etnia, religia) iar conceptualizarea sa corect\u0103 este variabila care determin\u0103 rezultatul demersului de protejare \u0219i promovare a drepturilor omului. Flexibilitatea \u00een\u021belesurilor conexe toleran\u021bei impune adoptarea unui prototip de conceptualizare \u00een func\u021bie de care pot fi construite ac\u021biuni coerente de protec\u021bie \u0219i promovare a drepturilor omului.<\/p><p>Articolul 1, punctele 1 \u0219i 2 din\u00a0<em>Declara\u021bia de Principii asupra Toleran\u021bei adoptat\u0103 de UNESCO<\/em>\u00a0prezint\u0103 s<em>ensul pozitiv\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>sensul negativ\u00a0<\/em>al conceptului; cele dou\u0103 modalit\u0103\u021bi de conceptualizare sunt complementare, prima indic\u00e2nd modul corect de \u00een\u021belegere a toleran\u021bei iar cel de-al doilea prezint\u0103 falsa accep\u021biune a termenului. Astfel, \u00een sensul dispozi\u021biilor Declara\u021biei, toleran\u021ba exprim\u0103 respectul, acceptarea \u0219i aprecierea pentru diversitatea cultural\u0103 \u0219i civiliza\u021bional\u0103, recunosc\u00e2nd \u00een aceasta moduri de exprimare a esen\u021bei fiin\u021bei umane. \u00cendeplinind \u00een acela\u0219i timp func\u021bia de datorie moral\u0103 \u0219i de cerin\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i legal\u0103, toleran\u021ba este sprijinit\u0103 de cunoa\u0219tere, deschidere, comunicare, libertate de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn30\" name=\"_ftnref30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0\u00cen sens contrar, toleran\u021ba nu poate fi utilizat\u0103 drept mijloc pentru \u00eenc\u0103lcarea recunoa\u0219terii universale a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale omului \u0219i nici nu poate fi un argument \u00een favoarea injusti\u021biei sociale. Totodat\u0103, toleran\u021ba nu este echivalentul concesiilor, condescenden\u021bei sau indulgen\u021bei \u0219i nici nu poate contribui la determinarea individului c\u0103tre renegarea propriilor convingeri.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn31\" name=\"_ftnref31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a><\/p><p>Dac\u0103 dezbatem asupra con\u021binutului libert\u0103\u021bilor civile (libertatea de exprimare, libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103, religie, libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere) constat\u0103m c\u0103 acestea se remarc\u0103 prin posibilitatea de a opta pentru \u0219i de a-\u0219i \u00eensu\u0219i o anumit\u0103 direc\u021bie de ac\u021biune. \u00cen cazul libert\u0103\u021bii de opinie \u0219i exprimare, op\u021biunea individual\u0103 se exercit\u0103 \u00een sensul select\u0103rii \u0219i parcurgerii informa\u021biilor apreciate ca fiind relevante pentru documentare, indiferent de sursa de provenien\u021b\u0103 a acestora (intern\u0103\/na\u021bional\u0103 sau interna\u021bional\u0103). Libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103, religie se bazeaz\u0103 pe aderarea liber\u0103 la o credin\u021b\u0103 (teist\u0103 sau non-teist\u0103) sau la o anumit\u0103 tez\u0103\/idee\/teorie asupra realit\u0103\u021bii \u00eenconjur\u0103toare; \u00een acela\u0219i timp, aceste libert\u0103\u021bi includ \u0219i posibilitatea de renun\u021bare la o anumit\u0103 religie, sau abdicarea de la o tez\u0103\/idee\/teorie precum \u0219i convertirea religioas\u0103, respectiv \u00eensu\u0219irea unui alt sistem de g\u00e2ndire asupra lumii. \u00cen mod similar, libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere este rezultatul afilierii libere a indivizilor \u00een virtutea protej\u0103rii intereselor legitime, rezultatul afilierii av\u00e2nd ca unic determinant manifestarea de voin\u021b\u0103 a indivizilor implica\u021bi.<\/p><p>Din punct de vedere func\u021bional, toleran\u021ba este at\u00e2t\u00a0<em>mijlocul etico-juridic de exercitare a acestor libert\u0103\u021bi<\/em>\u00a0(toleran\u021ba fiind punctul central al recunoa\u0219terii sensurilor diferite \u00een care poate fi exercitat\u0103 fiecare libertate) c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>limita de exercitare\u00a0<\/em>(libert\u0103\u021bile civile expuse \u00een r\u00e2ndurile de mai jos nu pot fi realizate dec\u00e2t \u00een m\u0103sura respect\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor celorlal\u021bi \u0219i integrarea lor \u00een emolumentul propriului drept\/propriei libert\u0103\u021bi conform modelului bazat pe toleran\u021b\u0103).<\/p><p>Interconectarea toleran\u021bei \u0219i libert\u0103\u021bii \u00een paradigma drepturilor omului are la baz\u0103 considerarea toleran\u021bei ca fiind cea mai important\u0103 premis\u0103 a garant\u0103rii pluralismului ideatic, cultural sau religios. \u00cen acest sens, Consiliul Europei a formulat standarde menite s\u0103 a\u0219eze sub auspiciile toleran\u021bei libertatea de exprimarea \u0219i libertatea religioas\u0103. \u00cen\u021beleg\u00e2nd mass media ca o form\u0103 organizat\u0103 de exercitare a libert\u0103\u021bii de g\u00e2ndire, opinie sau con\u0219tiin\u021b\u0103, Comitetul Mini\u0219trilor a indicat, \u00een\u00a0<em>Recomandarea privind mass media \u0219i promovarea unei culturi a toleran\u021bei<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn32\" name=\"_ftnref32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0c\u0103 profesioni\u0219tii din domeniul mass media trebuie s\u0103 contribuie prin ac\u021biuni specifice la cultivarea \u00een\u021belegerii dintre grupurile etnice, religioase, culturale \u00een scopul convergen\u021bei c\u0103tre climatul social al toleran\u021bei \u0219i al \u00een\u021belegerii. Dup\u0103 cum este explicitat \u00een partea introductiv\u0103 a Recomand\u0103rii, promovarea valorii toleran\u021bei este direc\u021bia de ac\u021biune prin care poate fi construit un model de preven\u021bie asupra tendin\u021belor de resurgen\u021b\u0103 a manifest\u0103rilor extremiste de tipologii specifice precum discursul instigator la ur\u0103, rasismul, xenofobia.<\/p><p>Din punct de vedere operativ, Recomandarea cuprinde o sear\u0103 de\u00a0<em>ac\u021biuni dezirabile<\/em>\u00a0menite a fi \u00eensu\u0219ite de speciali\u0219tii mass media \u00een vederea concretiz\u0103rii aspira\u021biilor toleran\u021bei: (1) educa\u021bia \u0219i formarea speciali\u0219tilor \u00een domeniul mass mediei \u00een sensul sensibiliz\u0103rii vis-a-vis de contribu\u021bia adus\u0103 de comunit\u0103\u021bile multi-culturale la dezvoltarea patrimoniului cultural comun al umanit\u0103\u021bii; (2) transpunerea standardelor recunoa\u0219terii \u0219i respect\u0103rii diversit\u0103\u021bii rasiale \u0219i etnice \u00een ac\u021biunile jurnalistice prin expunerea clar\u0103, obiectiv\u0103, corespunz\u0103toare a cazurilor de discriminare \u0219i\/sau conflict; (3) responsabilizarea mass-media \u00een sensul respect\u0103rii standardelor obiective ale excluderii limbajului, portretiz\u0103rilor, ipostazierilor stereotipe cu ocazia eviden\u021bierii unor acte\/situa\u021bii aflate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu persoanele apar\u021bin\u00e2nd unor categorii etnice sau rasiale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn33\" name=\"_ftnref33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a><\/p><p>\u00cen\u00a0<em>Recomandarea avansat\u0103 de Adunarea Parlamentar\u0103 referitoare la toleran\u021ba religioas\u0103<\/em>\u00a0\u00een societ\u0103\u021bile democratice perspectiva de studiu excede ac\u021biunile profesioni\u0219tilor cu atribu\u021bii \u00eentr-un domeniu particular, fiind translatat\u0103 agen\u021bilor statali care au prerogativa de a identifica mijloacele necesare pentru realizarea dialogului religios. Din textul Recomand\u0103rii se desprinde ideea conform c\u0103reia se impune ac\u021biunea sinergic\u0103 \u00een garantarea unui just echilibru \u00eentre libertatea religioas\u0103 \u0219i\u00a0 toleran\u021ba religioas\u0103 prin valorizarea cadrului legal \u0219i a programelor de educa\u021bie \u0219i formare. Stimularea implic\u0103rii indivizilor \u00een dialogul religios deschis \u0219i tolerant are ca temei cunoa\u0219terea, de c\u0103tre individ, a propriului sine \u0219i a lumii de care apar\u021bine. Libertatea religioas\u0103 nu poate fi deplin\u0103 din punctul de vedere al sferei de con\u021binut \u00een absen\u021ba toleran\u021bei, dat fiind faptul c\u0103 op\u021biunea pentru a rela\u021biona cu o anumit\u0103 form\u0103 de manifestare a divinit\u0103\u021bii este expresia individual\u0103 purt\u0103toare a celui mai \u00eenalt nivel de intimitate; \u00een consecin\u021b\u0103, orientarea c\u0103tre forme absolute, fundamentale \u0219i fixe de percep\u021bie a rela\u021bion\u0103rii individului cu autoritatea religioas\u0103 nu poate fi o ac\u021biune valid\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn34\" name=\"_ftnref34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a><\/p><p>Respect\u00e2nd principiul indivizibilit\u0103\u021bii valorilor umaniste \u0219i a drepturilor omului, toleran\u021ba este intrinsec legat\u0103 de totalitatea valorilor umaniste dar \u0219i de fiecare dintre acestea privite \u00een mod segregat. Toleran\u021ba este purt\u0103toarea promisiunii p\u0103cii pentru c\u0103 implementeaz\u0103, \u00een rela\u021bionarea uman\u0103, egalitatea \u0219i nediscriminarea acord\u00e2nd libertatea indivizilor \u00een afirmarea propriilor credin\u021be. Egalitatea \u0219i libertatea se intersecteaz\u0103 \u00een dreptul corespunz\u0103tor fiec\u0103rei fiin\u021be umane \u2013 de a fi ceea ce este \u2013 o creatur\u0103 unic\u0103 \u0219i irepetabil\u0103, esen\u021bialmente diferit\u0103 de o alta. Dreptul de a fi diferit \u2013coordonatele, limitele \u0219i cerin\u021bele de exercitare sunt determinate de concilierea dintre diversitatea uman\u0103 \u0219i atingerea armoniei \u00eenl\u0103untrul acesteia. Din exercitarea dreptului de a fi diferit decurg \u00een mod firesc cerin\u021bele demnit\u0103\u021bii, solidarit\u0103\u021bii umane precum \u0219i cele ale c\u0103ut\u0103rii fericirii.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong><em>Demnitatea uman\u0103<\/em><\/strong><\/h3><p>Spre deosebire de celelalte valori umaniste, demnitatea este\u00a0<em>inerent\u0103\u00a0<\/em>fiin\u021bei umane \u2013 tr\u0103s\u0103tur\u0103 care conduce la aprecierea acesteia ca un construct imuabil \u00een domeniul drepturilor omului, care nu necesit\u0103 ac\u021biuni externe de validare \u0219i\/sau de garantare a realiz\u0103rii \u00een plan concret. \u00cen conducerea analizei asupra valorilor umaniste eviden\u021biate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, cercet\u0103torul este subordonat ac\u021biunii de sondare \u0219i evaluare permanent\u0103 a condi\u021biilor extrinseci fiin\u021bei umane care trebuie s\u0103 fie corijate, adaptate la nevoile individuale astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie asigurat climatul necesar respect\u0103rii lor. \u00cen cazul demnit\u0103\u021bii umane, optica studierii este determinat\u0103 de individ \u0219i de natura sa, interes\u00e2nd mai cu seam\u0103 modul \u00een care aceasta se impune \u00een realitatea \u00eenconjur\u0103toare de o manier\u0103 coerent\u0103 \u0219i ac\u021biunile non-invazive ale autorit\u0103\u021bilor statale necesare garant\u0103rii specificului naturii umane.<\/p><p>Ideea central\u0103 a studierii valorii demnit\u0103\u021bii umane rezid\u0103 \u00een aceea c\u0103, pentru exercitarea sa, Fiin\u021ba nu trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i perfecteze conduita sau s\u0103 adere la repere morale prestabilite. Cu titlu de exemplu, ob\u021binerea p\u0103cii este rezultatul exerci\u021biului permanent al individului de a fi \u00een consens cu valorile umaniste ale toleran\u021bei, egalit\u0103\u021bii \u0219i libert\u0103\u021bii. \u00cen continuare, toleran\u021ba este exerci\u021biul permanent al individului de a-\u0219i \u00eensu\u0219i empatia fa\u021b\u0103 de semeni \u0219i de a practica armonia \u00een rela\u021bie cu diversitatea uman\u0103. Similar, egalitatea \u0219i libertatea sunt exersate prin asumarea respectului fa\u021b\u0103 de diferen\u021bele umane \u0219i prin recunoa\u0219terea limitelor negative: astfel, egalitatea nu se poate materializa prin tendin\u021bele de uniformizare a indivizilor, nesocotindu-se particularit\u0103\u021bile individuale iar libertatea nu poate fi exercitat\u0103 prin \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u021bii celorlal\u021bi. Dac\u0103 am nega aceste limite ale exercit\u0103rii egalit\u0103\u021bii \u0219i libert\u0103\u021bii, echivalentul ar consta \u00een restr\u00e2ngerea indivizilor \u00een jurul acelora\u0219i caracteristici p\u00e2n\u0103 la identificarea umanit\u0103\u021bii cu o mas\u0103 amorf\u0103 \u0219i indistinct\u0103 precum \u0219i abuzul celorlal\u021bi \u00een exercitarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor lor.<\/p><p>Ca valoare umanist\u0103, demnitatea nu implic\u0103 exerci\u021bii de punere \u00een practic\u0103. Existen\u021ba sa este determinat\u0103 \u00een mod natural din fiin\u021barea individului iar agen\u021bii statului trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 obliga\u021biile negative de a nu interveni \u00een nici un mod care ar putea conduce la atingeri ale demnit\u0103\u021bii umane. De asemenea, dac\u0103 este identificat\u0103 cu un drept de sine st\u0103t\u0103tor- dreptul la demnitate uman\u0103, exerci\u021biul acestuia nu poate fi limitat \u0219i nici restric\u021bionat.\u00a0 Din acest ra\u021bionament decurge c\u0103 dreptul la demnitate este non-derogabil \u0219i absolut, reclam\u00e2nd respectul pentru con\u021binutul s\u0103u \u00een orice ipotez\u0103 \u0219i \u00een orice situa\u021bie.<\/p><p>Observ\u0103m c\u0103 afirmarea demnit\u0103\u021bii umane \u00een instrumentele juridice este realizat\u0103 diferit, dup\u0103 criteriul\u00a0<em>scopului\u00a0<\/em>\u0219i al\u00a0<em>domeniului de aplicare\u00a0<\/em>c\u0103rora se circumscrie respectivul instrument. Este necesar s\u0103 re\u021binem c\u0103 demnitatea uman\u0103 este evocat\u0103 \u00een documentele privind protec\u021bia drepturilor omului \u00een diferite ipoteze : (1) ca\u00a0<em>valoare juridic\u0103<\/em>\u00a0care transpare \u00een mod implicit din reglementarea de ansamblu a respectivului drept (articolul 3 din Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale prevede: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante); (2) ca\u00a0<em>drept autonom<\/em>\u00a0av\u00e2nd con\u021binutul juridic incifrat (articolul 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene stabile\u0219te c\u0103: Demnitatea uman\u0103 este inviolabil\u0103. Aceasta trebuie respectat\u0103 \u0219i protejat\u0103); (3) ca\u00a0<em>principiu<\/em>\u00a0\u00een func\u021bie de care se interpreteaz\u0103 normele cuprinse \u00een instrumentele juridice de protec\u021bie a drepturilor omului (conform Raportului Explicativ al Conven\u021biei Europene pentru protec\u0163ia drepturilor omului \u015fi a demnit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane fa\u0163\u0103 de aplica\u0163iile biologiei \u015fi medicinei,\u00a0 Conven\u0163ia privind drepturile omului \u015fi biomedicina, demnitatea uman\u0103 constituie principiul \u00een func\u021bie de care trebuie s\u0103 fie analizate dispozi\u021biile Conven\u021biei, acesta afirm\u00e2nd primatul fiin\u021bei umane \u00een ac\u021biunile de protec\u021bie a drepturilor omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn35\" name=\"_ftnref35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>).<\/p><p>Revenind la ipoteza de studiu corespunz\u0103toare\u00a0<em>articolului 3 din Conven\u021bia European\u0103<\/em>\u00a0<em>pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale<\/em>, interzicerea supunerii la tortur\u0103, la tratamente\/pedepse inumane sau degradante protejeaz\u0103 demnitatea uman\u0103, subliniind \u00een principal, valoarea integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice a individului. Dac\u0103 \u00eentre ipotezele prev\u0103zute de articolul 3 (tortur\u0103, tratamentele sau pedepsele inumane sau degradante) exist\u0103 unele diferen\u021be care rezid\u0103 \u00een\u00a0<em>intensitatea suferin\u021bei produse asupra fizicului \u0219i\/sau psihicului victimei,\u00a0<\/em>convergen\u021ba const\u0103 \u00een aceea c\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 reprezint\u0103 un ansamblu armonios de elemente materiale \u0219i imateriale iar acest echilibru trebuie s\u0103 fie respectat \u00een temeiul demnit\u0103\u021bii umane. \u00cen lumina caracterului absolut al interdic\u021biei precizat\u0103 de articolul 3, tortura, tratamentele inumane sau degradante nu pot fi aplicate independent de locul, contextul sau conjunctura \u00een care se g\u0103se\u0219te victima. \u00centr-adev\u0103r, conform reperelor de interpretare \u0219i aplicare a articolului 3 din Conven\u021bie, actele care pot fi incluse \u00een sfera de cuprindere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante se pot referi la: conduita necorespunz\u0103toare a autorit\u0103\u021bilor aplicat\u0103 persoanelor aflate \u00een deten\u021bie; pl\u00e2ngerile referitoare la expulz\u0103ri \u00eentr-un stat ter\u021b \u00een care exist\u0103 alega\u021bii \u00eentemeiate privitoare la nerespectarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale; pl\u00e2ngeri referitoare la derapajele instan\u021belor de judecat\u0103 privitoare la protec\u021bia drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn36\" name=\"_ftnref36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a><\/p><p>\u00cen cazul reglement\u0103rii\u00a0<em>Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene<\/em>, semnifica\u021bia demnit\u0103\u021bii umane poate fi extras\u0103 din interpretarea sistematic\u0103 a prevederilor cuprinse \u00een con\u021binutul s\u0103u. Demnitatea este explicitat\u0103 prin garan\u021bia\u00a0<em>inviolabilit\u0103\u021bii,\u00a0<\/em>ceea ce determin\u0103 ca fiin\u021ba uman\u0103 \u00een ansamblul s\u0103u, cu toate atributele \u0219i caracteristicile sale s\u0103 fie respectat\u0103 \u00een orice circumstan\u021b\u0103; \u00een mod corelativ, agen\u021bii statului se ab\u021bin de la orice ingerin\u021b\u0103 \u00een dezvoltarea armonioas\u0103 a fiin\u021bei umane \u00een dimensiunea cultiv\u0103rii personalit\u0103\u021bii umane \u0219i a caracteristicilor fizice. Din modul de structurare a dispozi\u021biilor Titlului I al Cartei ajungem la ideea potrivit c\u0103reia demnitatea uman\u0103 constituie at\u00e2t un drept c\u00e2t \u0219i o valoare trans-normativ\u0103 care are menirea de a subsuma drepturile men\u021bionate \u00een acest instrument juridic. \u00cen acest sens se valideaz\u0103 asem\u0103n\u0103rile de con\u021binut juridic dintre demnitatea uman\u0103 \u0219i dreptul la integritate al persoanei \u2013 articolul 3; interzicerea torturii \u0219i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante- articolul 4; interzicerea sclaviei \u0219i a muncii for\u021bate \u2013 articolul 5. Din aceste observa\u021bii deriv\u0103 cu necesitate func\u021bionalitatea dual\u0103 a demnit\u0103\u021bii umane: pe de o parte, fiecare dintre drepturile enun\u021bate anterior sunt forme ale concretiz\u0103rii dreptului la demnitate pe de alt\u0103 parte, demnitatea uman\u0103 simbolizeaz\u0103 fundamentul tuturor drepturilor fundamentale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn37\" name=\"_ftnref37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a><\/p><p>Instrumentele Consiliului Europei reiau ideea central\u0103 a recunoa\u0219terii \u0219i protej\u0103rii sacralit\u0103\u021bii umane, abord\u00e2nd tema demnit\u0103\u021bii \u00een contextul provoc\u0103rilor generate de bioetic\u0103.\u00a0<em>Conven\u021bia pentru protec\u0163ia drepturilor omului \u015fi a demnit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane fa\u0163\u0103 de aplica\u0163iile biologiei \u015fi medicinei<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn38\" name=\"_ftnref38\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[38]<\/a>\u00a0protejeaz\u0103 demnitatea uman\u0103 \u00een rela\u021bie cu progresul tehnic \u0219i \u0219tiin\u021bific, subliniind specificul integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice a individului \u00een contextul realiz\u0103rii de cercet\u0103ri medicale specifice. Principala particularitate a reglement\u0103rilor Conven\u021biei rezid\u0103 \u00een aceea c\u0103 abordeaz\u0103 concomitent dimensiunea etic\u0103 \u0219i normativ\u0103 a cercet\u0103rii medicale \u0219i biologice pentru prezervarea unicit\u0103\u021bii fiin\u021bei umane. \u00cen acest scop, Conven\u021bia stabile\u0219te un cadru extins al principiilor de drept care pot asigura primatul fiin\u021bei umane \u00een rela\u021bie cu tendin\u021bele evolutive ale \u0219tiin\u021bei: (1) preeminen\u021ba Binelui Fiin\u021bei Umane asupra interesului Comunit\u0103\u021bii; (2) acordarea \u00eengrijirilor medicale propor\u021bional cu nevoile pacientului \u0219i cu resursele disponibile; (3) respectarea cerin\u021belor etice \u00een raport cu desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bii de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een domeniul medical; (4) condi\u021bionarea efectu\u0103rii actelor\/interven\u021biilor medicale de consim\u021b\u0103m\u00e2ntul liber exprimat \u0219i informat al pacientului precum \u0219i protec\u021bia persoanelor lipsite de capacitatea de a consim\u021bi prin metode alternative, bazate pe consim\u021b\u0103m\u00e2ntul reprezentantului legal \u0219i complinite pe manifestarea de voin\u021b\u0103 a pacientului propor\u021bional cu capacitatea acestuia.<\/p><p>Modul de reflectare a demnit\u0103\u021bii umane \u00een prevederile Conven\u021biei aduce \u00een discu\u021bie subiectul\u00a0<em>protec\u021biei \u0219i conserv\u0103rii unicit\u0103\u021bii Fiin\u021bei Umane<\/em>. \u00cempreun\u0103 cu dispozi\u021biile din\u00a0<em>Protocolul Adi\u021bional privind Interzicerea Clon\u0103rii Umane<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn39\" name=\"_ftnref39\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[39]<\/a>, Conven\u021bia European\u0103 pentru protec\u021bia drepturilor omului \u0219i a demnit\u0103\u021bii umane determin\u0103 cadrul legal interna\u021bional asupra unui aspect de ordin subiectiv ata\u0219at demnit\u0103\u021bii umane \u2013 irepetabilitatea \u0219i singularitatea Fiin\u021bei. Protocolul statueaz\u0103 \u00een mod absolut, non-derogatoriu, interdic\u021bia cre\u0103rii, prin mijloace tehnico-\u0219tiin\u021bifice, a unei fiin\u021be umane (vii sau moarte) identic\u0103 unei alte fiin\u021be umane. \u00cen \u00een\u021belesul Protocolului,\u00a0<em>identitatea dintre fiin\u021bele umane presupus\u0103 de procesul de clonare\u00a0<\/em>face trimitere la identificarea, ca element comun celor dou\u0103 fiin\u021be, a aceluia\u0219i set de gene. Partea preambular\u0103 a Protocolului echivaleaz\u0103 clonarea uman\u0103 cu o practic\u0103 opus\u0103 demnit\u0103\u021bii umane dat fiind faptul c\u0103, prin ea \u00eense\u0219i, clonarea implic\u0103 aplicarea unei viziuni opera\u021bionale asupra menirii Fiin\u021bei Umane, deposed\u00e2nd-o de considerentele filosofice sau religioase care \u00eei sunt \u00een mod natural adiacente \u00een scopul \u00eemplinirii menirii sale.<\/p><p>Alte Protocoale Adi\u021bionale ale Conven\u021biei au ca scop inserarea abord\u0103rii umaniste \u00een cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103, respectiv \u00een \u00eendeplinirea tuturor opera\u021biunilor tehnice aferente domeniului genetic.\u00a0<em>Exempli gratia, Protocolul privind Transplantul de Organe \u0219i de \u021aesuturi de Origine Uman\u0103<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn40\" name=\"_ftnref40\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[40]<\/a>\u00a0accentueaz\u0103 ideea conform c\u0103reia opera\u021biunea medical\u0103 a transplantului este subordonat\u0103 interesului pacientului \u0219i standardele etice aplicabile \u00een materie au ca scop prevenirea traficului sau a comercializ\u0103rii organelor sau \u021besuturilor umane. Protec\u021bia absolut\u0103 avansat\u0103 asupra demnit\u0103\u021bii umane este eviden\u021biat\u0103 prin principiul efectu\u0103rii transplantului de la donatori care sunt \u00een via\u021b\u0103 doar sub rezerva inexisten\u021bei unor donatori compatibili deceda\u021bi; \u00een cazul transplantului efectuat de la donatori deceda\u021bi este men\u021binut\u0103 garantarea demnit\u0103\u021bii umane prin obligativitatea restabilirii \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii fizice corespunz\u0103toare a cadavrului. Cerin\u021ba consim\u021b\u0103m\u00e2ntului liber \u0219i informat din partea donatorului constituie, \u00een aceast\u0103 ipotez\u0103, una dintre premisele esen\u021biale pentru conservarea demnit\u0103\u021bii umane.<\/p><p><em>Protocolul privind Cercetarea Biomedical\u0103<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn41\" name=\"_ftnref41\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[41]<\/a>\u00a0reitereaz\u0103 cadrul principial avansat anterior, adapt\u00e2ndu-l la particularit\u0103\u021bile actelor de cercetare medical\u0103 realizate asupra fiin\u021belor umane cu scopul conserv\u0103rii demnit\u0103\u021bii umane. \u021ain\u00e2nd cont de avantajele\u00a0 progresului tehnic \u0219i \u0219tiin\u021bific \u00een domeniul medical asupra fiin\u021belor umane, Protocolul instituie unele reguli generale care asigur\u0103 respectul pentru fiin\u021ba uman\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn42\" name=\"_ftnref42\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[42]<\/a>.<\/p><p>\u00cen aceea\u0219i logic\u0103 a respect\u0103rii demnit\u0103\u021bii umane \u00een contextul realiz\u0103rii opera\u021biunilor medicale necesare protej\u0103rii dreptului la s\u0103n\u0103tate\u00a0<em>Protocolul privind Testarea Genetic\u0103<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn43\" name=\"_ftnref43\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[43]<\/a>\u00a0formuleaz\u0103 reguli aplicabile serviciilor genetice \u00een scopul prezerv\u0103rii calit\u0103\u021bii acestora \u0219i al stabilirii deontologiei comercializ\u0103rii lor. \u00cen ipoteza utiliz\u0103rii pe scal\u0103 ampl\u0103 a testelor genetice, este prezentat regimul juridic al screeningului genetic, stabilindu-se parametri de aplicare al acestuia.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn44\" name=\"_ftnref44\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[44]<\/a><\/p><p>Dac\u0103 normele de drept interna\u021bional al drepturilor omului oglindesc valoarea demnit\u0103\u021bii umane prin abordarea unei viziuni de reglementare centrat\u0103 pe individ av\u00e2nd ca repere protejarea integrit\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice a acestuia precum \u0219i conservarea unicit\u0103\u021bii fiin\u021bei umane \u00een rela\u021bie cu progresul tehnic \u0219i \u0219tiin\u021bific,\u00a0<em>normele de drept interna\u021bional umanitar<\/em>\u00a0formuleaz\u0103 problema respect\u0103rii demnit\u0103\u021bii umane din perspectiva\u00a0<em>rela\u021bion\u0103rii cu alteritatea \u0219i cu mediul \u00eenconjur\u0103tor.\u00a0<\/em>Cu alte cuvinte, climatul conflictual plaseaz\u0103 demnitatea uman\u0103 \u00een contextul acord\u0103rii unui tratament omenos indivizilor care au luat parte la un moment dat la confrunt\u0103rile armate sau nu au avut nici o implicare \u00een acestea respectiv:\u00a0 r\u0103ni\u021bi \u0219i bolnavi, prizonieri de r\u0103zboi, popula\u021bia civil\u0103. Tratamentul omenos este reiterat \u00een articolul 3 al Conven\u021biilor de la Geneva, fiind prezentat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu interzicerea absolut\u0103, indiferent de context, a urm\u0103toarelor acte: \u00a0atingerile aduse vie\u0163ii \u015fi integrit\u0103\u0163ii corporale, mai ales omorul sub toate formele, mutil\u0103rile, cruzimile, torturile \u015fi chinurile; lu\u0103rile de ostatici; atingerile aduse demnit\u0103\u0163ii persoanelor, mai ales tratamente; umilitoare \u015fi \u00eenjositoare; condamn\u0103rile pronun\u0163ate \u015fi execu\u0163iile efectuate f\u0103r\u0103 o judecat\u0103 prealabil\u0103, dat\u0103 de un tribunal organizat \u00een mod regulat, \u00eenso\u0163it\u0103 de garan\u0163ii judiciare recunoscute ca indispensabile de c\u0103tre popoarele civilizate.<\/p><p>\u00cen cazul evocat de reglement\u0103rile de drept interna\u021bional umanitar, \u00een\u021belegerea demnit\u0103\u021bii este \u00een corela\u021bie direct\u0103 cu\u00a0<em>p\u0103strarea umanit\u0103\u021bii din om\u00a0<\/em>indiferent de circumstan\u021bele \u00een care acesta exist\u0103 la un moment dat. Starea conflictual\u0103, \u2013 de\u0219i apt\u0103 de destabilizeze echilibrul exterior-, nu poate conduce la validarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor care vizeaz\u0103 \u00eentocmai esen\u021ba umanit\u0103\u021bii. Sacralitatea Fiin\u021bei este important a fi prezervat\u0103 \u00een special \u00een situa\u021bii excep\u021bionale \u2013 fapt care produce la nivel juridic repercusiunea interzicerii actelor de genocid, crimelor \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii sau a crimelor de r\u0103zboi, astfel cum acestea sunt definite de instrumentele juridice interna\u021bionale. Ac\u021biunile \u00eendreptate c\u0103tre distrugerea, sistematic\u0103 \u0219i violent\u0103 a grupurilor umane din considerente discriminatorii (cazul genocidului), av\u00e2nd ca temei un atac generalizat sau sistematic \u00eendreptat \u00eempotriva popula\u021biei civile (cazul crimelor \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii) sau infrac\u021biunile comise cu scopul de a se \u00eenscrie \u00eentr-un plan sau o politic\u0103 distructiv\u0103 (cazul crimelor de r\u0103zboi)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn45\" name=\"_ftnref45\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[45]<\/a>\u00a0\u00eencalc\u0103 demnitatea uman\u0103, relev\u00e2nd lipsa de spiritualitate \u0219i de respect pentru sacralitatea fiin\u021bei umane.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><strong>Concluzii preliminare<\/strong><\/p><p>Drepturile omului, ca domeniu de studiu \u0219tiin\u021bific, sunt condi\u021bionate \u00een mod direct de valorile umaniste. Accept\u00e2nd ideea c\u0103 normele de drepturile omului trebuie s\u0103 oglindeasc\u0103 starea existen\u021bial\u0103 a umanit\u0103\u021bii de la un moment dat dar \u0219i dezideratul ontologic al acesteia, normele de drepturile omului vor adera la matricea omului care tinde c\u0103tre valorile umaniste. De asemenea, principala preocupare a normativului \u00een domeniul drepturilor omului const\u0103 \u00een con\u0219tientizarea \u0219i cuantificarea dinamicii interne a omului cu finalitatea de a r\u0103spunde procesului s\u0103u de reconstruc\u021bie. Determinat de factorii de mediu c\u00e2t \u0219i de pulsiunile propriei con\u0219tiin\u021be, individul \u00ee\u0219i caut\u0103 calea evolu\u021bionar\u0103: modific\u00e2ndu-se tiparul existen\u021bial al titularului de drepturi,\u00a0<em>mutatis mutandis\u00a0<\/em>se vor produce modific\u0103ri \u0219i \u00een privin\u021ba raport\u0103rii individuale la propriile drepturi. Orientat de valorile umaniste, omul \u00ee\u0219i redefine\u0219te Fiin\u021ba, \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te C\u0103utarea existen\u021bial\u0103, asum\u00e2ndu-\u0219i miza exercit\u0103rii drepturilor sale \u00een acord cu valorile astfel \u00eensu\u0219ite.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Studiind variantele defini\u021bionale avansate \u00een doctrin\u0103 asupra conceptului \u201dcultur\u0103\u201d (a se vedea, pentru mai multe detalii Global Pad World Concepts,\u00a0<em>What is culture? A compilation of quatations<\/em>, Complied by Helen Spencer Oatey, pp. 1-22), consider\u0103m c\u0103 elementul comun al acestora rezid\u0103 \u00een ac\u021biunea uman\u0103 produc\u0103toare de consecin\u021be\/rezultate la nivelul societ\u0103\u021bii).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Prin termenul\u00a0<em>naturalism\u00a0<\/em>desemn\u0103m concep\u021bia filosofic\u0103 care atest\u0103 c\u0103 ordinea social\u0103 este determinate de for\u021bele naturii \u2013singurele elemente \u00een func\u021bie de care pot fi prognozate sau explicitate fenomenele din societate. (pentru mai multe detalii referitoare la conceptualizarea filosofic\u0103 a naturalismului, a se consulta Papineau, David, \u201eNaturalism\u201d,\u00a0<em>The Stanford Encyclopedia of Philosophy\u00a0<\/em>(Summer 2021 Edition), Edward N. Zalta\u00a0(ed.), URL = &lt;https:\/\/plato.stanford.edu\/archives\/sum2021\/entries\/naturalism\/&gt;.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Materialismul prezint\u0103 lumea \u00eenconjur\u0103toare ca fiind echivalentul unei acumul\u0103rii de materie \u2013 aceasta fiind singurul element care se auto-probeaz\u0103 \u0219i se auto-explic\u0103. Pentru detalii suplimentare, a se vedea :\u00a0<a href=\"https:\/\/www.philosophybasics.com\/branch_materialism.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.philosophybasics.com\/branch_materialism.html<\/a>, accesat la data de 13 februarie 2022, ora 10:14 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta Randall A. Poole<strong>,\u00a0<\/strong><em>The true meaning of humanism:religion and human values<\/em>, The Philosophy Journal, 2019, Vol. 12, No. 1, pp. 17\u201333.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Muhammad Arif Khan,\u00a0\u00a0<em>Exploring Perspectives of Humanism<\/em>, The Dialogue, Volume XIV Number 01, p. 32.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Hornby, A. S., Oxford Advanced Learner\u2019s Dictionary of Current English (8<sup>th<\/sup>\u00a0ed). (Oxford University Press, 2010) apud\u00a0 Muhammad Arif Khan,\u00a0\u00a0<em>Exploring Perspectives of Humanism<\/em>, The Dialogue, Volume XIV Number 01, p. 32.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0\u00cent\u00e2lnirea organizat\u0103 sub egida UNESCO \u00een martie 2011 la New York cu titlul High Panel on Peace and Dialogue among Cultures at the UN headquarters in New York. Concluziile \u00eent\u00e2lnirii din martie 2011pot fi accesate la adresa:\u00a0 http:\/\/unesdoc.unesco.org\/images\/0019\/001923\/192362e.pdf<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Paragraful 1 din Preambul Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului utilizeaz\u0103 conceptul \u201dfamilia uman\u0103\u201d:\u00a0<em>Consider\u00e2nd c\u0103 recunoa\u015fterea demnit\u0103\u0163ii inerente tuturor membrilor familiei umane \u015fi a drepturilor lor egale \u015fi inalienabile constituie fundamentul libert\u0103\u0163ii,drept\u0103\u0163ii \u015fi p\u0103cii \u00een lume.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0A se consulta Mark Goodale,\u00a0<em>Human values and moral exclusion<\/em>, Ethics &amp; Global Politic, Routledge Taylor and Francis Group, 2016, pp. 1-14.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Andrew Fagan,\u00a0<em>Human Rights<\/em>, University of Essex United Kingdom, Internet Encyclopedia of Philosophy, A Peer Review Academic Resource, articol disponibil la adresa:\u00a0<a href=\"https:\/\/iep.utm.edu\/hum-rts\/#SH3a\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/iep.utm.edu\/hum-rts\/#SH3a<\/em><\/a><em>.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Shalom H. Schwartz,\u00a0<em>Basic Human Values: An Overview<\/em>, Basic Human Values: Theory, Methods, and Applications, pp.1-2.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Ideea filosofic\u0103 a p\u0103cii reale \u0219i continue \u00eentre popoare \u0219i state a marcat evolu\u021bia rela\u021biilor interna\u021bionale dup\u0103 cel de-al doilea R\u0103zboi Mondial, baz\u00e2ndu-se, \u00een mod implicit, pe respectarea normelor generale ale dreptului interna\u021bional public cuprinse \u00een Carta Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite. \u00cen literatura de specialitate, termenul\u00a0<em>pax falsa\u00a0<\/em>a fost recunoscut \u00een opozi\u021bie cu\u00a0<em>pax aeterna<\/em>, desemn\u00e2nd simulacrul unei ordini interstatale susceptibil\u0103 de implozie pe fondul unor tensiuni negestionate. (Pentru detalii suplimentare, a se vedea Anders Stephanson,\u00a0<em>Fourteen notes<br \/>on the very concept of the cold war<\/em>, New York, May 1996 (reissued in February 2007), pp. 7-8, text disponibil la adresa\u00a0<a href=\"https:\/\/issforum.org\/essays\/PDF\/stephanson-14notes.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/issforum.org\/essays\/PDF\/stephanson-14notes.pdf<\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>accesat\u0103 la data de 12 martie 2022, ora 11:57 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Prin intermediul Rezolu\u021biei, la data de 19 decembrie 2016,\u00a0 este adoptat\u0103\u00a0<em>Declara\u021bia privind dreptul la pace.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 prin Rezolu\u021bia nr. 39\/11 din data de 12 noiembrie 1984.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Potrivit primului paragraf din Preambulul Pactului Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale:\u00a0<em>Consider\u00e2nd c\u0103, \u00een conformitate cu principiile enun\u0163ate \u00een Carta Na\u0163iunilor Unite, recunoa\u015fterea demnit\u0103\u0163ii inerente tuturor membrilor familiei umane \u015fi a drepturilor lor egale \u015fi inalienabile constituie fundamentul libert\u0103\u0163ii, drept\u0103\u0163ii \u015fi p\u0103cii \u00een lume<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 prin Rezolu\u021bia Adun\u0103rii Generale<a href=\"https:\/\/lege5.ro\/Gratuit\/gu4taojv\/rezolutia-nr-2656-1970-privind-adoptarea-declaratiei-asupra-principiilor-dreptului-international-privind-relatiile-prietenesti-si-cooperarea-dintre-state-conform-cartei-natiunilor-unite\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u00a02656\/1970<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Resolution 2282 (2016), adopted by the Security Council at its 7680th meeting, on 27 April 2016.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Youssef Mahmoud and Anupah Makoond, \u201cSustaining Peace: What Does It Mean in Practice?,\u201d International<br \/>Peace Institute, April 8, 2017, p. 2, available at<\/p><p>www.ipinst.org\/wp-content\/uploads\/2017\/04\/1704_Sustaining-Peace-final.pdf. apud International Peace Institute, Human Rights and Sustaining Peace, December 2017.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Resolution 2171 (2014), adopted by the Security Council at its 7247th meeting, on 21 August 2014; Resolution 2282 (2016), adopted by the Security Council at its 7680th meeting, on 27 April 2016; Resolution 2150 (2014) adopted by the Security Council at its 7155th meeting, on 16 April 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se vedea : Resolution 2594 (2021) adopted by the Security Council at its 8852<sup>nd<\/sup>\u00a0meeting, on 9 September 2021; Resolution 2589 (2021) adopted by the Security Council at its 8837th meeting, on 18 August 2021; Resolution 2518 (2020) adopted by the Security Council on 30 March 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>Resolution 2151 (2014), adopted by the Security Council at its 7161st meeting, on 28 April 2014.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Resolution 2553 (2020) adopted by the Security Council on 3 December 2020.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[23]<\/strong><\/em><\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly on 27 March 2014, [without reference to a Main Committee (A\/68\/L.39 and Add.1)], 68\/262 Territorial integrity of Ukraine.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Eleventh emergency special session Agenda item 5 Letter dated 28 February 2014 from the Permanent Representative of Ukraine to the United Nations addressed to the President of the Security Council (S\/2014\/136), 1 March 2022.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0ANO RID Novaya Gazeta and Others vs. Russia (application no. 11884\/22).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0Press release ssued by the Registrar of the Court ECHR 084 (2022) 10.03.2022, European Court applies urgent interim measure in the case of the Russian daily newspaper Novaya Gazeta.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref28\" name=\"_ftn28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0CM\/Res(2022)2, Resolution on the cessation of the membership of the Russian Federation to the Council of Europe (Adopted by the Committee of Ministers on 16 March 2022 at the 1428ter meeting of the Ministers\u2019 Deputies)<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref29\" name=\"_ftn29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate de Tom Lickona, \u00a0<em>Tolerance, Diversity, and Respect for Conscience: the neglected issue<\/em>\u00a0Center for the 4th and 5th Rs (Respect and Responsibility), State University of New York at Cortland, pp. 3-4.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref30\" name=\"_ftn30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0Declaration of Principles on Tolerance, adopted by the General Conference of U N E S C O at its twenty-eighth session in Paris, on 16 November 1, pct. 1.1.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref31\" name=\"_ftn31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0Declaration of Principles on Tolerance, adopted by the General Conference of U N E S C O at its twenty-eighth session in Paris, on 16 November 1, pct. 1.2.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref32\" name=\"_ftn32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0Recommendation No. R (97) 21 of the Committee of Ministers to member states on the media and the promotion of a culture of tolerance\u00a0 (Adopted by the Committee of Ministers on 30 October 1997, at the 607th meeting of the Ministers\u2019 Deputies).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref33\" name=\"_ftn33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0A se vedea pe larg<em>, Explanatory Memorandum to Recommendation No. R (97) 21 of the Committee of Ministers to member states on the media and the promotion of a culture of tolerance<\/em>\u00a0 (Adopted by the Committee of Ministers on 30 October 1997, at the 607th meeting of the Ministers\u2019 Deputies).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref34\" name=\"_ftn34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a>\u00a0<em>Recommendation 1202 (1993) Religion tolerance in a democratic society<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref35\" name=\"_ftn35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Convention for the protection of Human Rights and Dignity of the Human Being with regard to the Application of Biology and Medicine: Convention on Human Rights and Biomedicine *, Oviedo, 4.IV.1997.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref36\" name=\"_ftn36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a>\u00a0Aisling Reidy, A guide to the implementation of Article 3 of the European Convention on Human Rights, Human rights handbooks, No. 6.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref37\" name=\"_ftn37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea: Explica\u0163ii (*) cu Privire la Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2007\/C 303\/02).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref38\" name=\"_ftn38\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[38]<\/a>\u00a0Conven\u021bia European\u0103 din 4 aprilie 1997 pentru protec\u0163ia drepturilor omului \u015fi a demnit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane fa\u0163\u0103 de aplica\u0163iile biologiei \u015fi medicinei, Conven\u0163ia privind drepturile omului \u015fi biomedicina*.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref39\" name=\"_ftn39\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[39]<\/a>\u00a0Additional Protocol to the Convention for the Protection of Human Rights and Dignity of the Human Being with regard to the Application of Biology and Medicine, on the Prohibition of Cloning Human Beings, Paris, 12.I.1998.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref40\" name=\"_ftn40\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[40]<\/a>\u00a0Additional Protocol to the Convention on Human Rights and Biomedicine concerning Transplantation of Organs and Tissues of Human Origin *, Strasbourg, 24.I.2002.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref41\" name=\"_ftn41\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[41]<\/a>\u00a0Additional Protocol to the Convention on Human Rights and Biomedicine, concerning Biomedical Research *<br \/>Strasbourg, 25.I.2005.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref42\" name=\"_ftn42\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[42]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref43\" name=\"_ftn43\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[43]<\/a>\u00a0Additional Protocol to the Convention on Human Rights and Biomedicine, concerning Genetic Testing for Health Purposes * Strasbourg, 27.XI.2008.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref44\" name=\"_ftn44\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[44]<\/a>\u00a0Conform textului disponibil prin accesarea linkului:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=203\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=203<\/a>, accesat la data de 22 martie 2022, ora 22:40 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref45\" name=\"_ftn45\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[45]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea articolele 6, 7 \u0219i 8 din Statutul din 17 iulie 1998,<br \/>de la Roma al Cur\u021bii Penale Interna\u021bionale.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20432\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"32\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20432\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Manifest Asupra Valorilor Umaniste \u0218i Drepturile Omului (II)<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20432\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"32\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20432\"><div><p>\u00cen prima parte a editorialului nostru privind valorile umaniste \u0219i drepturile omului accentuam asupra ideii conform c\u0103reia acestea\u00a0 trebuie reafirmate \u0219i explicitate \u00een con\u021binutul lor mai ales \u00een\u00a0 perioadele, cazurile \u0219i situa\u021biile \u00een care ele sunt ignorate sau pulverizate prin conduite\u00a0 interna\u021bionale\u00a0 iresponsabile. Acesta este \u0219i obiectivul nostru gnoseologic asumat, \u0219i, prin urmare, au fost detaliate valori cum sunt pacea, libertatea \u0219i toleran\u021ba, precum \u0219i demnitatea uman\u0103. \u00a0\u00cen aceast\u0103\u00a0 a doua parte a analizei noastre vom vorbi despre\u00a0 solidaritate, egalitate \u0219i nediscriminare, c\u0103utarea fericirii care \u00a0reprezint\u0103 valori umaniste orientate c\u0103tre drepturile atribuite, \u00een mod clasic, celei de-a doua, respectiv celei de-a treia genera\u021bii de drepturi. De\u0219i urm\u0103resc \u00een special dezvoltarea uman\u0103 \u00een func\u021bie de criterii economico-sociale, fiecare dintre valorile umaniste enun\u021bate \u0219i analizate \u00een prezentul editorial demonstreaz\u0103 pertinen\u021ba tezei interdependen\u021bei drepturilor omului dat fiind faptul c\u0103 prezint\u0103 \u0219i elemente de sorginte civil\u0103 \u0219i politic\u0103. Abordarea propus\u0103 de triada valoric\u0103 analizat\u0103 altereaz\u0103 u\u0219or abordarea bazat\u0103 pe individ \u0219i aduce \u00een prim-plan o logic\u0103 a\u00a0<em>dublei implica\u021bii\u00a0<\/em>\u00eenl\u0103untrul c\u0103reia at\u00e2t statul c\u00e2t \u0219i individul sunt lua\u021bi \u00een considerare ca elemente prime.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong><em>Solidaritatea<\/em><\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Spre deosebire de celelalte valori umaniste,\u00a0<em>solidaritatea\u00a0<\/em>\u00a0face trimitere la o natur\u0103 dinamic\u0103- observabil\u0103 mai cur\u00e2nd prin ac\u021biune dec\u00e2t printr-o esen\u021b\u0103 pre-definit\u0103, de natur\u0103 monolit. Pornind de la recunoa\u0219terea diferen\u021belor dintre indivizi, popoare \u0219i na\u021biuni, solidaritatea se bazeaz\u0103 pe\u00a0<em>diversitatea modelatoare care afecteaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat principalii actori statali \u0219i non-statali de la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale\u00a0<\/em>propun\u00e2nd, \u00een rela\u021bie cu aceasta, dou\u0103 abord\u0103ri: (1) crearea de pun\u021bi de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre particularit\u0103\u021bile proprii fiec\u0103rui individ, grup sau stat \u0219i (2) surmontarea dificult\u0103\u021bilor comune precum s\u0103r\u0103cia, schimb\u0103rile climatice sau marginalizarea \u0219i excluziunea social\u0103 \u00een vederea realiz\u0103rii Binelui Comun. Deci, Solidaritatea semnific\u0103 con\u0219tientizarea\u00a0<em>spiritului comun al umanit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>\u0219i punerea \u00een aplicare a acestuia pentru a conecta oamenii \u00een logica armoniei \u0219i justi\u021biei sociale \u0219i statele \u00een rela\u021bii de cooperare. De\u0219i nu poate fi desp\u0103r\u021bit\u0103 de ideea Binelui Comun, solidaritatea nu sacrific\u0103 nevoile individuale ci subsumeaz\u0103 ac\u021biunea colectiv\u0103 pe care o orienteaz\u0103 deopotriv\u0103 c\u0103tre ceea ce reclam\u0103 individul c\u00e2t \u0219i comunitatea.<\/p><p>Dinamica solidarit\u0103\u021bii, construit\u0103 pe traiectoria\u00a0<em>diferen\u021b\u0103-comuniune,\u00a0<\/em>solidaritatea eman\u0103 din perceperea umanit\u0103\u021bii ca familie etern\u0103 a tuturor fiin\u021belor umane \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia diferen\u021bele sunt inevitabile \u00eens\u0103, \u00een acela\u0219i timp, sunt estompate de umanitate- care ac\u021bioneaz\u0103 ca fir liant invizibil al membrilor familiei umane. Prin dinamica sa, solidaritatea exprim\u0103 o serie de ac\u021biuni comune aplicabile (\u00een mod concomitent) unor instan\u021be umane diferite: de la eul individual, la alteritate, la comuniunea dintre Eu-ul \u0219i Tu-ul generic.<\/p><p>\u00cen teoretizarea solidarit\u0103\u021bii, un element central \u00eel reprezint\u0103\u00a0<em>integrarea responsabilit\u0103\u021bii individuale fa\u021b\u0103 de comunitatea de apartenen\u021b\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen demersul integrator de a reuni indivizii, popoarele \u0219i statele \u00een temeiul respect\u0103rii specificului particular sau na\u021bional, solidaritatea inverseaz\u0103 paradigma clasic\u0103 avansat\u0103 de doctrina occidental\u0103 conform c\u0103reia individul este \u00een centrul preocup\u0103rilor statale \u0219i al comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale \u00een ansamblul s\u0103u \u0219i determin\u0103 ideea responsabiliz\u0103rii corelative a individului. Este clar c\u0103 beneficiile solidarit\u0103\u021bii sunt aplicabile umanit\u0103\u021bii \u00eens\u0103, \u00een revers, fiecare membru al familiei umane trebuie s\u0103 fie con\u0219tient de efectele determinate de actele personale asupra climatului universal privitor la respectarea drepturilor omului.<\/p><p>Dup\u0103 func\u021bionalitatea \u00eendeplinit\u0103, solidaritatea poate fi identificat\u0103 \u00een epistemologia drepturilor omului ca\u00a0<em>valoare juridic\u0103\u00a0<\/em>ce sprijin\u0103 construirea cadrului normativ de cercetare a elementelor aflate \u00een beneficiul comun al umanit\u0103\u021bii precum mediul \u00eenconjur\u0103tor, schimb\u0103rile climatice, spa\u021biul cosmic, obiectivele dezvolt\u0103rii durabile enun\u021bate de Agenda 2030<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0etc. Observ\u0103m c\u0103, \u00een principal, solidaritatea- ca valoare juridic\u0103 umanist\u0103- este determinantul reglement\u0103rilor interna\u021bionale \u00een domeniul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale, -aspect consolidat prin referin\u021bele con\u021binute \u00een Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale care invoc\u0103 necesitatea cooper\u0103rii interna\u021bionale \u0219i a asum\u0103rii obliga\u021biilor individuale fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi semeni ai familiei umane \u00een scopul garant\u0103rii realiz\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>Transferul \u00eentre ipostazele juridice ata\u0219ate solidarit\u0103\u021bii (de la valoare juridic\u0103 la drept) implic\u0103 o teoretizare minu\u021bioas\u0103 adecvat\u0103 explicit\u0103rii defini\u021biei, principiilor \u0219i obiectivelor ata\u0219ate acesteia.<\/p><p>\u00cen\u00a0<em>Raportul Expertului Independent al ONU asupra drepturilor omului \u0219i solidarit\u0103\u021bii interna\u021bionale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a><\/em>este analizat\u0103 oportunitatea instituirii, la nivelul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, a unui instrument programatic \u00een direc\u021bia recunoa\u0219terii\u00a0<em>dreptului la solidaritate interna\u021bional\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen sec\u021biunea premerg\u0103toare avans\u0103rii\u00a0<em>Proiectului de Declara\u021bie asupra Dreptului la Solidaritate Interna\u021bional\u0103<\/em>, Expertul Independent a subliniat ideea conform c\u0103reia procesul de cunoa\u0219tere a drepturilor omului trebuie s\u0103 fie perceput \u00eentr-o dinamic\u0103 absolut\u0103 iar \u00een privin\u021ba solidarit\u0103\u021bii interna\u021bionale, accentele dinamicii recunoa\u0219terii sunt manifeste pentru c\u0103 solidaritatea se recomand\u0103 prin comuniunea actorilor statali \u00eenl\u0103untrul unei rela\u021bii de cooperare permanent\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p><em>Proiectul de Declara\u021bie asupra Dreptului la Solidaritate Interna\u021bional\u0103\u00a0<\/em>descompune semnifica\u021bia solidarit\u0103\u021bii interna\u021bionale prin prisma\u00a0<em>a 3 forme de aplicare<\/em>: (1) solidaritatea ca valoare umanist\u0103 definit\u0103, \u00een termeni generali ca\u00a0<em>expresia spiritului de unitate \u00eentre indivizi, popoare, state \u0219i organiza\u021bii interna\u021bionale, cuprinz\u00e2nd uniunea de interese, scopuri \u0219i ac\u021biuni precum \u0219i recunoa\u0219terea diferen\u021bei \u00eentre nevoi \u0219i drepturi pentru realizarea obiectivelor comune<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[5]<\/strong><\/a>;\u00a0<\/em>(2) solidaritatea interna\u021bional\u0103 ca principiu juridic construit \u00een scopul men\u021binerii ordinii \u0219i asigur\u0103rii supravie\u021buirii comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, cuprinz\u00e2nd \u00een con\u021binutul s\u0103u, ideile p\u0103cii, justi\u021biei, echit\u0103\u021bii, autodetermin\u0103rii, non-interven\u021biei, suveranit\u0103\u021bii egale a statelor, respectarea \u0219i promovarea drepturilor omului, angajamentelor permanent asumate de actorii statali fa\u021b\u0103 de proprii cet\u0103\u021beni etc<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>; (3) solidaritatea interna\u021bional\u0103 ca drept al omului, definit\u0103 \u00een sensul\u00a0<em>dreptului recunoscut indivizilor \u0219i popoarelor ca, \u00een temeiul egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, s\u0103 participe \u00een mod semnificativ stabilirea unei or\u00e2nduiri \u00een care drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile omului s\u0103 fie pe deplin realizate;\u00a0<\/em>aplicat\u0103\u00a0<em>stricto sensu\u00a0<\/em>abord\u0103rii juridice a drepturilor omului, solidaritatea interna\u021bional\u0103 se bazeaz\u0103 pe codificarea \u00een instrumente juridice specifice \u0219i dezvoltarea progresiv\u0103, \u00een func\u021bie de evolu\u021biile sociale, a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale \u00eenscrise \u00een cele 3 categorii (genera\u021bii de drepturi) ale omului: civile \u0219i politice, economice, sociale \u0219i culturale, de solidaritate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>\u00cen mod indistinct, f\u0103r\u0103 a face referire la tipologia juridic\u0103 \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia este exercitat\u0103 solidaritatea, Proiectul de Declara\u021bie precizeaz\u0103<em>\u00a0formele<\/em>\u00a0de manifestare cuprinse \u00eenl\u0103untrul solidarit\u0103\u021bii: (1)\u00a0<em>solidaritatea preventiv\u0103<\/em>\u00a0\u2013 alc\u0103tuit\u0103 din ac\u021biuni de salvgardare a exerci\u021biului drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale ale oamenilor prin\u00a0<em>mobilizarea colectiv\u0103<\/em>\u00a0(a agen\u021bilor statali, locali \u0219i a organiza\u021biilor de profil); (2)\u00a0<em>solidaritatea reactiv\u0103\u00a0<\/em>\u2013caracterizat\u0103 prin\u00a0<em>interven\u021bie colectiv\u0103\u00a0<\/em>\u00een vederea \u00eenl\u0103tur\u0103rii efectelor negative ale unor dezastre naturale, ale urgen\u021belor sanitare sau generate de conflictele armate; (3)\u00a0<em>cooperarea interna\u021bional\u0103\u00a0<\/em>pentru eficientizarea ac\u021biunilor de realizare a obiectivelor stabilite \u00een instrumentele interna\u021bionale din domeniul drepturilor omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>Implementarea dreptului la solidaritate interna\u021bional\u0103 este un demers care incumb\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, statelor \u0219i organiza\u021biilor din cadrul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale- prin interac\u021biunea dintre acestea fiind coopta\u021bi indivizii- ca agen\u021bi av\u00e2nd egal\u0103 responsabilitate \u0219i implicare. La nivel interna\u021bional, au fost dezvoltate instrumente specifice pentru promovarea solidarit\u0103\u021bii, acestea ac\u021bion\u00e2nd la nivel financiar prin instituirea\u00a0<em>Fondului Mondial al Solidarit\u0103\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[9]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0sau \u00een sfera politico-juridic\u0103 prin intermediul\u00a0<em>expertului interna\u021bional \u00een problematica drepturilor omului \u0219i a solidarit\u0103\u021bii interna\u021bionale<\/em>-stabilit exercit\u00e2nd un mandat \u00eendreptat c\u0103tre formularea de instrumente programatice \u00een materia recunoa\u0219terii solidarit\u0103\u021bii interna\u021bionale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>.<\/p><p>Concretizarea solidarit\u0103\u021bii \u00een sistemele regionale de protec\u021bie a drepturilor omului traduce aspira\u021bia acestei valori umaniste c\u0103tre universalitate. Totu\u0219i, este dificil s\u0103 impunem o etic\u0103 a solidarit\u0103\u021bii \u00een condi\u021biile diversit\u0103\u021bii umane: este clar c\u0103 solidaritatea nu include uniformizarea ci accept\u0103 diferen\u021bele dintre oameni, dep\u0103\u0219indu-le prin reiterarea e<em>xperien\u021bei umane comune raportate la \u00eens\u0103\u0219i condi\u021bia uman\u0103 a acestora.\u00a0<\/em>Punctul problematic este, totu\u0219i, evident: ca valoare umanist\u0103, solidaritatea este adiacent\u0103\u00a0<em>drepturilor\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>obliga\u021biilor?\u00a0<\/em>Cu alte cuvinte, dac\u0103 solidaritatea exprim\u0103\u00a0<em>liantul oamenilor bazat pe umanitatea lor,\u00a0<\/em>starea de a fi \u0219i de a ac\u021biona \u00eempreun\u0103 decurge \u00een mod natural, ca un drept al individului sau, mai degrab\u0103, se impune ca obliga\u021bie atunci c\u00e2nd\u00a0<em>interesele individuale sunt sensibil diferite fa\u021b\u0103 de interesul general al grupului, comunit\u0103\u021bii sau umanit\u0103\u021bii?\u00a0<\/em>Din punctul nostru de vedere, ambele interoga\u021bii sunt purt\u0103toare de sens \u0219i valideaz\u0103 dou\u0103 ipoteze la fel de pertinente. Solidaritatea poate fi legitimat\u0103 ca drept- dac\u0103 obiectivul urm\u0103rit este indiscutabil subordonat Binelui Comun (cu titlu de exemplu, pacea, securitatea, bun\u0103starea) indivizii vor ac\u021biona \u00een mod conjugat potrivit manifest\u0103rii lor de voin\u021b\u0103; solidaritatea se transform\u0103, \u00een dinamic\u0103, \u00een obliga\u021bie (de principiu moral\u0103, cu inciden\u021be normative) \u00een ipoteza \u00een care, renun\u021b\u00e2nd la preferin\u021bele proprii, indivizii decid s\u0103 contribuie la realizarea unui obiectiv dezirabil pentru comunitatea de apartenen\u021b\u0103 \u00een ansamblul s\u0103u.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Deci, \u00eenl\u0103untrul tiparului etico-juridic al\u00a0 solidarit\u0103\u021bii, individul este fidel\u00a0<em>unei con\u0219tiin\u021be superioare, colective, care tinde c\u0103tre un scop comun, nobil, \u00eentemeiat pe idealurile umanit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>indiferent de\u00a0<em>oportunitatea<\/em>\u00a0<em>individual\u0103\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>sacrificiul personal\u00a0<\/em>care pot fi corelative acestuia.<\/p><p>\u00cen materia drepturilor omului, o serie de drepturi sunt reunite sub denumirea de\u00a0<em>\u201cdrepturi de solidaritate\u201d,<\/em>\u00a0sau de genera\u021bia a III-a, cuprinz\u00e2nd\u00a0 dreptul la autodeterminare politic\u0103, economic\u0103, social\u0103 \u0219i cultural\u0103; dreptul la dezvoltare economic\u0103 \u0219i social\u0103;\u00a0 dreptul de a participa \u0219i de a beneficia de \u201emo\u0219tenirea comun\u0103 a omenirii\u201d, dreptul la pace, dreptul la un mediu curat \u0219i s\u0103n\u0103tos \u0219i dreptul la ajutor umanitar \u00een caz de dezastre. Toate aceste drepturi tind s\u0103 fie prezentate drept drepturi colective, necesit\u00e2nd eforturile concertate ale tuturor for\u021belor sociale, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 substan\u021bial\u0103 la scar\u0103 planetar\u0103. Cu toate acestea, fiecare dintre ele manifest\u0103 \u0219i o dimensiune individual\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>. Evident c\u0103 \u00een analiza lor vom face distinc\u021bie \u00eentre aceste drepturi \u0219i\u00a0 solidaritatea ori solidaritatea interna\u021bional\u0103 ca valori\u00a0 umaniste fundamentale\u00a0 al c\u0103ror con\u021binut se reg\u0103se\u0219te \u00een concretizarea fiec\u0103rui drept dintre cele enumerate mai sus.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong><em>Egalitatea \u0219i nediscriminarea<\/em><\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Fiind de nedesp\u0103r\u021bit \u00een analiza teoriei drepturilor omului, egalitatea \u0219i nediscriminarea nu fiin\u021beaz\u0103 \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie de identitate ci, mai degrab\u0103, subzist\u0103 \u00eentr-o stare de reciprocitate nealterat\u0103:\u00a0<em>egalitatea\u00a0<\/em>reprezint\u0103 valoarea filosofico-social\u0103 care pune fundamentele ra\u021bionale ale nediscrimin\u0103rii \u00een vreme ce\u00a0<em>nediscriminarea\u00a0<\/em>constituie prelungirea egalit\u0103\u021bii \u00een domeniul juridic, contur\u00e2nd\u00a0<em>dreptul la nediscriminare.<\/em><\/p><p>Ambele exist\u0103 \u00een func\u021bie de\u00a0<em>un comparator.\u00a0<\/em>Observa\u021bia\u00a0<em>egalit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>presupune cel pu\u021bin dou\u0103 elemente distincte care se compar\u0103, adopt\u00e2ndu-se concluzia nediferen\u021bierii \u00eentre acestea. La baza compara\u021biei sunt a\u0219ezate unele criterii pe care evaluatorul urm\u0103re\u0219te s\u0103 le eviden\u021bieze \u00een rela\u021bia dintre cele dou\u0103 elemente comparate. Deci, ac\u021biunea de a compara nu este orientat\u0103 exclusiv pe cele dou\u0103 elemente ale compara\u021biei \u0219i pe fiecare dintre acestea \u00een mod individual ci compara\u021bia implic\u0103 stabilirea unei rela\u021bii \u00eentre elementele care se compar\u0103 \u0219i raportarea respectivei rela\u021bii la un numitor comun (\u00een paradigma drepturilor omului, numitor comun la care ne raport\u0103m poate fi ipostaziat \u00een legi, politici, ac\u021biuni ale autorit\u0103\u021bilor \u0219i institu\u021biilor publice).<\/p><p>Principala\u00a0<em>tem\u0103 a cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice\u00a0<\/em>rezid\u0103 \u00een a clarifica tipologia compara\u021biei: cum se produce \u0219i ce finalitate urm\u0103re\u0219te compara\u021bia? Accept\u00e2nd c\u0103 actul compara\u021biei\u00a0 determin\u0103 stabilirea de asem\u0103n\u0103ri \u0219i deosebiri \u00eentre elementele comparate,\u00a0 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103, \u00een virtutea demonstr\u0103rii egalit\u0103\u021bii, este efectuat\u0103 compara\u021bia dintre elemente cu scopul de a demonstra\u00a0<em>asem\u0103n\u0103rile\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>diferen\u021bele latente?\u00a0<\/em>\u00cen cazul egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, r\u0103spunsul integreaz\u0103 ambele dimensiuni care au ca punct de convergen\u021b\u0103\u00a0<em>egalitatea substan\u021bial\u0103<\/em>: (1) asem\u0103n\u0103rile \u2013sunt indicatorii care permit aplicarea aceleia\u0219i solu\u021bii legale conform principiului de sorginte aristotelic\u0103 \u201dpentru cei afla\u021bi \u00een situa\u021bii similare se va aplica acela\u0219i tratament\u201d; (2) deosebirile \u2013 prin acestea se valorizeaz\u0103 diversitatea uman\u0103, valid\u00e2ndu-se principiul potrivit c\u0103ruia egalitatea \u0219i nediscriminarea au ca premis\u0103 dreptul fiec\u0103rui individ de a fi ceea ce este -respectiv o entitate uman\u0103 autonom\u0103 \u0219i diferit\u0103 \u00een rela\u021bie cu un alt individ (diferen\u021bele sunt multiple \u0219i se reg\u0103sesc \u00een criteriile discriminatorii referitoare,\u00a0<em>inter alia,\u00a0<\/em>la v\u00e2rst\u0103, ras\u0103, etnie, sex, gen, etc.).\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a><\/p><p>Pentru a nu exista erori \u00een aplicarea standardelor egalit\u0103\u021bii, este necesar s\u0103 accept\u0103m ambele teze de dezbatere:\u00a0<em>teza identit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>teza diferen\u021bei\u00a0<\/em>\u0219i s\u0103 decel\u0103m func\u021bionalitatea fiec\u0103reia.\u00a0<em>Identitatea\u00a0<\/em>este calitatea fiec\u0103rei fiin\u021be sau obiect de a fi constant\u0103 cu sine: oric\u00e2t de similare ar fi dou\u0103 elemente din natur\u0103, fiecare \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 substan\u021ba \u00een temeiul ra\u021biunii de a fi ceea ce este \u2013 o entitate autonom\u0103 care nu poate fi confundat\u0103 cu o alta. Deci, ar fi corect s\u0103 aplic\u0103m formula egalit\u0103\u021bii \u00een temeiul identit\u0103\u021bii doar dac\u0103 \u00een\u021belegem identitatea ca o constant\u0103 a individului cu sine \u00eensu\u0219i; deci, av\u00e2nd \u00een vedere identitatea ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 ce caracterizeaz\u0103 omul, privit \u00een individualitatea sa la un moment dat \u0219i nu ca pe un\u00a0<em>aspect rela\u021bional,\u00a0<\/em>respectiv identitatea ce poate fi dedus\u0103 din rela\u021bia dintre dou\u0103 sau mai multe fiin\u021be, obiecte, etc. C\u00e2t prive\u0219te teza diferen\u021bei aceasta este intim legat\u0103 de premisa egalit\u0103\u021bii: fiecare om este particular printr-o seam\u0103 de tr\u0103s\u0103turi care \u00eei definesc identitatea individual\u0103 (v\u00e2rst\u0103, ras\u0103, sex, etnie, religie, orientare sexual\u0103 etc.) \u0219i, datorit\u0103 acestor tr\u0103s\u0103turi particulare este al\u0103turat altor indivizi \u00eentr-o formul\u0103 a egalit\u0103\u021bii. \u00cen cadrul acesteia din urm\u0103 sunt integrate diferen\u021bele pornind de la elementul comun al umanit\u0103\u021bii. Diversitatea este inerent\u0103 umanit\u0103\u021bii iar egalitatea este valoarea care recunoa\u0219te aptitudinea individului de a fi ceea ce este prin raportare la un alt individ unic \u0219i irepetabil. \u00cen rela\u021bia cu autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice, indivizii pot exercita acelea\u0219i drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi \u2013 recunoscute \u00een mod indistinct de particularit\u0103\u021bile acestora.<\/p><p>O alt\u0103 nel\u0103murire const\u0103 \u00een\u00a0<em>modul \u00een care instrument\u0103m diferen\u021ba \u00een discu\u021bia despre egalitate \u0219i nediscriminare,\u00a0<\/em>respectiv stabilirea sensului diferen\u021bei: pozitiv sau negativ. \u00cen mod tradi\u021bional, realizarea unei diferen\u021be \u00een tratamentul indivizilor afla\u021bi \u00een situa\u021bii similare conduce la sensul negativ al discrimin\u0103rii (negarea unor drepturi sau libert\u0103\u021bi). Totu\u0219i, din perspectiva acomod\u0103rii persoanelor care au fost pozi\u021bionate, de-a lungul istoriei, \u00eentr-o stare de subordonare (ne referim \u00een special la grupurile vulnerabile: femei, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, indivizi apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor etnice sau rasiale) diferen\u021bele pot fi aplicate \u0219i \u00een sens pozitiv, cu scopul de a sprijini integrarea complet\u0103 a acestora \u00een societate. Astfel, \u00een sensul s\u0103u pozitiv, discriminarea urm\u0103re\u0219te re-echilibrarea balan\u021bei sociale \u00een raport cu anumite grupuri\/categorii sociale fa\u021b\u0103 de care s-a manifestat \u00een mod sistematic, nejustificat \u0219i cu limitarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor acestora. M\u0103surile corelative discrimin\u0103rii pozitive pot fi reflectate sub forma politicilor statale fundamentate pe\u00a0<em>cote sau locuri speciale pentru anumite categorii sociale\u00a0<\/em>care se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 sunt temporare iar aplicarea acestora va \u00eenceta odat\u0103 cu inserarea social\u0103 deplin\u0103 a acestora.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a><\/p><p>Este necesar s\u0103 re\u021binem c\u0103,\u00a0<em>per se<\/em>,\u00a0<em>aplicarea unui tratament diferen\u021biat asupra persoanelor aflate \u00een situa\u021bii similare<\/em>\u00a0<em>nu conduce \u00een mod necesar la un act discriminatoriu.\u00a0<\/em>Este necesar ca tratamentul diferen\u021biat s\u0103 se aplice\u00a0<em>\u00een absen\u021ba\u00a0<\/em>unei justific\u0103ri obiective \u0219i rezonabile. Exprimarea este susceptibil\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la interpret\u0103ri eronate \u00een m\u0103sura \u00een care nu se clarific\u0103 con\u021binutul\u00a0<em>justific\u0103rii obiective \u0219i rezonabile.\u00a0<\/em>Dup\u0103 cum se desprinde din direc\u021biile generale de interpretare ale articolului 14 din Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului \u0219i ale articolului 1 din Protocolul nr. 12 la Conven\u021bie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>,\u00a0<em>justificarea obiectiv\u0103 \u00a0<\/em>este asociat\u0103 cu\u00a0<em>legitimitatea scopului urm\u0103rit\u00a0<\/em>iar\u00a0<em>justificarea rezonabil\u0103\u00a0<\/em>urm\u0103re\u0219te cerin\u021ba propor\u021bionalit\u0103\u021bii dintre derogarea de la egalitate \u0219i nediscriminare \u0219i realizarea scopului superior.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Deci, putem afirma c\u0103 justificarea obiectiv\u0103 prive\u0219te, \u00een general, un aspect care protejeaz\u0103 interesul general al comunit\u0103\u021bii (\u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului justificarea obiectiv\u0103 a fost adesea asociat\u0103 cu men\u021binerea p\u0103cii, protec\u021bia securit\u0103\u021bii na\u021bionale, furnizarea unui serviciu public<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>) iar justificarea rezonabil\u0103 trebuie apreciat\u0103 \u00een func\u021bie de propor\u021bionalitatea dintre\u00a0<em>scopul general\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>mijloacele angajate \u00een vederea atingerii acestuia.<\/em><\/p><p>Din cele expuse mai sus, rezult\u0103 clar c\u0103,\u00a0<em>\u00een aplicarea egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, este o problem\u0103 de dificultate juridic\u0103 modul de protec\u021bie a diversit\u0103\u021bii umane; cu alte cuvinte, orice tip de derogare de la standardele egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00een privin\u021ba individului trebuie s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care este necesar\u0103 garantarea binelui comun, f\u0103r\u0103 a limita \u00een mod excesiv drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile individuale.\u00a0<\/em>Av\u00e2nd \u00een vedere \u00eentregul sistem de valori umaniste, nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103, egalitatea \u0219i nediscriminarea \u00eembin\u0103 \u00een con\u021binutul lor calea de ac\u021biune a solidarit\u0103\u021bii cu cea a libert\u0103\u021bii individuale.<\/p><p>Formularea criteriilor discriminatorii este o problem\u0103 legat\u0103 de acceptarea diversit\u0103\u021bii umane\u00a0 \u0219i\u00a0 accentuarea tr\u0103s\u0103turilor umane comune ale indivizilor. \u00centr-adev\u0103r, diversitatea se manifest\u0103 sub multiple forme \u2013 de la elemente fizice (lu\u0103m \u00een considerare criteriul rasei, etniei, v\u00e2rstei, sexului) la elemente spirituale (<em>exempli gratia\u00a0<\/em>opinia, religia, adeziunea politic\u0103 etc.) iar enumerarea criteriilor interzise este un proces continuu pendinte dat fiind faptul c\u0103 elementele fizice \u0219i spirituale ale individului sunt mobile, fiind direct dependente de dinamica uman\u0103.<\/p><p>Urm\u0103rind egalitatea \u0219i nediscriminarea \u00een logica aplic\u0103rii lor, constat\u0103m c\u0103 acestea\u00a0<em>trebuie s\u0103 se raporteze inclusiv la un ter\u021b comparator.\u00a0<\/em>\u00cen teoria clasic\u0103 a egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, indivizii sunt proprii comparatori: se cuvine s\u0103 observ\u0103m dac\u0103 ace\u0219tia se afl\u0103 \u00een\u00a0<em>aceea\u0219i situa\u021bie\u00a0<\/em>sau \u00een\u00a0<em>situa\u021bii similare\u00a0<\/em>pentru a decide aplicarea aceluia\u0219i tratament; dimpotriv\u0103, dac\u0103 se afl\u0103 \u00een ipostaze sensibil diferite, este necesar a se observa \u00een ce m\u0103sur\u0103 se justific\u0103 un tratament similar. \u00cen pofida acestui aspect,\u00a0<em>elementul ter\u021b al compara\u021biei trebuie s\u0103 fie perceput\u00a0<\/em>astfel \u00eenc\u00e2t testul (ne)discrimin\u0103rii s\u0103 aib\u0103 relevan\u021b\u0103. Astfel, indivizii \u0219i particularit\u0103\u021bile lor trebuie s\u0103 se raporteze la un element formal, \u2013 fie al legii, fie al autorit\u0103\u021bilor publice- \u00een acest mod concretiz\u00e2ndu-se\u00a0<em>egalitatea \u00een drepturi \u0219i demnitate \u00een fa\u021ba organelor statale.<\/em>\u00a0Egalitatea \u0219i nediscriminarea nu aduc \u00een discu\u021bie\u00a0<em>exclusiv\u00a0<\/em>respectarea intereselor private ci evoc\u0103\u00a0<em>inclusiv<\/em>\u00a0modul \u00een care autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice recunosc \u0219i aplic\u0103 standardele egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00eentre indivizi.<\/p><p>Lu\u00e2nd\u00a0<em>individul ca unitate de m\u0103sur\u0103,\u00a0<\/em>egalitatea \u00een drepturi (ca \u0219i egalitatea \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bilor \u0219i institu\u021biilor publice), are ca punct de plecare\u00a0<em>egalitatea \u00een demnitate\u00a0<\/em>care decurge, la r\u00e2ndul s\u0103u, din natura uman\u0103 a oamenilor. N\u0103sc\u00e2ndu-se membri ai familiei umane, oamenii au con\u0219tiin\u021ba propriei existen\u021be \u0219i solicit\u0103 tratamentul egal cu al\u021bi indivizi care le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc natura uman\u0103. Astfel, tratamentul egal aplicabil persoanelor aflate \u00een aceea\u0219i situa\u021bie sau \u00een circumstan\u021be similare constituie,- pentru indivizi, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 intrinsec\u0103 statutului lor. Pe de cealalt\u0103 parte, autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice \u2013 ca mecanisme create artificial- au obliga\u021bia de a recunoa\u0219te \u0219i de a garanta egalitatea \u0219i nediscriminarea tuturor indivizilor.<\/p><p>\u00cen teoria \u0219i practica drepturilor omului, egalitatea \u0219i nediscriminarea nu constituie doar apanajul individului; acestea se aplic\u0103 pe scal\u0103 larg\u0103, fiind eviden\u021biate \u00een rela\u021bia dintre state \u0219i\/sau dintre popoare (na\u021biuni). \u00cen rela\u021biile inter-etatice, sfera obliga\u021biilor statale nu mai prive\u0219te \u00een mod direct individul \u0219i nu se concretizeaz\u0103 \u00een ansamblul de opera\u021biuni necesare asigur\u0103rii tratamentul egal \u0219i nediscriminatoriu la nivel micro, prin luarea \u00een considerare a individului \u0219i a particularit\u0103\u021bilor sale. Principiile statornicite de Carta Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite exprim\u0103\u00a0<em>expresis verbis egalitatea \u00eenl\u0103untrul rela\u021biilor dintre state \u0219i \u00een cadrul rela\u021biilor dintre na\u021biuni<\/em>. \u00cen plan politic-juridic, egalitatea la nivel\u00a0<em>macro\u00a0<\/em>este transpus\u0103 prin recunoa\u0219terea suveranit\u0103\u021bii egale a statelor, nerecurgerea la for\u021b\u0103 sau la amenin\u021barea cu for\u021ba \u00een solu\u021bionarea diferendelor interna\u021bionale, neamestecul \u00een afacerile interne ale altor state<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>. \u00cen acest context, egalitatea dintre state \u00a0decurge din\u00a0<em>suveranitatea\u00a0<\/em>acestora \u0219i nu din modul de tran\u0219are a problematicii demnit\u0103\u021bii \u2013 dup\u0103 cum aminteam \u00een analiza\u00a0<em>egalit\u0103\u021bii dintre indivizi.\u00a0<\/em>Suveranitatea este o problem\u0103 de drept interna\u021bional \u0219i de drept na\u021bional, pe plan intern fiind reflectat\u0103 prin puterea statului de a elabora norme obligatorii pentru ordinea social\u0103 iar pe plan extern const\u00e2nd \u00een libera organizare a rela\u021biilor cu alte subiecte de drept.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0\u00cen cazul popoarelor\/na\u021biunilor, egalitatea face trimitere la dreptul la autodeterminare \u2013\u00een\u021beles ca posibilitate a acestora de a-\u0219i hot\u0103r\u00ee singure \u0219i \u00een mod independent destinul- at\u00e2t pe filier\u0103 politico-juridic\u0103 c\u00e2t \u0219i pe filier\u0103 economico-social\u0103.<\/p><p>Fa\u021b\u0103 de aceste manifest\u0103ri ale egalit\u0103\u021bii, nu se justific\u0103 exigen\u021bele teoriei clasice care impun acela\u0219i tratament pentru cei afla\u021bi \u00een situa\u021bii similare. Pe coordonatele statalit\u0103\u021bii \u0219i ale apartenen\u021bei la o na\u021biune dat\u0103, egalitatea este \u00een str\u00e2ns\u0103 conexiune cu valoarea p\u0103cii \u0219i a solidarit\u0103\u021bii umane, concretiz\u00e2ndu-se \u00een desf\u0103\u0219urarea propriilor politici statale dintr-o perspectiv\u0103 de respect reciproc, colaborare \u0219i neagresiune cu alte entit\u0103\u021bi statale sau popoare. Transpus\u0103 \u00een terminologia dreptului interna\u021bional public, aceast\u0103 manifestare a egalit\u0103\u021bii echivaleaz\u0103 cu\u00a0<em>prevenire \u0219i combaterea practicilor colonialiste sau imperialiste<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[20]<\/strong><\/a>.\u00a0<\/em>Pe fondul tensiunilor culturale generate de apari\u021bia proiectelor colonialiste\/imperialiste, s-a dat curs \u00een teoria drepturilor omului emergen\u021bei clivajului dintre\u00a0<em>relativismul cultural\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>universalismul drepturilor omului,\u00a0<\/em>statele\/popoarele colonizate invoc\u00e2nd relativismul cultural ca argument \u00een favoarea respect\u0103rii\u00a0<em>identit\u0103\u021bii na\u021bionale prin promovarea \u0219i protejarea practicilor culturale (cu pre\u021bul sacrific\u0103rii drepturilor omului)\u00a0<\/em>\u00een timp ce colonizatorii au impus standardele drepturilor omului ca valori universale sub condi\u021bia sacrific\u0103rii practicilor culturale d\u0103un\u0103toare.<\/p><p>Modelul de studiu al egalit\u0103\u021bii impune o viziune bivalent\u0103, care se preocup\u0103 de rela\u021bionarea dintre indivizi c\u00e2t \u0219i de raporturile dintre state \u0219i na\u021biuni, numitorul comun al acestui standard fiind\u00a0<em>diversitatea manifest\u0103 a umanit\u0103\u021bii.\u00a0<\/em>Dreptul la nediscriminare face apel la statutul individului \u0219i la modul de rela\u021bionare cu alteritatea iar egalitatea \u2013 ca valoare juridic\u0103 fundamental\u0103 se refer\u0103 la indivizi, popoare\/na\u021biune\/state, \u00eencerc\u00e2nd integrarea \u00eentr-o logic\u0103 a reiter\u0103rii particularit\u0103\u021bilor \u2013 fie acestea politico-juridice sau individuale. Fundamentul egalit\u0103\u021bii \u2013 indiferent de nivelul la care se aplic\u0103- este\u00a0<em>evolu\u021bia\u00a0<\/em>pentru c\u0103 diversitatea uman\u0103 predispune la multiplicarea particularit\u0103\u021bilor elementelor comparate, criteriile discriminatorii constituind un aspect flexibil \u0219i deschis.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong><em>C\u0103utarea fericirii<\/em><\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Lipsit\u0103 de o concrete\u021be clar\u0103, c\u0103utarea fericirii este o valoare nesusceptibil\u0103 de un con\u021binut bine conturat. Aceasta indic\u0103\u00a0<em>c\u0103tre ce tinde individul\u00a0<\/em>incifr\u00e2nd aspira\u021biile sale. Pentru a \u00een\u021belege \u00een mod corect aceast\u0103 valoare umanist\u0103, se impune o departajare clar\u0103 \u00eentre\u00a0<em>fericire\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>c\u0103utarea fericirii<\/em>:\u00a0<em>prima este un \u021bel subiectiv<\/em>\u00a0\u2013 interpretabil \u00een func\u021bie de dezideratele fiec\u0103rui individ \u0219i dificil de a fi cuantificat \u00een termeni pur juridici iar c\u0103utarea fericirii este\u00a0<em>un parcurs spiritual\u00a0<\/em>ale c\u0103rui premise sunt susceptibile de form\u0103 concret\u0103 \u2013 fie juridic\u0103, economic\u0103, artistic\u0103 etc.<\/p><p>Prin\u00a0<em>modus operandi\u00a0<\/em>utilizat \u00een formularea acestei valori juridice \u2013\u00a0<em>c\u0103utarea fericirii\u00a0<\/em>depinde, \u00een primul r\u00e2nd, de starea afectiv\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103 a persoanei \u00een cauz\u0103 dar \u0219i de capacitatea de auto-cunoa\u0219tere. \u00cen al doilea r\u00e2nd, dac\u0103 privim c\u0103utarea fericirii prin lentila unui drept fundamental al omului, realizarea acesteia este determinat\u0103 de ac\u021biunea conjugat\u0103 a dou\u0103 for\u021be: individual\u0103 \u0219i statal\u0103 \u2013 cea din urm\u0103 fiind angajat\u0103 \u00een mod direct \u00een crearea cadrului general \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia omul poate atinge fericirea.<\/p><p>Exist\u0103 un nivel ridicat de dificultate \u0219tiin\u021bific\u0103 relativ de calificarea\u00a0<em>c\u0103ut\u0103rii fericirii ca drept fundamental al omului\u00a0<\/em>care se descompune \u00een multiple variante: (1) prima provocare rezid\u0103 \u00een identificarea\u00a0<em>categoriei\/genera\u021biei de drepturi\u00a0<\/em>\u00eenl\u0103untrul c\u0103reia ar putea fi pozi\u021bionat\u0103 din punct de vedere ontologic\u00a0<em>c\u0103utarea fericirii;\u00a0<\/em>(2) a doua nel\u0103murire const\u0103 \u00een\u00a0<em>sensul norm\u0103rii dreptului la c\u0103utarea fericirii<\/em>: este necesar a se tran\u0219a cu certitudine dac\u0103 statul are ata\u0219ate, \u00een sarcina sa \u0219i \u00een mod corelativ, obliga\u021bii pozitive \u0219i negative pentru a garanta libertatea omului \u00een procesul de ob\u021binere a fericirii sau pentru a garanta, \u00een mod efectiv atingerea unei st\u0103ri de fericire? (3) \u00een mod corelativ, individul- ca titular al dreptului la c\u0103utarea fericirii, urm\u0103re\u0219te fericirea ca rezultat concret, ca expecta\u021bie permanent\u0103 sau ca o promisiune din partea naturii sau a statului?<\/p><p>Observ\u00e2nd \u00een diacronia sa c\u0103utarea fericirii, aceasta este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu garan\u021biile constitu\u021bionale. \u00cen partea preambular\u0103 a\u00a0<em>Declara\u021biei de Independen\u021b\u0103 a Statelor Unite ale Americii,<\/em>\u00a0c\u0103utarea fericirii este identificat\u0103 \u2013 al\u0103turi de via\u021b\u0103 \u0219i de libertate- ca\u00a0<em>un adev\u0103r manifest al omenirii \u0219i ca drept inalienabil al individului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[21]<\/strong><\/a>.<\/em>\u00a0Instituind un model normativ principial, c\u0103utarea fericirii a fost preluat\u0103 \u00een legea fundamental\u0103 a altor state, fiind evocat\u0103 \u00een conexiune direct\u0103 cu via\u021ba, libertatea \u0219i demnitatea<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>. Paradigma constitu\u021bional\u0103 de garantare a c\u0103ut\u0103rii fericirii are o structur\u0103 tripartit\u0103: (1) ea este stipulat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu alte valori esen\u021biale pentru Fiin\u021ba Uman\u0103 (via\u021ba, libertatea \u0219i demnitatea); (2) are recunoa\u0219tere autonom\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care nu este disjuns\u0103 de interesul public; (3) trebuie s\u0103 beneficieze de formalizare prin legi \u0219i politici publice \u00een scopul unei aplic\u0103ri juridice complete. Punctele cardinale ale acestei construc\u021bii juridice au efectul de a men\u021bine dificultatea \u0219tiin\u021bific\u0103 cu privire la \u00eencadrarea c\u0103ut\u0103rii fericirii \u00eentr-o genera\u021bie specific\u0103 de drepturi ale omului. Proiectarea tripartit\u0103 a c\u0103ut\u0103rii fericirii propus\u0103 \u00een r\u00e2ndurile de mai sus este\u00a0<em>transversal\u0103\u00a0<\/em>celor trei genera\u021bii de drepturi \u00een sensul \u00een care cuprinde particularit\u0103\u021bi ale fiec\u0103rei genera\u021bii \u0219i le subsumeaz\u0103. A\u0219adar, este de \u00een\u021beles ezitarea epistemologic\u0103 referitoare la stabilirea naturii juridice a c\u0103ut\u0103rii fericirii.<\/p><p>Prin documentele sale programatice, Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite \u00eentreprinde o exegez\u0103 complex\u0103 asupra c\u0103ut\u0103rii fericirii cu finalitatea de a contura\u00a0<em>con\u021binutul, caracteristicile \u0219i natura sa juridic\u0103.\u00a0<\/em>Prin rezolu\u021biile sale,\u00a0<em>Adunarea General\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0avanseaz\u0103 o seam\u0103 de idei clarificatoare asupra c\u0103ut\u0103rii fericirii \u00een virtutea c\u0103rora sensul acesteia trebuie c\u0103utat \u00eentr-un agregat juridic \u2013 fiind, concomitent, at\u00e2t un obiectiv universal de dezvoltare \u00een func\u021bie de care statul trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i proiecteze \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i revizuiasc\u0103 politicile publice, un drept fundamental al omului c\u00e2t \u0219i o aspira\u021bie global\u0103 a umanit\u0103\u021bii. \u00cen mod expres, textul rezolu\u021biilor adoptate de Adunarea General\u0103 a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite asociaz\u0103 c\u0103utarea fericirii cu bun\u0103starea material\u0103 \u0219i cu demersurile adiacente ob\u021binerii acesteia la scal\u0103 global\u0103: eradicarea s\u0103r\u0103ciei, dezvoltare durabil\u0103 \u0219i cre\u0219tere economic\u0103.<\/p><p><em>Prima facie<\/em>, \u00eenl\u0103untrul constructului drepturilor omului, c\u0103utarea fericirii nu poate fi dec\u00e2t o aplica\u021bie a drepturilor economice, sociale \u0219i culturale; explica\u021bia const\u0103 \u00een aceea c\u0103, la acest nivel este posibil\u0103 elaborarea unei metodologii apte s\u0103 permit\u0103 cuantificarea\u00a0<em>st\u0103rii de fericire resim\u021bit\u0103 de subiectele de drept.\u00a0<\/em>Gradul de dezvoltare economic\u0103 \u2013 de\u0219i demonstreaz\u0103 din punct de vedere filosofico-juridic un aspect singular al fericirii- este un instrument facil de manipulat \u00eenl\u0103untrul demonstra\u021biei \u0219tiin\u021bifice a particularit\u0103\u021bilor conexe acestui drept. C\u0103utarea fericirii este determinat\u0103, \u00een mod cumulativ, de dou\u0103 perspective care necesit\u0103 a fi cercetate \u00een mod empiric: (1)\u00a0<em>fericirea afectiv\u0103<\/em>, de ordin subiectiv, generat\u0103 de percep\u021bii personale \u0219i de modul \u00een care individul alege s\u0103 se pozi\u021bioneze fa\u021b\u0103 de realitatea propriei existen\u021be \u0219i (2)\u00a0<em>fericirea evaluativ\u0103\u00a0<\/em>\u2013 care se distinge mai degrab\u0103 \u00een mod rela\u021bional, prin apel la gradul de \u00eemplinire social\u0103 resim\u021bit de individ. Ambele perspective depind \u00een mod direct de elemente socio-economice concrete precum starea de s\u0103n\u0103tate, experien\u021bele psihologice, venitul, nivelul de educa\u021bie etc.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a><\/p><p><em>Secundo,\u00a0<\/em>urmare a unei scrut\u0103ri, c\u0103utarea fericirii nu este un demers monolit \u0219i orice aser\u021biune \u00een favoarea unui atare demers tinde s\u0103 nege \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba acestui drept. C\u0103utarea fericirii \u2013de\u0219i este \u00een conexiune cu drepturile civile \u0219i politice, respectiv cu cele economice, sociale \u0219i culturale- nu este susceptibil\u0103 de contopire cu niciuna dintre aceste genera\u021bii de drepturi. C\u0103utarea fericirii poate fi, din punct de vedere juridic, cadrul osmotic de manifestare concomitent\u0103 a primelor dou\u0103 genera\u021bii de drepturi \u2013 aspect care valideaz\u0103 \u00eenscrierea c\u0103ut\u0103rii fericirii \u00een categoria drepturilor de genera\u021bia a treia. \u00cen acest punct rezid\u0103 contopirea dintre\u00a0<em>solidaritate\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>c\u0103utarea fericirii<\/em>: fiind o premis\u0103 a emolumentului drepturilor civile \u0219i politice precum \u0219i a celor economice, sociale \u0219i culturale, c\u0103utarea fericirii este\u00a0<em>un drept \u0219i o valoare juridic\u0103 colectiv\u0103\u00a0<\/em>\u2013 emergent\u0103 \u00een interiorul mentalului colectiv.<\/p><p>Caracterul colectiv al c\u0103ut\u0103rii fericirii transcende taxonomia impus\u0103 \u00een domeniul \u0219tiin\u021bific al drepturilor omului. Astfel, a \u00een\u021belege c\u0103utarea fericirii\u00a0<em>stricto sensu<\/em>\u00a0ca drept de prima genera\u021bie sau ca drept economico-social \u0219i cultural, ar reprezenta o limitare nejustificat\u0103 a naturii sale juridice. C\u0103utarea fericirii poart\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, asupra \u00eemplinirii tuturor valorilor umaniste \u0219i \u00een aceast\u0103 calitate, trebuie s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 ca o pre-condi\u021bie juridic\u0103 a \u00eemplinirii drepturilor omului dar \u0219i ca un drept de solidaritate \u00een bun\u0103 regul\u0103.<\/p><p>Revenind la\u00a0<em>sensul norm\u0103rii dreptului la c\u0103utarea fericirii<\/em>\u00a0este necesar s\u0103 subliniem c\u0103 acesta nu comport\u0103 o organizare sistematic\u0103 pe care o putem observa cu ocazia studierii altor drepturi. \u00cen cazul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale\u00a0<em>valoarea social\u0103\u00a0<\/em>ocrotit\u0103 are o reprezentare clar\u0103 pentru c\u0103 este corespunz\u0103toare unei dimensiuni materiale: aceasta poate consta \u00een accesul la servicii educa\u021bionale, medicale, la o locuin\u021b\u0103, la integrarea pe pia\u021ba muncii etc. Pentru drepturile civile \u0219i politice, condi\u021biile socio-juridice \u00eenl\u0103untrul c\u0103rora acestea se cristalizeaz\u0103 (opozi\u021bia individului fa\u021b\u0103 de puterea statal\u0103, pre\u00eent\u00e2mpinarea \u0219i dezamorsarea abuzurilor sau a oric\u0103ror forme de imixtiune statal\u0103 \u00een existen\u021ba individual\u0103) determin\u0103\u00a0<em>caracterul difuz al<\/em>\u00a0<em>valorii sociale ocrotite.\u00a0<\/em>Astfel, via\u021ba, demnitatea, interzicerea sclaviei sau a torturii \u2013 de\u0219i susceptibile de un suport material care s\u0103 le expliciteze clar existen\u021ba juridic\u0103-, se pot sustrage unor defini\u021bii paradigmatice prin apel la implica\u021biile filosofice pe care le comport\u0103. Lu\u00e2nd \u00een considerare cele dou\u0103 dimensiuni antamate de Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu studierea dreptului la c\u0103utarea fericirii \u2013 dimensiunea afectiv-subiectiv\u0103 \u0219i dimensiunea evaluativ\u0103- \u00een cercetarea c\u0103ut\u0103rii fericirii trebuie s\u0103 avem \u00een vedere at\u00e2t pragmatismul valorilor economico-sociale c\u00e2t \u0219i resorturile filosofice ale drepturilor civile \u0219i politice \u2013 ambele fiind reunite sub obiectivele comune ale umanit\u0103\u021bii.<\/p><p>Pentru titularul s\u0103u, dreptul la c\u0103utarea fericirii este relevant nu at\u00e2t prin prisma\u00a0<em>efectului final dezirabil\u00a0<\/em>c\u00e2t din perspectiva\u00a0<em>procesului efectiv.\u00a0<\/em>Pentru autorit\u0103\u021bile statale, este de interes major\u00a0<em>modul \u00een care pot s\u0103 ofere, prin \u00eemplinirea obliga\u021biilor pozitive \u0219i negative care le sunt corelative, resursele economice \u0219i condi\u021biile politico-juridice pentru ca individul s\u0103 poat\u0103 \u00eentreprinde demersul c\u0103ut\u0103rii fericirii.\u00a0<\/em>Dup\u0103 cum este re\u021binut \u00een documentele oficiale ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>, semnifica\u021bia filosofic\u0103 a c\u0103ut\u0103rii fericirii se sprijin\u0103 pe \u00eensu\u0219i\u00a0<em>sensul vie\u021bii.\u00a0<\/em>\u00cen viziunea aristotelic\u0103, echivalentul fericirii \u2013<em>eudemonia \u2013\u00a0<\/em>nu se rezum\u0103 la rezultatul final al succesului social ci se refer\u0103 la traseul parcurs \u00een \u00eentreaga existen\u021b\u0103. \u00cen acest punct rezid\u0103 argumentul principal pentru care c\u0103utarea fericirii este o valoare umanist\u0103 : aceasta arat\u0103\u00a0<em>cum ar trebui s\u0103 fie parcursul existen\u021bial al oamenilor\u00a0<\/em>\u2013 respectiv orientat c\u0103tre binele comun \u00een virtutea atingerii binelui individual. \u00cen mod corelativ, ca drept, c\u0103utarea fericirii pune \u00een discu\u021bie gradul de realizare a tuturor celorlalte drepturi ale omului \u2013 prin aceast\u0103 particularitate \u00eenscriindu-se \u00een categoria\u00a0<em>drepturilor de genera\u021bia a treia.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>O prim\u0103 concluzie a Manifestului asupra valorilor umaniste \u0219i drepturile omului<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Discursul despre valorile umaniste are un rost dublu transformativ sesizabil fa\u021b\u0103 de Fiin\u021ba Uman\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de realitatea \u00eenconjur\u0103toare. Disciplina drepturilor omului \u00ee\u0219i aproprie o viziune praxiologic\u0103 \u00een rela\u021bie cu valorile umaniste bazat\u0103 pe practicarea lor \u0219i nu pe simpla identificare \u0219i declara\u021bie. Odat\u0103 reu\u0219it\u0103 promovarea acestora la nivel suprana\u021bional (fie \u00een sistemele regionale de drepturile omului, fie \u00een sistemul onusian) r\u0103m\u00e2ne expectativa\u00a0<em>efectului transformativ al acestora\u00a0<\/em>\u0219i atribuirii unui Rost. Cu alte cuvinte, interoga\u021bia\u00a0<em>c\u0103tre ce se \u00eendreapt\u0103 practicarea valorilor umaniste?\u00a0<\/em>dep\u0103\u0219e\u0219te stadiul retoricii \u0219i devine o preocupare real\u0103 a umanit\u0103\u021bii. Poate\u00a0<em>identificarea uzului corect al valorilor umaniste<\/em>\u00a0desemneaz\u0103 o necesitate mai actual\u0103 dec\u00e2t\u00a0<em>\u00eens\u0103\u0219i identificarea respectivelor valori.<\/em><\/p><p>Pentru a valida cerin\u021bele cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice referitoare la valorile umaniste, suprapunem acestora\u00a0<em>teoria valorilor personale ale Iubirii\u00a0<\/em>dezvoltat\u0103 de\u00a0 Edmund Husserl. Ideea acceptat\u0103 de Husserl drept cauz\u0103 prim\u0103 a rela\u021biilor inter-umane bazate pe grij\u0103, solidaritate \u0219i sprijin mutual const\u0103 \u00een faptul c\u0103\u00a0<em>valorile personale ale individului sunt valorile Iubirii\u00a0<\/em>iar acestea din urm\u0103 se disting \u00een mod evident fa\u021b\u0103 de valorile obiective-materiale printr-o seam\u0103 de tr\u0103s\u0103turi care afirm\u0103\u00a0<em>deschiderea infinit\u0103 a individului fa\u021b\u0103 de lumea \u00eenconjur\u0103toare \u0219i semenii s\u0103i.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[26]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p><em>Mutatis mutandis\u00a0<\/em>valorile umaniste sunt inerente Fiin\u021bei Umane, ele sunt\u00a0<em>subiective, inter-subiective \u0219i\u00a0<\/em>totodat\u0103\u00a0<em>imuabile<\/em>, organiz\u00e2nd fiecare existen\u021b\u0103 uman\u0103 \u00eens\u0103 nu \u00een mod fragmentat ci \u021bin\u00e2nd cont de experien\u021bele umane comune, imagin\u00e2nd o Fiin\u021b\u0103 Uman\u0103 Universal\u0103 \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia principalul\u00a0<em>dat\u00a0<\/em>este diversitatea. Practicarea demnit\u0103\u021bii, libert\u0103\u021bii, toleran\u021bei \u0219i a altor valori umaniste constituie o datorie moral\u0103 care se transpune \u00een domeniul drepturilor omului prin instrumentele juridice de profil \u0219i ac\u021biuni eficiente de concretizare.<\/p><p>Sunt acestea idei fundamentale al c\u0103ror con\u021binut trebuie reafirmat\u00a0 cu mult mai\u00a0 mult\u0103 consisten\u021b\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t vremurile\u00a0 pe care le \u00a0parcurgem sunt de natur\u0103 s\u0103 \u00a0trimit\u0103 valorile umaniste \u00een plan secundar, dac\u0103 nu sunt chiar anihilate de conduite de neacceptat la nivel interna\u021bional.<\/p><\/div><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><div><p>\u00a0<\/p><\/div><hr \/><p>\u00a0<\/p><div><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>Adoptat\u0103 \u00een septembrie 2015 cu ocazia Summitului privind dezvoltarea sub forma unui program de ac\u021biune global\u0103 concentrat asupra celor 3 dimensiuni ale dezvolt\u0103rii durabile: economic\u0103, social\u0103 \u0219i de mediu, Agenda 2030 cuprinde 17 obiective de dezvoltare durabil\u0103:<strong>\u00a01.F\u0103r\u0103 s\u0103r\u0103cie<\/strong>\u00a0\u2013 Eradicarea s\u0103r\u0103ciei \u00een toate formele sale \u015fi \u00een orice context; 2.<strong>Foamete \u201ezero\u201d<\/strong>\u00a0\u2013 Eradicarea foametei, asigurarea securit\u0103\u0163ii alimentare, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nutri\u0163iei \u015fi promovarea unei agriculturi durabile; 3.<strong>S\u0103n\u0103tate \u015fi bun\u0103stare<\/strong>\u00a0\u2013 Asigurarea unei vie\u0163i s\u0103n\u0103toase \u015fi promovarea bun\u0103st\u0103rii tuturor la orice v\u00e2rst\u0103; 4.<strong>Educa\u0163ie de calitate<\/strong>\u00a0\u2013 Garantarea unei educa\u0163ii de calitate \u015fi promovarea oportunit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are de-a lungul vie\u0163ii pentru to\u0163i; 5.<strong>Egalitate de gen<\/strong>\u00a0\u2013 Realizarea egalit\u0103\u0163ii de gen \u015fi \u00eemputernicirea tuturor femeilor \u015fi a fetelor; 6.<strong>Ap\u0103 curat\u0103 \u015fi sanita\u0163ie<\/strong>\u00a0\u2013 Asigurarea disponibilit\u0103\u0163ii \u015fi managementului durabil al apei \u015fi sanita\u0163ie pentru to\u0163i; 7.\u00a0<strong>Energie curat\u0103 \u015fi la pre\u0163uri accesibile<\/strong>\u00a0\u2013 Asigurarea accesului tuturor la energie la pre\u0163uri accesibile, \u00eentr-un mod sigur, durabil \u015fi modern; 8.\u00a0<strong>Munc\u0103 decent\u0103 \u015fi cre\u015ftere economic\u0103<\/strong>\u00a0\u2013 Promovarea unei cre\u015fteri economice sus\u0163inute, deschise tuturor \u015fi durabile, a ocup\u0103rii depline \u015fi productive a for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi a unei munci decente pentru to\u0163i; 9.\u00a0<strong>Industrie, inova\u0163ie \u015fi infrastructur\u0103<\/strong>\u00a0\u2013 Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializ\u0103rii durabile \u015fi \u00eencurajarea inova\u0163iei; 10.\u00a0<strong>Inegalit\u0103\u0163i reduse<\/strong>\u00a0\u2013 Reducerea inegalit\u0103\u0163ilor \u00een interiorul \u0163\u0103rilor \u015fi de la o \u0163ar\u0103 la alta; 11.<strong>Ora\u015fe \u015fi comunit\u0103\u0163i durabile<\/strong>\u00a0\u2013 Dezvoltarea ora\u015felor \u015fi a a\u015fez\u0103rilor umane pentru ca ele s\u0103 fie deschise tuturor, sigure, reziliente \u015fi durabile; 12.\u00a0<strong>Consum \u015fi produc\u0163ie responsabile<\/strong>\u00a0\u2013 Asigurarea unor tipare de consum \u015fi produc\u0163ie durabile; 13.<strong>Ac\u0163iune climatic\u0103<\/strong>\u00a0\u2013 Luarea unor m\u0103suri urgente de combatere a schimb\u0103rilor climatice \u015fi a impactului lor; 14.\u00a0<strong>Via\u0163a acvatic\u0103<\/strong>\u00a0\u2013 Conservarea \u015fi utilizarea durabil\u0103 a oceanelor, m\u0103rilor \u015fi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabil\u0103; 15.<strong>Via\u0163a terestr\u0103<\/strong>\u00a0\u2013 Protejarea, restaurarea \u015fi promovarea utiliz\u0103rii durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabil\u0103 a p\u0103durilor, combaterea de\u0219ertific\u0103rii, stoparea \u015fi repararea degrad\u0103rii solului\u00a0 \u0219i stoparea pierderilor de biodiversitate; 16.\u00a0<strong>Pace, justi\u0163ie \u015fi institu\u0163ii eficiente<\/strong>\u00a0\u2013 Promovarea unor societ\u0103\u021bi pa\u0219nice \u0219i incluzive pentru o dezvoltare durabil\u0103, a accesului la justi\u021bie pentru to\u0163i \u015fi crearea unor institu\u0163ii eficiente, responsabile \u015fi incluzive la toate nivelurile; 17.\u00a0<strong>Parteneriate pentru realizarea obiectivelor<\/strong>\u00a0\u2013 Consolidarea mijloacelor de implementare \u0219i revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabil\u0103. (conform informa\u021biilor expuse pe site-ul:\u00a0<em><a href=\"https:\/\/www.mae.ro\/node\/35919\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.mae.ro\/node\/35919<\/a><\/em>, accesat la 27 martie 2022, ora 10:43 a.m.).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Conform alineatului 6 din Preambulul Pactului Interna\u021bional privind drepturile economice, sociale \u0219i culturale : Lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 omul are \u00eendatoriri fa\u0163\u0103 de semenii s\u0103i \u015fi fa\u0163\u0103 de colectivitatea c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine, \u015fi este dator a se str\u0103dui s\u0103 promoveze \u015fi s\u0103 respecte drepturile recunoscute \u00een prezentul Pact. Cooperarea interna\u021bional\u0103 este men\u021bionat\u0103 \u00een articolul 1, alineatul 2 din Pact (2. Pentru a-\u015fi \u00eenf\u0103ptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bog\u0103\u0163iile \u015fi de resursele lor naturale, f\u0103r\u0103 a aduce atingere obliga\u0163iilor care decurg din cooperarea economic\u0103 interna\u0163ional\u0103, \u00eentemeiat\u0103 pe principiul interesului reciproc, \u015fi din dreptul interna\u0163ional. \u00cen nici un caz un popor nu va\u00a0 putea fi lipsit de propriile mijloace de trai.) dar \u0219i \u00een articolul 2 alineatul 1 (1. Fiecare stat parte la prezentul Pact, se angajeaz\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze, at\u00e2t prin propriul s\u0103u efort, c\u00e2t \u015fi prin asisten\u0163\u0103 \u015fi cooperare interna\u0163ional\u0103, \u00een special pe plan economic \u015fi tehnic, folosind la maximum resursele sale disponibile, pentru ca exercitarea deplin\u0103 a drepturilor recunoscute \u00een prezentul Pact s\u0103 fie asigurat\u0103 progresiv prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de m\u0103suri legislative.).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Human Rights Council Thirty-fifth session 6-23 June 2017, Agenda item 3 Promotion and protection of all human rights, civil, political, economic, social and cultural rights, including the right to development, Report of the Independent Expert on human rights and international solidarity; The Report was transmitted to Human Rights Council and was prepared by the Independent Expert on human rights and international solidarity, Virginia Dandan,<br \/>pursuant to Council resolution 29\/3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>\u00a0p. 14.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Articolul 1, alineatul 1 din Proiectul de Declara\u021bie asupra Dreptului la Solidaritate Interna\u021bional\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Articolul 1, alineatele 2 \u0219i 3 din Proiectul de Declara\u021bie asupra Dreptului la Solidaritate Interna\u021bional\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Articolul 4, Partea a II-a Dreptul la solidaritate interna\u021bional\u0103 din Proiectul de Declara\u021bie asupra Dreptului la Solidaritate Interna\u021bional\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Articolul 2 din Proiectul de Declara\u021bie asupra Dreptului la Solidaritate Interna\u021bional\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly [on the report of the Second Committee (A\/57\/534)] 57\/265. Establishment of the World Solidarity Fund.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Mandatul a fost introdus de Comisia pentru Drepturile Omului a Na\u021biunilor Unite conform Rezolu\u021biei 2005\/55 iar Consiliul pentru Drepturile Omului a prelungit mandatul respectiv pentru orizontul temporal de 3 ani (p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2014) \u00een acord cu Rezolu\u021bia 26\/6. Au urmat o serie de re\u00eennoiri ale mandatului Expertului Interna\u021bional \u00een Drepturile Omului \u0219i Solidaritate Interna\u021bional\u0103 \u00a0: \u00een anul 2017 mandatul a fost extins prin Rezolu\u021bia 35\/5 a Consiliului Drepturilor Omului iar \u00een anul 2020, Rezolu\u021bia 44\/11 a Consiliului Drepturilor Omului a reprezentat temeiul legal al celei mai recente re\u00eennoiri ale mandatului.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0A se vedea, pe larg, Bellefleur, O. &amp; Keeling, M. (2015).\u00a0<em>Solidarity in public health ethics and practice: Its conceptions, uses and implications.\u00a0<\/em>Montr\u00e9al, Qu\u00e9bec: National Collaborating Centre for Healthy Public Policy, pp. 1-23.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0<em>https:\/\/www.britannica.com\/topic\/human-rights\/Liberte-civil-and-political-rights#ref742089,<\/em>\u00a0accesat la 28 aprilie 2022, ora 12:30<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare asupra sensurilor egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, a se consulta Christopher McCrudden and Sacha Prechal,\u00a0<em>The Concepts of Equality and Non-Discrimination in Europe: A practical approach European Network of Legal Experts in the field of Gender Equality<\/em>, European Commission Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities Unit G.2, pp. 10-17.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Dup\u0103 cum expliciteaz\u0103 \u00eendrum\u0103rile europene formulate \u00een materie, discriminarea pozitiv\u0103 implic\u0103\u00a0<em>ac\u021biuni pozitive\u00a0<\/em>din partea statului pentru prevenirea \u0219i combaterea situa\u021biilor d\u0103un\u0103toare \u00een care pot fi pozi\u021bionate grupurile vulnerabile sau persoane individuale apar\u021bin\u00e2nd acestor grupuri. Cu titlu exemplificativ, adoptarea unor m\u0103suri menite s\u0103 acomodeze particularit\u0103\u021bile unei persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, recunoa\u0219terea particularit\u0103\u021bilor fiziologice \u0219i biologice specifice gravidelor, femeilor care au n\u0103scut sau care al\u0103pteaz\u0103, politici de inserare \u00een sistemul educa\u021bional \u0219i\/sau pe pia\u021ba muncii a persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u2013 toate acestea reprezint\u0103 ipostazieri ale\u00a0<em>discrimin\u0103rii pozitive, definit\u0103 prin concepte specifice \u00een func\u021bie de sistemul de protec\u021bie a drepturilor omului la care ne raport\u0103m (\u00een sistemul european, terminologia asociat\u0103 discrimin\u0103rii pozitive este cea de \u201dac\u021biuni pozitive\u201d \u00een timp ce \u00een sistemul inter-american este utilizat\u0103 exprimarea \u201dac\u021biuni afirmative\u201d).<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0<em>Articolul 14 \u0219i Protocolul nr. 12 la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale<\/em>\u00a0stabilesc standarde care se completeaz\u0103 reciproc \u00een materia egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii : pe de o parte, articolul 14 stabile\u0219te cu titlu general interdic\u021bia discrimin\u0103rii \u00een exerci\u021biul drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor prev\u0103zute de Conven\u021bie; pe de cealalt\u0103 parte, Protocolul nr. 12 extinde garan\u021bia egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00een exercitarea tuturor drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor prev\u0103zute de legea na\u021bional\u0103 a statelor p\u0103r\u021bi la Conven\u021bie.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0A se vedea pe larg,\u00a0<em>Guide on Article 14 of the European Convention on Human Rights and on Article 1 of Protocol No. 12 to the Convention<\/em>, Prohibition of discrimination, Updated on 31 August 2021, pp. 18-20.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Cu titlu de exemplu, a se consulta\u00a0<em>Guide on Article 14 of the European Convention on Human Rights and on Article 1 of Protocol No. 12 to the Convention<\/em>,\u00a0<em>Prohibition of discrimination<\/em>, Updated on 31 August 2021, pp. 18-19.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Conform Actului Final Interna\u021bional din 1 august 1975 al Conferin\u021bei pentru securitate \u015fi cooperare \u00een Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975, publicat \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 92 din 13 august 1975.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Marieta Safta,\u00a0<em>Drept constitu\u0163ional \u015fi institu\u0163ii politice Vol. I. Teoria general\u0103 a dreptului constitu\u0163ional. Drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i<\/em>, Edi\u0163ia a 4-a, revizuit\u0103, 2018, Editura Hamngiu, Bucure\u0219ti, 2018, p. 20.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Distinc\u021bia dintre\u00a0<em>colonialism\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>imperialism\u00a0<\/em>\u2013de\u0219i aproape imperceptibil\u0103, exist\u0103 \u0219i este realizat\u0103 \u00een literatura de specialitate (a se vedea Kohn, Margaret and Kavita Reddy, \u201eColonialism\u201d,\u00a0<em>The Stanford Encyclopedia of Philosophy\u00a0<\/em>(Fall 2017 Edition), Edward N. Zalta\u00a0(ed.),<\/p><p>URL\u00a0<em>=\u00a0<a href=\"https:\/\/plato.stanford.edu\/archives\/fall2017\/entries\/colonialism\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/plato.stanford.edu\/archives\/fall2017\/entries\/colonialism\/<\/a><\/em>&gt;). Astfel, ambele concepte descriu aplicarea unei politici de domina\u021bie de c\u0103tre un popor asupra altuia, singura diferen\u021b\u0103 const\u00e2nd \u00een aceea c\u0103, imperialismul implic\u0103 practici directe sau indirecte de subordonare a unui alt stat\/a unei alte na\u021biuni prin controlul puterii politice \u00een timp ce colonialismul prive\u0219te mai degrab\u0103, ac\u021biuni informale de dominare (precum implementarea unor practici culturale specifice, impunerea elementelor de limb\u0103, cultur\u0103, tradi\u021bie, legisla\u021bie) f\u0103r\u0103 a exercita domina\u021bia \u00een mod oficial.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Declara\u021bia de Independen\u021b\u0103 adoptat\u0103 la data de 4 iulie 1776 de Congres prevede \u00een cel de-al doilea paragraf : We hold these truths to be self-evident, that all men are created equal, that they are endowed by their Creator with certain unalienable Rights, that among these are Life, Liberty and the pursuit of Happiness.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Conform articolului 13 din Constitu\u021bia Japoniei Articolul 13. \u2013\u00a0<em>To\u0163i cet\u0103\u0163enii sunt respecta\u0163i ca oameni. Dreptul cet\u0103\u0163enilor la via\u0163\u0103, libertate \u015fi\u00a0<strong>n\u0103zuin\u0163a spre fericire<\/strong>, cu condi\u0163ia de a nu fi folosite \u00eempotriva prosperit\u0103\u0163ii publice, se bucur\u0103 de cel mai mare respect din partea legii \u015fi a autorit\u0103\u0163ii statale<\/em>. Articolul 10 din Constitu\u021biei Coreei de Sud stabile\u0219te c\u0103:\u00a0<em>To\u021bi cet\u0103\u021benii vor fi asigura\u021bi de respectarea demnit\u0103\u021bii umane \u0219i la\u00a0<strong>c\u0103utarea fericirii.\u00a0<\/strong>Va fi datoria statului s\u0103 confirme \u0219i s\u0103 garanteze drepturile fundamentale \u0219i inviolabile ale individului<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the General Assembly on 19 July 2011, 65\/309. Happiness: towards a holistic approach to development; Resolution adopted by the General Assembly on 28 June 2012 66\/281. International Day of Happiness.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0A se vedea pe larg, Sixty-seventh session Agenda item 14 Integrated and coordinated implementation of and follow-up to the outcomes of the major United Nations conferences and summits in the economic, social and related fields Happiness: towards a holistic approach to development Note by the Secretary-General.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Happiness: towards a holistic approach to development, Draft note 6 November 2012.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0Sara Hein\u00e4maa,\u00a0<em>Values of love: two forms of infinity characteristic of human persons<\/em>, Phenomenology and the Cognitive Sciences (2020) 19:431\u2013450, pp. 431-432.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20433\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"33\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20433\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Corup\u021bia: Elefantul Din Camera Societ\u0103\u021bii Noastre. Considera\u021bii Din Perspectiva Drepturilor Omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20433\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"33\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20433\"><div><p>Afect\u00e2nd climatul general al garant\u0103rii drepturilor omului sau problematiz\u00e2nd sfera de ac\u021biune legitim\u0103 a autorit\u0103\u021bilor \u0219i institu\u021biilor publice, fenomenul corup\u021biei provoac\u0103 domeniul de studiu al drepturilor omului prin lentilele\u00a0<em>cantitativului\u00a0<\/em>\u2013 pun\u00e2nd \u00een dezbatere direct\u0103 improbabilitatea realiz\u0103rii drepturilor civile \u0219i politice, economice, sociale, culturale sau de solidaritate. Nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 acela\u0219i fenomen afecteaz\u0103 drepturile omului prin prisma\u00a0<em>calit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>exercit\u0103rii efective a acestora din punctul de vedere al\u00a0<em>con\u021binutului\u00a0<\/em>\u0219i al\u00a0<em>finalit\u0103\u021bii urm\u0103rite prin emolumentul lor.\u00a0<\/em>Corup\u021bia afecteaz\u0103\u00a0<em>climatul\u00a0<\/em>dar \u0219i\u00a0<em>mijloacele efective\u00a0<\/em>ale respect\u0103rii, promov\u0103rii, protej\u0103rii drepturilor omului, produc\u00e2nd un impact agregat asupra\u00a0<em>individului, mediului c\u00e2t \u0219i asupra elementelor integrate rela\u021biei dintre acestea.<\/em><\/p><p>Fenomenul corup\u021biei r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 sistemic\u0103 \u0219i pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103, aceasta \u00eendrituind ideea conform c\u0103reia cauzele ei sunt multiple \u0219i profunde. Conform indicelui de percep\u021bie a\u00a0 Corup\u021biei 2021, publicat de Transparency Interna\u021bional, cu doar 45 de puncte din 100, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u00een r\u00e2ndul celor mai corupte trei \u021b\u0103ri din Uniunea European\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>. Participarea responsabil\u0103 \u0219i cu bun\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een cadrul\u00a0 normelor \u0219i mecanismelor interna\u021bionale din materia drepturilor omului poate poate scurta calea c\u0103tre un stat de drept, democratic, dedicat drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Corup\u021bia \u2013 o problem\u0103 circumscris\u0103 domeniului drepturilor omului<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Ca fenomen social, corup\u021bia \u00eenso\u021be\u0219te domeniul drepturilor omului, fiind o justificare a mijloacelor \u0219i instrumentelor de ac\u021biune umaniste. \u00cen pofida multiplelor sale implica\u021bii \u2013 sociale, juridice, economice,- \u00een mod tradi\u021bional, fenomenul corup\u021biei este limitat la domeniul dreptului penal, fiind abordat \u00een paradigma\u00a0<em>justi\u021biei retributive<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a>.<\/em>\u00a0De\u0219i utilitatea social\u0103 a perspectivei de drept penal nu poate fi negat\u0103, apreciem c\u0103 o viziune comprehensiv\u0103 asupra fenomenului corup\u021biei este necesar\u0103 pentru surprinderea reverbera\u021biilor acestuia \u0219i pentru estimarea implica\u021biilor sale negative. A privi problema corup\u021biei exclusiv \u00een termenii\u00a0<em>infrac\u021biune-sanc\u021biune\u00a0<\/em>este o abordare care conduce la solu\u021bionarea\u00a0<em>problemei de form\u0103 \u2013 identificarea \u0219i pedepsirea infractorului\u00a0<\/em>\u00een timp ce\u00a0<em>problema de fond- restabilirea efectiv\u0103 a ordinii sociale \u00eenc\u0103lcate\u00a0<\/em>r\u0103m\u00e2ne \u00een stare latent\u0103.<\/p><p>\u00cen aceste condi\u021bii, a avansa\u00a0<em>abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului\u00a0<\/em>\u00een studierea fenomenului corup\u021biei este un act ce \u021bine de\u00a0<em>necesitate dar \u0219i de coeren\u021b\u0103 epistemologic\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen primul r\u00e2nd,\u00a0<em>corup\u021bia\u00a0<\/em>trebuie s\u0103 fie perceput\u0103 nu doar ca infrac\u021biune ci \u0219i \u00een termenii unui fenomen social, unei conduite umane negative sau ca o ac\u021biune care invalideaz\u0103 drepturile omului \u0219i distorsioneaz\u0103 climatul statului de drept \u0219i al democra\u021biei. Ori, aceast\u0103 privire sinoptic\u0103 asupra corup\u021biei transcende necesitatea identific\u0103rii f\u0103ptuitorului \u0219i\/sau a aplic\u0103rii unei pedepse \u0219i sesizeaz\u0103 subtilit\u0103\u021bile psihologice, sociologice sau juridice care sunt inerente solu\u021bion\u0103rii situa\u021biilor de corup\u021bie \u0219i se reg\u0103sesc, \u00een mod agregat \u00een c\u0103ile de ac\u021biune dezvoltate sub paradigma drepturilor omului. Abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului urm\u0103re\u0219te cumulativ dezamorsarea unor conflicte sociale inter \u0219i\/sau intra individuale asociate corup\u021biei, evalu\u00e2nd starea psihologic\u0103 a f\u0103ptuitorului \u0219i mijloacele de reintegrare social\u0103 ale acestuia, observ\u00e2nd daunele materiale \u0219i morale adiacente actelor de corup\u021bie \u0219i identificarea de mijloace pentru ocrotirea victimelor corup\u021biei \u0219i reconstituirea premiselor democratice ale comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103.<\/p><p>\u00cen studiul corup\u021biei,\u00a0<em>flexibilitatea evalu\u0103rii problemei\u00a0<\/em>se impune cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire. \u00cen acest sens, re\u021binem c\u0103, dincolo de a fi o\u00a0<em>problem\u0103 \u00a0singular\u0103,\u00a0<\/em>corup\u021bia este o\u00a0<em>problem\u0103 asociativ\u0103\u00a0<\/em>\u00een sensul \u00een care acesta rela\u021bioneaz\u0103 cu\u00a0<em>traficul de droguri, traficul de fiin\u021be umane, criminalitatea organizat\u0103, denaturarea actului de justi\u021bie etc.\u00a0<\/em>\u00cen aceea\u0219i cheie, corup\u021bia constituie o\u00a0<em>problem\u0103 transversal\u0103 de drepturile omului care afecteaz\u0103 respectarea, promovarea \u0219i protejarea drepturilor din cele 3 categorii\/genera\u021bii: civile \u0219i politice, economice, sociale \u0219i culturale.\u00a0<\/em>Totodat\u0103, corup\u021bia poate fi decelat\u0103 ca factor perturbator al bunei guvern\u0103ri dat fiind faptul c\u0103 afecteaz\u0103 integritatea moral\u0103 a guvernan\u021bilor \u0219i, implicit, plaseaz\u0103 sub incertitudine legitimitatea actului de conducere.<\/p><p>Aplicarea abord\u0103rii bazate pe drepturile omului \u00een cercetarea actelor de corup\u021bie presupune luarea \u00een considerare a\u00a0<em>realit\u0103\u021bii individuale\u00a0<\/em>(compus\u0103 din f\u0103ptuitor, victim\u0103 \u0219i alte p\u0103r\u021bi implicate \u00een comiterea corup\u021biei) \u0219i a\u00a0<em>realit\u0103\u021bii statale\u00a0<\/em>(reiter\u00e2ndu-se responsabilitatea oficialilor de a garanta protec\u021bia drepturilor omului inclusiv prin prevenirea, evitarea \u0219i combaterea actelor de corup\u021bie). \u00cen rela\u021bie cu acest ultim aspect, dac\u0103 accept\u0103m ipoteza conform c\u0103reia\u00a0<em>corup\u021bia reprezint\u0103 per se o \u00eenc\u0103lcare grav\u0103 a drepturilor omului,\u00a0<\/em>statele sunt responsabile, \u00een mod corelativ s\u0103 ac\u021bioneze \u00een sensul realiz\u0103rii celor 3 obliga\u021bii specifice domeniului drepturilor omului: (1)\u00a0<em>responsabilitatea de a respecta<\/em>\u00a0\u2013se compune din totalitatea ac\u021biunilor statale de a ac\u021biona \u00een vederea \u00eemplinirii drepturilor omului sau de a se ab\u021bine de la orice m\u0103sur\u0103 contrar\u0103 garant\u0103rii drepturilor omului; (2)\u00a0<em>responsabilitatea de a<\/em>\u00a0<em>proteja<\/em>\u2013 presupune ansamblul ac\u021biunilor de prevenire a daunelor care se pot \u00eendrepta \u00eempotriva membrilor societ\u0103\u021bii \u0219i de a furniza remedii legale \u00een cazul \u00een care s-au produs astfel de \u00eenc\u0103lc\u0103ri; (3)\u00a0<em>responsabilitatea de a \u00eemplini drepturile omului<\/em>\u00a0\u2013 stabile\u0219te \u00een sarcina statului obliga\u021bia de a asigura realizarea, pentru subiectele de drept aflate sub jurisdic\u021bia sa, a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor care nu pot fi dob\u00e2ndite \u0219i exercitate de oameni \u00een mod natural, prin simpla manifestare de voin\u021b\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>\u00cen rela\u021bia cu individul, corup\u021bia afecteaz\u0103 conduita uman\u0103 moral\u0103, lez\u00e2nd \u00een mod ireversibil valorile umaniste pe care se fundamenteaz\u0103 drepturile omului precum demnitatea, egalitatea, toleran\u021ba, libertatea. Astfel, sunt alterate fundamentele morale necesare exercit\u0103rii drepturilor omului iar\u00a0<em>lato sensu,\u00a0<\/em>sunt afectate drepturile omului \u00een nucleul lor, fiind periclitate deopotriv\u0103\u00a0<em>existen\u021ba, recunoa\u0219terea, exerci\u021biul, \u00eemplinirea \u00een sine a drepturilor omului.\u00a0<\/em>Demonstrarea rela\u021bion\u0103rii dintre corup\u021bie \u0219i domeniul drepturilor omului rezid\u0103 \u00een dou\u0103 direc\u021bii de analiz\u0103: (1) pe de o parte corup\u021bia este, prin ea \u00eens\u0103\u0219i, o \u00eenc\u0103lcare a drepturilor omului iar (2) pe de alt\u0103 parte corup\u021bia afecteaz\u0103 climatul democra\u021biei \u0219i al drepturilor omului fiind o amenin\u021bare mereu actual\u0103 la adresa realiz\u0103rii efective a drepturilor omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, integrarea ac\u021biunilor de prevenire \u0219i combatere a corup\u021biei \u00een domeniul de studiu al drepturilor omului determin\u0103 alte dou\u0103 consecin\u021be \u0219tiin\u021bifice: (1) introducerea, \u00een domeniul drepturilor omului, a dreptului individului de a tr\u0103i \u00eentr-o societate lipsit\u0103 de corup\u021bie \u0219i (2) transformarea garan\u021biilor \u0219i standardelor aferente protec\u021biei \u0219i promov\u0103rii drepturilor omului \u00een instrumente juridice concrete de prevenire \u0219i combatere a corup\u021biei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a><\/p><p>\u00cen documentele programatice ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite elaborate \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii corup\u021biei a fost explorat\u0103 posibilitatea aplic\u0103rii abord\u0103rii bazate pe drepturile omului \u00een raport de aspectele adiacente corup\u021biei. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, exper\u021bii Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite au indicat c\u0103 pot exista 2 sensuri de inserare a corup\u021biei \u00een domeniul drepturilor omului : (1) recunoa\u0219terea faptului c\u0103 \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului poate rezulta dintr-un act de corup\u021bie \u0219i (2) constatarea faptului c\u0103 aplicarea m\u0103surilor anti-corup\u021bie poate conduce la \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a><\/p><p>Este demn de remarcat c\u0103 Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite face o distinc\u021bie substan\u021bial\u0103 \u00eentre\u00a0<em>corup\u021bie-ca fenomen care \u00eenc\u0103lc\u0103\u00a0 drepturilor omului\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>corup\u021bie- ca fenomen care produce un impact negativ asupra drepturilor omului.\u00a0<\/em>\u00cen prima accep\u021biune, consecin\u021ba determinat\u0103 de corup\u021bie const\u0103 \u00een \u00eenc\u0103lcarea unui drept al omului care este stabilit\u0103 astfel de instan\u021ba de judecat\u0103 prin hot\u0103r\u00e2re pronun\u021bat\u0103 ca urmare a corel\u0103rii situa\u021biei de fapt cu fundamentele de drept. Dac\u0103 este detectat\u0103 dimensiunea negativ\u0103 a corup\u021biei, este necesar\u0103 o mobilizare a factorilor deciden\u021bi care trebuie s\u0103 proiecteze, \u00een orizontul de timp mediu \u0219i lung, solu\u021bii pentru re-echilibrarea comunit\u0103\u021bii \u00een ansamblul s\u0103u. Referitor la cea de-a doua accep\u021bie a corup\u021biei \u2013 aceea a fenomenului care produce un impact negativ asupra drepturilor omului, exper\u021bii ONU certific\u0103 3 niveluri de inciden\u021b\u0103 a efectelor negative ale corup\u021biei: nivelul individual, nivelul colectiv (de grup) \u0219i nivelul comunitar (fie acesta intern sau interna\u021bional). De asemenea, sfera de ac\u021biune a impactului negativ al corup\u021biei este, \u00een principiu, observabil pe dou\u0103 planuri:\u00a0<em>din punct de vedere economic<\/em>\u00a0(de regul\u0103, actele de corup\u021bie au ca rezultat o alocare incorect\u0103 a resurselor, afect\u00e2nd negativ realizarea drepturilor economice, sociale \u0219i culturale care sunt direct dependente de resursele economice \u0219i ad\u00e2ncind starea de marginalizare\/stigmatizare a grupurilor vulnerabile) \u0219i\u00a0<em>din punctul de vedere al exigen\u021belor statului de drept\u00a0<\/em>(lu\u00e2nd \u00een considerare c\u0103 actele de corup\u021bie provin de la oficiali ai statului \u2013 fapt care are ca rezultat estomparea legitimit\u0103\u021bii actului de guvernare).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Ipostaze ale conceptualiz\u0103rii fenomenului corup\u021biei<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Definirea corup\u021biei \u00een paradigma drepturilor omului este un demers de dificultate conceptual\u0103 dac\u0103 privim c\u0103tre plurivalen\u021ba con\u021binutului corup\u021biei \u0219i susceptibilitatea de a \u00eembr\u0103ca multiple sensuri \u00een func\u021bie de perspectiva de lucru pe care o aplic\u0103m. \u00cen ipoteza \u00een care observ\u0103m actele de corup\u021bie prin lentilele victimei, prevenirea \u0219i combaterea fenomenului este un\u00a0<em>drept al omului<\/em>. Dimpotriv\u0103, atunci c\u00e2nd ne pozi\u021bion\u0103m \u00een locul f\u0103ptuitorului, corup\u021bia este un a<em>buz s\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een rela\u021bie cu actul de guvernare, \u00eenc\u0103lcarea principiului egalit\u0103\u021bii \u00een fa\u021ba legii \u0219i a autorit\u0103\u021bilor publice \u0219i un prototip al ac\u021biunii ultra vires.\u00a0<\/em>\u00cen rela\u021biile interstatale, cuantificarea actelor de corup\u021bie s\u0103v\u00e2r\u0219ite la nivelul societ\u0103\u021bii reprezint\u0103\u00a0<em>un indicator al stabilit\u0103\u021bii interne \u0219i al bunei guvernan\u021be\u00a0<\/em>\u00een timp ce, \u00een plan intern,\u00a0<em>frecven\u021ba actelor de corup\u021bie poate fi definit\u0103 pe coordonatele lipsei \u00eencrederii a cet\u0103\u021benilor \u00een autorit\u0103\u021bile publice<\/em>. Decantarea cumulului informa\u021bional \u00een tentativa de definire a corup\u021biei \u0219i sublinierea abord\u0103rii bazate pe drepturile omului \u00een delimitarea conceptual\u0103 a corup\u021biei conduce la rezultatul potrivit c\u0103ruia aceasta se bazeaz\u0103 pe raportul dintre titularii de drepturi (victimele corup\u021biei) \u0219i purt\u0103torii de obliga\u021bii (statele) \u0219i implementarea, prin efortul colectiv al acestora, a principiilor egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, particip\u0103rii.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, la nivel planetar, producerea corup\u021biei poate interfera cu dezvoltarea durabil\u0103 \u0219i, mai precis, cu atingerea obiectivelor prev\u0103zute de\u00a0<em>Agenda 2030<\/em>. Conform Obiectivului 16 de dezvoltare durabil\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>, pentru garantarea accesului egal la justi\u021bie \u0219i a func\u021bionalit\u0103\u021bii eficiente a institu\u021biilor publice, se impune adoptarea de m\u0103suri pentru contracararea corup\u021biei \u2013 \u00een\u021beleas\u0103\u00a0<em>lato sensu<\/em>, ca fenomen care pune \u00een discu\u021bie pertinen\u021ba statului de drept prin determinarea premiselor necesare pentru apari\u021bia de noi forme ale criminalit\u0103\u021bii organizate, reclam\u00e2nd ac\u021biuni globale de tipul unei guvernan\u021be incluzive \u0219i deschise. Astfel, \u021belurile asociate obiectivului 16 de dezvoltare durabil\u0103 pot fi structurate pe tematici specifice dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1)\u00a0<em>prevenirea \u0219i combaterea activit\u0103\u021bilor ilicite adiacente corup\u021biei care pot fi favorizate de aceasta sau sunt susceptibile de a decurge \u00een mod direct din actele de corup\u021bie<\/em>\u00a0(reducerea semnificativ\u0103 a tuturor formelor de violen\u021b\u0103 \u0219i a ratei deceselor asociate acestora, pretutindeni; stoparea abuzurilor, exploat\u0103rii, traficului \u0219i a tuturor formelor de violen\u021b\u0103 \u0219i de tortur\u0103 \u00eempotriva copiilor; p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, reducerea semnificativ\u0103 a fluxurilor ilicite financiare \u0219i de arme, consolidarea activit\u0103\u021bilor de recuperare \u0219i restituire a activelor furate \u0219i combaterea tuturor formelor de criminalitate organizat\u0103; reducerea substan\u021bial\u0103 a corup\u021biei \u0219i mitei sub toate formele acestora); (2)\u00a0<em>adoptarea m\u0103surilor necesare pentru consolidarea unui climat democratic, favorabil factorilor deciden\u021bi one\u0219ti \u0219i guvernan\u021bei deschise \u0219i participative\u00a0<\/em>(promovarea suprema\u021biei statului de drept la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional \u0219i asigurarea accesului egal la justi\u021bie pentru to\u021bi; dezvoltarea unor institu\u021bii eficiente, responsabile \u0219i transparente, la toate nivelurile; asigurarea unui proces decizional receptiv, favorabil incluziunii, participativ \u0219i reprezentativ la toate nivelurile; extinderea \u0219i consolidarea particip\u0103rii \u021b\u0103rilor \u00een curs de dezvoltare la institu\u021biile de guvernare global\u0103).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><\/p><p>Cercet\u00e2nd componenta defini\u021bional\u0103 a corup\u021biei la nivel interna\u021bional, \u00een documentele programatice ale Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite s-a convenit c\u0103 nu exist\u0103 o statutare\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>a defini\u021biei corup\u021biei la nivelul instrumentelor juridice interna\u021bionale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>.\u00a0 Modelul defini\u021bional achiesat de exper\u021bi ONU este extras din glosarul termenilor elaborat de Transparency International \u0219i prevede \u00een\u021belesul corup\u021biei \u00een urm\u0103torii termeni:\u00a0<em>corup\u021bia este abuzul de putere pentru ob\u021binerea unui c\u00e2\u0219tig privat.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p><em>Conven\u021bia ONU privind lupta \u00eempotriva corup\u021biei<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0nu avanseaz\u0103 un\u00a0<em>con\u021binut explicativ al corup\u021biei\u00a0<\/em>ci mai degrab\u0103 conduce c\u0103tre\u00a0<em>un model descriptiv al acesteia.\u00a0<\/em>Integrate, aspectele reglementate de Conven\u021bie, determin\u0103 clarific\u0103ri pe multiple planuri care incumb\u0103 manifest\u0103rilor actelor de corup\u021bie: (1) m\u0103suri de prevenire (Capitolul II); (2) calificarea faptelor de corup\u021bie \u0219i consolidarea mijloacelor legale (Capitolul III); (3) cooperarea interna\u021bional\u0103 (Capitolul IV); (4) recuperarea bunurilor (Capitolul V); (5) asisten\u021b\u0103 tehnic\u0103 \u0219i schimb informa\u021bional (Capitolul VI); (6) mecanismele de implementare a prevederilor Conven\u021biei (Capitolul VII).\u00a0 M\u0103surile de prevenire a actelor de corup\u021bie rezult\u0103 din obliga\u021bii puse \u00een sarcina statelor p\u0103r\u021bi de a dezvolta un cadru normativ \u0219i institu\u021bional reprezentativ pentru a contracara actele de corup\u021bie at\u00e2t \u00een sistemul public c\u00e2t \u0219i \u00een sistemul privat. Din punct de vedere juridic, faptele de corup\u021bie sunt prezentate exemplificativ, av\u00e2nd corespondent \u00een infrac\u021biuni precum: mita, traficul de influen\u021b\u0103, delapidarea, \u00eembog\u0103\u021birea ilicit\u0103, sp\u0103larea de bani, obstruc\u021bionarea justi\u021biei \u0219.a. Din punct de vedere procedural, sunt stabilite regulile \u0219i principiile aplicabile \u00een instrumentarea \u0219i cercetarea actelor de corup\u021bie, rezult\u00e2nd din ansamblul reglement\u0103rilor necesitatea respect\u0103rii exigen\u021belor echit\u0103\u021bii \u00een actele de investigare\/judecat\u0103 \u0219i aplicarea m\u0103surilor legale \u00een mod propor\u021bional cu privilegiile \u0219i imunit\u0103\u021bile de\u021binute de f\u0103ptuitorii actelor de corup\u021bie.<\/p><p>Consiliul Europei a abordat defini\u021bia corup\u021biei \u00een mod extensiv, aidoma unei problematici esen\u021biale care reclam\u0103 solu\u021bionare \u00een scopul aplic\u0103rii m\u0103surilor de prevenire \u0219i combatere a fenomenului corup\u021biei. Recunosc\u00e2nd standardele aferente modelelor defini\u021bionale anterioare (eviden\u021biate la nivel european sau interna\u021bional), Consiliul Europei a elaborat dou\u0103 standarde juridice convergente care au ca finalitate decelarea particularit\u0103\u021bilor fenomenului corup\u021biei : (1)\u00a0<em>Conven\u021bia de drept civil asupra corup\u021biei<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0\u0219i (2)\u00a0<em>Conven\u021bia de drept penal asupra corup\u021biei<\/em>.<\/p><p>\u00cen primul caz, corup\u021bia este definit\u0103 \u00een articolul 2 prin \u00eembinarea formelor \u0219i variantelor de manifestare prev\u0103zute de \u00a0documentele oficiale anterioare adoptate \u00een cadrul sistemelor regionale non-europene de protec\u021bie a drepturilor omului, avans\u00e2ndu-se urm\u0103toarea form\u0103 sintetic\u0103:\u00a0<em>\u201ecorup\u021bie\u201d \u00eenseamn\u0103 solicitarea, oferirea, acordarea sau acceptarea, direct sau indirect, a unei mite sau a oric\u0103rui alt avantaj necuvenit sau a oric\u0103rei perspective a acestora, care denatureaz\u0103 \u00eendeplinirea corespunz\u0103toare a oric\u0103rei \u00eendatoriri sau comportament aferente destinatarului mitei, avantajului necuvenit sau perspectivei acestora.<\/em><\/p><p>Raportul explicativ<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0al Conven\u021biei civile asupra corup\u021biei dezvolta defini\u021bia formal-juridic\u0103 a fenomenului, analiz\u00e2ndu-i con\u021binutul din perspectiva statutului deontologic al persoanelor care \u00eendeplinesc func\u021bii de r\u0103spundere \u00een sectorul public sau privat:\u00a0<em>corup\u021bia echivaleaz\u0103 mitei \u0219i oric\u0103rui alt comportament \u00een raport cu persoanele abilitate cu \u00eendeplinirea de responsabilit\u0103\u021bi \u00een sectorul public sau privat, care \u00eencalc\u0103 \u00eendatoririle ce decurg din calitatea lor de func\u021bionar public, angajat privat, agent independent sau alt\u0103 rela\u021bie de acest fel \u0219i este vizat\u0103 ob\u021binerea de avantaje necuvenite de orice fel pentru sine sau pentru al\u021bii<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a><\/p><p><em>Conven\u021bia de drept penal asupra corup\u021biei<\/em>\u00a0opteaz\u0103 pentru\u00a0<em>descrierea fenomenului corup\u021biei<\/em>, achies\u00e2nd la teza sus\u021binut\u0103 \u00een instrumentele juridice anterioare conform c\u0103reia este dificil de atins un consens interna\u021bional asupra definirii corup\u021biei. Adopt\u00e2nd optica descriptiv\u0103, Raportul explicativ al Conven\u021biei de drept penal asupra corup\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0recunoa\u0219te c\u0103, pentru a califica anumite practici sociale drept\u00a0<em>corupte\u00a0<\/em>nu este necesar ca acestea s\u0103 constituie infrac\u021biuni \u00een sensul reglement\u0103rii na\u021bionale, fiind suficient\u0103 blamarea respectivei practici de c\u0103tre opinia public\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Cu toate c\u0103 textul Conven\u021biei de drept penal asupra corup\u021biei nu determin\u0103 \u00een mod direct implementarea unui standard defini\u021bional al corup\u021biei. Raportul Explicativ arat\u0103 care sunt insuficien\u021bele teoretice \u0219i practice corelative acestui fapt: (1) \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 actele de corup\u021bie sunt dependente, \u00een primul r\u00e2nd, de calitatea de oficial\/func\u021bionar public al autorului lor, reglement\u0103rile na\u021bionale divergente \u00een privin\u021ba calit\u0103\u021bii de\u00a0<em>func\u021bionar public\u00a0<\/em>pot conduce,\u00a0<em>in extremis,\u00a0<\/em>la imposibilitatea aplic\u0103rii instrumentelor juridice interna\u021bionale; (2) canalele \u0219i mijloacele de cooperare interna\u021bional\u0103 pot fi obstruc\u021bionate de natur\u0103 s\u0103 devin\u0103 ineficiente orice forme de investigare, urm\u0103rire, cercetare penal\u0103 inter-statale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a><\/p><h3><strong>Corup\u021bia din Rom\u00e2nia \u0219i sistemele interna\u021bionale de monitorizare \u0219i protec\u021bie \u00a0a drepturilor omului<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Sistemul onusian a creat cadrul general de referin\u021b\u0103 \u00een materia prevenirii \u0219i combaterii corup\u021biei iar sistemele regionale au replicat modele de conduit\u0103 juridic\u0103 cu voca\u021bie aplicativ\u0103 \u0219i\/sau inspiratoare \u00een rela\u021bie cu statele membre care au achiesat la standardele create de respectivele sisteme regionale. \u00cen\u00a0<em>cazul Rom\u00e2niei<\/em>, preocup\u0103rile relative la perfectarea garan\u021biilor anti-corup\u021bie se impun a fi analizate at\u00e2t prin raportare la sistemul ONU de protec\u021bie a drepturilor omului c\u00e2t \u0219i prin raliere la standardele regional-europene create sub auspiciile Consiliului Europei, respectiv sub cele ale Uniunii Europene.<\/p><p>Ratificarea de c\u0103tre Rom\u00e2nia a Conven\u021biei ONU \u00eempotriva corup\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0a reconfigurat cadrul juridic na\u021bional \u00een acord cu structura avansat\u0103 de instrumentul juridic ratificat \u00een sensul \u00een care statul rom\u00e2n s-a angajat s\u0103 adopte toate m\u0103surile necesare \u0219i adecvate pentru transpunerea\u00a0<em>in concreto\u00a0<\/em>a tuturor coordonatelor de implementare a Conven\u021biei \u2013astfel cum acestea au fost specificate \u00een con\u021binutul Conven\u021biei. Direc\u021biile de ac\u021biune na\u021bional\u0103 imprimate de prevederile Conven\u021biei sunt reflectate, \u00een principiu, \u00een\u00a0<em>aspecte de drept substan\u021bial\u00a0<\/em>(const\u00e2nd \u00een calificarea legal\u0103 a actelor\/faptelor care pot reprezenta manifest\u0103ri ale fenomenului corup\u021biei \u0219i \u00een \u00eentreprinderea unei reale taxonomii a acestora \u00een func\u021bie de criterii juridice indicate de Conven\u021bie) \u0219i \u00een\u00a0<em>reguli de procedur\u0103\u00a0<\/em>(privitoare la realizarea cooper\u0103rii interna\u021bionale \u00een materia prevenirii \u0219i combaterii actelor de corup\u021bie). Gradul \u00een care Rom\u00e2nia a implementat aspectele men\u021bionate anterior a fost evaluat de mecanismul onusian de monitorizare reprezentat de Conferin\u021ba Statelor P\u0103r\u021bi la Conven\u021bia ONU \u00eempotriva corup\u021biei care, \u00een temeiul Raportului privind evaluarea implement\u0103rii de c\u0103tre Rom\u00e2nia a Conven\u021biei ONU \u00eempotriva corup\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0a avansat instrumentul programatic adecvat comensur\u0103rii eforturilor \u00eentreprinse de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale \u00een ambele direc\u021bii de ac\u021biune descrise anterior (substan\u021bial\u0103 \u0219i procedural\u0103). Raportul care va constitui cadrul de analiz\u0103 a progreselor Rom\u00e2niei \u00een domeniul luptei anticorup\u021bie prive\u0219te orizontul de timp anterior intr\u0103rii \u00een vigoare a Codului Penal actual, recomand\u0103rile \u0219i observa\u021biile Conferin\u021bei Statelor P\u0103r\u021bi fiind elaborate prin luarea \u00een considerare a situa\u021biei existente la momentul respectiv.<\/p><p>\u00cen ceea ce prive\u0219te introducerea \u00een sfera ilicitului penal a actelor ce pot fi calificate \u00een spiritul \u0219i litera prevederilor Conven\u021biei ONU \u00eempotriva corup\u021biei drept\u00a0<em>acte de corup\u021bie,\u00a0<\/em>Ghidul legislativ referitor la implementarea Conven\u021biei ONU \u00eempotriva corup\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0conceptualizeaz\u0103\u00a0<em>ac\u021biunea de criminalizare a actelor de corup\u021bie\u00a0<\/em>\u00een termenii unui demers care impune o atent\u0103 analiz\u0103 a standardelor interna\u021bionale \u0219i na\u021bionale \u00een materie, realizat\u0103 prin corelarea \u0219i compararea acestora de natur\u0103 s\u0103 rezulte amendarea, prin raportare la cadrul normativ na\u021bional, a defini\u021biilor juridice insuficiente sau absente. Abordarea sinoptic\u0103 a fenomenului corup\u021biei prin mijloace juridice implic\u0103 extinderea norm\u0103rii la acte adiacente s\u0103v\u00e2r\u0219irii efective a actelor de corup\u021bie (obstruc\u021bionarea justi\u021biei sau traficul de influen\u021b\u0103), instrument\u00e2nd aceste reglement\u0103ri at\u00e2t \u00een sectorul public c\u00e2t \u0219i \u00een sectorul privat.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a><\/p><p>Conferin\u021ba Statelor P\u0103r\u021bi la Conven\u021bia ONU \u00eempotriva corup\u021biei evalueaz\u0103 demersurile juridice \u00eentreprinse de statul rom\u00e2n \u00een privin\u021ba\u00a0<em>criminaliz\u0103rii tuturor actelor de corup\u021bie (primare \u0219i derivate)\u00a0<\/em>subliniind ca bune practici urm\u0103toarele: criminalizarea extensiv\u0103 a infrac\u021biunii de mit\u0103 luare \u0219i dare de mit\u0103 la comis\u0103 nivel interna\u021bional precum \u0219i a traficului interna\u021bional de influen\u021b\u0103; opera\u021bionalizarea accep\u021biunii ample a no\u021biunii de \u201dfunc\u021bionar public\u201d; \u00een baza parteneriatului public-public (consolidat ca urmare a implic\u0103rii societ\u0103\u021bii civile \u0219i a organiza\u021biilor nonguvernamentale \u00een procesul de implementare a Strategiei Na\u021bionale Anticorup\u021bie) cadrul juridic na\u021bional a fost reformat, fiind accentuat rolul societ\u0103\u021bii civile \u00een sondarea realit\u0103\u021bii na\u021bionale \u00een scopul identific\u0103rii unor solu\u021bii legislative adecvate situa\u021biilor de fapt.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a><\/p><p><em>\u00cen planul cooper\u0103rii interna\u021bionale,\u00a0<\/em>Conferin\u021ba Statelor P\u0103r\u021bi remarc\u0103 extinderea instrumentelor utilizate de statul rom\u00e2n pentru a r\u0103spunde cererilor de cooperare interna\u021bional\u0103 \u00een scopul perfect\u0103rii demersului, \u00een acest sens fiind re\u021binut\u0103 elaborarea de ghiduri av\u00e2nd ca obiect punerea \u00een aplicare de standarde \u0219i proceduri referitoare la asisten\u021ba legal\u0103 mutual\u0103 \u0219i transferul persoanelor condamnate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a><\/p><p>La nivelul sistemului Consiliului Europei de protec\u021bie a drepturilor omului, obiectivele luptei \u00eempotriva corup\u021biei sunt sus\u021binute din punct de vedere procedural de\u00a0<em>GRECO (grupul statelor care lupt\u0103 \u00eempotriva corup\u021biei)<\/em>\u00a0\u2013 mecanism care permite aderarea pe baze consensuale ample, \u00een temeiul notific\u0103rii Secretariatului General al Consiliului Europei a manifest\u0103rii de voin\u021b\u0103 a statului formulat\u0103 cu privire la dob\u00e2ndirea calit\u0103\u021bii de membru.<\/p><p>\u00cen calitate de stat parte la cele mai importante standarde elaborate de Consiliul Europei \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii corup\u021biei (avem \u00een vedere Conven\u021bia privind dreptul civil asupra corup\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>, Conven\u021bia privind dreptul penal asupra corup\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0\u0219i Protocolul Adi\u021bional la Conven\u021bia privind dreptul penal asupra corup\u021biei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn28\" name=\"_ftnref28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>) Rom\u00e2nia particip\u0103 la rundele de evaluare organizate de GRECO \u00een scopul monitoriz\u0103rii progreselor de \u021bar\u0103 \u00eenregistrate \u00een acest domeniu. Cea mai recent\u0103 ac\u021biune de evaluare \u0219i monitorizare la care a fost supus\u0103 Rom\u00e2nia privind implementarea standardelor anticorup\u021bie dezvoltate la nivelul Consiliului Europei este sintetizat\u0103 \u00een\u00a0<em>Al doilea raport interimar de conformitate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn29\" name=\"_ftnref29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[29]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0care descrie,\u00a0<em>ab initio,\u00a0<\/em>traseul anterior parcurs de statul rom\u00e2n \u00een cadrul mecanismului de evaluare \u0219i monitorizare stabilit de GRECO. Astfel,\u00a0<em>Al doilea raport interimar de conformitate<\/em>\u00a0este grevat asupra implement\u0103rii recomand\u0103rilor avansate de GRECO \u00een rela\u021bie cu statul rom\u00e2n \u0219i expuse \u00een Raportul de Evaluare aferent rundei a patra de evaluare privind Rom\u00e2nia. \u00cen prima etap\u0103 de evaluare, \u00a0Raportul de Conformitate privind evaluarea implement\u0103rii recomand\u0103rilor GRECO adresate Rom\u00e2niei concluzioneaz\u0103 c\u0103, la nivel intern indicele de implementare a recomand\u0103rilor este\u00a0<em>global nesatisf\u0103c\u0103tor-\u00a0<\/em>indice care s-a p\u0103strat inclusiv ca urmare a elabor\u0103rii Raportului Interimar de Conformitate. \u00cen ambele cazuri, \u00een etapele subsecvente evalu\u0103rii, GRECO a solicitat informa\u021bii suplimentare autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, demar\u00e2nd, finalmente, procedura stabilit\u0103 \u00een acord cu Regula 34 din Regulile de procedur\u0103 ale GRECO care legitimeaz\u0103 mecanismul european s\u0103 ini\u021bieze proceduri ad-hoc \u00een cazuri excep\u021bionale care se bazeaz\u0103 pe informa\u021bii privitoare la poten\u021biale \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave \u0219i sistematice existente la nivel na\u021bional care pot conduce la \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave ale standardelor anticorup\u021bie.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn30\" name=\"_ftnref30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a><\/p><p>Principala analiz\u0103 de con\u021binut eviden\u021biat\u0103 \u00een\u00a0<em>Al doilea raport intermediar de conformitate privind Rom\u00e2nia<\/em>\u00a0este concentrat\u0103 \u00een jurul observ\u0103rii recomand\u0103rilor GRECO adresate Rom\u00e2niei \u00een vederea consolid\u0103rii climatului anti-corup\u021bie de la nivel na\u021bional. Recomand\u0103rile au fost structurate \u00een jurul a 3 teme majore: (1) cu privire la\u00a0 membrii Parlamentului; (2) cu privire la judec\u0103tori \u0219i procurori \u0219i (3) cu privire numai la procurori. Prima tem\u0103 \u2013 recomand\u0103rile care urm\u0103resc prevenirea \u0219i combaterea corup\u021bie \u00een rela\u021bie cu membrii Parlamentului- cuprinde cel mai extins pachet de m\u0103suri (9 din totalul de 13 m\u0103suri formulate de GRECO) aplicabile \u00een mod cuprinz\u0103tor asupra celor mai relevante domenii de ac\u021biune \u00een care membrii Parlamentului au voca\u021bia de a fi implica\u021bi: (1) \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea transparen\u021bei procesului legislativ; (2) dezvoltarea unui cod de conduit\u0103 pentru membrii Parlamentului \u0219i elaborarea unui mecanism corelativ al c\u0103rui obiectiv va fi concentrat asupra punerii \u00een aplicare a respectivul cod de conduit\u0103; (3) stabilirea unui cadru legal clar \u0219i predictibil referitor la declara\u021biile de avere, declara\u021biile de interese \u0219i identificarea de instrumente formale care pot permite abordarea ad-hoc a situa\u021bilor de conflicte de interese care pot influen\u021ba activitatea oficial\u0103 a acestora; (4) aplicarea unui sistem restrictiv \u00een privin\u021ba posibilit\u0103\u021bii parlamentarilor de a primi cadouri \u0219i\/sau orice tip de beneficii; (5) opera\u021bionalizarea \u0219i eficientizarea sistemului de identificare \u0219i aplicare de sanc\u021biuni privind situa\u021biile de incompatibilitate care se refer\u0103 la membrii Parlamentului; (6) stabilirea unui sistem transparent care s\u0103 orienteze interac\u021biunea dintre membrii Parlamentului cu lobbi\u0219tii \u0219i ter\u021bii care doresc s\u0103 exercite presiuni sau influen\u021be asupra procesului legislativ; (7) consolidarea rolului \u0219i func\u021bionalit\u0103\u021bii Agen\u021biei Na\u021bionale de Integritate de procesare a datelor; (8) eviden\u021bierea predictibilit\u0103\u021bii \u0219i previzibilit\u0103\u021bii \u00een organizarea \u0219i func\u021bionarea sistemului de imunit\u0103\u021bi aplicabil parlamentarilor \u00een exerci\u021biu; (9) \u00eenfiin\u021barea, de c\u0103tre autoritatea parlamentar\u0103, a unui sistem de acordare de consultan\u021b\u0103 specializat\u0103 privind integritatea parlamentarilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn31\" name=\"_ftnref31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a><\/p><p>Domeniul justi\u021biei este vizat prin recomand\u0103rile GRECO, fiind aduse \u00een prim plan\u00a0<em>modelele de bune practici\u00a0<\/em>\u00een privin\u021ba conduitei magistra\u021bilor \u00een rela\u021bie cu situa\u021bii de acceptare a cadourilor \u0219i a altor avantaje ce pot determina incompatibilit\u0103\u021bi sau conflicte de interese.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn32\" name=\"_ftnref32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0De asemenea, recomand\u0103rile accentueaz\u0103\u00a0<em>preven\u021bia\u00a0<\/em>riscurilor de integritate la care sunt expu\u0219i magistra\u021bii fiind poten\u021bat rolul Consiliului Superior al Magistraturii \u0219i al Inspec\u021biei Judiciare inclusiv \u00een domeniul con\u0219tientiz\u0103rii \u0219i form\u0103rii magistra\u021bilor \u00een func\u021bie prin ac\u021biuni specifice.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn33\" name=\"_ftnref33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0Recomandarea GRECO \u00een rela\u021bie cu statutul procurorilor are ca scop asigurarea unui proces transparent \u0219i obiectiv privind numirea \u0219i revocarea din func\u021biile de conducere din parchete (except\u00e2nd func\u021bia Procurorului General), fiind \u00eencurajat\u0103 cre\u0219terea gradului de participare a Consiliului Superior al Magistraturii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn34\" name=\"_ftnref34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a><\/p><p>\u00cen acord cu cele constatate de GRECO \u00een Raportul interimar de conformitate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn35\" name=\"_ftnref35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>, din totalul de 13 recomand\u0103ri adresate Rom\u00e2niei pentru aprofundarea angajamentelor de \u021bar\u0103 \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii fenomenului corup\u021biei, \u0219ase recomand\u0103ri au r\u0103mas neimplementate \u00een integralitate. \u00cen contextul dat, r\u0103m\u00e2n \u00een continuare pe agenda de priorit\u0103\u021bi a autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale recomand\u0103rile referitoare la:\u00a0<em>\u00eembun\u0103t\u0103\u021birea transparen\u021bei procesului legislativ; adoptarea de m\u0103suri pentru a clarifica implica\u0163iile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente \u00een materia conflictelor de interese; stabilirea unui set robust de restric\u0163ii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri \u015fi alte beneficii pentru parlamentari \u015fi asigurarea c\u0103 un astfel de sistem este \u00een\u0163eles \u015fi aplicat \u00een mod corespunz\u0103tor; introducerea de reguli privind modul \u00een care membrii Parlamentului s\u0103 interac\u0163ioneze cu lobby-i\u015fti \u015fi al\u0163i ter\u0163i care \u00eencearc\u0103 s\u0103 influen\u0163eze procesul legislativ; autoritatea parlamentar\u0103 s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze pentru membrii s\u0103i un sistem de<br \/>consiliere prin care parlamentarii s\u0103 poat\u0103 solicita sfaturi \u00een materie de integritate \u015fi s\u0103 ofere formare specializat\u0103 \u015fi regulat\u0103 cu privire la implica\u0163iile normelor existente; procedura pentru numirea \u015fi revocarea din func\u0163iile cele mai \u00eenalte din parchet, cu excep\u0163ia Procurorului General, s\u0103 includ\u0103 un proces care s\u0103 fie at\u00e2t transparent c\u00e2t \u015fi bazat pe criterii obiective<\/em>.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn36\" name=\"_ftnref36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a><\/p><p>Observ\u00e2nd recomand\u0103rile GRECO adresate Rom\u00e2niei \u00een materia corup\u021biei, ideea central\u0103 ce se desprinde din corelarea con\u021binutului acestora rezid\u0103 \u00een\u00a0<em>accentuarea importan\u021bei ata\u0219ate func\u021biei de preven\u021bie \u00een rela\u021bie cu actele de corup\u021bie.\u00a0<\/em>Ac\u021biunile de con\u0219tientizare, sensibilizare, formare \u00een materia corup\u021biei sunt fie men\u021bionate\u00a0<em>expresis verbis<\/em>, fie sunt sugerate ca instrumente de anticipare puse la dispozi\u021bia autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Sistematizarea recomand\u0103rilor de prevenire \u0219i combatere a corup\u021biei pe trei teme (domenii) principale de interes: (1) \u00een rela\u021bie cu activitatea membrilor Parlamentului; (2) \u00een rela\u021bie cu activitatea magistra\u021bilor; (3) \u00een rela\u021bie cu activitatea procurorilor accentueaz\u0103 ideea conform c\u0103reia lupta \u00eempotriva corup\u021biei trebuie s\u0103 vizeze cele mai importante paliere ale activit\u0103\u021bii statale \u00een scopul asigur\u0103rii implement\u0103rii principiului separa\u021biei puterilor \u00een stat \u2013premis\u0103 a statului de drept \u0219i a respect\u0103rii drepturilor omului. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, din corelarea recomand\u0103rilor GRECO nu rezult\u0103 \u00een mod direct un ansamblu de m\u0103suri orientat c\u0103tre ac\u021biuni punitive \u0219i \/sau de descurajare prin consolidarea sistemului de pedepse- fapt care este parantetic explor\u0103rii func\u021biei de\u00a0<em>promovare\u00a0<\/em>a standardelor interna\u021bionale la nivel na\u021bional prin mijloace programatice, urm\u0103rindu-se \u00een permanen\u021b\u0103 subsidiaritatea \u00een detrimentul aplic\u0103rii de constr\u00e2ngeri clare \u0219i stricte.<\/p><p>Din punctul nostru de vedere, Rapoartele subsecvente de monitorizare \u0219i evaluare a progreselor Rom\u00e2niei \u00een lupta \u00eempotriva corup\u021biei ilustreaz\u0103 o preocupare transformativ\u0103 biunivoc\u0103, av\u00e2nd func\u021bionalitate la\u00a0<em>nivel individual\u00a0<\/em>\u0219i la\u00a0<em>nivelul autorit\u0103\u021bilor\/institu\u021biilor publice.\u00a0<\/em>Deci, formalismul este trecut \u00een subsidiar, punctul de interes trec\u00e2nd asupra (1)\u00a0<em>consolid\u0103rii\u00a0 integrit\u0103\u021bii profesionale a indivizilor exercit\u00e2nd func\u021bii de conducere \u0219i\/sau de control \u00een paliere-cheie ale administra\u021biei publice\u00a0<\/em>c\u00e2t \u0219i asupra (2)\u00a0<em>deschiderii \u0219i umaniz\u0103rii autorit\u0103\u021bilor\/institu\u021biilor publice prin con\u0219tientizarea responsabilit\u0103\u021bii asumate fa\u021b\u0103 de indivizii care interac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod direct cu segmentul public.<\/em><\/p><p>\u00cen sistemul Uniunii Europene de protec\u021bie a drepturilor omului protec\u021bia statului de drept \u0219i lupta \u00eempotriva corup\u021biei sunt obiective subsumate unui\u00a0<em>mecanism specializat de cooperare \u0219i verificare (MCV)<\/em>. Decizia Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare \u0219i de verificare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn37\" name=\"_ftnref37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a>\u00a0a progresului realizat de Rom\u00e2nia \u00een privin\u021ba luptei anticorup\u021bie reprezint\u0103 documentul-cadru care a orientat ac\u021biunile statului rom\u00e2n \u00een perioada pre-ader\u0103rii precum \u0219i pe parcursul evolu\u021biilor post-aderare. De\u0219i constituie fundamentul juridic al demersurilor na\u021bionale \u00eendreptate c\u0103tre atingerea obiectivelor de referin\u021b\u0103 declarate prin textul Deciziei, Decizia a avut o aplicabilitate neclar\u0103.<\/p><p><em>Modus operandi\u00a0<\/em>al Deciziei a oscilat \u00eentre statuarea angajamentelor pe care Rom\u00e2nia avea voca\u021bia (c\u00e2t, mai ales obliga\u021bia) s\u0103 le ating\u0103 \u0219i incertitudinea\u00a0<em>duratei, finalit\u0103\u021bii \u0219i limitelor aplic\u0103rii sale.\u00a0<\/em>Spre deosebire de recomand\u0103rile formulate la nivelul sistemului Consiliului Europei de protec\u021bie a drepturilor omului (comunicate prin GRECO) care accentuau importan\u021ba con\u0219tientiz\u0103rii riscurilor determinate de corup\u021bie \u00een rela\u021bie cu fundamentale statutului de drept, eviden\u021biind rolul primordial al inser\u0103rii, \u00een mentalul colectiv, a reperelor de integritate \u0219i onestitate prin educa\u021bie \u0219i formare \u00een spiritul valorilor europene, \u00een sistemul Uniunii Europene de protec\u021bie a drepturilor omului au o pozi\u021bie supraordonat\u0103\u00a0<em>considerentele formaliste \u0219i tehnice<\/em>. Astfel, obiectivele de referin\u021b\u0103 enun\u021bate \u00een Anexa la Decizia Comisiei<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn38\" name=\"_ftnref38\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[38]<\/a>\u00a0au \u00een vedere consolidarea implic\u0103rii autorit\u0103\u021bilor cu atribu\u021bii \u00een garantarea independen\u021bei \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii judec\u0103torilor \u0219i procurorilor \u00een procesul judiciar (CSM), \u00eenfiin\u021barea de autorit\u0103\u021bi cu rol monitorizarea conflictelor de interese, incompatibilit\u0103\u021bilor func\u021bionarilor publici din sistemul administrativ (ANI) precum \u0219i eficientizarea cadrului legislativ cu privire special\u0103 asupra codurilor de procedur\u0103 civil\u0103 \u0219i administrativ\u0103.<\/p><p>Fluctua\u021bia circumstan\u021belor politico-juridice existente la data ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 reflectat\u0103 \u00een perioada post-aderare a chestionat relevan\u021ba \u0219i actualitatea obiectivelor de referin\u021b\u0103 prev\u0103zute \u00een Decizia Comisiei de instituire a MCV \u0219i a condus la extinderea dubiilor legate de legitimitatea demersurilor \u00eentreprinse de Comisia European\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een temeiul MCV \u00een toate fazele \u0219i etapele de verificare \u0219i monitorizare realizate \u00een perioada post-aderare (ne referim \u00een special la rundele de evaluare \u0219i monitorizare desf\u0103\u0219urate \u00een rela\u021bia cu Rom\u00e2nia \u00een perioada 2017-2020).<\/p><p><em>Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene din data de 18 mai 2021<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn39\" name=\"_ftnref39\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[39]<\/a>\u00a0a operat clarific\u0103ri conceptuale majore \u00een rela\u021bie cu func\u021bionalitatea MCV \u0219i \u00een privin\u021ba temeiului legal al acestuia.\u00a0<em>Obligativitatea\u00a0<\/em>statuat\u0103 de instan\u021ba european\u0103 asupra MCV este explicitat\u0103 \u00een\u00a0<em>sensul pozitiv<\/em>\u00a0al respect\u0103rii obiectivelor de referin\u021b\u0103, al recomand\u0103rilor \u0219i cerin\u021belor impuse asupra Rom\u00e2niei \u00een scopul consolid\u0103rii statului de drept \u0219i al fundamentelor acestuia\u00a0<em>(inter alia,\u00a0<\/em>a prevenirii \u0219i combaterii corup\u021biei) \u0219i \u00een\u00a0<em>sensul negativ\u00a0<\/em>al ab\u021binerii de la efectuarea oric\u0103ror acte sau de la \u00eentreprinderea oric\u0103ror ac\u021biuni care ar fi susceptibile s\u0103 anuleze progresele \u00eenregistrate la nivel na\u021bional \u00een aceast\u0103 materie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn40\" name=\"_ftnref40\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[40]<\/a><\/p><p>Observarea, \u00een dinamic\u0103, a recomand\u0103rilor formulate \u00een scopul implement\u0103rii obiectivelor de referin\u021b\u0103 determin\u0103 \u00a0\u00eendreptarea c\u0103tre o seam\u0103 de ac\u021biuni puse \u00een sarcina statului rom\u00e2n eviden\u021biate \u00een Raportul MCV privind Rom\u00e2nia: (1) revizuirea legilor justi\u021biei; (2) construirea unor criterii clare \u0219i transparent care s\u0103 asigure func\u021bionalitatea sistemului de numire a procurorilor la nivel \u00eenalt; (3) consolidarea principiului separ\u0103rii puterilor \u00een stat prin adoptarea de m\u0103suri concrete care s\u0103 sprijine respectarea independen\u021bei sistemului judiciar de c\u0103tre celelalte puteri ale statului (\u00een principal, de c\u0103tre parlamentari); (4) elaborarea de coduri de conduit\u0103-prototip pentru membrii Guvernului \u0219i pentru membrii Parlamentului cu finalitatea orient\u0103rii acestora c\u0103tre respectarea independen\u021bei justi\u021biei; (5) re-evaluarea principalelor instrumentelor de drept penal \u0219i drept procesual penal de la nivel na\u021bional din perspectiva compatibilit\u0103\u021bii cu normele de drept interna\u021bional \u0219i european adoptate \u00een materie; (6) adoptarea de m\u0103suri de responsabilizare a autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale (Guvern, Parlament, autorit\u0103\u021bi ale administra\u021bie publice) \u00een sensul cre\u0219terii nivelului de transparen\u021b\u0103 a procesului legislativ \u00een materie de integritate (incompatibilit\u0103\u021bi, conflicte de interese, avere ilicit\u0103), \u00een domeniul legilor justi\u021biei (referitoare la organizarea sistemului justi\u021biei); (7) consolidarea sistemului de punere \u00een aplicare a hot\u0103r\u00e2rilor instan\u021belor de judecat\u0103; (8) cre\u0219terea nivelului de obiectivitate \u0219i transparen\u021b\u0103 \u00een privin\u021ba adopt\u0103rii deciziilor de ridicare a imunit\u0103\u021bii parlamentarilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn41\" name=\"_ftnref41\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[41]<\/a><\/p><p>Direc\u021biile de ac\u021biune imprimate Rom\u00e2niei \u00een scopul realiz\u0103rii obiectivelor de referin\u021b\u0103 asumate \u00een cadrul MCV sunt convergente cu elementele analizate \u0219i tran\u0219ate de Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene prin hot\u0103r\u00e2rea din data de 18 mai 2021 \u00een punctul referitor la reformarea cadrului institu\u021bional cu atribu\u021bii \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii fenomenului corup\u021biei. Ambele instrumente (Raportul Final privind progresele \u00eenregistrate de Rom\u00e2nia \u00een cadrul mecanismului de cooperare \u0219i verificare \u0219i Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene) consacr\u0103 o aten\u021bie particular\u0103 Sec\u021biei pentru investigarea infrac\u021biunilor din justi\u021bie \u2013 respectiv\u00a0<em>pertinen\u021bei, utilit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>func\u021bionalit\u0103\u021bii<\/em>\u00a0acesteia \u00een cadrul sistemului institu\u021bional rom\u00e2nesc. Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii nuan\u021beaz\u0103\u00a0<em>scopul instituirii Sec\u021biei pentru investigarea infrac\u021biunilor din justi\u021bie (SIIJ),\u00a0<\/em>fiind necesar\u0103 stabilirea de garan\u021bii suplimentare care s\u0103 asigure\u00a0<em>faptul c\u0103 activitatea Sec\u021biei nu va fi deturnat\u0103 de la activitatea de consolidare a statului de drept \u0219i, implicit, nu va fi instrumentat\u0103 \u00een sensul exercit\u0103rii unor presiuni politice.\u00a0<\/em>Conexiunea dintre prevenirea \u0219i combaterea corup\u021biei \u0219i protejarea drepturilor omului rezult\u0103 cu necesitatea din argumenta\u021bia juridic\u0103 construit\u0103 de Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene fiind men\u021bionat\u0103\u00a0<em>in expresis\u00a0<\/em>ca reper juridic al exercit\u0103rii competen\u021belor SIIJ<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn42\" name=\"_ftnref42\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[42]<\/a>. \u00a0Corelativ cu recunoa\u0219terea obligativit\u0103\u021bii mecanismului MCV (inclusiv a tuturor accesoriilor sale obiective de referin\u021b\u0103 sau recomand\u0103ri), Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene reafirm\u0103 regula preeminen\u021bei dreptului unional, din ra\u021bionamentul s\u0103u l\u0103s\u00e2nd s\u0103 transpar\u0103 regula potrivit c\u0103reia normele na\u021bionale nu pot fiin\u021ba \u00eentr-o stare de coliziune juridic\u0103 cu normele Uniunii Europene care instituie \u00een sarcina Rom\u00e2niei obliga\u021bii \u00een domeniul luptei \u00eempotriva corup\u021biei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn43\" name=\"_ftnref43\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[43]<\/a><\/p><p>Monitorizarea statului rom\u00e2n la nivel european \u00een privin\u021ba modului \u00een care sunt \u00eendeplinite obiectivele asumate \u00een materia prevenirii \u0219i combaterii corup\u021biei nu este apanajul sistemului MCV. Cu toate c\u0103 validitatea sistemului MCV este indiscutabil\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care recomand\u0103rile adresate Rom\u00e2niei sunt actuale, acesta opereaz\u0103 \u00een paralel cu Raportul privind statul de drept \u2013 mecanism independent, organizat pe baze orizontale \u0219i \u00eentemeiat pe premisele dialogului \u0219i schimbului informa\u021bional dintre statele membre ale Uniunii Europene \u00een rela\u021bie cu urm\u0103torii piloni de interes: sistemul judiciar, cadrul anticorup\u021bie, pluralismul mass-mediei \u0219i alte aspecte institu\u021bionale legate de sistemul de control \u0219i echilibru.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn44\" name=\"_ftnref44\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[44]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>\u00cen loc de Concluzii<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Participarea Rom\u00e2niei la structurile suprana\u021bionale de protec\u021bie a drepturilor omului nu conduce eminamente la expresia rigid\u0103, formalist\u0103, a importului de norme \u0219i standarde \u00een domeniul prevenirii \u0219i combaterii corup\u021biei. Dimpotriv\u0103, statul rom\u00e2n a demarat un cadru general de analiz\u0103 \u0219i sintez\u0103 a principalelor garan\u021bii europene avansate \u00een materie \u0219i a procedat la acomodarea acestora cu specificul normativ na\u021bional, sub rezerva dificult\u0103\u021bilor de implementare care decurg din aplicarea principiului preeminen\u021bei dreptului interna\u021bional asupra normelor na\u021bionale.<\/p><p>Solu\u021biile avansate nu sunt concentrate pe rezultate imuabile ci pe sondarea vulnerabilit\u0103\u021bilor existente la nivel normativ, institu\u021bional sau uman pentru reflectarea factorilor care determin\u0103 men\u021binerea \u0219i multiplicarea fenomenului. Strategia na\u021bional\u0103 anticorup\u021bie 2021-2025\u00a0 confirm\u0103 tendin\u021ba de descompunere a valen\u021belor corup\u021biei (ca fenomen infrac\u021bional na\u021bional cu voca\u021bie transfrontalier\u0103, susceptibil de a destabiliza climatul intern \u0219i de a leza imaginea interna\u021bional\u0103 a statului), urm\u0103rind filonul descuraj\u0103rii fenomenului corup\u021biei \u0219i al prevenirii riscurilor infrac\u021bionale asociate\u00a0 acesteia \u00een materia securit\u0103\u021bii na\u021bionale sau a integrit\u0103\u021bii personale. \u00cen aceea\u0219i cheie, ideea central\u0103 a sistematiz\u0103rii operate prin Strategie rezid\u0103 \u00een aceea c\u0103 principala provocare ata\u0219at\u0103 luptei \u00eempotriva corup\u021biei nu const\u0103 \u00een contracararea efectiv\u0103 a fenomenului ci \u00een men\u021binerea \u00een permanent\u0103 actualitate a acestui obiectiv.<\/p><p>Una dintre direc\u021biile esen\u021biale de atingere a acestui obiectiv este structurarea unui vast program de con\u0219tientizare \u0219i educare, astfel \u00eenc\u00e2t reducerea impactului corup\u021biei s\u0103 se realizeze nu at\u00e2t \u0219i nu numai prin m\u0103suri sanc\u021bionatorii, c\u00e2t prin asimilarea la nivelul conduitelor personale \u0219i comunitare a valorilor pe care standardele interna\u021bionale men\u021bionate \u00een acest material le-au instituit \u0219i urm\u0103rit \u0219i pe care Rom\u00e2nia\u00a0 le-a transpus, \u00een mare parte, \u00een norme specifice interne.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria-Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><\/div><hr \/><p>\u00a0<\/p><div><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0HotNews,\u00a0<em>Indicele de Percep\u021bie a Corup\u021biei 2021:<\/em>\u00a0<em>Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u00een r\u00e2ndul celor trei cele mai corupte \u021b\u0103ri din UE, al\u0103turi de Ungaria \u0219i Bulgaria, 25.01.2022<\/em>,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-politic-25324118-indicele-perceptie-coruptiei-2021-romania-ramane-randul-celor-trei-cele-mai-corupte-tari-din-alaturi-ungaria-bulgaria.htm\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-politic-25324118-indicele-perceptie-coruptiei-2021-romania-ramane-randul-celor-trei-cele-mai-corupte-tari-din-alaturi-ungaria-bulgaria.htm<\/a>, accesat 20.05.2022.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0No\u021biunea de\u00a0<em>justi\u021bie retributiv\u0103\u00a0<\/em>trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sensul unei corecte corel\u0103ri \u00eentre fapt\u0103 \u0219i sanc\u021biune. Deci, odat\u0103 comis\u0103 fapta penal\u0103, f\u0103ptuitorului trebuie s\u0103 i se aplice o pedeaps\u0103 corespunz\u0103toare, din punctul de vedere al propor\u021bionalit\u0103\u021bii, cu gravitatea faptei comise, respectiv cu repercusiunile produse la nivel social \u0219i, \u00een special, \u00een rela\u021bie cu victima. (Conform aspectelor prezentate de Meyer, Jon\u2019a F. \u201eRetributive Justice\u201d.\u00a0<em>Encyclopedia Britannica<\/em>,\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.britannica.com\/topic\/retributive-justice.%20Accessed%2030%20April%202022\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.britannica.com\/topic\/retributive-justice. Accessed 30 April 2022<\/a>).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Transparency International,\u00a0<em>Corruption and Human Rights: Making the Connection<\/em>, International Council<br \/>on Human Rights policy, 2009,\u00a0 pp. 24-26.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea Berihun Adugna Gebeye,\u00a0<em>Rethinking International Anti-Corruption Conventions: Advancing Corruption-Free Service As A Human Right<\/em>, A Thesis Submitted in Partial Fulfillment of the Requirements of the Degree of Master of Laws (LL.M in Human Rights Law) to the School of Law, Addis Ababa University, Addis Ababa<\/p><p>June, 2011, pp. 29-30.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>Berihun Adugna Gebeye,\u00a0<em>Rethinking International Anti-Corruption Conventions: Advancing Corruption-Free Service As A Human Right<\/em>, A Thesis Submitted in Partial Fulfillment of the Requirements of the Degree of Master of Laws (LL.M in Human Rights Law) to the School of Law, Addis Ababa University, Addis Ababa<\/p><p>June, 2011, pp. 81-92.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Final report of the Human Rights Council Advisory Committee on the issue of the negative impact of corruption on the enjoyment of human rights, Human Rights Council, Twenty-eighth session, Agenda items 3 and 5, Promotion and protection of all human rights, civil,\u00a0 political, economic, social and cultural rights, including the right to development, Human rights bodies and mechanisms, p. 5.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Final report of the Human Rights Council Advisory Committee on the issue of the negative impact of corruption on the enjoyment of human rights, Human Rights Council, Twenty-eighth session, Agenda items 3 and 5, Promotion and protection of all human rights, civil,\u00a0 political, economic, social and cultural rights, including the right to development, Human rights bodies and mechanisms, pp. 7-9.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0A se vedea informa\u021bia prezentat\u0103 pe site-ul\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/en\/good-governance\/corruption-and-human-rights-\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.ohchr.org\/en\/good-governance\/corruption-and-human-rights<\/a>\u2013 accesat la data de 30 aprilie 2022, ora 12:51 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Obiectivul 16. Promovarea unor societ\u0103\u021bi pa\u0219nice \u0219i favorabile incluziunii, pentru o dezvoltare durabil\u0103, asigurarea accesului tuturor la justi\u021bie \u0219i crearea unor institu\u021bii eficiente, responsabile \u0219i favorabile incluziunii, la toate nivelurile.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite,\u00a0<em>Transformarea Lumii Noastre: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabil\u0103<\/em>, p. 29.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Human Rights Council Forty-fourth session 15 June\u20133 July 2020 Agenda items 2 and 3 Annual report of the United Nations High Commissioner for Human Rights and reports of the Office of the High Commissioner and the Secretary-General, Promotion and protection of all human rights, civil, political, economic, social and cultural rights, including the right to development. Challenges faced and best practices applied by States in integrating human rights into their national strategies and policies to fight against corruption, including those addressing non-State actors, such as the private sector Report of the Office of the United Nations High Commissioner for<\/p><p>Human Rights, p. 3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>; a se vedea \u0219i\u00a0<a href=\"http:\/\/www.transparency.org\/glossary\/term\/corruption\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">www.transparency.org\/glossary\/term\/corruption<\/a>, accesat la data de 1 mai 2022, ora 9:19 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0General Assembly resolution 58\/4 of 31 October 2003 United Nations Convention against Corruption .<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 la Strasbourg, la 4 noiembrie 1999.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Civil Law Convention on Corruption, Strasbourg, 4.XI.1999, disponibil la adresa:\u00a0<a href=\"https:\/\/rm.coe.int\/16800cce45\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/rm.coe.int\/16800cce45<\/a>, accesat la data de 1 mai 2022, ora 16:31 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0A se vedea punctul 28, pagina 4 din Raportul Explicativ al Conven\u021biei de Drept Civil asupra Corup\u021biei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Criminal Law Convention on Corruption, Strasbourg, 27.I.1999, disponibil la adresa :\u00a0<a href=\"https:\/\/rm.coe.int\/16800cce44\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/rm.coe.int\/16800cce44<\/a>, accesat la data de 1 mai 2022, ora 17:56 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta pct. 3, pagina 1 din Raportul explicativ al Conven\u021biei de drept penal asupra corup\u021biei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta pct. 21, pagina 5 din Raportul explicativ al Conven\u021biei de drept penal asupra corup\u021biei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Conven\u021bia a fost semnat\u0103 la data de 9 decembrie 2003, ratificat\u0103 la data de 6 septembrie 2004; Conven\u021bia a intrat efectiv \u00een vigoare \u00een sistemul normativ intern la data de 14 decembrie 2005, urmare a depunerii instrumentului de ratificare la Secretarul General al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite la data de 2 noiembrie 2004.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Conference of the States Parties to the United Nations Convention against Corruption, Implementation Review Group Resumed fourth session Panama City, 26-27 November 2013, Agenda item 2, Review of Implementation of the United Nations Convention against Corruption, pp.1-12.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0United Nations Office on Drugs and Crime Division for Treaty Affairs, Vienna, Legislative Guide for the Implementation of the United Nations Convention against Corruption, United Nations, New York, 2006, p. 2.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Conference of the States Parties to the United Nations Convention against Corruption, Implementation Review Group Resumed fourth session Panama City, 26-27 November 2013, Agenda item 2, Review of Implementation of the United Nations Convention against Corruption, p. 7.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Conference of the States Parties to the United Nations Convention against Corruption, Implementation Review Group Resumed fourth session Panama City, 26-27 November 2013, Agenda item 2, Review of Implementation of the United Nations Convention against Corruption, p. 12.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0Ac\u021biunile \u00eentreprinse de statul rom\u00e2n \u00een leg\u0103tur\u0103 cu transpunerea Conven\u021biei: semnarea Conven\u021biei la data de 4 noiembrie 1999, ratificarea Conven\u021biei la data de 23 aprilie 2002, intrarea \u00een vigoare a Conven\u021biei la data de 1 noiembrie 2003.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0Ac\u021biunile \u00eentreprinse de statul rom\u00e2n \u00een leg\u0103tur\u0103 cu transpunerea Conven\u021biei: semnarea Conven\u021biei la data de 27 ianuarie 1999, ratificarea Conven\u021biei la data de 11 iulie 2002, intrarea \u00een vigoare a Conven\u021biei la data de 1 noiembrie 2002.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref28\" name=\"_ftn28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0Ac\u021biunile \u00eentreprinse de statul rom\u00e2n \u00een leg\u0103tur\u0103 cu transpunerea Protocolului: semnarea Protocolului la data de 9 octombrie 2003, ratificarea Protocolului la data de 29 noiembrie 2004, intrarea \u00een vigoare a Conven\u021biei la data de 1 martie 2005.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref29\" name=\"_ftn29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>\u00a0Adoptat de GRECO la data de 25 martie 2021, \u00een cadrul Rundei a patra de evaluare \u2013 Prevenirea corup\u021biei cu privire la membrii Parlamentului, judec\u0103tori \u0219i procurori, incluz\u00e2nd Follow-up la Raportul Ad-hoc (Regula 34).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref30\" name=\"_ftn30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0Succesiunea etapelor de evaluare a Rom\u00e2niei \u00een calitatea de stat membru al GRECO a fost explicitat\u0103 \u00een mod detaliat \u00een partea introductiv\u0103 a celui de-al Doilea Raport Interimar de Conformitate.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref31\" name=\"_ftn31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0Sinteza recomand\u0103rilor cuprinse \u00een Raportul de evaluare a Rom\u00e2niei -Prevenirea corup\u0163iei cu privire la membrii<br \/>parlamentului, judec\u0103tori \u015fi procurori elaborat de GRECO la Runda a patra de evaluare, adoptat la data de 4 decembrie 2015, pp. 48-49.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref32\" name=\"_ftn32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0A se vedea Recomandarea 10 Raportul de evaluare a Rom\u00e2niei privind completarea Codului de etic\u0103 al judec\u0103torilor \u015fi procurorilor \u00een a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 ofere \u00eendrumare potrivit\u0103 \u00een special cu privire la conflictele de interes, incompatibilit\u0103\u021bi, activit\u0103\u021bi accesorii, impar\u021bialitate \u0219i aspecte \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cele men\u021bionate anterior.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref33\" name=\"_ftn33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0A se consulta Recomand\u0103rile 11 \u0219i 12 din Raportul de evaluare a Rom\u00e2niei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref34\" name=\"_ftn34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a>\u00a0A se vedea Recomandarea 13 Raportul de evaluare a Rom\u00e2niei.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref35\" name=\"_ftn35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>\u00a0Raportul interimar de conformitate Rom\u00e2nia, Prevenirea corup\u021biei cu privire la membrii Parlamentului, judec\u0103tori \u0219i procurori, Adoptat de GRECO la cea de-a 83-a Reuniune Plenar\u0103 (Strasbourg, 17-21 iunie 2019).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref36\" name=\"_ftn36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref37\" name=\"_ftn37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a>\u00a0Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare \u0219i de verificare a progresului realizat de Rom\u00e2nia \u00een vederea atingerii anumitor obiective de referin\u021b\u0103 specifice \u00een domeniul reformei sistemului judiciar \u0219i al luptei \u00eempotriva corup\u021biei [notificat\u0103 cu num\u0103rul C(2006) 6569] (2006\/928\/CE).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref38\" name=\"_ftn38\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[38]<\/a>\u00a0Obiectivele de referin\u021b\u0103 pe care Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 le ating\u0103, prev\u0103zute la articolul 1: 1. Garantarea unui proces judiciar mai transparent \u0219i mai eficient totodat\u0103, \u00een special prin consolidarea capacit\u0103\u021bilor \u0219i a responsabiliz\u0103rii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea \u0219i evaluarea impactului noilor coduri de procedur\u0103 civil\u0103 \u0219i administrativ\u0103. 2. \u00cenfiin\u021barea, conform celor prev\u0103zute, a unei agen\u021bii pentru integritate cu responsabilit\u0103\u021bi \u00een domeniul verific\u0103rii patrimoniului, al incompatibilit\u0103\u021bilor \u0219i al conflictelor de interese poten\u021biale, precum \u0219i cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care s\u0103 poat\u0103 duce la aplicarea unor sanc\u021biuni disuasive. 3. Continuarea, \u00een baza progreselor realizate deja, a unor cercet\u0103ri profesioniste \u0219i impar\u021biale cu privire la acuza\u021biile de corup\u021bie la nivel \u00eenalt. 4. Adoptarea unor m\u0103suri suplimentare de prevenire \u0219i combatere a corup\u021biei, \u00een special \u00een cadrul administra\u021biei locale.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref39\" name=\"_ftn39\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[39]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii de Justi\u021bie din 18 mai 2021 \u00een cauzele conexate C-83\/19, C-127\/19, C-195\/19, C-294\/19,<br \/>C-355\/19 \u0219i C-379\/19, Asocia\u021bia \u201eForumul Judec\u0103torilor din Rom\u00e2nia\u201d \u0219i al\u021bii, punctele 167-172.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref40\" name=\"_ftn40\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[40]<\/a>\u00a0A se vedea punctele 173-177 din Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii de Justi\u021bie din data de 18 mai 2021.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref41\" name=\"_ftn41\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[41]<\/a>\u00a0Bruxelles, 8.6.2021 COM(2021) 370 final RAPORT AL COMISIEI C\u0102TRE PARLAMENTUL EUROPEAN \u0218I CONSILIU privind progresele \u00eenregistrate de Rom\u00e2nia \u00een cadrul mecanismului de cooperare \u0219i de verificare.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref42\" name=\"_ftn42\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[42]<\/a>\u00a0Urmare a recomand\u0103rilor formulate \u00een cadrul aplic\u0103rii MCV a fost adoptat\u0103 Legea nr. 49 din data de 11 martie 2022 privind desfiin\u0163area Sec\u0163iei pentru investigarea infrac\u0163iunilor din justi\u0163ie, precum \u015fi pentru modificarea Legii nr. 135\/2010 privind Codul de procedur\u0103 penal\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref43\" name=\"_ftn43\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[43]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta informa\u021biile disponibile pe site-ul:<\/p><p><a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/ro\/qanda_21_2882\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/ro\/qanda_21_2882<\/a>, accesat la data de 17 mai 2022, ora 21:21 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref44\" name=\"_ftn44\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[44]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta informa\u021biile disponibile pe site-ul:\u00a0<a href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/info\/policies\/justice-and-fundamental-rights\/upholding-rule-law\/rule-law\/rule-law-mechanism\/2020-rule-law-report_ro\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ec.europa.eu\/info\/policies\/justice-and-fundamental-rights\/upholding-rule-law\/rule-law\/rule-law-mechanism\/2020-rule-law-report_ro<\/a>,\u00a0 accesat la data de 17 mai 2022, ora 22:31 p.m.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20434\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"34\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20434\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Accesul La Justi\u021bie: Identitate Normativ\u0103 \u0218i Dificult\u0103\u021bi De Calificare Juridic\u0103<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20434\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"34\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20434\"><div><p>Posibilitatea individului de a se adresa \u00een mod direct organismelor specializate pentru tran\u0219area problematicii de \u00eenc\u0103lcare a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor fundamentale reflect\u0103, la un nivel primar liberul acces la justi\u021bie. Consacrarea juridic\u0103 a accesului la justi\u021bie produce implica\u021bii mult mai fine asupra litigiilor privitoare la drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile fundamentale ale individului:\u00a0<em>efectivitatea accesului la justi\u021bie impune sondarea tuturor circumstan\u021belor cauzei de natur\u0103 s\u0103 existe o corect\u0103 reprezentare a fondului problemei de drepturile omului \u0219i, \u00een mod corespondent, o dreapt\u0103 solu\u021bionare a cauzei.\u00a0<\/em>Accederea la justi\u021bie nu se rezum\u0103 la aspectul formal al s<em>esiz\u0103rii\u00a0<\/em>ci se extinde cu necesitate la\u00a0<em>desf\u0103\u0219urarea procesului\/evalu\u0103rii \u00een acord cu garan\u021bii procedurale specifice\u00a0<\/em>\u0219i finalmente la\u00a0<em>livrarea unei solu\u021bii \u00een acord cu premisele drept\u0103\u021bii \u00eentr-o societate democratic\u0103.\u00a0<\/em>Ca tem\u0103 particular\u0103 a domeniului drepturilor omului accesul la justi\u021bie este intim legat de\u00a0<em>\u00een\u021belegerea individului \u00een cele mai fine substraturi sociale \u0219i existen\u021biale \u00een \u00eenf\u0103ptuirea actului de deferire a drept\u0103\u021bii (prin luarea \u00een considerare a particularit\u0103\u021bilor culturale, identitate \u0219i a acomod\u0103rii acestora prin instrumente socio-juridice)\u00a0<\/em>c\u00e2t \u0219i de\u00a0<em>responsabilizarea organismelor jurisdic\u021bionale, cvasi-jurisdic\u021bionale, alternative sau informale \u00een scopul prioritiz\u0103rii dimensiunii umane a actului de justi\u021bie.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>O teorie a liberului acces la justi\u021bie<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Unit \u00een mod tradi\u021bional prin sfera de conceptualizare \u0219i atributele de exercitare \u00een plan concret cu dreptul la un proces echitabil \u0219i cu alte garan\u021bii care converg c\u0103tre livrarea unor solu\u021bii juridice \u00een acord cu premisele statului de drept, accesul la justi\u021bie avanseaz\u0103, \u00een domeniul de studiu al drepturilor omului, o problematic\u0103 specific\u0103 care evoc\u0103 mai degrab\u0103 un\u00a0<em>agregat \u0219tiin\u021bific, un compozit teoretic al altor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi sau o tem\u0103 de sintez\u0103 din panoplia drepturilor omului.<\/em><\/p><p>\u00cen primul r\u00e2nd, dezbaterea asupra accesului la justi\u021bie se refer\u0103 la concretizarea unui ansamblu de mecanisme juridice \u2013apte prin natur\u0103, substan\u021b\u0103 \u0219i praxiologie- s\u0103 garanteze \u00eenf\u0103ptuirea\u00a0<em>drept\u0103\u021bii\u00a0<\/em>\u00een raporturile juridice \u00eenl\u0103untrul c\u0103rora se disput\u0103 respectarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor omului. A\u0219adar, un segment important aferent conceptualiz\u0103rii accesului la justi\u021bie rezid\u0103 \u00een transpunerea \u00een tangibil al dezideratului drept\u0103\u021bii. Aceasta din urm\u0103 se desparte de\u00a0<em>ideea de justi\u021bie\u00a0<\/em>care implic\u0103 rezultatul formal al unei practici sociale \u00een care indivizii sunt implica\u021bi\u00a0<em>de plano<\/em>, f\u0103r\u0103 exercitarea unei op\u021biuni directe,- practic\u0103 social\u0103 bazat\u0103 pe principiile\u00a0<em>libert\u0103\u021bii, egalit\u0103\u021bii, recompensei pentru contribu\u021biile aduse comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a><\/em>\u00cen compara\u021bie cu dreptatea, justi\u021bia este un imperativ rudimentar care necesit\u0103 legitimare moral\u0103. \u00cen schimb, dreptatea este mai cuprinz\u0103toare, auto-valid\u00e2ndu-se din punct de vedere moral prin aceea c\u0103 se refer\u0103 la rela\u021bii pre-achiesate \u00een care fiecare participant cunoa\u0219te \u0219i gireaz\u0103 regulile jocului. Nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103 raportul dintre dreptate \u0219i justi\u021bie cunoa\u0219te ca punct de echilibru situa\u021bia ipotetic\u0103 \u00een care exist\u0103 o recunoa\u0219tere mutual\u0103 a principiilor justi\u021biei de c\u0103tre participan\u021bii la raporturile juridice \u00eentre care nu exist\u0103 rela\u021bii de autoritate: \u00een acest sens se valideaz\u0103 dreptatea ca bazament al actului de justi\u021bie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a><\/p><p>Din perspectiva drepturilor omului, accesul la justi\u021bie se apropie mai degrab\u0103 de \u00een\u021belesul umaniz\u0103rii actului de justi\u021bie de natur\u0103 ca\u00a0 acesta s\u0103 se transforme din\u00a0<em>pur operativ\u00a0<\/em>\u00een\u00a0<em>reflexiv,\u00a0<\/em>av\u00e2nd chemarea de a integra particularit\u0103\u021bile, nevoile, dificult\u0103\u021bile \u0219i limit\u0103rile la care sunt susceptibili oamenii. Evident, intereseaz\u0103 tran\u0219area corect\u0103 a litigiului prin evaluarea tuturor circumstan\u021belor relevante potrivit regulilor \u0219i normelor procedurale \u00eens\u0103, abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului nu se opre\u0219te \u00een acest punct cu ocazia analiz\u0103rii accesului la justi\u021bie. Sunt avute \u00een vedere, deopotriv\u0103, statutul categoriilor vulnerabile \u0219i posibilitatea acestora de a sesiza forurile jurisdic\u021bionale, garan\u021biile judec\u0103\u021bii echitabile, impactul hot\u0103r\u00e2rilor pronun\u021bate asupra persoanelor apar\u021bin\u00e2nd grupurilor vulnerabile \u0219i modul \u00een care comunitatea \u00een ansamblul s\u0103u va percepe solu\u021biile oferite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu situa\u021biile litigioase prezentate.<\/p><p>\u00cen al doilea r\u00e2nd, accesul la justi\u021bie nu se greveaz\u0103 asupra accep\u021biuni formaliste a rela\u021bion\u0103rii cu instan\u021bele de judecat\u0103; dup\u0103 cum am explicitat \u0219i \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, accesul la justi\u021bie este inerent \u00eemplinirii sentimentului de dreptate fiind, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un punct, convergent cu sesizarea instan\u021belor de judecat\u0103 \u0219i cu aplicarea normelor judec\u0103\u021bii echitabile. Dep\u0103\u0219irea plafonului impus de rela\u021bia\u00a0<em>justi\u021biabil-instan\u021ba de judecat\u0103\u00a0<\/em>este inerent\u0103 conceptualiz\u0103rii comprehensive a subiectului: accesul la justi\u021bie implic\u0103 \u0219i sesizarea autorit\u0103\u021bilor administrative prin exercitarea dreptului de peti\u021bionare sau recursul la\u00a0<em>justi\u021bia informal\u0103<\/em>\u00a0invocat\u0103 de exper\u021bii Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0\u00een documentele programatice de profil. Justi\u021bia informal\u0103 este realizat\u0103 de un ter\u021b care nu de\u021bine interese directe \u00een litigiul disputat \u0219i care este creditat de p\u0103r\u021bile \u00een litigiu pornind de la premisa conform c\u0103reia, pe parcursul solu\u021bion\u0103rii cauzei ter\u021bul va aprecia elementele de fapt \u0219i de drept \u021bin\u00e2nd cont de caracteristicile culturale ale litigan\u021bilor. Fundamentate pe obiceiurile \u0219i tradi\u021biile care, de-a lungul timpului au servit construirii identit\u0103\u021bii sociale a comunit\u0103\u021bii, mecanismele de justi\u021bie informal\u0103 sunt validate prin ata\u0219amentul indivizilor la practicile locale. De\u0219i activitatea lor tinde s\u0103 fie compatibil\u0103 cu modul \u00een care p\u0103r\u021bile din litigiu anticip\u0103 solu\u021bia, mecanismele de justi\u021bie informal\u0103 sunt limitate din punctul de vedere al jurisdic\u021biei dat fiind faptul c\u0103, de regul\u0103, respectivele obiceiuri \u0219i tradi\u021bii care sunt folosite ca referen\u021biale ale judec\u0103\u021bii au acceptare social\u0103 doar \u00een anumite comunit\u0103\u021bi\/regiuni.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p>Deci, pentru domeniul drepturilor omului, accesul la justi\u021bie se descrie ca un instrument plurivalent care imprim\u0103 necesitatea\u00a0<em>c\u0103ut\u0103rii semnifica\u021biilor \u0219i implica\u021biilor juridice ale solu\u021biilor stabilite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu situa\u021biile conflictuale\u00a0 \u00een perioada ulterioar\u0103 pronun\u021b\u0103rii lor.\u00a0<\/em>Accesul la justi\u021bie poart\u0103 asupra: integr\u0103rii elementelor personale corespunz\u0103toare tuturor p\u0103r\u021bilor implicate \u00een litigiu (cu accent asupra factorilor de identitate personal\u0103, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i moral\u0103); modului \u00een care autorii faptelor ilicite au con\u0219tientizat \u00eenc\u0103lc\u0103rile de drepturi pe care le-au comis; posibilit\u0103\u021bilor concrete de restabilire a drepturilor \u00eenc\u0103lcate; acord\u0103rii de repara\u021bii efective \u0219i reprezentative pentru victima care a fost supus\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103rilor de drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi; garant\u0103rii libert\u0103\u021bii \u0219i siguran\u021bei justi\u021biabilului- a reabilit\u0103rii sale sau a persoanei care a comis faptul ilicit. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, accesul la justi\u021bie cuprinde elemente care caracterizeaz\u0103\u00a0<em>administrarea justi\u021biei\u00a0<\/em>\u2013\u00a0<em>de la clasicele puncte constitutive ale judec\u0103\u021bii echitabile<\/em>\u00a0(accesul liber la o instan\u021b\u0103 care prezint\u0103 garan\u021biile independen\u021bei \u0219i neutralit\u0103\u021bii, publicitatea judec\u0103\u021bii, termenul rezonabil de pronun\u021bare a hot\u0103r\u00e2rii \u0219i motivarea acesteia, prezum\u021bia de nevinov\u0103\u021bie, aplicarea principiului neretroactivit\u0103\u021bii legii sau a regulilor\u00a0<em>ne bis in idem\u00a0<\/em>sau epuiz\u0103rii tuturor c\u0103ilor efective de atac, egalitatea \u00een fa\u021ba legii \u0219i \u00een fa\u021ba instan\u021belor de judecat\u0103, dublul grad de jurisdic\u021bie \u00een materie penal\u0103 etc.)\u00a0<em>la responsabilizarea autorit\u0103\u021bilor administra\u021biei publice prin impunerea unei conduite responsabile, apt\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la solu\u021bii juste pentru cet\u0103\u021benii care recurg la serviciile publice\u00a0<\/em>(\u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 dimensiune\u00a0<em>in extenso<\/em>\u00a0a accesului la justi\u021bie sunt reprezentative prevederile articolului 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care reglementeaz\u0103\u00a0<em>dreptul la o bun\u0103 administrare<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[5]<\/strong><\/a><\/em>). \u00cen aceea\u0219i cheie, accesul la justi\u021bie este compatibil cu apelul la mijloacele alternative de solu\u021bionare a litigii (de la arbitraj sau negociere la conciliere sau tranzac\u021bie) care se disting de ac\u021biunile introduse \u00een fa\u021ba instan\u021belor de judecat\u0103 at\u00e2t prin atenuarea rigorilor formalismului c\u00e2t \u0219i prin \u00eencrederea pe care justi\u021biabilii o afirm\u0103 \u00een organismele abilitate s\u0103 pronun\u021be o solu\u021bie \u00een cauzele \u00een care sunt p\u0103r\u021bi. Mijloacele alternative de solu\u021bionare a litigiilor \u2013 de\u0219i constituie \u00een mod incontestabil o form\u0103 de concretizare a accesului la justi\u021bie care se remarc\u0103 prin caracterul lor informal- nu\u00a0 echivaleaz\u0103\u00a0<em>justi\u021biei informale\u00a0<\/em>descris\u0103 de exper\u021bii ONU \u00een documentele programatice. Caracterul informal al mijloacelor alternative de solu\u021bionare a litigiilor decurge din limitarea rigorilor specifice activit\u0103\u021bii instan\u021belor de judecat\u0103 \u00een procesul de evaluare a cauzei, \u00a0\u00een timp ce, \u00een cazul justi\u021biei informale activitatea de solu\u021bionare a litigiilor este \u00eencredin\u021bat\u0103 unor foruri non-reglementare care se organizeaz\u0103, func\u021bioneaz\u0103 \u0219i judec\u0103 \u00een baza unor reguli cutumiare care inspir\u0103 \u00eencredere justi\u021biabililor, confirm\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp \u0219i apartenen\u021ba acestora la comunitatea cultural\u0103 ai c\u0103ror membrii sunt.<\/p><p>Interac\u021biunea dintre a<em>bordarea bazat\u0103 pe drepturile omului\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>garantarea accesului la justi\u021bie\u00a0<\/em>reclam\u0103 s\u0103 subliniem o variant\u0103 mai pu\u021bin uzitat\u0103 \u00een dezbaterea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een contextul analizei specificit\u0103\u021bilor acestuia:\u00a0<em>identificarea juridic\u0103 a individului ca justi\u021biabil\/petent sau persoan\u0103 purt\u0103toare a unui interes legitim ce solicit\u0103 solu\u021bionarea de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile statului sau de c\u0103tre structurile de justi\u021bie informal\u0103.\u00a0<\/em>Documentele fondatoare ale sistemului onusian de protec\u021bie a drepturilor omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0 utilizeaz\u0103\u00a0<em>dreptul la personalitate juridic\u0103\u00a0<\/em>drept instrument de sondare a sferei de con\u021binut a identit\u0103\u021bii juridice a individului. \u00cen discu\u021bia despre a<em>ccesul la justi\u021bie\u00a0<\/em>individul nu poate ap\u0103rea dec\u00e2t \u00eentr-o calitate specific\u0103 \u2013 de\u00a0<em>cet\u0103\u021bean\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>justi\u021biabil;\u00a0<\/em>aceast\u0103 calitate specific\u0103 solicit\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u,\u00a0<em>o transpunere juridic\u0103 corespunz\u0103toare, care s\u0103 permit\u0103 individului asumarea unei identit\u0103\u021bi juridice de sine st\u0103t\u0103toare.\u00a0<\/em>\u00cen acest punct devine evident\u0103 plasarea \u00een context a\u00a0<em>personalit\u0103\u021bii juridice.<\/em>\u00a0Sub imperiul reglement\u0103rilor interna\u021bionale exprese ale personalit\u0103\u021bii juridice con\u021binute \u00een articolului 6 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, respectiv \u00een articolul 16 din Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice, dreptul fiec\u0103rei fiin\u021be umane de a i se recunoa\u0219te pretutindeni\u00a0<em>personalitatea juridic\u0103\u00a0<\/em>a fost transferat \u0219i \u00een sistemele regionale de drepturile omului reg\u0103sindu-se \u00een articolul 3 din Conven\u021bia American\u0103 a Drepturilor Omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0dar \u0219i \u00een articolul 5 din Carta African\u0103 a Drepturilor Omului \u0219i a Popoarelor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>.<\/p><p>\u00cen documentele interpretative formulate de ONU \u00een privin\u021ba dreptului la personalitate juridic\u0103 este explicitat modul primar de \u00een\u021belegere a acestuia: fiecare om are dreptul s\u0103 fie recunoscut \u00een capacitatea sa uman\u0103 \u00een rela\u021bie cu legea \u0219i cu autorit\u0103\u021bile publice. \u00cen cadrul conceptual al abord\u0103rii bazate pe drepturile omului, personalitatea juridic\u0103 este un drept \u00een sine c\u00e2t \u0219i o precondi\u021bie de accesare a altor drepturi c\u00e2t \u0219i un mijloc de afirmare a demnit\u0103\u021bii umane\u00a0<em>erga omnes<\/em>. \u00cen drept, personalitatea juridic\u0103 transpune \u00een realitatea juridic\u0103 conceptul de demnitate uman\u0103 \u0219i toate condi\u021biile adiacente acestuia.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Cu alte cuvinte, personalitatea juridic\u0103 este un drept osmotic accesului la justi\u021bie: \u00een absen\u021ba garant\u0103rii personalit\u0103\u021bii juridice, individul este perceput ca\u00a0<em>obiect al reglement\u0103rilor legale \u0219i al ac\u021biunii autorit\u0103\u021bilor publice\u00a0<\/em>\u0219i nu ca un\u00a0<em>subiect de drept independent susceptibil de a fi titular de drepturi \u0219i de obliga\u021bii \u00een raporturile cu autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice.<\/em><\/p><p>Iriza\u021biile de con\u021binut ale accesului la justi\u021bie fac dificil\u0103 alocarea unui singur drept sau unei singure libert\u0103\u021bi \u00een procesul de conceptualizare \u0219i delimitare juridic\u0103. Cu alte cuvinte, este reduc\u021bionist a \u00een\u021belege accesul la justi\u021bie eminamente ca echivalent al dreptului la un proces echitabil sau al tuturor elementelor corelative acestuia; de asemenea, accesul la justi\u021bie nu poate fi redus la exigen\u021bele exercit\u0103rii unor remedii efective \u0219i nici la dreptul de peti\u021bionare sau la sfera de con\u021binut asociat\u0103 bunei administr\u0103ri. Se impune recunoa\u0219terea \u0219i integrarea tuturor acestor aspecte astfel \u00eenc\u00e2t rezultanta lor juridic\u0103 s\u0103 fie echivalat\u0103 accesului la justi\u021bie. \u00cen mod corespunz\u0103tor, accesul la justi\u021bie este o problematic\u0103 ce incumb\u0103 drepturilor din fiecare genera\u021bie recunoscut\u0103 de teoria clasic\u0103 a drepturilor omului: (1) \u00een mod tradi\u021bional, liberul acces la justi\u021bie este \u00eenscris \u00een categoria drepturilor civile \u0219i politice fiind o contrapondere la imixtiunea statului \u00een afacerile individuale \u0219i o expresie a fondului democratic al societ\u0103\u021bii; (2) evolu\u021biile din domeniul drepturilor omului prezint\u0103 accesul la justi\u021bie mai pu\u021bin \u00een calitate de\u00a0<em>drept al individului\u00a0<\/em>\u0219i mai mult \u00een calitate de\u00a0<em>obliga\u021bie corelativ\u0103 agen\u021bilor statului-\u00a0<\/em>astfel, limit\u0103rile existente \u00een materia exercit\u0103rii liberului acces la justi\u021bie pot fi dep\u0103\u0219ite dac\u0103 statul angajeaz\u0103 resurse economice \u0219i elaboreaz\u0103 politici sociale \u00een sensul realiz\u0103rii accesului la justi\u021bie; din acest punct de vedere, accesul la justi\u021bie este asociat drepturilor economice, sociale \u0219i culturale; (3) recunosc\u00e2ndu-i-se multiplele valen\u021be juridice, accesul la justi\u021bie a fost evocat \u00een reglement\u0103rile destinate drepturilor de solidaritate; \u00een documentul programatic privind dezvoltarea durabil\u0103 \u2013Agenda 2030 accesul la justi\u021bie este inclus \u00een con\u021binutul Obiectivului de Dezvoltare Durabil\u0103 16 (Promovarea unor societ\u0103\u021bi pa\u0219nice \u0219i favorabile incluziunii, pentru o dezvoltare durabil\u0103, asigurarea accesului tuturor la justi\u021bie \u0219i crearea unor institu\u021bii eficiente, responsabile \u0219i favorabile incluziunii, la toate nivelurile). Dintre scopurile circumscrise acestui obiectiv este \u00een rela\u021bie direct\u0103 cu liberul acces la justi\u021bie\u00a0<em>scopul referitor la asigurarea accesului public la informa\u021bie \u0219i protejarea libert\u0103\u021bilor fundamentale, \u00een conformitate cu legisla\u021bia na\u021bional\u0103 \u0219i acordurile interna\u021bionale<\/em>.<\/p><p>Aidoma altor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi care alc\u0103tuiesc apanajul societ\u0103\u021bilor democratice, accesul la justi\u021bie responsabilizeaz\u0103 autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice \u0219i le deschide c\u0103tre nevoile individuale \u0219i umanism. \u00cen pendularea \u00eentre\u00a0<em>societ\u0103\u021bile democratice \u0219i societ\u0103\u021bile totalitare\u00a0<\/em>observ\u0103m c\u0103 accesul la justi\u021bie r\u0103m\u00e2ne o constant\u0103 (\u00een ambele cazuri fiind exercitate variante ale accesului la justi\u021bie) \u00eens\u0103,\u00a0<em>diferen\u021ba rezid\u0103 \u00een efectivitatea aplic\u0103rii accesului la justi\u021bie.\u00a0<\/em>Concluzionarea aplic\u0103rii corespunz\u0103toare a accesului la justi\u021bie depinde \u00een mod direct de doi piloni: (1) pilonul formal \u2013 referitor la dreptul de a sesiza prin cerere de chemare \u00een judecat\u0103 sau prin peti\u021bii autorit\u0103\u021bile publice \u0219i (2) pilonul substan\u021bial \u2013 care \u021bine cont de calitatea actului de justi\u021bie astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 fie de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 at\u00e2t dezlegarea litigiului c\u00e2t \u0219i dreptatea social\u0103. Rezumativ, ar\u0103t\u0103m c\u0103 accesul la justi\u021bie cuprinde un\u00a0<em>punct de incipit\u00a0<\/em>\u2013 eviden\u021biat \u00een posibilitatea indivizilor de a<em>\u00a0sesiza\u00a0<\/em>organele abilitate cu solu\u021bionarea alega\u021biilor av\u00e2nd ca obiect \u00eenc\u0103lc\u0103rile de drepturi c\u00e2t \u0219i un\u00a0<em>punct terminus\u00a0<\/em>\u2013 const\u00e2nd \u00een ob\u021binerea unei solu\u021bii drepte care s\u0103 contribuie \u2013 pe termen mediu \u0219i lung- la realizarea echilibrului social.<\/p><p>Efectivitatea accesului la justi\u021bie presupune, deopotriv\u0103 \u0219i\u00a0<em>con\u0219tientizarea necesit\u0103\u021bii sus\u021binerii grupurilor vulnerabile sau a categoriilor defavorizate\u00a0<\/em>\u00een vederea \u00eemplinirii celor doi piloni men\u021biona\u021bi anterior. \u00cen cazul societ\u0103\u021bilor totalitare accesul la justi\u021bie exist\u0103 ca drept pe h\u00e2rtie av\u00e2nd o aplicabilitate pur formal\u0103- realitate reflectat\u0103 \u00een mod deosebit \u00een\u00a0<em>repercusiunile produse de solu\u021biile pronun\u021bate \u00een litigiile sesizate de cet\u0103\u021beni.<\/em><\/p><p>Modul de formalizare juridic\u0103 a accesului la justi\u021bie \u00een instrumentele interna\u021bionale \u0219i substan\u021ba acestui drept conduc la binomul defini\u021bional\u00a0<em>lato sensu-stricto sensu.\u00a0<\/em>Re\u021binem c\u0103 \u00een reglement\u0103rile interna\u021bionale\u00a0<em>accesul la justi\u021bie este rezultanta dispozi\u021biilor referitoare la totalitatea garan\u021biilor conexe administr\u0103rii justi\u021biei \u0219i exercit\u0103rii administra\u021biei publice transparente \u0219i responsabile.\u00a0<\/em>Perspectiva normativ\u0103 interna\u021bional\u0103 prefigureaz\u0103 accep\u021biunea\u00a0<em>lato sensu<\/em>\u00a0a accesului la justi\u021bie. \u00cen sens restr\u00e2ns, accesul la justi\u021bie este recunoscut cu prec\u0103dere \u00een reglement\u0103rile interne, de sorginte constitu\u021bional\u0103 (articolul 21 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei) ca fiind \u00een leg\u0103tur\u0103 cu instan\u021bele de judecat\u0103.<\/p><p>Ca un corolar al celor prezentate anterior, accesul la justi\u021bie transcende statutul juridic al unui drept al omului, fiind o \u00eengem\u0103nare a drepturilor \u0219i garan\u021biilor procesuale \u0219i de drept substan\u021bial aferente domeniilor diverse (drept civil, penal, administrativ). \u00cen aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, accesul la justi\u021bie este o precondi\u021bie a exercit\u0103rii altor drepturi ale omului \u0219i a valorific\u0103rii lor \u00een mod concret.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Nu putem s\u0103 nu subliniem aspectele ce \u021bin de punerea \u00een executare a solu\u021biilor juridice sau administrative ob\u021binute ca urmare a aplic\u0103rii exigen\u021belor accesului la justi\u021bie. Din acest punct de vedere, parcurgerea procedurilor formale (contencioase, administrative, alternative) sau parcurgerea procedurilor informale sunt condi\u021bionate de\u00a0<em>calitatea solu\u021biei pronun\u021bate dar \u0219i de executarea efectiv\u0103 a respectivei solu\u021bii.\u00a0<\/em>A\u0219adar, a ne limita la observarea\u00a0 traseului individului care formuleaz\u0103 alega\u021bii privind \u00eenc\u0103lcarea drepturilor sale \u00een fa\u021ba organismelor competente cu solu\u021bionarea cererilor sale nu determin\u0103 o imagine complet\u0103 a modului \u00een care se concretizeaz\u0103 accesul la justi\u021bie. Este necesar s\u0103 observ\u0103m \u0219i\u00a0<em>calitatea solu\u021biei pronun\u021bate<\/em>\u00a0(\u00een mod necesar\u00a0<em>dreapt\u0103\u00a0<\/em>\u2013nu doar just\u0103) precum \u0219i\u00a0<em>punerea \u00een executare a solu\u021biei.\u00a0<\/em>F\u0103r\u0103 aceasta din urm\u0103, accesul la justi\u021bie devine futil.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Liberul acces la justi\u021bie \u0219i paradigma onusian\u0103<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>\u00cen sistemul ONU de protec\u021bie a drepturilor omului, accesul la justi\u021bie este legat\u00a0<em>prima facie\u00a0<\/em>de problematica administr\u0103rii justi\u021biei precizat\u0103 \u00een\u00a0<em>articolul 14 din Pactul Interna\u021bional privind drepturile civile \u0219i politice.<\/em>\u00a0Con\u021binutul articolului 14 intereseaz\u0103 \u00een mod direct protejarea \u0219i respectarea drepturilor omului din perspectiva garant\u0103rii accesului la justi\u021bie pentru c\u0103 regulile statornicite \u00een scopul perfect\u0103rii sistemului de justi\u021bie sunt puse \u00een echilibru cu drepturile justi\u021biabilului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Cu titlu de exemplu, prin reglementarea cerin\u021belor specifice unei judec\u0103\u021bi echitabile de care sunt \u021binute instan\u021bele de judecat\u0103 (egalitatea oamenilor \u00een fa\u021ba tribunalelor \u0219i cur\u021bilor de justi\u021bie; examinarea echitabil\u0103 \u0219i public\u0103 a litigiului de c\u0103tre un tribunal competent, independent \u0219i impar\u021bial, stabilit prin lege, care s\u0103 decid\u0103 fie asupra temeiniciei oric\u0103rei \u00eenvinuiri penale, fie asupra contesta\u021biilor privind drepturile \u0219i obliga\u021biile sale cu caracter civil.; caracterul public al \u0219edin\u021bei de judecat\u0103 \u0219i posibilitatea secretiz\u0103rii acesteia \u00een situa\u021bii de excep\u021bie) sunt de fapt reglementate drepturi \u00een favoarea justi\u021biabililor. Articolul 14 descrie o rela\u021bie de condi\u021bionare reciproc\u0103 \u00eentre\u00a0<em>obliga\u021biile statornicite \u00een sarcina autorit\u0103\u021bilor judiciare\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>drepturile cet\u0103\u021beanului\u00a0<\/em>\u00a0\u00eenl\u0103untrul c\u0103reia pornim de la \u00eendeplinirea obliga\u021biilor autorit\u0103\u021bilor judiciare pentru realizarea drepturilor omului. Cu toate acestea, din con\u021binutul articolului 14 al Pactului rezult\u0103 \u0219i drepturi care au preeminen\u021b\u0103 \u00een rela\u021bia cu obliga\u021biile corelative impuse autorit\u0103\u021bilor judiciare: prezum\u021bia de nevinov\u0103\u021bie, dreptul la ap\u0103rare, dreptul la un remediu jurisdic\u021bional efectiv, dreptul de a nu fi urm\u0103rit sau pedepsit de dou\u0103 ori pentru aceea\u0219i fapt\u0103. Garan\u021biile articolului 14 din Pact sunt sus\u021binute prin alte norme ale Pactului Interna\u021bional fie eviden\u021biaz\u0103 modul \u00een care elementele de politic\u0103 legislativ\u0103 influen\u021beaz\u0103 accesul la justi\u021bie : neretroactivitatea legii \u0219i aplicarea legii penale mai favorabile (articolul 15); egalitatea \u00een fa\u021ba legii \u0219i ocrotirea egal\u0103 din partea legii (articolul 26).<\/p><p>\u00cen mod explicit, accesul la justi\u021bie se reg\u0103se\u0219te \u00een sistemul normativ al ONU \u00een\u00a0<em>Conven\u021bia privind accesul la informa\u021bie, participarea publicului la luarea deciziei \u0219i accesul la justi\u021bie \u00een probleme de mediu<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>. Acest instrument juridic men\u021bioneaz\u0103\u00a0<em>accesul la justi\u021bie<\/em>\u00a0at\u00e2t \u00een titlu c\u00e2t \u0219i \u00een obiectivul reglement\u0103rii enun\u021bat \u00een articolul 1 \u00eens\u0103 nu acord\u0103 explica\u021bii suplimentare \u00een partea de consacrat\u0103 explica\u021biilor (articolul 2 din Conven\u021bie) \u0219i prezint\u0103 accesul ca fiind eminamente o problem\u0103 legat\u0103 de problemele de mediu. Articolul 9 din Conven\u021bie descrie accesul la justi\u021bie ca obliga\u021bia corelativ\u0103 instituit\u0103 asupra Statelor P\u0103r\u021bi de a adopta m\u0103surile necesare pentru a garanta exercitarea dreptului de a recurge la instan\u021be de judecat\u0103 sau la organisme impar\u021biale stabilite prin lege oric\u0103rei persoane care consider\u0103 c\u0103 cererea sa de a avea acces la informa\u021bii \u00een probleme referitoare la mediu a fost tratat\u0103 necorespunz\u0103tor (ignorat\u0103, refuzat\u0103 \u00een mod injust etc.). Ca exigen\u021be procedurale, individul care formuleaz\u0103 cererea trebuie s\u0103 manifeste un interes suficient sau s\u0103 invoce lezarea unui drept iar autorit\u0103\u021bile statale trebuie s\u0103 \u00eentreprind\u0103 demersuri pentru ca justi\u021biabilul s\u0103 beneficieze de o procedur\u0103 expeditiv\u0103, legal\u0103, gratuit\u0103 sau pu\u021bin costisitoare \u0219i care este apt\u0103 s\u0103 asigure acordarea de desp\u0103gubiri dac\u0103 sunt \u00eendeplinite cerin\u021bele legale.<\/p><p>Din punctul de vedere al remediilor efective deschise justi\u021biabilului pentru realizarea interesului legitim \u0219i protec\u021bia drepturilor sale, Conven\u021bia recunoa\u0219te calea administrativ\u0103 ca alternativ\u0103 a recurgerii la instan\u021ba de judecat\u0103, articolul 9 men\u021bion\u00e2nd c\u0103 nu este exclus\u0103 procedura de revizuire preliminar\u0103 \u00een fa\u021ba unei autorit\u0103\u021bi administrative \u0219i nu este afectat\u0103 cerin\u021ba de epuizare a procedurilor de control administrativ \u00eenainte de a recurge la c\u0103ile de control judiciar.<\/p><p>Elementul de noutate \u00een reglementarea accesului la justi\u021bie rezid\u0103 \u00een evocarea, de articolul 9 din Conven\u021bie, a obligativit\u0103\u021bii Statelor P\u0103r\u021bi de a\u00a0<em>informa cet\u0103\u021benii privind procedurile de control administrative \u0219i judiciare.\u00a0<\/em>Este clar c\u0103 pentru a pune \u00een mi\u0219care exerci\u021biul accesului la justi\u021bie, justi\u021biabilul trebuie s\u0103 fie informat \u00een privin\u021ba drepturilor sale \u0219i a mecanismelor competente s\u0103 dezlege alega\u021biile formulate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenc\u0103lc\u0103rile suferite.<\/p><p>Sistemul juridic ONU de protec\u021bie a drepturilor omului integreaz\u0103 problematica accesului la justi\u021bie \u00een discursul despre grupurile vulnerabile. Con\u0219tientiz\u00e2nd miza garant\u0103rii drepturilor omului \u00een favoarea segmentelor popula\u021biei aflate \u00een situa\u021bii cu poten\u021bial discriminatoriu, comunitatea interna\u021bional\u0103 recunoa\u0219te \u0219i promoveaz\u0103 accesul la justi\u021bie \u00een cele mai importante instrumente juridice av\u00e2nd ca obiect protejarea drepturilor categoriilor vulnerabile.<\/p><p>\u00cen\u00a0<em>Conven\u021bia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi<\/em>\u00a0accesul la justi\u021bie cunoa\u0219te consacrare\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>\u00een prevederile articolului 13. Textul articolului 13 este structurat pe dou\u0103 coordonate: prima<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0subliniind garan\u021bii stabilite \u00een favoarea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een contextul garant\u0103rii accesului lor la justi\u021bie (ne raport\u0103m la garan\u021bii relative la efectivitate, egalitate, rolul activ) iar cea de-a doua<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0eviden\u021biaz\u0103 rolul form\u0103rii personalului \u00eencadrat \u00een domeniul justi\u021biei \u0219i \u00een cele conexe acestuia. De\u0219i articolul 13 din Conven\u021bie statueaz\u0103 \u00een mod expres accesul la justi\u021bie, aspectele care incumb\u0103 acestuia au fost analizate de Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een contextul interpret\u0103rii articolului 12 reglementat sub denumirea marginal\u0103\u00a0<em>Recunoa\u0219tere egal\u0103 \u00een fa\u021ba legii.\u00a0<\/em>Sub auspiciile egalit\u0103\u021bii \u2013 ca valoare juridic\u0103-fundament a dreptului la nediscriminare- articolul 12 reune\u0219te standarde apte s\u0103 conduc\u0103 la asigurarea accesului la justi\u021bie: recunoa\u0219terea egal\u0103 a capacit\u0103\u021bi juridice, egalitate \u00een privin\u021ba asisten\u021bei juridice, protec\u021bia corespunz\u0103toare a persoanei cu dizabilit\u0103\u021bi \u00eempotriva abuzurilor, adoptarea unor m\u0103suri juridice corespunz\u0103toare protec\u021biei bunurilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi. Documentul interpretativ elaborat de Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een scopul clarific\u0103rii\u00a0<em>recunoa\u0219terii egale \u00een fa\u021ba legii\u00a0<\/em>opereaz\u0103 o distinc\u021bie teoretic\u0103 \u00eentre\u00a0<em>capacitatea legal\u0103 a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi\u00a0<\/em>(const\u00e2nd \u00een protejarea drepturilor omului prin lege \u0219i acordarea voca\u021biei individului major de a \u00eencheia \u00een mod valid angajamente \u0219i de a lua decizii \u00een nume propriu) \u0219i\u00a0<em>capacitatea mintal\u0103\u00a0<\/em>(circumstan\u021biat\u0103 de profunde conota\u021bii psihologice, materializ\u00e2ndu-se \u00een posibilitatea pus\u0103 la dispozi\u021bia oric\u0103rei fiin\u021be umane de a-\u0219i lua propriile decizii indiferent dac\u0103 pentru aceasta decidentul are nevoie de asisten\u021b\u0103).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Pornind de la aceast\u0103 distinc\u021bie, Comitetul avanseaz\u0103 \u0219i argumentul care demonstreaz\u0103 modul corect de corelare a celor dou\u0103 concepte, st\u0103ruind asupra faptului c\u0103\u00a0<em>nici o persoan\u0103 nu poate fi privat\u0103 de capacitatea sa juridic\u0103 pentru simplul fapt c\u0103 exist\u0103 b\u0103nuieli legitime c\u0103 respectiva persoan\u0103 nu are capacitatea mintal\u0103 de a decide. Orice persoan\u0103 trebuie s\u0103 fie sus\u021binut\u0103 pentru exercitarea plenar\u0103 a dreptului la capacitate juridic\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[16]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p><em>Conven\u021bia ONU privind drepturile copilului<\/em>\u00a0abordeaz\u0103, \u00een articolul 40, o demonstra\u021bie sensibil\u0103 a conceptului de\u00a0<em>justi\u021bie a copilului\u00a0<\/em>care argumenteaz\u0103 c\u0103, \u00een temeiul diferen\u021belor calitative fizice \u0219i psihologice dintre adul\u021bi \u0219i copii, sistemul de justi\u021bie trebuie s\u0103 fie receptiv la integrarea particularit\u0103\u021bilor aferente stadiilor de dezvoltare a copiilor \u0219i s\u0103 aplice, \u00een beneficiul acestora o abordare individualizat\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0 Articolul 40 din Conven\u021bie opereaz\u0103 cu ipoteze de drept penal \u00een virtutea c\u0103rora copii b\u0103nui\u021bi sau acuza\u021bi de comiterea unei fapte prev\u0103zute de legea penal\u0103 trebuie s\u0103 se bucure de reguli specifice al c\u0103ror scop s\u0103 fie conform cu drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile copilului, cu respectarea demnit\u0103\u021bii umane \u0219i a valorii personale a copilului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Din studierea sistematic\u0103 a articolului 40 din Conven\u021bie rezult\u0103 c\u0103 \u00een conturarea accesului copiilor la justi\u021bie \u00een cauzele penale sunt avute \u00een vedere garan\u021biile de ordin general aplicabile inclusiv adul\u021bilor (legalitatea incrimin\u0103rii, prezum\u021bia de nevinov\u0103\u021bie, dreptul la ap\u0103rare \u0219i aspectele circumscrise acestuia, solu\u021bionarea cauzei cu celeritate \u0219i \u00een mod echitabil de c\u0103tre o instan\u021b\u0103 impar\u021bial\u0103 \u0219i independent\u0103, stabilit\u0103 prin lege, dreptul de a nu fi constr\u00e2ns s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie sau s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 c\u0103 este vinovat etc.) \u0219i, suplimentar, vor fi implementate garan\u021bii particulare precum\u00a0<em>principiul interesului superior al copilului\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>deplina respectare a vie\u021bii private a copiilor \u00een tot cursul procedurilor judiciare.\u00a0<\/em>\u00cen rela\u021bie cu necesitatea adapt\u0103rii sistemului jurisdic\u021bional la particularit\u0103\u021bile statutului juridic al copiilor Conven\u021bia introduce \u00een sarcina Statelor P\u0103r\u021bi dou\u0103 obliga\u021bii menite a atenua rigorile sanc\u021bionatorii specifice justi\u021biei penale: (1) obliga\u021bia de a stabili o v\u00e2rst\u0103 minim\u0103 sub care copiii s\u0103 fie prezuma\u021bi ca neav\u00e2nd capacitatea de a \u00eenc\u0103lca legea penal\u0103; (2) adoptarea, ori de c\u00e2te ori este posibil, a m\u0103surilor de solu\u021bionare alternative, non-judiciare sub rezerva respect\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor procesuale ale copiilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>.<\/p><p>Accesul la justi\u021bie este reglementat \u00een\u00a0<em>Conven\u021bia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei<\/em>\u00a0\u021bin\u00e2nd cont de particularit\u0103\u021bile femeilor ca grup vulnerabil \u0219i de obstacolele care le obstruc\u021bioneaz\u0103 posibilitatea de a beneficia de o justi\u021bie de calitate dintre care cel mai brutal este reprezentat de\u00a0<em>fenomenul discrimin\u0103rii.\u00a0<\/em>Se cuvine s\u0103 semnal\u0103m c\u0103 \u00een textul Conven\u021biei dispozi\u021biile care sunt convergente c\u0103tre garantarea \u00een favoarea femeilor a liberului acces la justi\u021bie sunt con\u021binute \u00een articole dispersate \u00een cuprinsul Conven\u021biei \u2013 fapt care justific\u0103 introducerea \u00een analiz\u0103 a documentelor programatice dezvoltate de Comitetul ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei. Recomandarea General\u0103 privind accesul femeilor la justi\u021bie, Comitetul sintetizeaz\u0103 principalele caracteristici care individualizeaz\u0103 accesul la justi\u021bie ca tem\u0103 de discu\u021bie autonom\u0103 \u00een rela\u021bie cu drepturile femeilor: (1) accesul femeilor la justi\u021bie este un concept multidimensional incluz\u00e2nd disponibilitatea, accesibilitatea, calitatea actului de justi\u021bie, remedii efective acordate victimei \u0219i responsabilitatea sistemelor de justi\u021bie; (2) protec\u021bia femeilor \u00eempotriva tuturor formelor de discriminare urm\u0103rind capacitarea femeilor ca subiecte autonome de drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi; (3) reunirea, sub sfera de cuprindere a\u00a0<em>accesului femeilor la justi\u021bie\u00a0<\/em>at\u00e2t a mecanismelor jurisdic\u021bionale c\u00e2t \u0219i a mecanismelor alternative de solu\u021bionare a litigiilor sau a organismelor informale constituite pe baze culturale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Recomandarea evoc\u0103 principalele dispozi\u021bii ale Conven\u021biei care au poten\u021bial \u00een a fi identificate drept fundamente ale accesului la justi\u021bie al femeilor (articolul 2- adoptarea de c\u0103tre Statele P\u0103r\u021bi a tuturor m\u0103surilor necesare prevenirii \u0219i combaterii discrimin\u0103rii femeilor; articolul 3- adoptarea de c\u0103tre Statele P\u0103r\u021bi a m\u0103surilor corespunz\u0103toare asigur\u0103rii egalit\u0103\u021bii \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei \u00een exercitarea drepturilor \u0219i a libert\u0103\u021bilor umane; articolul 5 \u2013 responsabilizarea Statelor P\u0103r\u021bi \u00een sensul elimin\u0103rii tuturor tiparelor mentale \u0219i comportamentale care se bazeaz\u0103 pe practici culturale d\u0103un\u0103toare drepturilor femeilor; articolul 9-egalitatea \u00een drepturi \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te dob\u00e2ndirea, schimbarea sau p\u0103strarea cet\u0103\u021beniei; articolul 10-accesul egal la educa\u021bie; articolul 15 \u2013 egalitatea femeii \u0219i a b\u0103rbatului \u00een fa\u021ba legii). Pornind de la corelarea acestora, Comitetul a acordat un rol important factorului cultural \u0219i a modului \u00een care acesta poate influen\u021ba liberul acces la justi\u021bie al femeilor, reiter\u00e2nd c\u0103, av\u00e2nd ca referen\u021bial practicile culturale d\u0103un\u0103toare femeilor, mecanismele de justi\u021bie informal\u0103 pot uzurpa voca\u021bia femeilor de a avea acces efectiv la justi\u021bie. \u00cen mod special este accentuat rostul educa\u021biei pentru egalitatea \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi ca premis\u0103 a con\u0219tientiz\u0103rii particularit\u0103\u021bilor liberului acces la justi\u021bie \u00een r\u00e2ndul justi\u021biabililor precum \u0219i \u00een raportul cu autorit\u0103\u021bile\/institu\u021biile implicate \u00een administrarea justi\u021biei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a><\/p><p>Viziunea construit\u0103 de ONU \u00een materia liberului acces la justi\u021bie este dominat\u0103 de dispozi\u021biile specifice justi\u021biei penale. \u00cen instrumentele juridice studiate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus accesul la justi\u021bie este prezentat prin intermediul garan\u021biilor aferente judec\u0103\u021bii penale, \u00a0fiind evident\u0103 vulnerabilitatea deosebit\u0103 a grupurilor marginalizate \u00een ipoteza \u00een care indivizii apar\u021bin\u00e2nd acestora sunt p\u0103r\u021bi \u00een cadrul procedurilor penale. Dat\u0103 fiind specializarea prevederilor \u00eenscrise \u00een Conven\u021biile care reglementeaz\u0103 statutul juridic al grupurilor vulnerabile, comunitatea interna\u021bional\u0103 a avansat, pe calea documentelor programatice, un cadru normativ flexibil al principiilor \u0219i direc\u021biilor de ac\u021biune referitor la accesul la asisten\u021b\u0103 legal\u0103 \u00een sistemele de justi\u021bie penal\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0Principiile identificate \u00een materia asisten\u021bei legale au ca punct de plecare consolidarea \u00eencrederii justi\u021biabilului \u00een corectitudinea mecanismelor jurisdic\u021bionale \u0219i, \u00een mod corelativ, responsabilizarea statelor \u00een sensul asigur\u0103rii asisten\u021bei legale prompte, efective, echitabile \u0219i nediscriminatorie \u00een rela\u021bie cu persoanele suspectate sau acuzate de comiterea unei infrac\u021biuni, \u00een privin\u021ba victimelor sau a martorilor sau \u00een rela\u021bie cu copiii implica\u021bi \u00een procedurile penale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Repere de conceptualizare \u0219i aplicare a liberului acces la justi\u021bie \u00een sistemul european de protec\u021bie a drepturilor omului<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Cele dou\u0103 sub-sisteme regional-europene de protec\u021bie a drepturilor omului au r\u0103spuns implement\u0103rii accesului la justi\u021bie pe calea clasic\u0103 a juxtapunerii acestuia cu accesul la instan\u021bele de judecat\u0103 \u0219i la asigurarea\u00a0<em>calit\u0103\u021bii actului jurisdic\u021bional.<\/em><\/p><p>\u00cen sistemul de drept al Consiliului Europei,\u00a0<em>Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale\u00a0<\/em>reglementeaz\u0103 accesul la justi\u021bie printr-o colec\u021bie de norme recunoscute \u00een mod tradi\u021bional \u00een literatura de specialitate ca limit\u00e2ndu-se la\u00a0<em>dreptul la un proces echitabil (art. 6)\u00a0<\/em>\u0219i la\u00a0<em>dreptul la un remediu efectiv (art. 13).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[24]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0Din punctul nostru de vedere, conceptualizarea accesului la justi\u021bie se impune a fi observat\u0103 \u00een mod cuprinz\u0103tor, prin includerea \u00een sfera de analiz\u0103 a altor drepturi \u0219i garan\u021bii prin achiesarea la dou\u0103 argumente: (1) \u00een teoria drepturilor omului, accesul la justi\u021bie este un concept agregat care \u00eencorporeaz\u0103 toate drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile a c\u0103ror voca\u021bie este s\u0103 garanteze individului dreapta solu\u021bionare a litigiului s\u0103u; (2) dispozi\u021biile de drept conven\u021bional exced reglement\u0103rile cuprinse \u00een textul de baz\u0103 al Conven\u021biei adoptat \u00een anul 1950 \u0219i trebuie s\u0103 fie privite \u00een interac\u021biune cu alte norme \u0219i principii con\u021binute de protocoalele adi\u021bionale care au amendat textul de baz\u0103. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, garan\u021biilor fundamentale men\u021bionate anterior li se adaug\u0103 \u0219i\u00a0<em>dreptul la dou\u0103 grade de jurisdic\u021bie \u00een materie penal\u0103 (articolul 2 din Protocolul nr. 7 la Conven\u021bie); dreptul la desp\u0103gubiri \u00een caz de eroare judiciar\u0103 (articolul 3 din Protocolul nr. 7 la Conven\u021bie); dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de dou\u0103 ori (articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Conven\u021bie).\u00a0<\/em>Revenind la prevederile Conven\u021biei \u0219i recunosc\u00e2ndu-i liberului acces la justi\u021bie calitatea de garan\u021bie fundamental\u0103 a unei societ\u0103\u021bi democratice care nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een afara cerin\u021bei legalit\u0103\u021bii apreciem c\u0103 accesul la justi\u021bie poate fi analizat \u0219i prin raportare la dispozi\u021biile articolului 7\u00a0<em>nici o pedeaps\u0103 f\u0103r\u0103 lege.<\/em><\/p><p>\u00cen mod similar, \u00een sistemul de drept al Uniunii Europene, \u00a0accesului la justi\u021bie i se recunoa\u0219te ca sediu al materiei articolul 47 din\u00a0<em>Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0perspectiva reglement\u0103rii fiind concentrat\u0103 asupra asocierii acestuia cu garan\u021biile dreptului la un proces echitabil \u0219i a dreptului la o cale eficient\u0103 de atac.\u00a0<em>Mutatis mutandis,\u00a0<\/em>vom aplica \u0219i \u00een acest caz o perspectiv\u0103 extins\u0103 de studiu prin luarea \u00een considerare a prevederilor articolelor subsecvente:\u00a0<em>prezum\u021bia de nevinov\u0103\u021bie \u0219i dreptul la ap\u0103rare (art. 48); principiile legalit\u0103\u021bii \u0219i propor\u021bionalit\u0103\u021bii infrac\u021biunilor \u0219i pedepselor (art. 49); dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de dou\u0103 ori pentru aceea\u0219i infrac\u021biune (art.50).\u00a0<\/em>Consider\u0103m ca logic\u0103 o atare solu\u021bie de asimilare juridic\u0103 a garan\u021biilor articolului 47 cu celelalte dispozi\u021bii prev\u0103zute \u00een sec\u021biunea cuprins\u0103 \u00een Titlul IV-Justi\u021bia dat fiind faptul c\u0103 prezum\u021bia de nevinov\u0103\u021bie \u0219i dreptul la ap\u0103rare sunt standarde asociate cu dreptul la un proces echitabil \u00een sistemul de drept conven\u021bional ori, potrivit articolului 52, alineatul 3 din Cart\u0103, dac\u0103 aceasta cuprinde drepturi care se reg\u0103sesc \u0219i \u00een Conven\u021bia european\u0103,\u00a0<em>\u00een\u021belesul \u0219i \u00eentinderea acestor drepturi sunt acelea\u0219i ca \u0219i cele prev\u0103zute de Conven\u021bie, f\u0103r\u0103 a restric\u021biona dreptul Uniunii de a conferi o protec\u021bie mai larg\u0103.<\/em><\/p><p>Caracterul inovativ al Cartei \u2013 subliniat prin garantarea drepturilor corespunz\u0103toare celor 3 genera\u021bii (civile \u0219i politice; economice, sociale \u0219i culturale sau de solidaritate) precum \u0219i \u00een\u021belegerea \u00een mod comprehensiv a\u00a0<em>justi\u021biei\u00a0<\/em>ca\u00a0<em>dreptate<\/em>\u00a0permit extinderea analizei accesului la justi\u021bie \u0219i la alte aspecte care \u021bin de accesul la autorit\u0103\u021bile publice sau la exercitarea dreptului de peti\u021bionare men\u021bionate \u00een\u00a0<em>articolul 41-<\/em>\u00a0<em>dreptul la o bun\u0103 administrare; articolul 42- dreptul de acces la documente; articolul 43 dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoas\u0103; articolul 44-dreptul de peti\u021bionare.<\/em><\/p><p>\u00cen sistemele regional-europene de protec\u021bie a drepturilor omului constat\u0103m aceea\u0219i tendin\u021b\u0103 de studiu manifestat\u0103 \u0219i \u00een sistemul interna\u021bional\/onusian de protec\u021bie a drepturilor omului : identificarea\u00a0\u00a0<em>dreptului la un proces echitabil\u00a0<\/em>ca liant juridic dintre accesul la justi\u021bie \u0219i abordarea bazat\u0103 pe drepturile omului. Dezbaterea asupra acestuia este adecvat\u0103, \u00een principiu, sistemului european de protec\u021bie a drepturilor omului dat fiind faptul c\u0103 garan\u021biile aferente acestuia au fost explicitate\u00a0<em>in extenso\u00a0<\/em>\u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului. \u00cen raportul dintre accesul la justi\u021bie \u0219i dreptul la un proces echitabil, primul element comport\u0103 o sfer\u0103 de cuprindere mai ampl\u0103, reprezent\u00e2nd\u00a0<em>genul\u00a0<\/em>\u00a0\u00een timp ce dreptul la un proces echitabil este\u00a0<em>specia<\/em>. Potrivit aceluia\u0219i ra\u021bionament poate fi descris\u0103 \u0219i rela\u021bia dintre accesul la justi\u021bie \u0219i celelalte elemente evocate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus. Caracterizarea teoretic\u0103 a dreptului la un proces echitabil rezult\u0103 din jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului care statueaz\u0103 reguli generale \u00een func\u021bie de care se poate realiza glosarea \u0219i \u00een\u021belegerea con\u021binutului acestui standard: (1) dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat \u00een privin\u021ba laturii civile \u0219i penale a litigiilor; (2) accesul la o instan\u021b\u0103 de judecat\u0103 este primordial \u00een ob\u021binerea unei judec\u0103\u021bi echitabile \u0219i implic\u0103\u00a0<em>inter alia,\u00a0<\/em>caracterul jurisdic\u021bional, legal, impar\u021bial \u0219i independent al instan\u021bei, acordarea de asisten\u021b\u0103 juridic\u0103, executarea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti, accesul la c\u0103ile de atac etc; (3) respectarea regulilor de judecat\u0103 echitabil\u0103 privitoare la egalitatea armelor, contradictorialitatea, publicitatea \u0219edin\u021bei de judecat\u0103, motivarea hot\u0103r\u00e2rilor pronun\u021bate, pronun\u021barea hot\u0103r\u00e2rii \u00eentr-un termen rezonabil; (4) prezum\u021bia de nevinov\u0103\u021bie \u0219i dreptul la ap\u0103rare.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Accesul la justi\u021bie \u00een dimensiunea constitu\u021bionalismului rom\u00e2nesc<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>\u00cen sistemul na\u021bional accesul la justi\u021bie cunoa\u0219te consacrarea constitu\u021bional\u0103, fiind stipulat \u00eentr-o manier\u0103\u00a0<em>suis generis\u00a0<\/em>de reglementare care las\u0103 loc pendul\u0103rii interpretative asupra a dou\u0103 puncte importante pentru conceptualizarea juridic\u0103 a accesului la justi\u021bie:\u00a0<em>caracterului juridic\u00a0<\/em>respectiv asupra\u00a0<em>sferei de con\u021binut.<\/em>\u00a0Primul punct vizeaz\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103 coordonate de manifestare: universalitatea \u0219i caracterul absolut \u2013 ambele abordate \u00een lumina glosei doctrinarilor. Formularea utilizat\u0103 de legiuitorul constitu\u021bional\u00a0<em>orice persoan\u0103 se poate adresa justi\u021biei\u00a0<\/em>conduce (cel pu\u021bin\u00a0<em>prima facie!<\/em>) la ideea caracterului universal<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0al acestei dispozi\u021bii care nu este limitat\u0103 de calitatea de\u00a0<em>cet\u0103\u021bean\u00a0<\/em>al subiectului de drept care recurge la dispozi\u021biile articolului 21 din Constitu\u021bie. \u00cen privin\u021ba caracterului absolut, literatura de specialitate \u00eentemeiat\u0103 pe deciziile Cur\u021bii Constitu\u021bionale- re\u021bine lipsa acestuia \u00een corela\u021bie cu accesul la justi\u021bie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn28\" name=\"_ftnref28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0de\u0219i formularea legal\u0103 prev\u0103zut\u0103 de articolul 21, alineatul 2 din Constitu\u021bie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn29\" name=\"_ftnref29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>\u00a0ar putea ridica controverse \u00een stabilirea unor rigori clare de interpretare.<\/p><p>\u00cen acord cu exigen\u021bele sistemelor suprana\u021bionale de protec\u021bie a drepturilor omului (europene \u0219i interna\u021bional) accesul la justi\u021bie este reglementat \u00een articolul 21 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu dreptul la un proces echitabil \u0219i cu solu\u021bionarea cauzelor \u00eentr-un termen rezonabil.<\/p><p>Literatura de specialitate adaug\u0103 acestor cerin\u021be generale pornind de la jurispruden\u021ba dezvoltat\u0103 de Curtea Constitu\u021bional\u0103 \u00een materie \u0219i delimiteaz\u0103 domeniile adiacente accesului liber la justi\u021bie: exercitarea c\u0103ilor de atac; respectarea termenelor procedurale \u0219i a condi\u021biilor de form\u0103 aferente sesiz\u0103rii instan\u021belor de judecat\u0103; posibilitatea stabilirii unor taxe legale, normale \u0219i rezonabile pentru accesul la instan\u021bele de judecat\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn30\" name=\"_ftnref30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0Cea din urm\u0103 condi\u021bie conex\u0103 liberului acces la justi\u021bie este problematic\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care existen\u021ba grupurilor vulnerabile \u0219i precaritatea condi\u021biilor economice \u0219i sociale de la nivel na\u021bional conjugate cu lipsa de solidaritate social\u0103 prezint\u0103 realit\u0103\u021bi care justific\u0103 consolidarea accesului la justi\u021bie prin reducerea (sau eliminarea gradual\u0103) a taxelor aferente administr\u0103rii justi\u021biei. De asemenea, sprijinul financiar acordat justi\u021biabililor este eviden\u021biat \u00een sistemul normativ intern mai ales \u00een domeniul cauzelor civile<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn31\" name=\"_ftnref31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0\u00een timp ce \u00een materie penal\u0103,- de\u0219i drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile justi\u021biabililor sunt mult mai vulnerabile av\u00e2nd \u00een vedere miza judec\u0103\u021bii -, nu exist\u0103 un cadrul riguros de reglementare a asisten\u021bei judiciare \u00een afara dispozi\u021biilor din legea procesual penal\u0103. Protec\u021bia grupurilor vulnerabile \u0219i asigurarea liberului acces al acestora la justi\u021bie nu este un capitol individualizat \u00een reglement\u0103rile na\u021bionale cu toate c\u0103 fenomenul discrimin\u0103rii femeilor, copiilor sau persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale este departe de a fi estompat sau controlat iar \u00een condi\u021biile conflictului armat ruso-ucrainian protec\u021bia refugia\u021bilor ucrainieni se impune a fi apreciat\u0103 inclusiv prin prisma garant\u0103rii \u00een favoarea acestora a liberului acces la justi\u021bie (\u00een conceptualizarea\u00a0<em>lato-sensu\u00a0<\/em>a acestui drept). Criterii precum limba, starea psihologic\u0103 precar\u0103, necunoa\u0219terea elementelor referitoare la administra\u021bia sau legisla\u021bia rom\u00e2n\u0103 contribuie la accentuarea vulnerabilit\u0103\u021bilor refugia\u021bilor prin cre\u0219terea probabilit\u0103\u021bii ca ace\u0219tia s\u0103 fie supu\u0219i activit\u0103\u021bii infrac\u021bionale (\u00een special actelor de trafic de fiin\u021be umane la frontier\u0103); \u00een acest context, pentru exercitarea liberului acces la justi\u021bie punctul de incipit const\u0103 \u00een asigurarea \u00een favoarea refugia\u021bilor a unor cursuri de familiarizare cu elementele de limb\u0103, cultur\u0103, legisla\u021bie \u0219i administra\u021bie din Rom\u00e2nia. Ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 nr.20\/2022<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn32\" name=\"_ftnref32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0acoper\u0103 facilit\u0103\u021bi \u00een favoarea refugia\u021bilor ucrainieni\u00a0 \u00een domeniul economic \u0219i social \u00eens\u0103 nu reglementeaz\u0103 \u00een mod distinct \u0219i articulat accesul la justi\u021bie, accentu\u00e2nd statutul de vulnerabilitate al refugia\u021bilor.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Unele note concluzive<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>Accesul la justi\u021bie este o garan\u021bie al c\u0103rei scop const\u0103 \u00een realizarea deplin\u0103 \u0219i efectiv\u0103 a tuturor drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor omului. Acesta este un\u00a0<em>drept-suport\u00a0<\/em>pentru c\u0103 sprijin\u0103 \u00eemplinirea altor drepturi dar \u0219i un\u00a0<em>drept cu o structur\u0103 compozit\u0103\u00a0<\/em>dat fiind faptul c\u0103 include \u00een con\u021binutul s\u0103u multiple garan\u021bii procesuale aferente altor drepturi. \u00cenl\u0103untrul statului de drept accesul la justi\u021bie ipostaziaz\u0103 o cerin\u021b\u0103 fundamental\u0103 c\u00e2t \u0219i un obiectiv al guvern\u0103rii. Realiz\u00e2nd miza accesului la justi\u021bie pentru statul de drept, se impune la nivel interna\u021bional adoptarea unei strategii de reglementare a acestuia astfel \u00eenc\u00e2t sistemele regionale europene \u0219i cele na\u021bionale s\u0103 de\u021bin\u0103 un model de reglementare detaliat\u0103, cuprinz\u0103toare \u0219i adaptat\u0103 nevoilor fiec\u0103rei categorii vulnerabile.<\/p><p>De\u0219i analiza liberului acces la justi\u021bie \u00eentreprins\u0103 \u00een aceste r\u00e2nduri se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe coordonate juridice, complexitatea accesului la justi\u021bie impune integrarea \u00een modelele normative construite la nivel interna\u021bional, regional-european \u0219i na\u021bional a particularit\u0103\u021bilor factorului uman care ar trebui s\u0103 fie supraordonate \u00een logica decel\u0103rii specificului acestui drept. Simpla prevedere juridic\u0103 \u00een temeiul c\u0103reia se garanteaz\u0103 posibilitatea justi\u021biabilului de a accede la instan\u021ba de judecat\u0103\/organismul administrativ\/ cvasi-jurisdic\u021bional sau la forurile justi\u021biei informale nu asigur\u0103\u00a0<em>per se\u00a0<\/em>condi\u021biile politice, economice, culturale de care individul are nevoie \u00een vederea sesiz\u0103rii efective a organelor abilitate. Subtextul cultural al litigiului, conjugat cu situa\u021bia economico-financiar\u0103 a individului \u0219i cu dificultatea intrinsec\u0103 a cauzei reclam\u0103 o abordare juridic\u0103 nuan\u021bat\u0103 \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia s\u0103 fie posibil\u0103\u00a0<em>regula efectivit\u0103\u021bii accesului la justi\u021bie.\u00a0<\/em>Formalizarea accesului la justi\u021bie r\u0103m\u00e2ne un demers incomplet \u00een absen\u021ba implement\u0103rii mijloacelor necesare acomod\u0103rii particularit\u0103\u021bilor justi\u021biabilului; \u00een lumina acestor elemente, se impune construirea\u00a0<em>unui tipar al justi\u021biei incluzive\u00a0<\/em>\u00a0prin apel la normativ, la moral\u0103 \u0219i la prevederi administrative, culturale, financiare etc.<\/p><\/div><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><div><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare asupra sensului filosofico-politic al no\u021biunii de\u00a0<em>justi\u021bie\u00a0<\/em>\u2013 a se vedea John Rawls,\u00a0<em>Justice as fairness,\u00a0<\/em>The Philosophical Review, Vol. 67, no. 2, Aprilie 1958, pp. 165-169.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0John Rawls,\u00a0<em>op. cit.,\u00a0<\/em>p. 179.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0<em>Brevitatis causa<\/em>, pe parcursul lucr\u0103rii noastre vom folosi acronimul ONU pentru a desemna Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0<em>Informal justice systems: charting a course for human rights-based engagement<\/em>, copyright of UNDP, UNICEF and UN Women, pp. 19-20.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0(1) Orice persoan\u0103 are dreptul de a beneficia, \u00een ce prive\u0219te problemele sale, de un tratament<br \/>impar\u021bial, echitabil \u0219i \u00eentr-un termen rezonabil din partea institu\u021biilor, organelor, oficiilor \u0219i agen\u021biilor<br \/>Uniunii. 2) Acest drept include \u00een principal: (a) dreptul oric\u0103rei persoane de a fi ascultat\u0103 \u00eenainte de luarea oric\u0103rei m\u0103suri individuale care ar putea s\u0103 \u00eei aduc\u0103 atingere; (b) dreptul oric\u0103rei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confiden\u021bialitate \u0219i de secretul profesional \u0219i comercial; (c) obliga\u021bia administra\u021biei de a-\u0219i motiva deciziile. (3) Orice persoan\u0103 are dreptul la repararea de c\u0103tre Uniune a prejudiciilor cauzate de c\u0103tre institu\u021biile sau agen\u021bii acesteia \u00een exercitarea func\u021biilor lor, \u00een conformitate cu principiile generale<br \/>comune legisla\u021biilor statelor membre. (4) Orice persoan\u0103 se poate adresa \u00een scris institu\u021biilor Uniunii \u00eentr-una din limbile tratatelor \u0219i trebuie s\u0103 primeasc\u0103 r\u0103spuns \u00een aceea\u0219i limb\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Avem \u00een vedere, \u00een principal, Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului (art. 6) \u0219i Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice (art.16).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Fiecare persoan\u0103 are dreptul la recunoa\u0219terea personalit\u0103\u021bii sale \u00een fa\u021ba legii.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Fiecare persoan\u0103 are dreptul la respectarea demnit\u0103\u021bii inerente fiin\u021bei umane \u0219i la recunoa\u0219terea statutului s\u0103u juridic. Toate formele de exploatare \u015fi degradarea omului \u00een special sclavie, comer\u021b cu sclavi, tortur\u0103, crud\u0103,\u00a0 inuman\u0103 sau de gradarea pedepselor \u0219i tratamentului sunt interzise.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Background conference document prepared by the Office of the United Nations High Commissioner for Human Rights,\u00a0<em>Legal capacity<\/em>, p. 4 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea Agen\u021bia European\u0103 Pentru Drepturi Fundamentale \u0219i Consiliul Europei,\u00a0\u00a0\u00a0<em>Manual de drept european privind accesul la justi\u021bie<\/em>, 2016, p. 16 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Twenty\u2011first session (1984),\u00a0<em>General comment No. 13:\u00a0 Article 14 (Administration of justic<\/em>e), p. 1 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Fiind \u00eencheiat\u0103 la Aarhus \u00een Danemarca la data de 25 iunie 1998, Conven\u021bia este desemnat\u0103 \u00een mod informal prin sintagma \u201dConven\u021bia de la Aarhus\u201d.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Statele P\u0103r\u0163i vor asigura acces efectiv la actul de justi\u0163ie pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u0163i, \u00een<br \/>condi\u0163ii de egalitate cu ceilal\u0163i, inclusiv prin asigurarea de ajust\u0103ri de ordin procedural \u015fi adecvate v\u00e2rstei,<br \/>pentru a le facilita un rol activ ca participan\u0163i direc\u0163i \u015fi indirec\u0163i, inclusiv ca martori, \u00een toate procedurile<br \/>legale, inclusiv etapele de investiga\u0163ie \u015fi alte etape preliminare (paragraful 1, articolul 13 din Conven\u021bie).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Pentru a sprijini accesul efectiv la actul de justi\u0163ie al persoanelor cu dizabilit\u0103\u0163i, Statele P\u0103r\u0163i<br \/>vor promova formarea corespunz\u0103toare a celor care lucreaz\u0103 \u00een domeniul administr\u0103rii justi\u0163iei, inclusiv a<br \/>personalului din poli\u0163ie \u015fi penitenciare (paragraful 2, articolul 13 din Conven\u021bie).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea Committee on the Rights of Persons with Disabilities,\u00a0<em>General Comment No.1 (2014) Article 12: Equal recognition before the law<\/em>, p. 5 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0A se consulta Committee on the Rights of the Child,\u00a0<em>General comment No. 24 (2019) on children\u2019s rights in the child justice system<\/em>, Reissued for technical reasons on 11 November 2019, p. 2.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0A se vedea, pe larg, dispozi\u021biile paragrafului1 al articolului 40 din Conven\u021bie : Statele P\u0103r\u0163i recunosc oric\u0103rui copil b\u0103nuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit c\u0103 a comis o \u00eenc\u0103lcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu sim\u0163ul demnit\u0103\u0163ii \u015fi al valorii personale, care s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 respectul sau pentru drepturile omului \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale altora \u015fi care s\u0103 \u0163in\u0103 seama de v\u00e2rsta sa, precum \u015fi de necesitatea de a facilita reintegrarea sa \u00een societate \u015fi asumarea de c\u0103tre acesta a unui rol constructiv \u00een societate.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Paragraful 3, articolul 40.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0\u00cen acord cu tr\u0103s\u0103turile prezentate \u00een Committee on the Elimination of Discrimination, against Women\u00a0<em>General recommendation No. 33 on women\u2019s access to justice<\/em>, p. 3 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0United Nations Office on Drugs and Crime, Vienna, United Nations Principles and Guidelines on Access to Legal Aid in Criminal Justice Systems, New York, 2013.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0United Nations Office on Drugs and Crime, Vienna, United Nations Principles and Guidelines on Access to Legal Aid in Criminal Justice Systems, New York, 2013,\u00a0 pp.8-12.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0\u00cen acest sens se pronun\u021b\u0103 Agen\u021bia European\u0103 Pentru Drepturi Fundamentale \u0219i Consiliul Europei,\u00a0\u00a0\u00a0<em>Manual de drept european privind accesul la justi\u021bie<\/em>, 2016, p. 17 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0<em>Ghid Privind Art. 6 Din Conven\u0163ie, Dreptul La Un Proces Echitabil (Latura Penal\u0103),<\/em>\u00a0Divizia de cercetare a Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului, 2014 \u0219i\u00a0<em>Ghid privind art. 6 din Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului, Dreptul la un proces echitabil (aspectul civil)<\/em>, Direc\u021bia Jurisconsultului Cur\u021bii, 2018.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0A se vedea Marieta Safta,\u00a0<em>Drept constitu\u0163ional \u015fi institu\u0163ii politice, Vol. I. Teoria general\u0103 a dreptului constitu\u0163ional. Drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i<\/em>, Edi\u0163ia a 4-a, revizuit\u0103 p.206.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref28\" name=\"_ftn28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em><strong>[28]<\/strong><\/em><\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref29\" name=\"_ftn29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>\u00a0Nici o lege nu poate \u00eengr\u0103di exercitarea acestui drept.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref30\" name=\"_ftn30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0A se vedea Marieta Safta,\u00a0<em>Drept constitu\u0163ional \u015fi institu\u0163ii politice, Vol. I. Teoria general\u0103 a dreptului constitu\u0163ional. Drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i<\/em>, Edi\u0163ia a 4-a, revizuit\u0103 p.207.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref31\" name=\"_ftn31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0Ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar \u00een materie civil\u0103, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 327 din 25 aprilie 2008.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref32\" name=\"_ftn32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0Ordonan\u0163\u0103 de Urgen\u0163\u0103 nr. 20 din 7 martie 2022 privind modificarea \u015fi completarea unor acte normative, precum \u015fi pentru stabilirea unor m\u0103suri de sprijin \u015fi asisten\u0163\u0103 umanitar\u0103, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 231 din 8 martie 2022.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20435\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"35\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20435\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Protec\u021bia Mediului \u00cenconjur\u0103tor \u0218i Schimb\u0103rile Climatice Din Perspectiva Drepturilor Omului<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20435\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"35\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20435\"><p>Ca valoare comun\u0103 a umanit\u0103\u021bii mediul \u00eenconjur\u0103tor incumb\u0103 domeniului de studiu al drepturilor omului \u00een primul r\u00e2nd din perspectiva drepturilor de solidaritate iar \u00een subsidiar valoarea socio-juridic\u0103 a mediului \u00eenconjur\u0103tor \u00ee\u0219i manifest\u0103 particularit\u0103\u021bile specifice drepturilor civile \u0219i politice precum \u0219i drepturilor economice, sociale \u0219i culturale. Conceptualizarea efectiv\u0103 a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos a constituit un demers necesar \u00een descompunerea sa juridic\u0103 \u00een multiplele sale componente- fiecare dintre acestea constituind o provocare emergent\u0103 care necesit\u0103 pruden\u021b\u0103 \u0219i responsabilitate \u00een analiz\u0103. \u00cen lucrarea de fa\u021b\u0103 am abordat problematica protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i a componentelor de con\u021binut ale acestuia \u00een baza unui model analitic dual compus din coordonatele generale corespunz\u0103toare dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos \u0219i din aspectele particulare aferente prevenirii \u0219i combaterii schimb\u0103rilor climatice prin ac\u021biuni climatice sus\u021binute la nivel interna\u021bional, regional european \u0219i na\u021bional.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Mediul \u00eenconjur\u0103tor- aspecte teoretice, probleme de conceptualizare juridic\u0103 \u0219i particularizarea sa \u00eenl\u0103untrul sistemului ONU de protec\u021bie a drepturilor omului<\/strong><\/h3><p>Din punct de vedere defini\u021bional no\u021biunea de\u00a0<em>mediu\u00a0<\/em>genereaz\u0103 tensiuni \u00een privin\u021ba modului de abordare teoretic\u0103 \u00eenl\u0103untrul domeniului drepturilor omului dat\u0103 fiind multitudinea contextelor lingvistice de care este susceptibil acest termen (mediu social, politic, economic etc) precum \u0219i\u00a0<em>inexisten\u021ba unui standard unanim recunoscut de teoria \u0219i practica drepturilor omului \u00een rela\u021bie cu dreptul la mediu care s\u0103 permit\u0103 corecta calificare juridic\u0103 a acestuia.\u00a0<\/em>Accept\u00e2nd ca\u00a0<em>status quo\u00a0<\/em>a\u00a0<em>dreptului la mediu,\u00a0<\/em>instrumentele juridice de la nivel interna\u021bional au glosat asupra terminologiei asociate acestui drept, fiind uzitate exprim\u0103ri complementare precum\u00a0<em>dreptul la un mediu satisf\u0103c\u0103tor dezvolt\u0103rii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[1]<\/strong><\/a>\u00a0dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[2]<\/strong><\/a>, dreptului la un mediu curat, s\u0103n\u0103tos \u0219i sustenabil<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[3]<\/strong><\/a>.\u00a0<\/em>Este clar c\u0103 \u00een domeniul de studiu al dreptului omului dreptul la mediu are ca obiect protec\u021bia elementelor naturale care alc\u0103tuiesc \u00een interac\u021biunea lor condi\u021biile necesare existen\u021bei omului- clarificare care aduce cu sine nevoie de limpezime conceptual\u0103 \u00een privin\u021ba modului de desemnare a acestui drept.<\/p><p>\u021ain\u00e2nd cont de transpunerea standardelor interna\u021bionale \u00een sistemul normativ intern \u0219i de dimensiunea constitu\u021bional\u0103 a consacr\u0103rii juridice a acestui drept care utilizeaz\u0103 sintagma\u00a0<em>mediu s\u0103n\u0103tos,\u00a0<\/em>apreciem c\u0103 aceasta reflect\u0103 \u00een mod distinct totalitatea problemelor de fond \u0219i a implica\u021biilor juridice care alc\u0103tuiesc substan\u021ba juridic\u0103 a acestui drept (de la \u00een\u021belegerea naturii \u00eenconjur\u0103toare ca un bun universal care serve\u0219te umanitatea \u00een ansamblul s\u0103u, la responsabilizarea statelor \u0219i comunit\u0103\u021bilor umane \u00een \u00eentreprinderea de ac\u021biuni pozitive pentru protejarea elementelor mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i a interac\u021biunilor dintre ele p\u00e2n\u0103 la eviden\u021bierea impactului negativ generat de problemele de mediu asupra categoriilor vulnerabile \u2013 refugia\u021bi, migran\u021bi, femei, copii sau asupra altor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi \u2013 dreptul la via\u021b\u0103, la s\u0103n\u0103tate, la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie, la beneficiile patrimoniului cultural comun etc.<\/p><p>Coordonatele societ\u0103\u021bii actuale insinueaz\u0103\u00a0 o\u00a0<em>ontologie juridic\u0103 suis generis\u00a0<\/em>ata\u0219at\u0103 dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos care transpare din aceea c\u0103 elementele circumscrise acestui drept au cunoscut \u00een evolu\u021bia lor normativ\u0103 incongruen\u021be prin raportare la corpusul de referin\u021b\u0103 al dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos. Experien\u021bele care au marcat \u00een diacronie devenirea comunit\u0103\u021bii umane au adus \u00een prim plan unele problematici specifice con\u021binute \u00een sfera de cuprindere juridic\u0103 a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos precum\u00a0<em>garantarea biodiversit\u0103\u021bii, ac\u021biuni climatice corespunz\u0103toare prevenirii schimb\u0103rilor climatice, accesibilizarea condi\u021biilor de exercitare a dreptului la ap\u0103 etc.\u00a0<\/em>\u00cen jurul acestora a fost structurat\u0103 o\u00a0<em>pseudo autonomie juridic\u0103\u00a0<\/em>sprijinit\u0103 \u0219i de argumentul conform c\u0103ruia fiecare dintre temele enun\u021bate anterior se fundamenteaz\u0103 pe instrumente juridice de profil. Dincolo de considerentele normative, leg\u0103tura substan\u021bial\u0103 \u2013 care devine evident\u0103 cu ocazia studierii s<em>copului \u0219i obiectivelor reglement\u0103rii juridice<\/em>\u2013 devine nexul care justific\u0103 abordarea\u00a0<em>lato sensu\u00a0<\/em>a problemelor evocate \u00eenl\u0103untrul sferei teoretice alocat\u0103 dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos.<\/p><p>Identificarea matricei juridice de studiere a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos a reprezentat o real\u0103 provocare p\u00e2n\u0103 la adoptarea, la 8 octombrie 2021, a \u00a0<em>Rezolu\u021biei 48\/13 a Consiliului Drepturilor Omului privind recunoa\u0219terea dreptului la un mediu curat, s\u0103n\u0103tos \u0219i sustenabil<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>. Adoptarea acestei Rezolu\u021bii a constituit punctul de incipit al stabilirii unui cadru normativ coerent care afirm\u0103 caracteristicile dreptului la un mediu curat, s\u0103n\u0103tos \u0219i durabil \u0219i conduita corespunz\u0103toare care se impune statelor membre ale comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale pentru realizarea efectiv\u0103 a acestui drept. Caracterul cuprinz\u0103tor \u0219i flexibil al dreptului la un mediu curat, s\u0103n\u0103tos \u0219i durabil rezult\u0103 din aceea c\u0103 este fundamentul pentru exercitarea altor drepturi ale omului, fiind intrinsec legat de ele iar caracterul juridic \u0219i recunoa\u0219terea expres\u0103 a dreptului la un mediu curat, s\u0103n\u0103tos \u0219i durabil ca drept al omului au ca suport faptul c\u0103 exercitarea efectiv\u0103 a acestui drept se realizeaz\u0103 \u00een acord cu principiile dreptului interna\u021bional al mediului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a><\/p><p>P\u00e2n\u0103 la solu\u021bia juridic\u0103 sintetizat\u0103 de Rezolu\u021bia 48\/13 dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos a cunoscut la nivelul normativului interna\u021bional o foaie de parcurs sinuoas\u0103. \u00cen instrumentele juridice care au format punctul de incipit \u00een statuarea sistemului ONU de protec\u021bie a drepturilor omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0\u00a0nu a fost avansat\u0103 o reglementare coerent\u0103 a\u00a0<em>dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos<\/em>, acesta fiind trecut sub o complet\u0103 t\u0103cere a reglement\u0103rii care avea s\u0103 fie complinit\u0103 pe cale interpretativ\u0103 de mecanismul de monitorizare a instrumentului juridic de referin\u021b\u0103, fie a fost men\u021bionat tangen\u021bial \u00een contextul reglement\u0103rii unui drept av\u00e2nd reglementare de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p><p>Astfel, \u00een\u00a0<em>Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice<\/em>\u00a0lacuna men\u021bion\u0103rii dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos \u00een con\u021binutul expres al reglement\u0103rii a fost surclasat\u0103 prin comentariile elaborate de\u00a0<em>Comitetul Drepturilor Omului<\/em>\u00a0care a integrat elemente de con\u021binut aferente dreptului la mediu \u00een interpretarea dreptului la via\u021b\u0103 prev\u0103zut de articolul 6 din Pact. Comitetul a re\u021binut c\u0103 \u00een sfera obliga\u021biilor Statelor P\u0103r\u021bi la Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice privind protec\u021bia dreptului la via\u021b\u0103 sunt incluse m\u0103surile de a aborda \u00een mod direct condi\u021biile generale existente \u00een societate care pot periclita dreptul la via\u021b\u0103, \u00eentre acestea fiind enun\u021bate \u00een mod direct\u00a0<em>m\u0103surile privind prevenirea degrad\u0103rii mediului \u00eenconjur\u0103tor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[7]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0\u00cen aceea\u0219i cheie, Comitetul proiecteaz\u0103 \u00een sfera problematicilor conexe mediului \u00eenconjur\u0103tor obliga\u021bia Statelor P\u0103r\u021bi de a salvgarda mediul \u00eenconjur\u0103tor se extinde inclusiv la elaborarea de m\u0103suri pentru contracararea dezastrelor naturale \u0219i a celor provocate de om precum uragane, tsunami, cutremure, accidente radioactive, atacuri cibernetice \u2013 toate acestea av\u00e2nd ca finalitate limitarea exercit\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Observ\u0103m c\u0103 \u00een analiza conexiunii dintre dreptul la via\u021b\u0103 \u0219i dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos, Comitetul Drepturilor Omului are \u00een vedere accep\u021biunea\u00a0<em>lato sensu\u00a0<\/em>a acestuia, \u021bin\u00e2nd cont de fiecare element care poate fi adiacent asigur\u0103ri mediului s\u0103n\u0103tos dar \u0219i conexiunii dintre aceste elemente. Recunosc\u00e2nd c\u0103 degradarea mediului \u00eenconjur\u0103tor, schimb\u0103rile climatice \u0219i dezvoltarea non-sustenabil\u0103 constituie riscuri indeniabile adresate dreptului la via\u021b\u0103, Comitetul stabile\u0219te c\u0103 respectarea dreptului la via\u021b\u0103 implic\u0103 \u00een sarcina Statelor P\u0103r\u021bi la Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice obligativitatea conform\u0103rii cu normele de drept interna\u021bional dezvoltate \u00een domeniul protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Constanta consacr\u0103rii indirecte a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos \u00een documentele interna\u021bionale statutare ale sistemului ONU de protec\u021bie a drepturilor omului se valideaz\u0103 \u0219i \u00een rela\u021bie cu\u00a0<em>Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale<\/em>. Comparativ cu Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice care prescria pentru dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos o paradigm\u0103 de studiu implicit\u0103 \u2013 rezult\u00e2nd din interpret\u0103rile Comitetului Drepturilor Omului \u0219i nu din reglementarea efectiv\u0103\u2014Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale reglementeaz\u0103 dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos ca o garan\u021bie corelativ\u0103 a dreptului la s\u0103n\u0103tate prev\u0103zut de articolul 12 \u00een timp ce\u00a0<em>Comentariile Comitetului Drepturilor Economice, Sociale \u0219i Culturale<\/em>\u00a0analizeaz\u0103 multiple problematici adiacente dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos precum\u00a0<em>dreptul la ap\u0103, dreptul la hran\u0103 adecvat\u0103, dreptul de a ob\u021bine cel mai \u00eenalt standard de s\u0103n\u0103tate<\/em>\u00a0etc.<\/p><p>Explic\u00e2nd leg\u0103tura dintre\u00a0<em>dreptul la ap\u0103, protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos<\/em>\u00a0Comitetul Drepturilor Economice, Sociale \u0219i Culturale men\u021bioneaz\u0103 c\u0103\u00a0<em>igiena mediului\u00a0<\/em>implic\u0103 adoptarea de m\u0103suri nediscriminatorii care s\u0103 contracareze factorii ce pot afecta calitatea apei \u0219i care pot determina amenin\u021b\u0103ri la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice. Pe cale de consecin\u021b\u0103, \u00een interpretarea Comitetului, este \u00een sarcina Statelor P\u0103r\u021bi s\u0103 adopte m\u0103suri corespunz\u0103toare pentru a asigura protec\u021bia resurselor naturale de ap\u0103 de orice substan\u021be d\u0103un\u0103toare sau patogene. Protec\u021bia ecosistemelor acvatice se impune \u00een mod necesar \u00een scopul prevenirii \u0219i combaterii ipotezelor \u00een care ecosistemele acvatice sunt un context propice pentru proliferarea de boli sau riscuri pentru via\u021ba oamenilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a><\/p><p>Cu privire la\u00a0<em>dreptul la hran\u0103 adecvat\u0103<\/em>\u00a0\u00een opinia Comitetului acesta poate fi exercitat prin implementarea conceptului\u00a0<em>justi\u021biei sociale\u00a0<\/em>\u2013 acesta, la r\u00e2ndul s\u0103u, fiin\u021b\u00e2nd \u00een rela\u021bie de dependen\u021b\u0103 direct\u0103 cu\u00a0<em>politicile de mediu<\/em>\u00a0direc\u021bionate c\u0103tre combaterea s\u0103r\u0103ciei \u0219i garantarea demnit\u0103\u021bii umane. \u00cen mod similar, dreptul la hran\u0103 presupune aplicarea\u00a0<em>standardelor aferente securit\u0103\u021bii alimentare\u00a0<\/em>\u2013 obiectiv posibil de atins prin garantarea\u00a0<em>igienei mediului<\/em>.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a><\/p><p>Conexiunea dintre\u00a0<em>dreptul la s\u0103n\u0103tate \u0219i protec\u021bia mediului<\/em>\u00a0\u00eenconjur\u0103tor este reflectat\u0103 at\u00e2t \u00een articolul 12 din Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale c\u00e2t \u0219i \u00een interpretarea corelativ\u0103 avansat\u0103 de Comitetul Drepturilor Economice, Sociale \u0219i Culturale. \u00cen acord cu aceasta din urm\u0103, dreptul la s\u0103n\u0103tate nu este o prerogativ\u0103 singular\u0103 ci depinde \u00een mod direct de cerin\u021bele necesare pentru o via\u021b\u0103 decent\u0103 precum hrana, locuin\u021ba,\u00a0<em>mediu s\u0103n\u0103tos<\/em>. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea aspectelor legate de igiena mediului reprezint\u0103 un element al dreptului la s\u0103n\u0103tate presupune contracararea tuturor pericolelor care, \u00een mod concomitent, pot avea repercusiuni asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor precum \u0219i un impact direct sau indirect asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a><\/p><p>Ezit\u0103rile privitoare la\u00a0<em>recunoa\u0219terea de sine st\u0103t\u0103toare a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos,\u00a0<\/em>respectiv vacil\u0103rile legate de\u00a0<em>calificarea dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos\u00a0<\/em>\u00een\u0103untrul sistemului drepturilor omului au fost atenuate prin\u00a0<em>Conven\u021bia de la Aarhus<\/em>\u00a0<em>privind accesul la informa\u0163ie, participarea publicului la luarea deciziei \u015fi accesul la justi\u0163ie \u00een probleme de mediu(1998)\u00a0<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0care contribuie la tran\u0219area acestor dificult\u0103\u021bi juridice prin conexarea dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos cu drepturile oric\u0103rei persoane din genera\u021biile actuale \u0219i viitoare de a tr\u0103i \u00eentr-un mediu adecvat s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i bun\u0103st\u0103rii sale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>. De asemenea, Conven\u021bia contribuie- prin sec\u021biunea aferent\u0103 clarific\u0103rilor conceptuale- la identificarea unor instrumente de definire a\u00a0<em>mediului \u00eenconjur\u0103tor\u00a0<\/em>prin indicarea aspectelor care pot fi \u00eencorporate \u00een con\u021binutul no\u021bional al acestei sintagme: elementele de mediu (aerul, atmosfera, apa, solul, p\u0103m\u00e2ntul, peisajul) \u0219i interac\u021biunea dintre elementele de mediu; factorii care afecteaz\u0103 elementele de mediu (substan\u021bele, energia, zgomotul, m\u0103surile administrative sau legale), starea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i siguran\u021bei umane, zonele culturale, construc\u021biile etc<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>.<\/p><p>Dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos \u00eendepline\u0219te \u00een mod originar dou\u0103 func\u021bii complementare: (1) de responsabilizare a agen\u021bilor statali \u00een scopul prezerv\u0103rii\u00a0<em>res communis<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[16]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0\u0219i (2) de creare a unui climat de solidaritate inter-genera\u021bional\u0103 \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia oamenii s\u0103 con\u0219tientizeze miza salvgard\u0103rii valorilor materiale \u0219i culturale comune \u0219i s\u0103 fie sensibiliza\u021bi \u00een sensul conlucr\u0103rii \u00een vederea atingerii obiectivelor dezvolt\u0103rii durabile subsumate garant\u0103rii dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos.<\/p><p>Studiul dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos este condus de o logic\u0103 aparte \u2013menit\u0103 s\u0103 sublinieze rela\u021bia dintre\u00a0<em>mediu s\u0103n\u0103tos\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>elementele care \u00eei sunt circumscrise\u00a0<\/em>precum \u0219i impactul pe care \u00eel are corpusul comun al manifest\u0103rilor \u0219i reglement\u0103rilor subsumate protec\u021biei mediului asupra drepturilor omului.<\/p><p><em>Agenda 2030- Transformarea lumii noastre<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[17]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0constituie o matrice ideatic\u0103 pentru teoretizarea dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos, stabilind pe de o parte faptul c\u0103\u00a0<em>dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos este calificabil ca drept de genera\u021bia a treia<\/em>\u00a0iar pe de alt\u0103 parte demonstr\u00e2nd conexiunea inerent\u0103 dintre acest drept \u0219i alte libert\u0103\u021bi \u0219i drepturi ale omului \u00een temeiul observa\u021biei preambulare care atest\u0103 c\u0103 cele 17 obiective de dezvoltare durabil\u0103 (ODD) sunt integrate \u0219i indivizibile, asigur\u00e2nd dezvoltarea durabil\u0103 \u00een cele 3 dimensiuni: economic\u0103, social\u0103 \u0219i de mediu. Fiind un drept de genera\u021bia a treia- caracterizat prin deschiderea \u0219i voca\u021bia c\u0103tre dezvoltare \u0219i solidaritate uman\u0103, dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos se adreseaz\u0103 \u00eentregii comunit\u0103\u021bi umane (genera\u021biilor actuale \u0219i viitoare) \u0219i implic\u0103 \u00een valorificarea emolumentului s\u0103u at\u00e2t aspecte ce depind \u00een mod direct de protec\u021bia mediului \u00eenconjur\u0103tor (de exemplu ODD 14 Conservarea \u0219i utilizarea durabil\u0103 a oceanelor, m\u0103rilor \u0219i resurselor marine pentru o dezvoltare durabil\u0103; ODD 15 Protejarea, restaurarea \u0219i promovarea utiliz\u0103rii durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabil\u0103 a p\u0103durilor, combaterea de\u0219ertific\u0103rii, stoparea \u0219i inversarea procesului de degradare a solului \u0219i stoparea declinului biodiversit\u0103\u021bii; ODD 11 Dezvoltarea unor ora\u0219e \u0219i a\u0219ez\u0103ri umane favorabile incluziunii, sigure, reziliente \u0219i durabile) c\u00e2t \u0219i aspecte care constituie mai degrab\u0103\u00a0<em>provoc\u0103ri emergente\u00a0<\/em>\u00een domeniul drepturilor omului (de exemplu ODD 13- combaterea schimb\u0103rilor climatice \u0219i impactul acestora). Argumentul \u00een temeiul c\u0103ruia Agenda 2030 este expresia unei matrice normative de tip\u00a0<em>soft law\u00a0\u00a0<\/em>care demonstreaz\u0103 c\u0103 elementele specifice protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i provoc\u0103rile emergente asociate problematicii de mediu reprezint\u0103 aspecte circumscrise drepturilor omului este validat prin intermediul caracteristicilor proceselor de monitorizare \u0219i de revizuire ale implement\u0103rii celor 17 obiective de dezvoltare durabil\u0103 dintre care cea mai umanist\u0103 afirm\u0103 c\u0103 \u00een procesele de monitorizare se va valorifica dimensiunea uman\u0103 \u0219i particularit\u0103\u021bile de gen, fiind f\u0103cute demersuri pentru respectarea drepturilor omului \u0219i a drepturilor persoanelor s\u0103race, vulnerabile \u0219i marginalizate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a><\/p><p>Decelarea elementelor de con\u021binut ale dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos este necesar\u0103 din ra\u021biuni de rigurozitate \u0219tiin\u021bific\u0103 c\u00e2t \u0219i din nevoia praxiologic\u0103 de a \u00een\u021belege ra\u021biunea \u0219i finalitatea politicilor aplicabile pentru ob\u021binerea dezideratului unui mediu s\u0103n\u0103tos \u0219i echilibrat din punct de vedere ecologic. \u00cen Rapoartele elaborate de\u00a0<em>Raportorul Special al ONU privind obliga\u021biile din domeniul drepturilor omulu<\/em>i care sunt corespunz\u0103toare demersurilor de ob\u021binere a unui mediu sigur, curat, s\u0103n\u0103tos \u0219i sustenabil<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0cea mai stringent\u0103 provocare din domeniul drepturilor omului asociat\u0103 dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos este\u00a0<em>formularea de ac\u021biuni urgente pentru prevenirea schimb\u0103rilor climatice.\u00a0<\/em>Exper\u021bii ONU au recunoscut accesarea unei noi epoci \u00een evolu\u021bia mediului \u00eenconjur\u0103tor \u2013 cea\u00a0<em>Antropogen\u0103<\/em>\u00a0care este caracterizat\u0103 de faptul c\u0103 omul a devenit cel mai agresiv factor de mediu, a c\u0103rui amprent\u0103 poate determina consecin\u021be naturale ireversibile. Epoca Antropogen\u0103 aduce \u00een prim plan con\u0219tientizarea faptului c\u0103 adi\u021bional cre\u0219terii sus\u021binute a popula\u021biei planetei p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050 (moment la care popula\u021bia P\u0103m\u00e2ntului este estimat\u0103 la 9 miliarde de locuitori) se va produce o extindere considerabil\u0103 a titularilor de drepturi dar \u0219i a factorilor d\u0103un\u0103tori mediului \u00eenconjur\u0103tor, astfel \u00a0ac\u021biunea antropogen\u0103 se impune a fi abordat\u0103 pe cale concertat\u0103 la nivel interstatal. Limitarea \u00eenc\u0103lzirii globale la 1,5<sup>0<\/sup>\u00a0prin inversarea defri\u0219\u0103rilor \u0219i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 cu\u00a0 45% p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030 constituie cele mai importante obiective adiacente ac\u021biunii climatice recunoscute la nivel interna\u021bional.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a><\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><h3><strong>Schimb\u0103rile climatice\u2013preocupare central\u0103 \u00een garantarea dreptului la un mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103n\u0103tos<\/strong><\/h3><p>\u021ain\u00e2nd cont de miza accentuat\u0103 generat\u0103 de schimb\u0103rile climatice \u00een protec\u021bia mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i de asocierea p\u00e2n\u0103 la punctul cvasi-identific\u0103rii dintre ac\u021biunile privind schimb\u0103rile climatice \u0219i cele corespunz\u0103toare garant\u0103rii dreptului la un mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103n\u0103tos vom \u00eentreprinde \u00een r\u00e2ndurile de mai jos o analiz\u0103 a\u00a0<em>particularit\u0103\u021bilor sistemelor de protec\u021bie a drepturilor omului care abordeaz\u0103 \u00een mod conjugat problematicile de mediu \u0219i cele aferente schimb\u0103rilor climatice,\u00a0<\/em>urm\u0103rind eviden\u021bierea apropierilor \u0219i conexiunilor dintre acestea.<\/p><p><em>Schimb\u0103rile climatice<\/em>\u00a0sunt un element component al garant\u0103rii dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos \u00eens\u0103 nu se confund\u0103 cu\u00a0<em>schimb\u0103rile de mediu<\/em>: schimb\u0103rile climatice privesc modific\u0103rile condi\u021biilor atmosferice medii pe o perioad\u0103 dat\u0103 de timp iar schimb\u0103rile de mediu se refer\u0103 la schimb\u0103rile factorilor atmosferici precum temperatura atmosferic\u0103, factorii geologici sau factorii biologici.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Diferen\u021ba de con\u021binut este reflectat\u0103 \u0219i \u00een instrumentele juridice av\u00e2nd un con\u021binut al norm\u0103rii diferit dup\u0103 cum acestea fac trimitere la cele dou\u0103 elemente ale analizei (schimb\u0103ri climatice \u0219i protec\u021bia mediului \u00eenconjur\u0103tor) care, de\u0219i sunt autonome, sunt interconectate prin rela\u021bia de la \u00eentreg (aspectele purt\u0103toare asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor) la parte (aspectele ce \u021bin de evolu\u021bia schimb\u0103rilor climatice).<\/p><p>Conform cu aceast\u0103 logic\u0103, la\u00a0<em>Summit-ul P\u0103m\u00e2ntului de la Rio din anul 2012<\/em>\u00a0comunitatea interna\u021bional\u0103 a reformulat mijloacele utilizate \u00een mod tradi\u021bional \u00een domeniu economic \u0219i social \u00een scopul ob\u021binerii unei dezvolt\u0103ri sustenabile, adopt\u00e2nd o seam\u0103 de documente care abordau problematica realiz\u0103rii unui mediu s\u0103n\u0103tos dar \u0219i alte aspecte conexe precum schimb\u0103rile climatice, biodiversitatea sau managementul forestier. Astfel, punctul de plecare \u00een crearea unui pachet normativ receptiv la conexiunea \u00eentreg-parte existent\u0103 \u00eentre dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos \u0219i aspectele circumscrise acestuia a fost reprezentat de Conferin\u021ba de la Rio care a avansat ca rezultate ale reprezentan\u021bilor statelor prezente urm\u0103toarele instrumente politico-juridice: Declara\u021bia de la Rio privind mediul \u0219i dezvoltarea; Agenda 21; Conven\u021bia-cadru ONU privind schimb\u0103rile climatice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>; Conven\u021bia ONU privind diversitatea biologic\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>; Declara\u021bia privind principiile de management forestier- document care a pus bazele Conven\u021biei ONU pentru combaterea de\u0219ertific\u0103rii \u00een tarile afectate grav de secet\u0103 \u015fi\/sau de de\u0219ertificare, \u00een special \u00een Africa<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>.<\/p><p><em>Conven\u021bia-cadru ONU privind schimb\u0103rile climatice<\/em>\u00a0a fost formulat\u0103 \u00eentr-o logic\u0103 \u0219i corespunz\u0103tor unei cronologii\u00a0 insolite \u00een sensul \u00een care eviden\u021bele \u0219tiin\u021bifice ale repercusiunilor aduse de schimb\u0103rile climate asupra drepturilor omului erau bazate pe elemente intuitive \u0219i nu erau consolidate prin date statistice\/\u0219tiin\u021bifice irefutabile. Dup\u0103 cum notau exper\u021bii ONU<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>, elaborarea Conven\u021biei-cadru ONU privind schimb\u0103rile climatice s-a fundamentat pe\u00a0<em>Protocolul de la Montreal<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0care prezint\u0103 conexiunea dintre prezervarea elementelor de mediu \u00een fa\u021ba schimb\u0103rilor climatice \u0219i protec\u021bia drepturilor omului, construind aceast\u0103 paradigm\u0103 a reglement\u0103rii \u00een primul paragraf din partea preambular\u0103 a Conven\u021biei \u00een care este men\u021bionat\u0103 obliga\u021bia Statelor P\u0103r\u021bi de a adopta m\u0103surile adecvate privind protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei \u0219i a mediului \u00eempotriva modific\u0103rilor stratului de ozon ce pot fi generate ca urmare a angaj\u0103rii activit\u0103\u021bilor umane.\u00a0 Deci, securitatea uman\u0103 are preeminen\u021b\u0103 \u00een totalul ac\u021biunilor \u00eentreprinse la nivel formal de c\u0103tre Statele P\u0103r\u021bi la Conven\u021bie iar preven\u021bia \u00een ac\u021biunile climatice se concretizeaz\u0103 \u00een adoptarea de m\u0103suri suplimentare de protec\u021bie a drepturilor omului \u00een fa\u021ba incertitudinii \u0219tiin\u021bifice.<\/p><p>Abordarea schimb\u0103rilor climatice prin prisma unui instrument juridic de profil a produs o re-echilibrare a domeniului drepturilor omului din perspectiva modului de percepere al omului \u2013 ca titular de drepturi \u0219i obliga\u021bii: din pozi\u021bia de titular de drepturi arogat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional, omul devine principalul responsabil de schimb\u0103rile climatice dar \u0219i factorul central care trebuie s\u0103 fie responsabilizat \u00een vederea modific\u0103rii ac\u021biunii sale cu scopul sprijinirii actorilor statali.<\/p><p>Cadrul defini\u021bional stabilit \u00een articolul 1 al Conven\u021biei conceptualizeaz\u0103 schimb\u0103rile climatice \u00een func\u021bie de individ \u0219i \u00een virtutea unei rela\u021bii de tip\u00a0<em>cauz\u0103-efect<\/em>\u00a0acestea reprezent\u00e2nd\u00a0<em>schimb\u0103ri de climat care sunt atribuite direct sau indirect activit\u0103\u021bii omene\u0219ti care altereaz\u0103 compozi\u021bia atmosferei la nivel global<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[27]<\/strong><\/a>.\u00a0<\/em>\u00a0\u00cen mod real, suntem \u00een prezen\u021ba unei responsabiliz\u0103ri conjugate \u2013 a indivizilor \u0219i a statelor- care ar trebui s\u0103 conduc\u0103 spre \u00eemplinirea obiectivului final avansat de articolul 2 al Conven\u021biei:\u00a0<em>stabilizarea concentra\u021biilor de gaze cu efect de ser\u0103 la un nivel care s\u0103 \u00eempiedice orice perturbare antropic\u0103 periculoas\u0103 a sistemului climatic<\/em>. Realizarea obiectivului central al Conven\u021biei prin responsabilizarea comun\u0103 (a statelor \u0219i a indivizilor) implic\u0103 dou\u0103 c\u0103i de ac\u021biune separate dar complementare:\u00a0<em>cercetarea \u0219i observarea sistematic\u0103\u00a0<\/em>\u00a0(dedicat\u0103 statelor \u00een scopul responsabiliz\u0103rii acestora) \u0219i\u00a0<em>educa\u021bia, formarea \u0219i sensibilizarea publicului\u00a0<\/em>(cale de ac\u021biune corespunz\u0103toare indivizilor).<\/p><p>Urm\u0103rind responsabilizarea statelor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu obiectivul prevenirii schimb\u0103rilor climatice, comunitatea interna\u021bional\u0103 a sintetizat \u00een con\u021binutul Conven\u021biei (articolul 4) o seam\u0103 de angajamente\u00a0<em>comune dar diferen\u021biate\u00a0<\/em>care vor fi realizate \u00een func\u021bie de particularit\u0103\u021bile existente la nivel na\u021bional. Cercetarea \u0219i observarea sistematic\u0103 reprezint\u0103 instrumente prin intermediul c\u0103rora pot fi realizate angajamentele enun\u021bate \u00een Conven\u021bie pornind de la premisa conform c\u0103reia atingerea obiectivelor con\u021binute \u00een Conven\u021bie este o posibilitate care se poate concretiza prin accesul la date \u0219i informa\u021bii calitative, prin schimbul corespunz\u0103tor de date \u0219i informa\u021bii sau prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea mijloacelor \u0219i capacit\u0103\u021bilor endogene ale statelor.<\/p><p><em>Protocolul de la Kyoto<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn28\" name=\"_ftnref28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0instituie cadrul de reglementare sistematic\u0103 \u0219i punctual\u0103 a obliga\u021biilor corespunz\u0103toare Statelor P\u0103r\u021bi \u00een materia formul\u0103rii de ac\u021biuni climatice prin faptul c\u0103 nominalizeaz\u0103 expres gazele cu efect de ser\u0103 a c\u0103ror emise r\u0103m\u00e2ne problematic\u0103 la nivel global (dioxidul de carbon (CO2);\u00a0 metanul (CH4);\u00a0 oxidul azotos (N2O);\u00a0\u00a0 hidrofluorocarburile (HFC); perfluorocarburile (PFC); hexafluorura de sulf (SF6)) \u0219i recunoa\u0219te rolul statelor dezvoltate \u00een men\u021binerea \u00een actualitate a problematicii schimb\u0103rilor climatice dar \u0219i \u00een prevenirea \u0219i combaterea schimb\u0103rilor climatice prin mijloace specifice dintre care cooperarea interstatal\u0103 se recomand\u0103 a fi cea mai uzitat\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn29\" name=\"_ftnref29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a><\/p><p>Ansamblul principiilor de ac\u021biune instituite \u00een rela\u021bia cu Statele P\u0103r\u021bi la Conven\u021bia-cadru ONU privind schimb\u0103rile climatice a fost opera\u021bionalizat prin dispozi\u021biile Protocolului de la Kyoto care proiecteaz\u0103\u00a0<em>mecanisme de flexibilitate\u00a0<\/em>(mecanismul dezvolt\u0103rii nepoluante, implementarea \u00een comun, comercializarea interna\u021bional\u0103 a emisiilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn30\" name=\"_ftnref30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>) av\u00e2nd voca\u021bia de a reduce emisiile gazelor cu efect de ser\u0103 \u0219i de a transpune \u00een integralitate\u00a0<em>principiile cheie<\/em>\u00a0men\u021bionate \u00een con\u021binutul articolului 3 al Conven\u021biei: \u00a0principiul \u201eresponsabilit\u0103\u021bii comune, dar diferen\u021biate care le revin P\u0103r\u021bilor \u0219i capacit\u0103\u021bile aferente\u201d; principiul specificit\u0103\u021bii;\u00a0 principiul precau\u021biei; principiul dezvolt\u0103rii durabile; principiul eforturilor economice comune.<\/p><p>Obliga\u021bia Statelor P\u0103r\u021bi de a formula politici coerente \u00een sprijinul prevenirii \u0219i combaterii schimb\u0103rilor climatice este intrinsec legat\u0103 de educa\u021bia, formarea \u0219i sensibilizarea popula\u021biei \u00een acest domeniu. \u00cen scopul disemin\u0103rii informa\u021biilor pertinente referitoare la prevenirea \u0219i combaterea schimb\u0103rilor climatice, Statele P\u0103r\u021bi convin s\u0103 dezvolte la nivel na\u021bional \u00een acord cu particularit\u0103\u021bile lor economice, sociale \u0219i culturale programe care s\u0103 permit\u0103 familiarizarea \u0219i formarea publicului larg \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice, profesionalizarea \u0219i specializarea personalului tehnic, \u0219tiin\u021bific \u0219i administrativ \u00een materie, diseminarea de materiale relevant \u00een scopul con\u0219tientiz\u0103ri acestor probleme.<\/p><p>Angajamentele<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn31\" name=\"_ftnref31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0con\u021binute \u00een Conven\u021bia-cadru a Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite privind schimb\u0103rile climatice au fost reiterate \u0219i extinse prin dispozi\u021biile\u00a0<em>Acordului de la Paris<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn32\" name=\"_ftnref32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0care a urm\u0103rit s\u0103 stabileasc\u0103 un nou referen\u021bial \u00een problematica schimb\u0103rilor climatice prin consolidarea unui r\u0103spuns global riguros articulat la aceste provoc\u0103ri. Totu\u0219i, este injust s\u0103 atribuim Acordului de la Paris exclusiv rolul unui instrument juridic care se rezum\u0103 la a extinde dispozi\u021biile Conven\u021biei-cadru ONU privind schimb\u0103rile climatice dat fiind faptul c\u0103 prin intermediul Acordului de la Paris este schimbat centrul aten\u021biei norm\u0103rii de la\u00a0<em>preven\u021bia schimb\u0103rilor climatice\u00a0<\/em>la\u00a0<em>adaptarea rezilien\u021bei Statelor P\u0103r\u021bi \u00een scopul realiz\u0103rii activit\u0103\u021bilor de prevenire \u0219i combatere a schimb\u0103rilor climatice.\u00a0<\/em>Astfel, conform articolului 7 din Acord Statele P\u0103r\u021bi trebuie s\u0103 formuleze o ac\u021biune de adaptare care s\u0103 corespund\u0103 agendei na\u021bionale \u0219i s\u0103 fie caracterizat\u0103 prin urm\u0103toarele elemente: integrarea dimensiunii de gen, a gradului ridicat de participare, deplina transparen\u021b\u0103, luarea \u00een considerare a nevoilor grupurilor vulnerabile, a comunit\u0103\u021bilor \u0219i a ecosistemelor. Acordul de la Paris nominalizeaz\u0103\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>standarde \u0219i politici care pot reprezenta un real model de implementat \u00een vederea realiz\u0103rii\u00a0<em>standardului adapt\u0103rii la schimb\u0103rile climatice, fiind invocat Cadrul privind adaptarea de la Cancun ale c\u0103rui informa\u021bii esen\u021biale care se impun a fi re\u021binute vizeaz\u0103 \u00een principal urm\u0103toarele: rela\u021bionarea informa\u021bional\u0103; consolidarea mecanismelor institu\u021bionale \u0219i a cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice de profil; acordarea de asisten\u021b\u0103 \u021b\u0103rilor aflate \u00een curs de dezvoltare; \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea eficacit\u0103\u021bii \u0219i durabilit\u0103\u021bii ac\u021biunilor de adaptare.<\/em><\/p><p>Pentru o reprezentare consecvent\u0103 asupra prevederilor Acordului de la Paris este necesar s\u0103 eviden\u021biem specificul fiec\u0103ruia dintre pilonii care marcheaz\u0103 cele mai importante puncte\/problematici reglementate \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice. Din punct de vedere structural, dispozi\u021biile Acordului vizeaz\u0103 urm\u0103toarele elemente: (1) transparen\u021b\u0103 \u0219i evaluarea mizei globale a reglement\u0103rii domeniului schimb\u0103rilor climatice; (2) adaptare la provoc\u0103rile angrenate de schimb\u0103rile climatice; (3) pierderi \u0219i pagube; (4) rolul ora\u0219elor, regiunilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor locale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn33\" name=\"_ftnref33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0Cuantificarea rezultatelor implic\u0103rii statelor la realizarea obiectivelor propuse prin reglement\u0103rile Acordului de la Paris necesita stabilirea unor standarde de transparen\u021b\u0103. Acestea din urm\u0103 poart\u0103 asupra evalu\u0103rii progresului colectiv al statelor (prin cicluri de evaluare stabilite o dat\u0103 la 5 ani) \u0219i cooptarea publicului larg prin raport\u0103ri adresate acestuia astfel \u00eenc\u00e2t persoanele interesate s\u0103 poat\u0103 observa cele mai recente evolu\u021bii legate de atingerea obiectivelor men\u021bionate \u00een Acordul de la Paris.<\/p><p><em>Modus operandi\u00a0<\/em>aferent Acordului de la Paris este complex, integrator \u0219i mobilizator:\u00a0<em>contribu\u021biile na\u021bionale\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>strategiile pe termen lung<\/em>\u00a0\u2013primele fiind constr\u00e2ng\u0103toare, ar\u0103t\u00e2nd angajamentele auto-impuse ale statelor \u00een materia prevenirii \u0219i combaterii schimb\u0103rilor climatice dar \u0219i \u00een domeniul consolid\u0103rii rezilien\u021bei; strategiile pe termen lung ofer\u0103 orizontul temporal pentru opera\u021bionalizarea \u0219i eficientizarea contribu\u021biilor na\u021bionale, oferind o viziune de ansamblu pentru ac\u021biunile viitoare. Procesul transformativ \u00een materia schimb\u0103rilor climatice avansat de Acordul de la Paris impune procesul\u00a0<em>finan\u021bare-tehnologizare-capacitare.<\/em><\/p><p>Din punct de vedere procedural, regulile de punere \u00een aplicare a Acordului de la Paris au fost stabilite \u00een cadrul\u00a0<em>Conferin\u021bei ONU privind schimb\u0103rile climatice de la Katowice<\/em>, Polonia din decembrie 2018. Coordonatele procedurale privitoare la prevenirea \u0219i contracararea schimb\u0103rilor climatice fixate la Katowice au ca obiect managementul pierderilor \u0219i daunelor, dezvoltarea \u0219i transferul tehnologiei, capacitarea \u021b\u0103rilor dezvoltate, construirea \u00eencrederii prin articularea unui cadru al transparen\u021bei opera\u021biunilor \u00eentreprinse \u00een sprijinul prevenirii schimb\u0103rilor climatice; \u00een corela\u021bie cu aceste elemente, mecanismul instituit pentru monitorizarea gradului de \u00eendeplinire a obliga\u021biilor asumate de Statele P\u0103r\u021bi este Comitetul de Facilitare a Implement\u0103rii Acordului de la Paris care are\u00a0<em>inter alia<\/em>, atribu\u021bia de cuantificare \u0219i eviden\u021biere a progresului \u00een realizarea obliga\u021biilor asumate.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn34\" name=\"_ftnref34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a><\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><h3><strong>Preocup\u0103rile pentru schimb\u0103rile climatice \u00een ini\u021biativele regional-europene<\/strong><\/h3><p>Dualismul abord\u0103rii juridice a\u00a0<em>dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos-schimb\u0103rile climatice\u00a0<\/em>este eviden\u021biat \u00een subsistemul regional european al\u00a0<em>Consiliului Europei<\/em>\u00a0\u00een rela\u021bie cu 3 niveluri de reglementare: (1) nivelul corespunz\u0103tor Conven\u021biei Europene pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn35\" name=\"_ftnref35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>\u00a0\u0219i jurispruden\u021bei derivate din aplicarea acesteia; (2) nivelul aferent Cartei Sociale Europene (Revizuit\u0103) care accentueaz\u0103 dimensiunea economic\u0103 \u0219i social\u0103 a aplic\u0103rii dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos \u0219i a ac\u021biunii de prevenire \u0219i combatere a schimb\u0103rilor climatice; (3) nivelul celorlalte conven\u021bii adoptate de-a lungul timpului sub auspiciile Consiliului Europei \u00een scopul dezvolt\u0103rii unui cadru normativ coerent \u0219i apt s\u0103 acomodeze provoc\u0103rile emergente \u00een materia drepturilor omului precum modific\u0103rile care se insinueaz\u0103 \u00een manifest\u0103rile elementelor de mediu sau modific\u0103ri punctuale \u0219i particulare precum schimb\u0103rile climatice. Existen\u021ba celor 3 niveluri de reglementare aduce o contribu\u021bie esen\u021bial\u0103 la cristalizarea\u00a0<em>naturii juridice a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos<\/em>: de\u0219i acesta \u00een mod tradi\u021bional a fost inclus \u00een categoria drepturilor de genera\u021bia a treia (de solidaritate) prin argumentul conform c\u0103ruia mediul \u00eenconjur\u0103tor reprezint\u0103 o valoare social\u0103 comun\u0103 care incumb\u0103 deopotriv\u0103 \u00eentregii comunit\u0103\u021bi, reflectarea juridic\u0103\u00a0 concomitent\u0103 a acestuia \u00een normele care con\u021bin drepturi civile \u0219i politice (ne referim \u00een special la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale) sau drepturi economice, sociale \u0219i culturale (avem \u00een vedere Carta Social\u0103 European\u0103) demonstreaz\u0103\u00a0<em>ipso facto\u00a0<\/em>natura juridic\u0103 tripartit\u0103 a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos. Adi\u021bional stabilirii identit\u0103\u021bii juridice a dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos \u2013 \u00een temeiul c\u0103reia dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos\u00a0 se \u00eenscrie simultan prin caracteristicile sale juridice \u00eenl\u0103untrul fiec\u0103reia dintre cele 3 genera\u021bii de drepturi, se men\u021bine valabil\u0103 regula conform c\u0103reia dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos subsumeaz\u0103 identit\u0103\u021bii sale juridice multiple provoc\u0103ri \u00een materia drepturilor omului\u00a0<em>\u00een acord<\/em>\u00a0<em>cu modelul \u00eentreg-parte:\u00a0<\/em>lupta \u00eempotriva schimb\u0103rilor climatice, protec\u021bia biodiversit\u0103\u021bii, prevenirea \u0219i combaterea polu\u0103rii etc.<\/p><p><em>Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului<\/em>\u00a0nu garanteaz\u0103 \u00een mod explicit dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos \u00eens\u0103 analiza jurispruden\u021bial\u0103 a dreptului la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie (circumscris\u00a0<em>articolului 8<\/em>\u00a0din Conven\u021bie) face trimitere la garantarea unui mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103n\u0103tos ca o precondi\u021bie pentru asigurarea exercit\u0103rii altor drepturi (dreptul la s\u0103n\u0103tate, dreptul la bun\u0103stare, dreptul de a se bucura de domiciliu etc).\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn36\" name=\"_ftnref36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a>\u00a0\u00a0\u00cen mod particular, problematica schimb\u0103rilor climatice este evocat\u0103 \u00een con\u021binutul unor cauze aflate \u00een prezent pe rolul Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn37\" name=\"_ftnref37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a>, aceasta fiind analizat\u0103 prin prisma\u00a0<em>etiologiei sale\u00a0<\/em>asociat\u0103 emisiunii de gaze cu efect de ser\u0103. Curtea European\u0103 a apreciat prevenirea \u0219i combaterea schimb\u0103rilor climatice ca fiind un aspect susceptibil a fi inclus \u00een sfera responsabilit\u0103\u021bii colective (fie a statelor, fie a componentelor societ\u0103\u021bii civile). Implicarea solidar\u0103 a actorilor sociali relevan\u021bi rezid\u0103 \u00een aceea c\u0103 \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 cauzat\u0103 de emisiile de gaze ale Statelor P\u0103r\u021bi la Conven\u021bia european\u0103 afecteaz\u0103 condi\u021biile de via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate ale oamenilor, conduc\u00e2nd la grave \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor acestora.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn38\" name=\"_ftnref38\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[38]<\/a><\/p><p><em>Carta Social\u0103 European\u0103 (Revizuit\u0103)<\/em>\u00a0nu reglementeaz\u0103 direct aspectele corelative dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos ci le prezint\u0103 ca fiind intrinsec legate de dreptul la s\u0103n\u0103tate prev\u0103zut de\u00a0<em>articolul 11<\/em>. \u00cen mod indirect \u0219i potrivit exigen\u021belor principiului precau\u021biei \u0219i al evalu\u0103rii \u0219tiin\u021bifice preliminare, dreptul la un mediu s\u0103n\u0103tos este invocat prin aceea c\u0103 Statele P\u0103r\u021bi trebuie s\u0103 adopte toate mijloacele necesare prevenirii cauzelor s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii precare, prin acordarea de consiliere \u0219i prin elaborarea de politici educa\u021bionale prin care indivizii s\u0103 fie \u00eencuraja\u021bi \u00een sensul adopt\u0103rii unei responsabilit\u0103\u021bi individuale fa\u021b\u0103 de orice provoc\u0103ri sau limit\u0103ri ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii pe care le-ar putea experimenta \u00een viitor.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn39\" name=\"_ftnref39\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[39]<\/a>\u00a0Deci, protec\u021bia dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos este o precondi\u021bie pentru garantarea efectivit\u0103\u021bii dreptului la s\u0103n\u0103tate pe coordonatele Cartei Sociale Europene.<\/p><p>Referitor la \u00a0<em>conven\u021biile de specialitate elaborate de Consiliul Europei<\/em>\u00a0<em>\u00een domeniul protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/em>, acestea sunt susceptibile de o clasificare conven\u021bional\u0103\u00a0<em>din punctul de vedere al criteriului obiectului reglement\u0103rii<\/em>\u00a0\u00een 2 categorii majore: (1) conven\u021bii care reglementeaz\u0103 mijloace de tragere la r\u0103spundere pentru activit\u0103\u021bile d\u0103un\u0103toare mediului \u00eenconjur\u0103tor; (2) instrumente juridice referitoare la anumite aspecte subsumate domeniului protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor.<\/p><p>\u00cenl\u0103untrul primei categorii se disting\u00a0<em>Conven\u021bia Consiliului Europei privind protec\u021bia mediului \u00eenconjur\u0103tor prin mijloace de drept penal<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn40\" name=\"_ftnref40\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[40]<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0<em>Conven\u021bia Consiliului Europei privind r\u0103spunderea civil\u0103 \u00een privin\u021ba daunelor rezultate din activit\u0103\u021bile periculoase pentru mediul \u00eenconjur\u0103tor<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn41\" name=\"_ftnref41\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[41]<\/a>. Ambele conven\u021bii urm\u0103resc instituirea unui regim sanc\u021bionator complex pentru activit\u0103\u021bile d\u0103un\u0103toare mediului \u00eenconjur\u0103tor prin instrumente specifice: (1) \u00een cazul reglement\u0103rilor de drept civil, punctul de plecare al sistemului de tragere la r\u0103spundere pentru pagubele comise \u00eempotriva mediului \u00eenconjur\u0103tor este principiul de dreptul mediului\u00a0<em>poluatorul pl\u0103te\u0219te,\u00a0<\/em>devenind obligatoriu sistemul de securitate financiar\u0103 care va constitui garan\u021bia acoperirii daunelor de mediu \u00een eventualitatea producerii acestora;<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn42\" name=\"_ftnref42\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[42]<\/a>\u00a0 (2) \u00een cazul reglement\u0103rilor de drept penal, mijloacele de descurajare a conduitei contrare mediului \u00eenconjur\u0103tor constau \u00een pedepse privative de libertate c\u00e2t \u0219i \u00een sanc\u021biuni pecuniare care au ca obiectiv\u00a0<em>inter alia\u00a0\u00a0<\/em>restabilirea valorilor de mediu care au fost lezate prin activitatea infrac\u021bional\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn43\" name=\"_ftnref43\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[43]<\/a><\/p><p>Observ\u0103m c\u0103 instrumentele juridice incluse \u00a0\u00een cea de-a doua categorie reglementeaz\u0103 fragmentar aspectele conexe mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i las\u0103 neadresat\u0103 problema schimb\u0103rilor climatice.\u00a0<em>Exempli gratia, Conven\u021bia Consiliului Europei privind conservarea vie\u021bii s\u0103lbatice \u0219i a habitatelor naturale<\/em>\u00a0avanseaz\u0103 reglement\u0103ri specifice menite s\u0103 protejeze speciile vulnerabile ale florei \u0219i faunei, fiind accentuat\u0103 relevan\u021ba programelor de educa\u021bie \u0219i formare a c\u0103ror dezvoltare cade \u00een sarcina Statelor P\u0103r\u021bi.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn44\" name=\"_ftnref44\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[44]<\/a>\u00a0\u00cen aceea\u0219i cheie,\u00a0<em>Conven\u021bia-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn45\" name=\"_ftnref45\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[45]<\/a>\u00a0demonstreaz\u0103 modul de integrare a valorilor culturale \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor, reglement\u00e2nd conceptul de\u00a0<em>mediu \u00eenconjur\u0103tor cultural.\u00a0<\/em>\u00cen Raportul Explicativ al Conven\u021biei este ar\u0103tat sensul de baz\u0103 al\u00a0<em>mediului cultural<\/em>\u00a0\u2013acesta const\u00e2nd \u00een integrarea particularit\u0103\u021bilor peisajelor derivate din mediul \u00eenconjur\u0103tor \u00een dimensiunea mo\u0219tenirii culturale. Prin natura sa, Conven\u021bia-cadru nu define\u0219te o sfer\u0103 extins\u0103 de obliga\u021bii ale Statelor P\u0103r\u021bi \u00eens\u0103 avanseaz\u0103 arii extinse de ac\u021biune, corespondente elementelor de mediu care sunt protejate \u00een principal \u2013 mo\u0219tenirea cultural\u0103 comun\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn46\" name=\"_ftnref46\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[46]<\/a><\/p><p><em>La nivelul Uniunii Europene<\/em>\u00a0aspectele de mediu \u0219i cele climatice sunt cvasi-indistincte dat fiind faptul c\u0103 \u00een ini\u021biativele programatice cele dou\u0103 dimensiuni se completeaz\u0103 reciproc.\u00a0<em>Pactul verde european(2019)<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn47\" name=\"_ftnref47\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[47]<\/a>\u00a0declar\u0103 ca obiectiv de atins neutralitatea climatic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050 \u00een timp ce\u00a0<em>Pactul climatic european(2020)<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn48\" name=\"_ftnref48\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[48]<\/a>\u00a0este o ini\u021biativ\u0103 care \u00ee\u0219i propune apropierea problemei schimb\u0103rilor climatice de preocup\u0103rile zilnice ale oamenilor, prin ac\u021biuni de informare, educare \u0219i captare a aten\u021biei.<\/p><p>Elaborat \u00een principal pentru a implementa angajamentele asumate prin Acordul de la Paris,\u00a0<em>Pactul verde european<\/em>\u00a0recunoa\u0219te ca pilon central al ac\u021biunilor sale ac\u021biunile de prevenire \u0219i combatere a\u00a0 schimb\u0103rilor climatice \u00eens\u0103 extinde preocup\u0103rile \u00een domeniul garant\u0103rii dreptului la un mediu s\u0103n\u0103tos prin organizarea unui pachet de ini\u021biative infra-juridice, susceptibile de a conduce la o abordare multidimensional\u0103 a insuficien\u021belor existente \u00een domeniul protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor. Pe cale de consecin\u021b\u0103, Pactul verde european neutralitatea climatic\u0103 ca obiectiv de atins p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2050 nu este posibil prin\u00a0<em>strategii de ac\u021biune omissio medio\u00a0<\/em>ci prin calea tranzi\u021biei ecologice care, la r\u00e2ndul s\u0103u, poate fi concretizat\u0103 prin apel la economia modern\u0103 \u0219i competitiv\u0103, responsabilizarea factorilor deciden\u021bi \u00een domeniul energiei, industriei, transportului, agriculturii etc.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn49\" name=\"_ftnref49\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[49]<\/a><\/p><p>Dintre m\u0103surile enumerate care alc\u0103tuiesc con\u021binutul de m\u0103suri avansate de Pactul verde european, cadrul normativ constr\u00e2ng\u0103tor \u00een materia protec\u021biei mediului este oferit prin\u00a0<em>Legea european\u0103 a climei (Regulamentul 2021\/1119<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn50\" name=\"_ftnref50\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[50]<\/a>). Prin prevederile sale, Regulamentul materializeaz\u0103 angajamente de principiu \u00een domeniul protec\u021biei mediului \u0219i al combaterii schimb\u0103rilor climatice care anterior erau formulate \u0219i asumate prin instrumente programatice. De asemenea, obiectivul\u00a0<em>neutralit\u0103\u021bii climatice\u00a0<\/em>cap\u0103t\u0103 concrete\u021be prin dispozi\u021biile articolului 2 din Regulament care, pe aceast\u0103 cale, dob\u00e2nde\u0219te explica\u021bii juridice clare: obiectivul Uniunii Europene neutr\u0103 climatic const\u0103 \u00een asigurarea p\u00e2n\u0103 la momentul 2050 a unui echilibru \u00eentre emisiile \u0219i absorb\u021biile de gaze cu efect de ser\u0103 care sunt reglementate \u00een dreptul Uniunii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se ajung\u0103 la zero emisii nete p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103, iar Uniunea<br \/>s\u0103 ob\u021bin\u0103 ulterior un bilan\u021b negativ al emisiilor.<\/p><p>\u00cen contrast cu Pactul verde european,\u00a0<em>Pactul climatic european<\/em>\u00a0este o ini\u021biativ\u0103 monovalent\u0103 concentrat\u0103 asupra unei singure dimensiuni conex\u0103 protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor \u2013 cea referitoare la schimb\u0103rile climatice. Ac\u021biunile propuse urmare a adopt\u0103rii Pactului climatic se fundamenteaz\u0103 pe utilizarea performant\u0103 a instrumentelor digitale \u0219i pe dezvoltarea ini\u021biativelor preexistente \u00een urm\u0103toarele sectoare: ariile verzi, mobilitatea verde, cl\u0103dirile verzi \u0219i abilit\u0103\u021bile verzi. Pactul verde european \u0219i Pactul climatic european se intersecteaz\u0103 ca punct al reglement\u0103rii \u00een problematica schimb\u0103rilor climatice \u00eens\u0103, spre deosebire de Pactul verde european care construie\u0219te un cadru formal de ac\u021biune \u00een materie climatic\u0103 \u0219i de mediu, Pactul climatic european \u00ee\u0219i propune s\u0103 ac\u021bioneze \u00een scopul stabilirii unui forum informal de ac\u021biune, bazat pe dialog \u0219i cooperare deschis\u0103 \u00eentre cei mai importan\u021bi actori decizionali.<\/p><p><strong>\u00a0<\/strong><\/p><h3><strong>Rezultate na\u021bionale \u00een materia ac\u021biunii climatice \u0219i a protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor<\/strong><\/h3><p>Rom\u00e2nia a aderat la ini\u021biativele interna\u021bionale \u0219i regional-europene dezvoltate \u00een domeniul protec\u021biei mediului \u0219i al schimb\u0103rilor climatice, fiind parte la Conven\u021bia-cadru a ONU privind schimb\u0103rile climatice<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn51\" name=\"_ftnref51\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[51]<\/a>, la Acordul de la Paris<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn52\" name=\"_ftnref52\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[52]<\/a>\u00a0c\u00e2t \u0219i la instrumentele juridice de baz\u0103 ale Consiliului Europei adoptate \u00een domeniul drepturilor civile \u0219i politice (Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale) c\u00e2t \u0219i \u00een domeniul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale (Carta Social\u0103 European\u0103). \u00cen calitate de stat membru al Uniunii Europene Rom\u00e2nia implementeaz\u0103 obiectivele stabilite \u00een domeniul protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor prin angajamentele formale \u0219i informale dezvoltate de oficialii europeni,\u00a0<em>acquis-ul<\/em>\u00a0obligatoriu reflectat \u00een regulamentele \u0219i directivele adoptate aplic\u00e2ndu-se \u00een politicile \u0219i reglement\u0103rile na\u021bionale.<\/p><p>\u00cen privin\u021ba celui mai cuprinz\u0103tor document programatic lansat la nivel interna\u021bional \u00een domeniul protec\u021biei mediului \u2013 Agenda 2030- Rom\u00e2nia \u0219i-a afirmat suportul (institu\u021bional, politic \u0219i legislativ) de la momentul lans\u0103rii \u00een septembrie 2015.<\/p><p>La nivel na\u021bional, r\u0103spunsul oficial formulat \u00een rela\u021bie cu transpunerea obiectivelor de dezvoltare durabil\u0103 enun\u021bate \u00een\u00a0<em>Agenda 2030 \u2013Transformarea lumii noastre\u00a0<\/em>este oferit de\u00a0<em>Strategia Na\u021bional\u0103 pentru Dezvoltarea Durabil\u0103 a Rom\u00e2niei 2030<\/em>\u00a0\u2013 document programatic prin care Rom\u00e2nia adapteaz\u0103 la specificul na\u021bional cele 3 dimensiuni pe care le aduce cu sine Agenda 2030 \u00een domeniul drepturilor omului: dimensiunea economic\u0103, dimensiunea social\u0103 \u0219i dimensiunea de mediu.<\/p><p>Dup\u0103 cum atest\u0103 perspectiva Rom\u00e2niei asupra dezvolt\u0103rii durabile expus\u0103 \u00een Strategia Na\u021bional\u0103, \u00eenl\u0103untrul fiec\u0103rei dimensiuni circumscrise dezvolt\u0103rii durabile (economic\u0103, social\u0103 \u0219i de mediu) este a\u0219ezat\u0103 matricea drepturilor omului.\u00a0<em>Dimensiunea economic\u0103<\/em>\u00a0comport\u0103 tr\u0103s\u0103turile abord\u0103rii bazate pe drepturile omului deoarece este recunoscut faptul c\u0103 dezvoltarea economic\u0103 \u2013 de\u0219i cuantificabil\u0103 prin intermediul unor indicatori clari- va avea \u00een centrul s\u0103u bun\u0103starea individului \u0219i integrarea acestuia \u00een dimensiunea antreprenorial\u0103 \u00een scopul responsabiliz\u0103rii pentru atingerea \u0219i men\u021binerea propriei stabilit\u0103\u021bi economice. Pe plan\u00a0<em>social<\/em>, constructul rezilien\u021bei popula\u021biei este obiectivul suprem care poate fi atins prin eficientizarea \u0219i responsabilizarea institu\u021biilor publice. Conform descrierii Strategiei, rezultatul const\u0103 \u00een crearea unui sentiment de \u00eencredere \u00eentre cet\u0103\u021beni dar \u0219i \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i autorit\u0103\u021bi\/institu\u021bii publice dar \u0219i a unui sentiment de apartenen\u021b\u0103 a cet\u0103\u021benilor la statul de origine.\u00a0<em>Con\u0219tientizarea importan\u021bei mediului \u00eenconjur\u0103tor\u00a0<\/em>rezid\u0103 interdependen\u021ba manifest\u0103rilor\u00a0<em>om-mediu\u00a0<\/em>\u0219i relevan\u021ba echilibrului ecologic al mediului \u00eenconjur\u0103tor pentru bun\u0103starea individului.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn53\" name=\"_ftnref53\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[53]<\/a><\/p><p>Implementarea obiectivelor de dezvoltare durabil\u0103 prin adaptarea acestora la specificul na\u021bional implic\u0103 achiesarea la o paradigm\u0103 a dezvolt\u0103rii durabile care opereaz\u0103 \u00een dou\u0103 sensuri: (1)\u00a0<em>perspectiva orizontal\u0103<\/em>\u00a0\u00eenl\u0103untrul c\u0103reia fiecare obiectiv de dezvoltare durabil\u0103 este valorificat \u00een mod egal; (2)\u00a0<em>perspectiva transversal\u0103\u00a0<\/em>potrivit c\u0103reia aspectele economice, sociale \u0219i de mediu se reg\u0103sesc \u00eenl\u0103untrul fiec\u0103rui ODD (fie \u00een mod primordial, fie subsumat unuia dintre \u021belurile men\u021bionate \u00een Agenda 2030).<\/p><p>Con\u0219tientiz\u00e2nd c\u0103 implementarea coerent\u0103 a Agendei 2030 impune proiectarea unui mecanism eficient de evaluare na\u021bional\u0103, Rom\u00e2nia a avansat Raportul Na\u021bional Voluntar la reuniunea Forumului Politic de Nivel \u00cenalt al ONU privind Dezvoltarea Durabil\u0103; Raportul este rezultatul activit\u0103\u021bii Comitetului Interministerial pentru coordonarea integr\u0103rii domeniului protec\u021biei mediului \u00een politicile \u0219i strategiile sectoriale la nivel na\u021bional \u0219i eviden\u021biaz\u0103 modul de realizare a celor 17 ODD-uri prin luarea \u00een considerare a particularit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Din analiza con\u021binutului Raportului Na\u021bional Voluntar se cristalizeaz\u0103 ca principal\u0103 obliga\u021bie a cadrului institu\u021bional implicat \u00een implementarea Agendei 2030 crearea unui mediu propice pentru realizarea ODD-urilor \u0219i subpunctelor arondate acestora; deci, preocup\u0103rile referitoare la asigurarea unui mediu s\u0103n\u0103tos se manifest\u0103 \u00een dimensiune\u00a0<em>transversal\u0103\u00a0<\/em>prin abordarea unei \u00een\u021belegeri extensive a no\u021biunii de\u00a0<em>mediu<\/em>\u2013 aceasta incluz\u00e2nd componente diverse aferente mediului energetic, industrial, social, economic, educa\u021bional etc.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn54\" name=\"_ftnref54\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[54]<\/a><\/p><h3><strong>Concluzii<\/strong><\/h3><p>Rela\u021bia dintre dreptul la un mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103n\u0103tos \u0219i prevenirea schimb\u0103rilor climatice este \u00een mod tradi\u021bional circumscris\u0103 formulei\u00a0<em>gen-specie<\/em>\u00a0\u00eens\u0103 evolu\u021biile recente descriu o dinamic\u0103 aparte \u00een care specia tinde s\u0103 submineze sfera de manifestare a preocup\u0103rilor generale \u00een materia protec\u021biei mediului \u00eenconjur\u0103tor. Delimit\u0103rile teoretice sunt fragile dat fiind faptul c\u0103 instrumentele juridice elaborate \u00een acest domeniu mixeaz\u0103 obiectivele privitoare la mediu \u0219i la schimb\u0103rile climatice iar ac\u021biunile praxiologice de interes pentru una dintre cele dou\u0103 materii produce repercusiuni asupra celeilalte. \u00cen contextul actual scenariile evolutive privind rela\u021bia mediu-schimb\u0103ri climatice sunt diferen\u021biate \u00eens\u0103 posibilitatea ca cele dou\u0103 sfere de interes s\u0103 se \u00eentrep\u0103trund\u0103 p\u00e2n\u0103 la contopire (teoretic\u0103 \u0219i practic\u0103) este probabil cea mai plauzibil\u0103 variant\u0103.<\/p><p>Dincolo de \u00a0abord\u0103rile conceptuale, r\u0103m\u00e2ne \u00een prim plan problema cum se ac\u021bioneaz\u0103 concordat la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional pentru ca drepturile omului corelative mediului s\u0103 fie astfel normativizate \u0219i astfel transpuse \u00eenc\u00e2t impactul negativ la nivelul existen\u021bei umane individuale \u0219i comunitare s\u0103 fie minimalizat. \u0218i, din acest punct de vedere, chiar \u0219i circumstan\u021bele politice sau istorice specifice pot constitui fundamente favorabile. Cum ar fi faptul c\u0103, urmare a agresiunii de neacceptat a Rusiei \u00een Ucraina, ce a antrenat at\u00e2tea suferin\u021be umane, la nivelul Uniunii Europene s-au luat m\u0103suri de limitare a dependen\u021bei energetice prin promovarea mai accelerat\u0103 a tehnologiilor verzi \u00een toate domeniile economice.<\/p><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><\/p><p><strong>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Conform articolului 24 din Carta African\u0103 a Drepturilor Omului \u0219i Popoarelor.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0Conform articolului 11 din Protocolul Adi\u021bional la Conven\u021bia American\u0103 a Drepturilor Omului \u00een domeniul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale sau articolului 38 din Carta Arab\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0Recunoscut recent \u00een sistemul ONU de protec\u021bie a drepturilor omului prin Rezolu\u021bia nr. 48\/13.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Resolution adopted by the Human Rights Council on 8 October 2021 no. 48\/13. The human right to a clean, healthy and sustainable environment.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Avem \u00een vedere Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile civile \u0219i politice, Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Human Rights Committee, General comment No. 36 (2018) on article 6 of the International Covenant on Civil and Political Rights, on the right to life, point 26.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0Human Rights Committee, General comment No. 36 (2018) on article 6 of the International Covenant on Civil and Political Rights, on the right to life, point 62.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Committee on economic, social and cultural rights Twenty-ninth Session Geneva, 11-29\u00a0 November 2002 Agenda item 3, Substantive issues arising in the implementation of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights General Comment no. 15 (2002) The Right to Water (arts. 11 and 12 of the International Covenant<\/p><p>on Economic, Social and Cultural rights).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0COMMITTEE ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS, Twentieth session Geneva, 26 April-14 May 1999, Agenda item 7, SUBSTANTIVE ISSUES ARISING IN THE IMPLEMENTATION OF THE INTERNATIONAL COVENANT ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS: GENERAL COMMENT 12 (Twentieth session, 1999) The right to adequate food (art. 11).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0COMMITTEE ON ECONOMIC, SOCIAL\u00a0 AND CULTURAL RIGHTS Twenty-second session Geneva, 25 April-12 May 2000 Agenda item 3 SUBSTANTIVE ISSUES ARISING IN THE IMPLEMENTATION OF THE INTERNATIONAL COVENANT ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS, General Comment No. 14 (2000) The right to the highest attainable standard of health (article 12 of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Conven\u021bia privind accesul la informa\u0163ie, participarea publicului la luarea deciziei \u015fi accesul la justi\u0163ie \u00een probleme de mediu; Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Conven\u0163iei privind accesul la informa\u0163ie, participarea publicului la luarea deciziei \u015fi accesul la justi\u0163ie \u00een probleme de mediu, semnat\u0103 la Aarhus la 25 iunie 1998 publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 224 din 22 mai 2000.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0A se vedea pe larg prevederile articolului 1 al Conven\u021biei av\u00e2nd titlul marginal\u00a0<em>Obiective.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0A se vedea pe larg prevederile artciolului 2, pct. 3, literele a-c din Conven\u021bie.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Prin aceast\u0103 expresie ne referim la elementele mediului \u00eenconjur\u0103tor care nu sunt susceptibile s\u0103 fie apropriate sub forma dreptului de proprietate apar\u021bin\u00e2nd concomitent tuturor subiectelor de drept.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Document programatic lansat de Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite \u00een anul 2015 \u00een scopul reformul\u0103rii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului \u0219i al asigur\u0103rii rezolv\u0103rii obiectivelor neabordate prin ini\u021biativele globale \u00eentreprinse anterior. Agenda 2030 cuprinde 17 obiective de dezvoltare durabil\u0103 \u0219i 169 de \u021binte.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Agenda 2030, pct. 72 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Avem \u00een vedere Report of the Special Rapporteur on the issue of human rights obligations relating to the enjoyment of a safe, clean, healthy and sustainable environment, Seventy-fourth session Item 72 (b) of the preliminary list (Promotion and protection of human rights: human rights questions, including alternative approaches for improving the effective enjoyment of human rights and fundamental freedoms; Human rights obligations relating to the enjoyment of a safe, clean, healthy and sustainable environment).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0<em>Ibidem<\/em>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Strom Caleb,\u00a0\u00a0<em>Difference Between Climate Change and Environmental<\/em>\u00a0Change\u00a0<em>Difference Between Similar Terms and Objects,<\/em>\u00a014 July, 2020,\u00a0<a href=\"http:\/\/www.differencebetween.net\/science\/difference-between-climate-change-and-environmental-change\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">http:\/\/www.differencebetween.net\/science\/difference-between-climate-change-and-environmental-change\/<\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0<em>Conven\u021bia-cadru a Na\u021biunilor Unite din 5 iunie 1992 asupra schimb\u0103rilor climatice<\/em>, publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 119 din 12 mai 1994.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0<em>Conven\u0163ie din 5 iunie 1992 privind diversitatea biologic\u0103<\/em>, publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 199 din 2 august 1994.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0<em>Conven\u021bia Na\u021biunilor Unite din 17 iunie 1994pentru combaterea desertificarii \u00een tarile afectate grav de seceta \u015fi\/sau de desertificare, \u00een special \u00een Africa<\/em>\u00a0publicat\u0103 \u00een\u00a0Monitorul Oficial nr. 222 din 17 iunie 1998.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se\u00a0 consulta site-ul\u00a0<a href=\"https:\/\/unfccc.int\/process-and-meetings\/the-convention\/what-is-the-united-nations-framework-convention-on-climate-change\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/unfccc.int\/process-and-meetings\/the-convention\/what-is-the-united-nations-framework-convention-on-climate-change<\/a>, accesat la data de 13 iunie 2022, ora 10:56 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0<em>Protocolul de la Montreal din 16 septembrie 1987 privind substantele care epuizeaz\u0103 stratul de ozon<\/em>, publicat \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 292 din 15 decembrie 1993.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0Conform articolului 1, pct. 2 din Conven\u021bia-cadru a Na\u021biunilor Unite asupra schimb\u0103rilor climatice.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref28\" name=\"_ftn28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0<em>Protocolul de la Kyoto din 11 decembrie 1997 la Conven\u0163ia-cadru a Na\u0163iunilor Unite asupra schimb\u0103rilor climatice<\/em>\u00a0publicat \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 81 din 16 februarie 2001.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref29\" name=\"_ftn29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>Pentru mai multe detalii, a se consulta:<\/p><p><a href=\"https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/HTML\/?uri=LEGISSUM:l28060\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/RO\/TXT\/HTML\/?uri=LEGISSUM:l28060<\/a>, accesat la data de 13 iunie 2022, ora 12:38 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref30\" name=\"_ftn30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0Conform articolului 12 din Protocol, \u00a0Scopul mecanismului de dezvoltare nepoluanta va fi de asistare a p\u0103r\u0163ilor neincluse \u00een anexa nr. 1 \u00een realizarea dezvolt\u0103rii durabile, de a contribui la \u00eendeplinirea obiectivelor finale ale conven\u0163iei \u015fi de a acorda asisten\u0163a P\u0103r\u0163ilor incluse \u00een anexa nr. I \u00een realizarea conformit\u0103\u021bii cu angajamentele asumate; potrivit articolului 6 din Protocol, pentru a-\u015fi \u00eendeplini obliga\u0163iile ce \u00eei revin din art. 3 orice parte inclus\u0103 \u00een anexa nr. I poate transfera c\u0103tre sau achizi\u021biona de la orice alt\u0103 parte unit\u0103\u0163i de reducere a emisiilor rezultate din proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor rezultate din activitatea uman\u0103 de la surse sau intensificarea absorb\u021biilor de gaze cu efect de sera \u00een orice sector al economiei; \u00een acord cu prevederile articolului 17 din Protocol Conferin\u0163a p\u0103r\u0163ilor va defini principiile relevante, modalit\u0103\u0163ile, regulile \u015fi liniile directoare, \u00een special pentru verificarea, raportarea \u015fi contabilizarea comercializ\u0103rii emisiilor. P\u0103r\u0163ile incluse \u00een anexa B pot participa la comercializarea emisiilor pentru scopurile \u00eendeplinirii angajamentelor \u00een baza art. 33 din conven\u0163ie. Orice asemenea comercializare va fi suplimentar\u0103 ac\u0163iunilor interne care au ca scop \u00eendeplinirea angajamentelor de limitare cantitativ\u0103 \u015fi de reducere a emisiilor \u00een baza acestui articol.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref31\" name=\"_ftn31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0Conform articolului 1 din Acordul de la Paris obiectivele urm\u0103rite \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice constau \u00een: (a) \u00a0men\u0163inerea cre\u015fterii temperaturii medii globale cu mult sub 2\u00b0C peste nivelurile preindustriale \u015fi continuarea eforturilor de limitare a cre\u015fterii temperaturii la 1,5\u00b0C peste nivelurile preindustriale, recunosc\u00e2nd c\u0103 astfel s-ar reduce \u00een mod semnificativ riscurile \u015fi efectele schimb\u0103rilor climatice; (b) \u00a0cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de adaptare la efectele negative ale schimb\u0103rilor climatice \u015fi de \u00eencurajare a rezisten\u0163ei la schimb\u0103rile climatice \u015fi a dezvolt\u0103rii cu un nivel sc\u0103zut de emisii de gaze cu efect de ser\u0103, \u00eentr-un mod care nu pune \u00een pericol produc\u0163ia alimentar\u0103; \u015fi (c) \u00a0\u00eentreprinderea m\u0103surilor necesare pentru ca fluxurile financiare s\u0103 corespund\u0103 unei evolu\u0163ii c\u0103tre o dezvoltare cu un nivel sc\u0103zut de emisii de gaze cu efect de ser\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103 la schimb\u0103rile climatice.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref32\" name=\"_ftn32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0Acordul a fost \u00eencheiat la Paris la 12 decembrie 2015 \u015fi semnat de Rom\u00e2nia la New York la 22 aprilie 2016, publicat \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 276 din 20 aprilie 2017. Acordul a intrat \u00een vigoare la 4 noiembrie 2016.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref33\" name=\"_ftn33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare a se vedea site-ul\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/ec.europa.eu\/clima\/eu-action\/international-action-climate-change\/climate-negotiations\/paris-agreement_en\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/ec.europa.eu\/clima\/eu-action\/international-action-climate-change\/climate-negotiations\/paris-agreement_en<\/a>, accesat la data de 17 iunie 2022, ora 11:34 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref34\" name=\"_ftn34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta\u00a0<a href=\"https:\/\/unfccc.int\/process-and-meetings\/the-paris-agreement\/katowice-climate-package#eq-3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/unfccc.int\/process-and-meetings\/the-paris-agreement\/katowice-climate-package#eq-3<\/a>, accesat la data de 13 iunie 2022, ora 19:46 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref35\" name=\"_ftn35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>\u00a0<em>Brevitatis causa,\u00a0<\/em>pe parcursul editorialului vom folosi expresia \u201dConven\u021bia european\u0103\u201d pentru a desemna Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref36\" name=\"_ftn36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a>\u00a0Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, Ghid privind art. 8 din Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului, Dreptul la respectarea vie\u021bii private \u0219i de familie, a domiciliului \u0219i a coresponden\u021bei, actualizat la 31 decembrie 2018, pp. 27-29.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref37\" name=\"_ftn37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a>\u00a0<em>Cauza Duarte Agostinho \u0219i al\u021bii \u00eempotriva Portugaliei \u0219i altor state<\/em>, cererea nr.\u00a0<a href=\"https:\/\/hudoc.echr.coe.int\/eng#{%22appno%22:[%2239371\/20%22]}\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">39371\/20<\/a>;\u00a0<em>Cauza<\/em>\u00a0<em>Verein KlimaSeniorinnen Schweiz \u0219i al\u021bii \u00eempotriva Elve\u021biei<\/em>, cererea nr. 53600\/20;<em>\u00a0Cauza Car\u00eame \u00eempotriva Fran\u021bei<\/em>\u00a0cererea nr. 7189\/21.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref38\" name=\"_ftn38\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[38]<\/a>\u00a0<em>Factsheet \u2013 Environment and the ECHR<\/em>, Environment and the European Convention on Human Rights, June 2022, pp. 2-3.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref39\" name=\"_ftn39\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[39]<\/a>\u00a0A se vedea informa\u021biile prezentate pe site-ul :\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/un-agenda-2030\/goal-13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/un-agenda-2030\/goal-13<\/a>, accesat la data de 18 iunie 2022, ora 18:31 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref40\" name=\"_ftn40\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[40]<\/a>\u00a0Deschis\u0103 spre semnare la 4 noiembrie 1998 la Strasbourg.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref41\" name=\"_ftn41\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[41]<\/a>\u00a0Deschis\u0103 spre semnare la 21 iunie 1993 la Lugano.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref42\" name=\"_ftn42\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[42]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se consulta site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/un-agenda-2030\/goal-13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=150<\/a>, accesat la data de 18 iunie 2022, ora 19:28 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref43\" name=\"_ftn43\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[43]<\/a>\u00a0Pentru mai multe detalii, a se vedea site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=172\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=172<\/a>, accesat la data de 18 iunie 2022, ora 19:29 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref44\" name=\"_ftn44\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[44]<\/a>\u00a0Deschis\u0103 spre semnare la Berna la data de 19 septembrie 1979 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 1 iunie 1982. Pentru mai multe detalii, a se consulta site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=104\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=104<\/a>, accesat la data de 18 iunie 2022, ora 20:57 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref45\" name=\"_ftn45\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[45]<\/a>\u00a0Deschis\u0103 spre semnare la Faro la data de 27 octombrie 2005 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 1 iunie 2011.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref46\" name=\"_ftn46\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[46]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Council of Europe Framework Convention on the Value of Cultural Heritage for Society, Faro, 27.X.2005.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref47\" name=\"_ftn47\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[47]<\/a>\u00a0Brussels, 11.12.2019 COM(2019) 640 final COMMUNICATION FROM THE COMMISSION The European Green Deal.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref48\" name=\"_ftn48\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[48]<\/a>\u00a0Brussels, 9.12.2020 COM(2020) 788 final COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS European Climate Pact.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref49\" name=\"_ftn49\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[49]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se vedea\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/policies\/green-deal\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/policies\/green-deal\/<\/a>, accesat la data de 19 iunie 2022, ora 11:16 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref50\" name=\"_ftn50\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[50]<\/a>\u00a0REGULAMENTUL (UE) 2021\/1119 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN \u0218I AL CONSILIULUI din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralit\u0103\u021bii climatice \u0219i de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401\/2009 \u0219i (UE) 2018\/1999 (\u201eLegea european\u0103 a climei\u201d).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref51\" name=\"_ftn51\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[51]<\/a>\u00a0Ratificat\u0103 de Rom\u00e2nia prin Legea nr. 24\/1994 publicat\u0103 \u00een\u00a0 Monitorul Oficial nr. 119 din 12 mai 1994.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref52\" name=\"_ftn52\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[52]<\/a>\u00a0Ratificat de Rom\u00e2nia prin Legea nr. 57\/2017 publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 276 din 20 aprilie 2017.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref53\" name=\"_ftn53\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[53]<\/a>\u00a0Strategia Na\u021bional\u0103 pentru Dezvoltarea Durabil\u0103 a Rom\u00e2niei 2030, p. 17 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref54\" name=\"_ftn54\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[54]<\/a>\u00a0Pentru o analiz\u0103 extensiv\u0103, a se consulta Raportul Voluntar Na\u021bional al Rom\u00e2niei privind implementarea Agendei 2030, disponibil la adresa<\/p><p><a href=\"https:\/\/sustainabledevelopment.un.org\/content\/documents\/19952Voluntary_National_Review_ROMANIA_with_Cover.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/sustainabledevelopment.un.org\/content\/documents\/19952Voluntary_National_Review_ROMANIA_with_Cover.pdf<\/em><\/a>, accesat\u0103 la data de 19 iunie 2022, ora 20:51 p.m.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20436\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"36\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20436\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">\u00cen Vremuri De Criz\u0103, Drepturile Culturale Trec \u00cen Plan Secund?<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20436\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"36\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20436\"><div><p>Afecta\u021bi de toate crizele \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bile\u00a0 cu care suntem confrunta\u021bi, pare c\u0103 pu\u021bini mai sunt preocupa\u021bi aspectele specifice drepturilor culturale, care prin con\u021binutul lor ne definesc profilul spiritual at\u00e2t la nivel individual c\u00e2t \u0219i colectiv. Dar probleme importante corelative acestora continu\u0103 s\u0103 se manifeste, de la pericolul monopolului cultural \u00een vremuri de globalizare, p\u00e2n\u0103 la \u00a0pericolul dispari\u021biei unor valori culturale inestimabile prin forme de interven\u021bie dintre cele mai violente, \u00een contradic\u021bie cu no\u021binea de civiliza\u021bie uman\u0103, invazia din Ucraina constituind, din p\u0103cate, doar un exemplu \u00een acest sens.<\/p><p>Privind c\u0103tre genera\u021bia a doua de drepturi ale omului, dintre cele trei subcategorii care \u00eei sunt atribuite (drepturile economice, sociale \u0219i culturale) drepturile culturale sunt cele mai apropiate de spiritualitatea uman\u0103 deoarece sunt structurate \u00een jurul unei realit\u0103\u021bi primordiale \u2013 cultura- care poart\u0103 asupra forului intern al omului.<\/p><p>Dincolo de aceste particularit\u0103\u021bi ata\u0219ate domeniului drepturilor culturale, se cuvine s\u0103 not\u0103m \u0219i unele insuficien\u021be ale reglement\u0103rii acestora dat fiind faptul c\u0103 forurile interna\u021bionale specializate \u00een materia drepturilor omului nu au elaborat o defini\u021bie corespunz\u0103toare drepturilor culturale, limit\u00e2ndu-se la a le promova din perspectiva \u00eencadr\u0103rii lor \u00een cea de-a doua genera\u021bie de drepturi. Interesul pentru con\u021binutul teoretic \u0219i pentru aplicarea practic\u0103 a drepturilor culturale a cunoscut de-a lungul timpului un hiat justificat prin plasarea \u00een prim plan a altor genera\u021bii de drepturi \u0219i prin men\u021bionarea ponderat\u0103 \u00een instrumentele juridice interna\u021bionale de profil. Justificarea evocat\u0103 nu este at\u00e2t de genuin\u0103 \u0219i fundamentat\u0103 pe c\u00e2t ar fi necesar av\u00e2nd \u00een vedere relevan\u021ba deosebit\u0103 a drepturilor culturale pentru forul interior al individului \u0219i, in extenso, pentru spiritualitatea sa. Poate ar fi mai adecvat s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare logica de realizare a drepturilor economice, sociale \u0219i culturale \u0219i s\u0103 o extrapol\u0103m cu privire special\u0103 la drepturile culturale drepturile economice, sociale \u0219i culturale depind \u00een mod direct de resursele financiare, nivelul de educa\u021bie, cooperarea interna\u021bional\u0103 \u00een domeniu<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>, statul determin\u00e2nd \u00een func\u021bie de gradul de dezvoltare modul de realizare a drepturilor culturale.<\/p><p>\u00a0<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Aprecieri asupra drepturilor culturale din perspectiva standardelor Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<\/strong><\/h3><p>\u00a0<\/p><p>La nivelul Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>prima analiz\u0103 minu\u021bioas\u0103 asupra drepturilor culturale a fost \u00eentreprins\u0103 de\u00a0<em>Raportorul Special \u00een domeniul drepturilor culturale<\/em>\u00a0cu ocazia redact\u0103rii primului raport \u00een materie al c\u0103rui con\u021binut reflect\u0103 probleme de principiu adiacente plas\u0103rii drepturilor culturale \u00eenl\u0103untrul domeniului general de studiu al drepturilor omului:<\/p><p>(1) din punctul de vedere al scopului pe care \u00eel urm\u0103resc, drepturile culturale pot fi descompuse \u00een dou\u0103 constante: dreptul de a crea opere culturale \u0219i dreptul de a accesa via\u021ba cultural\u0103 a comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103;<\/p><p>2) reglementarea drepturilor culturale constituie premisa recunoa\u0219terii \u0219i garant\u0103rii\u00a0<em>diversit\u0103\u021bii culturale\u00a0<\/em>ca fundament al drepturilor omului; \u00een acest context, \u00een temeiul diversit\u0103\u021bii umane, este acordat\u0103 implicit concrete\u021be altor standarde esen\u021biale drepturilor omului precum egalitatea \u0219i nediscriminarea, libertatea, demnitatea uman\u0103;<\/p><p>(3) drepturile culturale sunt susceptibile de atributele generale avansate de teoria drepturilor omului: universalitate, interdependen\u021b\u0103, indivizibilitate, inalienabilitate; prin aceasta, este solu\u021bionat\u0103 disputa\u00a0<em>universalismul drepturilor imului-relativismul cultural<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[3]<\/sup><\/a>\u00a0care plana asupra drepturilor culturale, chestion\u00e2nd legitimitatea acestora: dac\u0103 drepturile culturale au aplicabilitate universal\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acestea pot fi aplicate \u00een toate fa\u021betele (art\u0103, educa\u021bie, \u0219tiin\u021b\u0103, spiritualitate) care sunt compatibile cu alte drepturi ale omului, fiind excluse din sfera de cuprindere a drepturilor culturale practicile contrare demnit\u0103\u021bii umane;<\/p><p>(4) popula\u021bia indigen\u0103 reprezint\u0103 principalul grup vulnerabil \u00een aplicarea drepturilor culturale deoarece este dificil de stabilit o just\u0103 propor\u021bie \u00eentre elementele de cultur\u0103, civiliza\u021bie \u0219i tradi\u021bie specifice comunit\u0103\u021bii culturale de apartenen\u021b\u0103 \u0219i reglement\u0103rile, practicile \u0219i politicile dezvoltate la nivel statal; \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest punct, \u00een statele care au tr\u0103it experien\u021ba colonialismului se contureaz\u0103 tendin\u021ba de coexisten\u021b\u0103 a normelor culturale (aplicate informal la nivel de trib, grup sau comunitate) cu normele de drept pozitiv sub forma unui\u00a0<em>dualism legal.<\/em>\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a><\/p><p>Concilierea drepturilor culturale cu cerin\u021ba universalismului drepturilor omului este o problematic\u0103 de continu\u0103 actualitate \u00een teoria drepturilor omului. Tensiunile dintre cele dou\u0103 elemente rezult\u0103 din erorile de \u00een\u021belegere a semnifica\u021biilor conceptelor de baz\u0103 pe care fiecare le promoveaz\u0103 dar \u0219i din temerile exacerbate ale comunit\u0103\u021bilor indigene cristalizate pe fondul parcurgerii unei istorii colonialiste \u0219i opresive.<\/p><p><em>Comitetul privind drepturile economice, sociale \u0219i culturale<\/em>\u00a0reafirm\u0103 universalitatea drepturilor omului \u00een condi\u021biile diversit\u0103\u021bii culturale, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd justific\u0103rile culturale ale \u00eenc\u0103lc\u0103rilor drepturilor omului \u0219i orice utiliz\u0103ri eronate ale culturii din sfera de interes a universalit\u0103\u021bii drepturilor omului. Aceasta din urm\u0103 este compatibil\u0103 cu\u00a0<em>demnitatea uman\u0103,<\/em>\u00a0cu\u00a0<em>egalitatea \u0219i nediscriminarea \u00een aplicarea drepturilor omului<\/em>: caracterul universal al drepturilor omului decurge cu necesitate din \u0219i se sprijin\u0103 pe ideea conform c\u0103reia\u00a0<em>oamenii au drepturi egale \u00een virtutea naturii lor umane.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[5]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen aceea\u0219i cheie, manifest\u0103rile culturale extremiste de orice sorginte vor plana insidios asupra protec\u021biei efective a drepturilor omului, neg\u00e2nd sistematic ideea\u00a0<em>constructelor culturale flexibile \u0219i adaptabile realit\u0103\u021bilor sociale \u00een permanent\u0103 dinamic\u0103.\u00a0<\/em>Practicile culturale d\u0103un\u0103toare invocate de sus\u021bin\u0103torii relativismului cultural promoveaz\u0103, \u00een mod implicit, imaginea unei fiin\u021be umane statice, non-evolutive, receptiv\u0103 exclusiv la norme culturale-monolit. Evolu\u021bia \u00eenso\u021be\u0219te fiin\u021ba uman\u0103 \u0219i constructele rezultate din activitatea sa; pe cale de consecin\u021b\u0103, manifest\u0103rile culturale se caracterizeaz\u0103 prin\u00a0<em>transformare\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>adaptare\u00a0<\/em>iar diversitatea cultural\u0103 decurge cu necesitate din aceast\u0103 conceptualizare.<\/p><p>Astfel cum este statornicit \u00een con\u021binutul\u00a0<em>Declara\u021biei UNESCO privind diversitatea cultural\u0103<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>, rela\u021bia dintre cultur\u0103 \u0219i drepturile omului se poten\u021beaz\u0103 reciproc, conform articolului 4 din Declara\u021bie, respectul pentru diversitatea cultural\u0103 este un imperativ etic al asigur\u0103rii respect\u0103rii drepturilor omului. \u00cen mod concret, diversitatea cultural\u0103 nu poate reprezenta un argument pentru \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului iar drepturile culturale reprezint\u0103 punctul de plecare \u00een asigurarea unui mediu propice pentru diversitatea cultural\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a><\/p><p>\u00cen analiza sa,\u00a0<em>Comitetul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale<\/em>\u00a0re\u021bine viziunea ampl\u0103 \u0219i dinamic\u0103 asupra culturii precum \u0219i leg\u0103tura dintre protec\u021bia drepturilor omului \u0219i respectarea diversit\u0103\u021bii culturale. Pe acest filon de g\u00e2ndire, Comitetul reitereaz\u0103 leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 angajamente \u00eenscrise \u00een teoria \u0219i practica drepturilor omului (universalitatea drepturilor omului \u0219i diversitatea cultural\u0103) sub egida ideii conform c\u0103reia\u00a0<em>universalitatea \u0219i egalitatea drepturilor omului\u00a0<\/em>se \u00eentemeiaz\u0103 pe demnitatea inerent\u0103 oamenilor\u2013 ca liant incontestabil al umanit\u0103\u021bii care acord\u0103 permisiunea fiec\u0103rui individ de a fi ceea ce este (o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 unic\u0103 \u0219i irepetabil\u0103), f\u0103r\u0103 a suprima originalitatea ontologic\u0103 prin instituirea unor standarde de omogenizare a fiin\u021bei umane \u0219i a experien\u021belor sale.<\/p><p>\u00cen rezumat, Comitetul recunoa\u0219te\u00a0<em>diversitatea uman\u0103\u00a0<\/em>ca surs\u0103 de crea\u021bie \u0219i inova\u021bie a experien\u021belor umane dar \u0219i ca\u00a0<em>modus vivendi\u00a0<\/em>ineluctabil al omului: diversitatea se reune\u0219te \u00een jurul demnit\u0103\u021bii umane \u0219i constituie baza pentru manifestarea egalit\u0103\u021bii \u0219i universalit\u0103\u021bii drepturilor omului. Ra\u021bionamentul Comitetului se dezvolt\u0103 propor\u021bional cu miza cercet\u0103rii drepturilor culturale: extrapol\u00e2nd dezbaterea asupra demnit\u0103\u021bii, egalit\u0103\u021bii drepturilor omului pornind de la universalitate, se impune s\u0103 \u021binem cont de\u00a0<em>o diversitate a diversit\u0103\u021bilor<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[8]<\/strong><\/a>.\u00a0<\/em>Cu alte cuvinte, diversitatea cultural\u0103 este\u00a0<em>imperfect\u0103\u00a0<\/em>\u0219i, prin natura sa, este susceptibil\u0103 de amendamente \u0219i critici. \u00cenl\u0103untrul comunit\u0103\u021bilor umane aflate \u00een slujba unui crez cultural sau \u00een cadrul grupurilor sociale vulnerabile (femei, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, migran\u021bi, persoane apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale) constat\u0103m o diversitate a diversit\u0103\u021bilor datorat\u0103 unor imagini\u00a0<em>suis generis<\/em>\u00a0asupra lumii \u0219i vie\u021bii lansate de\u00a0<em>\u00a0fac\u021biuni autonome\u00a0<\/em>din cadrul grupului sau comunit\u0103\u021bii. Este la fel de adev\u0103rat c\u0103 realit\u0103\u021bi culturale segmentate pot fi create de indivizi care au o interpretare proprie asupra normelor culturale majoritare, accept\u00e2ndu-le sau ajust\u00e2ndu-le conform propriilor precepte.<\/p><p>Drepturile culturale se bucur\u0103 de un anumit grad de\u00a0<em>flexibilitate\u00a0<\/em>\u00een aplicare: lipsa unui model defini\u021bional \u00een instrumentele juridice din domeniul drepturilor omului permite ca drepturile culturale s\u0103 fie men\u021bionate at\u00e2t cu titlu general c\u00e2t \u0219i sub forma unor aplica\u021bii specifice: expresie \u0219i crea\u021bie artistic\u0103, informa\u021bie \u0219i comunicare, limba, identitatea \u0219i apartenen\u021ba la comunit\u0103\u021bi multiple, diverse \u0219i \u00een schimbare, educa\u021bie \u0219i formare, dezvoltarea unei viziuni specifice asupra lumii \u0219i vie\u021bii, accesul la patrimoniul cultural comun precum \u0219i la manifest\u0103rile acestuia intangibile, naturale \u0219i mixte.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>O problem\u0103 particular\u0103 a aplic\u0103rii drepturilor culturale poate fi raportat\u0103 la\u00a0<em>titulari.\u00a0<\/em>Este specific pentru drepturile culturale s\u0103 fie exercitate de fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103 (generic identificat\u0103 \u00een instrumentele juridice interna\u021bionale prin expresia \u201dtoat\u0103 lumea\u201d) \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103\u00a0<em>modul de exercitare efectiv\u0103 a drepturilor culturale\u00a0<\/em>poate fi realizat \u00een mod individual, \u00een mod colectiv (\u00een cadrul unei comunit\u0103\u021bi de apartenen\u021b\u0103) sau \u00een asociere cu al\u021bii.<\/p><p>Cea mai elocvent\u0103 exemplificare a tuturor formelor de manifestare a drepturilor culturale este\u00a0<em>dreptul de a participa la via\u021ba cultural\u0103 a comunit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>prev\u0103zut de articolul 15 din Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Deci, de\u0219i subzist\u0103 \u00eentre creativitatea comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103 (cultura este, eminamente, un produs social creat \u0219i acceptat de membrii grupului) \u0219i libertatea manifest\u0103rilor personale (individul, membru al grupului interiorizeaz\u0103 standardele impus de comunitate \u0219i le extinde prin rela\u021biile proprii), drepturile culturale nu cap\u0103t\u0103 o dimensiune colectiv\u0103 dec\u00e2t poate din perspectiva modului \u00een care sunt exercitate.<\/p><p><em>Op\u021biunea personal\u0103\u00a0<\/em>are o relevan\u021b\u0103 deosebit\u0103 \u00een concretizarea drepturilor culturale: \u00een primul r\u00e2nd, fiecare individ \u00ee\u0219i poate aduce contribu\u021bia la elementele culturale ale unei comunit\u0103\u021bi prin activitatea sa artistic\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103 sau intelectual\u0103 cre\u00e2nd astfel un produs cultural\u00a0<em>lato sensu<\/em>; \u00een al doilea r\u00e2nd, nativul unei anumite comunit\u0103\u021bi poate alege s\u0103 se identifice cu elementele de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie ale respectivei comunit\u0103\u021bi sau poate s\u0103 adere la o alt\u0103 comunitate dec\u00e2t cea de apartenen\u021b\u0103; \u00een al treilea r\u00e2nd, drepturile culturale pot fi exercitate individual, \u00een comunitate sau \u00een asociere cu al\u021bii (ipoteza analizat\u0103 \u00een r\u00e2ndurile de mai sus).<\/p><p>Con\u021binutul drepturilor culturale are\u00a0<em>caracter exploratoriu<\/em>. Punctul de plecare \u00een p\u0103trunderea semnifica\u021biilor cuprinse \u00een con\u021binutul drepturilor culturale este stabilirea sferei de cuprindere a\u00a0<em>culturii<\/em>\u00a0\u00een acest sens fiind opera\u021bionalizat\u0103 defini\u021bia termenului avansat\u0103 de Preambulul \u00a0Declara\u021biei UNESCO privind diversitatea cultural\u0103 conform c\u0103reia\u00a0<em>cultura ar trebui privit\u0103 ca un ansamblu de tr\u0103s\u0103turi distinctive spirituale, materiale, intelectuale \u0219i emo\u021bionale ale societ\u0103\u021bii sau ale unui grup social; ea cuprinde, pe l\u00e2ng\u0103 art\u0103 \u0219i literatur\u0103, stiluri de via\u021b\u0103, moduri de convie\u021buire, sisteme de valori, tradi\u021bii \u0219i convingeri.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[11]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0Glos\u00e2nd asupra semnifica\u021biei culturii, Comitetul Drepturilor Economice, Sociale \u0219i Culturale \u00eei extinde sfera de con\u021binut la\u00a0<em>toate manifest\u0103rile existen\u021bei umane<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[12]<\/strong><\/a>.<\/em><\/p><p>De asemenea, Comitetul asociaz\u0103\u00a0<em>via\u021ba cultural\u0103\u00a0<\/em>cu toate manifest\u0103rile existen\u021bei umane de la\u00a0<em>limb\u0103, literatura oral\u0103 \u0219i scris\u0103, muzica \u0219i c\u00e2ntec, comunicare non-verbal\u0103, religie sau sisteme de credin\u021be, rituri \u0219i ceremonii, sport \u0219i jocuri, metode de produc\u021bie sau tehnologie, medii naturale \u0219i artificiale, hran\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0219i ad\u0103post, obiceiurile \u0219i tradi\u021biile prin care indivizii, grupurile indivizilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor \u00ee\u0219i exprim\u0103 umanitatea.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[13]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0Deci \u00een viziunea exper\u021bilor ONU, cultura \u0219i via\u021ba cultural\u0103 a comunit\u0103\u021bii sunt\u00a0<em>concepte deschise\u00a0<\/em>care incumb\u0103 crea\u021biilor umane (fie ele materiale sau imateriale) dep\u0103\u0219ind sfera spiritualit\u0103\u021bii, extinz\u00e2ndu-se inclusiv la unele aspecte care \u00een mod tradi\u021bional erau subsumate drepturilor economice \u0219i sociale (dreptul la \u00eembr\u0103c\u0103minte, ad\u0103post, hran\u0103 etc.).<\/p><p>Drepturile culturale sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 cu\u00a0<em>cerin\u021bele\u00a0<\/em>adiacente ob\u021binerii produselor culturale \u0219i nu cu ob\u021binerea efectiv\u0103 a acestora. A\u0219adar, garantarea drepturilor culturale este o realitate juridic\u0103 corespunz\u0103toare\u00a0<em>unei poten\u021bialit\u0103\u021bi\u00a0<\/em>(exprimat\u0103 \u00een mod plastic precum\u00a0<em>totalitatea a ceea ce ar putea determina existen\u021ba unei crea\u021bii culturale<\/em>) \u0219i\u00a0<em>nu unei realit\u0103\u021bi bine conturate, definit\u0103 \u00een mod clar, absolut\u0103 \u0219i imuabil\u0103.\u00a0<\/em>Este sigur s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 flexibilitatea caracterizeaz\u0103 inclusiv con\u021binutul drepturilor culturale, transform\u00e2ndu-l \u00eentr-un ansamblu de prerogative care pot fi\u00a0<em>estimate\/anticipate\u00a0<\/em>\u0219i nu stabilite \u00een mod efectiv.<\/p><p>Dup\u0103 cum am dezv\u0103luit \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, \u00een con\u021binutul drepturilor culturale se includ forme de expresie artistic\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103, academic\u0103, tehnic\u0103 \u0219i tehnologic\u0103, crea\u021bii intelectuale c\u00e2t \u0219i condi\u021biile care le determin\u0103 (climatul democratic care permite libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie, libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere; stabilitatea economic\u0103 prin intermediul c\u0103reia este posibil\u0103 finan\u021barea corespunz\u0103toare a operelor artistice sau a progresului tehnic sau \u0219tiin\u021bific; condi\u021biile statutului de drept care conduc la pace \u0219i stabilitate politic\u0103). Observ\u00e2nd acestea, este clar c\u0103 flexibilitatea invocat\u0103 anterior aduce cu sine avantajul diferen\u021bierii dintre drepturile culturale \u0219i alte drepturi ale omului \u00eens\u0103 \u0219i un anumit grad de incertitudine \u00een identificarea efectiv\u0103 a\u00a0<em>drepturilor culturale\u00a0<\/em>c\u00e2t \u0219i a\u00a0<em>con\u021binutului drepturilor culturale.<\/em><\/p><p>\u00cen scopul surclas\u0103rii inconvenientelor teoretice care pot afecta coeren\u021ba \u0219i claritatea aplic\u0103rii aferente drepturilor culturale, Comitetul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale a formulat o seam\u0103 de\u00a0<em>criterii care trebuie s\u0103 caracterizeze drepturile culturale<\/em>:<\/p><p>(1)<em>disponibilitatea<\/em>\u00a0(prive\u0219te asigurarea \u00een favoarea tuturor agen\u021bilor statului \u2013 institu\u021bii, autorit\u0103\u021bi- a bunurilor \u0219i serviciilor culturale);<\/p><p>(2)\u00a0<em>accesibilitatea<\/em>\u00a0(se raporteaz\u0103 \u00een principal la indivizi \u0219i se bazeaz\u0103, la r\u00e2ndul ei, pe urm\u0103toarele tr\u0103s\u0103turi: nediscriminare, accesibilitate fizic\u0103, accesibilitate economic\u0103, accesibilitatea informa\u021biei);<\/p><p>(3)\u00a0<em>acceptabilitatea\u00a0<\/em>(se refer\u0103 la m\u0103suri acceptabile pentru state prin care se urm\u0103re\u0219te protejarea diversit\u0103\u021bii culturale;<\/p><p>(4)<em>\u00a0adaptabilitatea-<\/em>\u00a0drepturile culturale \u0219i con\u021binutul lor trebuie s\u0103 se adapteze la diversitatea cultural\u0103 a indivizilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor;<\/p><p>(5)\u00a0<em>adecvare<\/em>a \u2013 are \u00een vedere contextul general de exercitare a drepturilor culturale: alimenta\u021bia \u0219i consumul alimentar, furnizarea de servicii de s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, proiectarea \u0219i construirea de locuin\u021be.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a><\/p><p>Modul de sistematizare a reglement\u0103rilor interna\u021bionale \u00een domeniul drepturilor culturale este\u00a0<em>dual<\/em>, oper\u00e2nd \u00een dou\u0103 sensuri: pe de o parte impun\u00e2ndu-se un sediu general al materiei alc\u0103tuit din instrumente juridice constr\u00e2ng\u0103toare care recunoa\u0219te\u00a0<em>lato sensu\u00a0<\/em>existen\u021ba drepturilor culturale, pe de cealalt\u0103 parte, instrumentele juridice programatice reitereaz\u0103\u00a0<em>tipologia drepturilor culturale\u00a0<\/em>\u0219i identific\u0103 \u00een mod distinct ipostaze ale acestora.<\/p><p>O prim\u0103 sistematizare a drepturilor culturale este observabil\u0103 \u00een con\u021binutul\u00a0<em>Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului<\/em>\u00a0care stabile\u0219te \u00een articolul 22 ultima tez\u0103 leg\u0103tura dintre demnitatea uman\u0103, libera dezvoltare a personalit\u0103\u021bii umane \u0219i realizarea drepturilor economice, sociale \u0219i culturale. Articolul 27 organizeaz\u0103 drepturile culturale pe c\u00e2teva direc\u021bii de ac\u021biune: (1) dreptul de a lua parte \u00een mod liber la via\u021ba cultural\u0103 a colectivit\u0103\u021bii; (2) dreptul de a se bucura de arte; (3) dreptul de a participa la progresul \u0219tiin\u021bific \u0219i la binefacerile lui; (4) dreptul la ocrotirea intereselor morale \u0219i materiale care decurg din orice lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103, literar\u0103 sau artistic\u0103.<\/p><p>Declara\u021bia avanseaz\u0103 un\u00a0<em>model de reglementare a drepturilor culturale\u00a0<\/em>care este preluat de\u00a0<em>Pactul Interna\u021bional privind drepturile economice, sociale \u0219i culturale<\/em>; prin reglement\u0103rile articolului 15 din Pact cele mai relevante ipoteze legale prezentate \u00een Declara\u021bie dob\u00e2ndesc for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie, alc\u0103tuind aplica\u021bii ale drepturilor culturale: (1) de a participa la via\u0163a cultural\u0103; (2) de a beneficia de progresul \u015ftiin\u0163ific \u015fi de aplica\u0163iile sale; (3) de a beneficia de protec\u0163ia intereselor morale \u015fi materiale decurg\u00e2nd din orice produc\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103, literar\u0103 sau artistic\u0103 al c\u0103rui autor este.<\/p><p>Cele dou\u0103 modele juridice de reglementare a drepturilor culturale au fost reunite sub dispozi\u021biile articolului 5 din\u00a0<em>Declara\u021bia Universal\u0103 UNESCO privind diversitatea cultural\u0103<\/em>-norm\u0103 care prezint\u0103 implementarea drepturilor culturale sub forma unei condi\u021bii prealabile necesare ob\u021binerii unui mediu favorabil manifest\u0103rii diversit\u0103\u021bii culturale. \u00cen mod explicit, articolul 5 din Declara\u021bie men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 facilitarea realiz\u0103rii unui mediu favorabil diversit\u0103\u021bii culturale este posibil\u0103 prin implementarea deplin\u0103 a drepturilor culturale definite de articolul 27 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, respectiv de articolele 13 \u0219i 15 din Pactul Interna\u021bional cu privire la drepturile economice, sociale \u0219i culturale. Reglementarea adaug\u0103 cadrului juridic asociat \u00een mod tradi\u021bional cu drepturile culturale dispozi\u021biile articolului 13 din Pact referitoare la dreptul la educa\u021bie.<\/p><p>Spre deosebire de alte drepturi economice, sociale \u0219i culturale, dreptul la educa\u021bie este men\u021bionat \u00een Pactul interna\u021bional \u00een cadrul unei reglement\u0103ri extensive (articolele 13 \u0219i 14) de\u0219i Declara\u021bia UNESCO aminte\u0219te \u00een articolul 5 doar de dimensiunea dreptului la educa\u021bie men\u021bionat\u0103 de articolul 13 din Pact. Comitetul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale nu dezleag\u0103 problema raportului dintre drepturile culturale \u0219i dreptul la educa\u021bie, l\u0103s\u00e2nd \u00een afara oric\u0103rei dispute \u0219tiin\u021bifice doar autonomia fiec\u0103ruia dintre cele dou\u0103 categorii de drepturi. Este limpede c\u0103 dreptul la educa\u021bie constituie un domeniu de interes aparte \u00eenl\u0103untrul teoriei drepturilor omului \u00eens\u0103 segregarea acestuia de drepturile culturale nu poate fi absolut\u0103 \u0219i imuabil\u0103. \u00cen comentariile sale, Comitetul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale sesizeaz\u0103 interferen\u021bele dintre dreptul la educa\u021bie \u0219i drepturile culturale:\u00a0 tr\u0103s\u0103tura a<em>cceptabilit\u0103\u021bii educa\u021biei<\/em>\u00a0const\u00e2nd,\u00a0<em>inter alia<\/em>, \u00een adaptarea cultural\u0103 a con\u021binutului educa\u021bional, a curriculum-ului \u0219i a metodelor de \u00eenv\u0103\u021bare iar\u00a0<em>adaptabilitatea educa\u021biei\u00a0<\/em>implic\u0103 transpunerea con\u021binutului educa\u021bional la nevoile specifice elevilor provenind din diverse medii sociale \u0219i culturale.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0\u00cen contextul aplic\u0103rii drepturilor culturale, educa\u021bia este un instrument de a c\u0103rui opera\u021bionalizare corespunz\u0103toare depinde men\u021binerea p\u0103cii la scal\u0103 larg\u0103 prin \u00een\u021belegerea, asimilarea \u0219i aplicarea preceptelor diversit\u0103\u021bii culturale, asigur\u00e2nd un tratament \u00a0egal \u0219i nediscriminatoriu \u00eentre grupurile minoritare sau comunit\u0103\u021bile indigene. Prin excelen\u021b\u0103 un instrument al cunoa\u0219terii realit\u0103\u021bii culturale aferente grupurilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor umane, educa\u021bia incluziv\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 ca suport al implement\u0103rii drepturilor culturale la cel mai \u00eenalt nivel.<\/p><p>La nivel interna\u021bional, sediul materiei drepturilor culturale se extinde la instrumente juridice interna\u021bionale care abordeaz\u0103 secven\u021bial problematica drepturilor culturale \u0219i pornind de la o categorie specific\u0103 de titulari:\u00a0<em>popoarele indigene<\/em>. Acestea din urm\u0103 se aseam\u0103n\u0103 cu\u00a0<em>minorit\u0103\u021bile etnice sau rasiale\u00a0<\/em>prin aceea c\u0103 membrii lor \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc elemente culturale, lingvistice, religioase sau tradi\u021bionale comune; dincolo de aceste asem\u0103n\u0103ri, \u00een teoria \u0219i practica drepturilor omului, popoarele indigene reprezint\u0103 un titular distinct al drepturilor omului, diferen\u021biindu-se de grupurile minoritare etnice sau rasiale \u00een temeiul urm\u0103toarelor caracteristici: (1) autocalificarea drept popoare indigene; (2) leg\u0103tura istoric\u0103 cu teritoriul pe care \u00eel locuiau la momentul la care \u00een respectivul stat\/\u00een respectiva regiune au sosit persoane apar\u021bin\u00e2nd unei culturi diferite, \u00eentre timp acestea devenind popula\u021bia majoritar\u0103; (3) beneficiaz\u0103 de medii \u0219i sisteme ancestrale diferite fa\u021b\u0103 de cele ale majorit\u0103\u021bii<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>.\u00a0<em>Mobilitatea\u00a0<\/em>constituie o alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinctiv\u0103: minorit\u0103\u021bile etnice, culturale, rasiale, religioase desemneaz\u0103, de regul\u0103, un grup de indivizi restr\u00e2ns din punct de vedere numeric prin compara\u021bie cu popula\u021bia statului care s-au a\u0219ezat pe teritoriul acestuia \u00een contextul fenomenului migra\u021biei \u00een timp ce popoarele indigene sunt intrinsec conectate la teritoriul statului pe care \u00eel au \u00een st\u0103p\u00e2nire ancestral\u0103. De asemenea, popoarele indigene \u00ee\u0219i cristalizeaz\u0103 identitatea urmare a unei experien\u021be colonizatoare \u00een timp ce \u00een cazul minorit\u0103\u021bilor culturale premisa colonialismului nu este o condi\u021bie constitutiv\u0103.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a><\/p><p>Din punct de vedere juridic, distinc\u021bia dintre popoarele indigene \u0219i minorit\u0103\u021bile etnice\/culturale este manifest\u0103: drepturile popoarelor indigene pot avea conota\u021bii\u00a0<em>colective<\/em>\u00a0(este exemplificativ\u0103 dimensiunea colectiv\u0103 a dreptului la autodeterminare a popoarelor) \u00een timp ce drepturile minorit\u0103\u021bilor nu pot fi conceptualizate bivalent (colectiv \u0219i individual) fiind admis\u0103 exclusiv dimensiunea individual\u0103 \u00een temeiul c\u0103reia fiecare individ poate opta pentru includerea sa \u00eenl\u0103untrul unei comunit\u0103\u021bi culturale. \u00cen acest sens, este edificatoare\u00a0<em>Declara\u021bia ONU privind drepturile popoarelor indigene<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0care statueaz\u0103 \u00een articolul 1 dreptul popoarelor indigene de a se bucura \u00een mod\u00a0<em>individual sau colectiv<\/em>\u00a0de toate drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile recunoscute \u00een dreptul interna\u021bional. Cu privire special\u0103 la drepturile culturale, Declara\u021bia rezerv\u0103 unele dispozi\u021bii av\u00e2nd ca obiect prezervarea mo\u0219tenirii culturale a popoarelor indigene: (1) dreptul de a nu fi supuse asimil\u0103rii for\u021bate sau de-construc\u021biei culturale (articolul 8); (2) dreptul de a practica \u0219i revitaliza tradi\u021biile culturale \u0219i obiceiurile (articolul 11); (3) dreptul de a manifesta, practica, dezvolta, \u00eenv\u0103\u021ba pe al\u021bii tradi\u021biile religioase \u0219i spirituale precum \u0219i obiceiurile (articolul 12); (4) dreptul de a revitaliza, folosi, dezvolta, transmite genera\u021biilor viitoare istoria, limbile, tradi\u021biile orale, filozofiile, sistemele de scriere \u0219i de a desemna propriile nume pentru comunit\u0103\u021bi, locuri \u0219i persoane (articolul 13).<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Solu\u021bii regional-europene la problematicile conexe drepturilor culturale<\/strong><\/h3><p>La nivelul Consiliului Europei, sistemul de protec\u021bie a drepturilor omului realizeaz\u0103 un compromis \u00eentre\u00a0<em>prevederea in expresis a drepturilor culturale (conven\u021biile de specialitate adoptate \u00een materie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[19]<\/strong><\/a>)\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>identificarea implicit\u0103 a drepturilor culturale prin interpretarea extensiv\u0103 a obiectului\u00a0<\/em>\u00a0<em>unor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi civile \u0219i, prin excep\u021bie, a unor drepturi economice \u0219i sociale (via\u021ba privat\u0103 \u0219i de familie, libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie, libertatea de exprimare, libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere, dreptul la educa\u021bie, etc.).\u00a0<\/em>Cea din urm\u0103 ipotez\u0103 corespunde cu reglementarea\u00a0<em>Conven\u021biei Europene pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale\u00a0<\/em>\u00een con\u021binutul c\u0103reia lacuna men\u021bion\u0103rii drepturilor culturale este complinit\u0103 de sfera de reglementare a unor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi care, prin modul de exercitare \u0219i finalit\u0103\u021bile exercit\u0103rii lor, conduc la prefigurarea drepturilor culturale. Spre exemplificare, \u00een rela\u021bie cu\u00a0<em>articolul 10<\/em>\u00a0referitor la libertatea de exprimare, Curtea European\u0103 a Drepturilor \u00a0Omului a recunoscut posibilitatea de manifestare \u00een dimensiune cultural\u0103 sub forma dreptului arti\u0219tilor de a se exprima prin crea\u021bii vizuale, literare sau satire. Totodat\u0103, instan\u021ba european\u0103 a recunoscut pe cale jurispruden\u021bial\u0103 caracterul biunivoc al drepturilor culturale manifestat at\u00e2t \u00een sensul libert\u0103\u021bii crea\u021biei artistice c\u00e2t \u0219i din punctul de vedere\u00a0<em>al acces\u0103rii crea\u021biei culturale.\u00a0<\/em>Incontestabil conectate cu societatea exterioar\u0103, drepturilor culturale li s-a recunoscut de Curte latura autoreflexiv\u0103, admi\u021b\u00e2nd c\u0103 acestea pot fi exercitate de individ \u00een raport cu sine \u00eensu\u0219i prin asumarea unei identit\u0103\u021bi culturale proprii care,\u00a0<em>prima facie<\/em>\u00a0poate fi definit\u0103 prin apel la elemente privitoare la op\u021biuni lingvistice sau de instruire, concep\u021bii religioase, filosofice despre existen\u021b\u0103, despre lume sau despre propria persoan\u0103 sau prin aderarea individului la anumite grupuri, asocia\u021bii ce urm\u0103resc un scop cultural.\u00a0 Mai mult, drepturile culturale nu se rezum\u0103 la formele de crea\u021bie artistic\u0103 a omului \u0219i nici la identitatea auto-proclamat\u0103 de individ \u00een rela\u021bie cu lumea \u00eenconjur\u0103toare; \u00a0distingem o\u00a0<em>fa\u021bet\u0103 inter-rela\u021bionat\u0103 a\u00a0<\/em>drepturilor culturale care asigur\u0103 liantul dintre om \u0219i individ: este cazul\u00a0<em>libert\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice sau a dreptului de a c\u0103uta adev\u0103rul istoric.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[20]<\/strong><\/a><\/em>Prin intermediul acestora, este asigurat\u0103 o reprezentare c\u00e2t mai real\u0103 \u0219i obiectiv\u0103 a comunit\u0103\u021bii umane de la o anumit\u0103 epoc\u0103.<\/p><p>\u00cen cazul drepturilor culturale extrase din prevederile Conven\u021biei Europene \u0219i recunoscute de Curte pe cale jurispruden\u021bial\u0103 devine legitim\u0103 problema\u00a0<em>autonomiei juridice.\u00a0<\/em>Recunoa\u0219terea acestora este implicit\u0103 (bazat\u0103 pe practic\u0103 juridic\u0103 a instan\u021bei europene \u0219i nu pe normele Conven\u021biei) iar exercitarea drepturilor culturale are constante juridice clare care se refer\u0103 la toate formele de manifestare cultural\u0103 \u0219i la cele accesorii acestora. Interdependen\u021ba \u0219i indivizibilitatea drepturilor omului sunt principii care permit transferul regulilor generale prev\u0103zute de Conven\u021bia European\u0103 \u00een vederea exercit\u0103rii drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor conven\u021bionale (de exemplu, nediscriminarea, derogarea \u00een caz de urgen\u021b\u0103, interzicerea abuzului de drept)\u00a0 asupra drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor care deriv\u0103 din interpretarea jurispruden\u021bial\u0103 a Cur\u021bii. Aceste tr\u0103s\u0103turi fac posibil\u0103 l\u0103rgirea sferei de aplicare a Conven\u021biei, drepturile culturale fiind grevate pe drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile conven\u021bionale originare. Posibilitatea recunoa\u0219terii autonomiei juridice a drepturilor culturale \u00eenl\u0103untrul cadrului general de reglementare a Conven\u021biei va fi, pe cale de consecin\u021b\u0103, implicit\u0103 \u0219i constituit\u0103 exclusiv pe\u00a0<em>interpretarea \u00a0dinamic\u0103 a prevederilor dreptului conven\u021bional.\u00a0<\/em><\/p><p>\u00cen reglement\u0103rile\u00a0<em>Cartei Sociale Europene (Revizuite)<\/em>\u00a0ipotezele sunt inversate prin compara\u021bie cu cele expuse de Conven\u021bia European\u0103 \u00eens\u0103 diferen\u021bele nu sunt categorice: men\u021bionarea drepturilor culturale \u2013 de\u0219i expres\u0103- este lacunar\u0103 \u0219i non-explicativ\u0103. Articolul 15 garanteaz\u0103 sediul materiei pentru protec\u021bia persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi iar ca ultim\u0103 ipotez\u0103 este evocat\u0103 responsabilitatea agen\u021bilor statali de a asigura \u00een favoarea persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi\u00a0<em>accesul \u0219i participarea efectiv\u0103 la activit\u0103\u021bi culturale.\u00a0<\/em>\u00cen mod similar, articolul 23 din Cart\u0103 statueaz\u0103 \u00een favoarea persoanelor v\u00e2rstnice, \u2013 cele dou\u0103 dispozi\u021bii referitoare la protec\u021bia drepturilor culturale \u00een rela\u021bie cu grupurile vulnerabile fiind convergente cu reglementarea dreptului la protec\u021bie \u00eempotriva s\u0103r\u0103ciei \u0219i a excluderii sociale men\u021bionat \u00een articolul 30 din Cart\u0103. Drepturile culturale sunt asociate dreptului de a lua parte la stabilirea \u0219i ameliorarea condi\u021biilor de munc\u0103 \u0219i a mediului de munc\u0103 stabilit \u00een articolul 22 din Cart\u0103 iar explica\u021biile corelative avansate \u00een aceast\u0103 materie au mai degrab\u0103 voca\u021bie demonstrativ\u0103 dec\u00e2t teoretic\u0103. Astfel, s-a clarificat c\u0103 termenii \u201dservicii \u0219i facilit\u0103\u021bi sociale \u0219i socio-culturale\u201d men\u021bionate \u00een con\u021binutul dreptului prev\u0103zut de articolul 22 se extinde asupra dreptului lucr\u0103torilor de a avea acces la terenuri de sport, biblioteci, tabere de vacan\u021b\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0\u00cen \u00een\u021belesul Cartei, dimensiunea cultural\u0103 are o voca\u021bie materializat\u0103 la\u00a0<em>bunuri \u0219i servicii culturale\u00a0<\/em>care, la r\u00e2ndul lor, au ca scop mai degrab\u0103 asigurarea de activit\u0103\u021bi recreative dec\u00e2t asumarea unui rol activ \u00een elaborarea crea\u021biilor artistice sau \u00een exercitarea dreptului de acces la acestea.<\/p><p><em>Instrumentele juridice specializate adoptate la nivelul Consiliului Europei<\/em>\u00a0\u00een domeniul drepturilor culturale ordoneaz\u0103 reglement\u0103rile \u00een dou\u0103 direc\u021bii: (1) stabilirea condi\u021biilor generale de \u00eendeplinit de c\u0103tre statele p\u0103r\u021bi \u00een scopul asigur\u0103rii premiselor necesare exercit\u0103rii drepturilor culturale \u0219i (2) stabilirea de garan\u021bii \u00een vederea realiz\u0103rii dreptului la patrimoniu cultural comun \u00eenscris \u00een genera\u021bia a treia.\u00a0<em>Conven\u021bia Cultural\u0103 European\u0103<\/em>\u00a0\u00eencurajeaz\u0103 statele p\u0103r\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i aduc\u0103 contribu\u021bia na\u021bional\u0103 prin m\u0103suri pertinente la patrimoniul cultural comun<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0iar\u00a0<em>Conven\u021bia Consiliului Europei privind infrac\u021biunile referitoare la proprietatea cultural\u0103<\/em>\u00a0introduce ca m\u0103sur\u0103 specific\u0103 de salvgardare a drepturilor culturale includerea \u00een sfera ilicitului penal a actelor prin care se lezeaz\u0103 proprietatea cultural\u0103 precum distrugerea, deteriorarea sau traficul de bunuri culturale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn23\" name=\"_ftnref23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>. \u00a0Conven\u021bia cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate explic\u0103 leg\u0103tura dintre drepturile culturale \u0219i dreptul la patrimoniul cultural comun men\u021bion\u00e2nd \u00een articolul 1, litera a din Conven\u021bie c\u0103 drepturile relative la patrimoniul cultural sunt inerente dreptului de a participa la via\u021ba cultural\u0103 astfel cum acesta din urm\u0103 este precizat \u00een Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului. A\u0219adar Conven\u021bia \u00eenainteaz\u0103 o paradigm\u0103 explicativ\u0103 singular\u0103 fundamentat\u0103 pe rela\u021bia parte-\u00eentreg \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia\u00a0<em>dreptul la patrimoniul cultural comun\u00a0<\/em>este particularitatea care se \u00eenscrie pe coordonatele generale ale celui mai reprezentativ dintre\u00a0<em>drepturile culturale: dreptul de a participa la via\u021ba cultural\u0103 a comunit\u0103\u021bii.<\/em><\/p><p>Totodat\u0103,\u00a0<em>Conven\u021bia cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural comun pentru societate(2005)<\/em>\u00a0opereaz\u0103 distinc\u021bii conceptuale deosebit de interesante pentru opera\u021bionalizarea drepturilor culturale referitoare la\u00a0<em>patrimoniul cultural.\u00a0<\/em>Acesta reprezint\u0103 resurse ancestrale independente de formele de proprietate de\u021binute de indivizi de-a lungul timpului care reflect\u0103 evolu\u021bia constant\u0103 a comunit\u0103\u021bii prin valori, credin\u021be, cuno\u0219tin\u021be \u0219i tradi\u021bii, aspectele mediului rezultate din interac\u021biunea dintre oameni \u0219i locuri. Prin coroborarea dispozi\u021biilor Conven\u021biei Consiliului Europei privind infrac\u021biunile referitoare la proprietatea cultural\u0103 cu cele ale Conven\u021biei cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural comun se impune delimitarea \u00eentre\u00a0<em>patrimoniu cultural\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>proprietate cultural\u0103.\u00a0<\/em>Dac\u0103 patrimoniul cultural este un agregat de elemente imateriale (valori, credin\u021be, cuno\u0219tin\u021be, tradi\u021bii) care construiesc forul interior al individului, proprietatea cultural\u0103 este \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre valori materiale, av\u00e2nd ca obiect bunuri mobile\/imobile care comport\u0103 un interes deosebit pentru activitatea cultural\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103, artistic\u0103 etc. Din aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 decurge \u0219i diferen\u021ba de calificare juridic\u0103: ca drepturi de genera\u021bia a doua, drepturile culturale sunt \u00een principiu asociate cu formele concrete, palpabile ale vie\u021bii culturale \u00een timp ce dreptul la un patrimoniu cultural comun \u2013drept de genera\u021bia a treia subliniaz\u0103 importan\u021ba valorilor spirituale care reprezint\u0103 liantul comunit\u0103\u021bii umane.<\/p><p>Conven\u021biile specializate ale Consiliului Europei ating \u00een mod tangen\u021bial subiectul protec\u021biei drepturilor culturale prin reglementarea statutului juridic al persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Cu toate acestea, protec\u021bia \u0219i promovarea drepturilor persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale nu se confund\u0103 cu protec\u021bia drepturilor culturale \u2013cele dou\u0103 reprezent\u00e2nd problematici diferite (de\u0219i intercalate) ale teoriei drepturilor omului. Cu titlu de exemplu,\u00a0<em>Carta European\u0103 a Limbilor Regionale sau Minoritare<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn24\" name=\"_ftnref24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0urm\u0103re\u0219te protejarea \u0219i promovarea limbilor regionale \u0219i minoritare ca fiind un aspect circumscris protec\u021biei patrimoniului cultural al Europei. Dup\u0103 cum rezult\u0103 din interpret\u0103rile oficiale avansate \u00een Raportul Explicativ al Cartei, reglement\u0103rile acesteia au ca scop efectiv\u00a0<em>protec\u021bia limbilor regionale \u0219i minoritare ca elemente ale patrimoniului cultural\u00a0<\/em>\u0219i nu\u00a0<em>garantarea de drepturi individuale sau colective \u00een favoarea persoanelor vorbitoare ale limbilor regionale \u0219i minoritare.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn25\" name=\"_ftnref25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[25]<\/strong><\/a><\/em>\u00a0De asemenea,\u00a0<em>Conven\u021bia cadru privind protec\u021bia persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale<\/em><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn26\" name=\"_ftnref26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0garanteaz\u0103 dreptul la identitate cultural\u0103 \u00een rela\u021bie cu persoanele apar\u021bin\u00e2nd comunit\u0103\u021bilor minoritare; \u00een acest sens, reglementarea valorific\u0103\u00a0<em>drepturile persoanelor apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale din perspectiva garant\u0103rii egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00eentre acestea, elementul cultural trec\u00e2nd \u00een subsidiar.<\/em><\/p><p>\u00cen\u00a0<em>sistemul de drept al Uniunii Europene<\/em>\u00a0interesul pentru drepturile culturale este eviden\u021biat \u00een primul r\u00e2nd de reglement\u0103rile\u00a0<em>Cartei Drepturilor Fundamentale<\/em>\u00a0care se concentreaz\u0103 \u00eenc\u0103 din partea preambular\u0103 pe garantarea diversit\u0103\u021bii culturale \u0219i a tradi\u021biilor popoarelor Uniunii \u00een acord cu principiul subsidiarit\u0103\u021bii. Conform principiului subsidiarit\u0103\u021bii, protec\u021bia drepturilor omului este \u00een primul r\u00e2nd o problem\u0103 na\u021bional\u0103, care se cuvine a fi analizat\u0103 \u00een consonan\u021b\u0103 cu tradi\u021biile constitu\u021bionale \u0219i cu obliga\u021biile interna\u021bionale comune ale statelor membre. Carta instituie un cvasi-paralelism cu dispozi\u021biile Conven\u021biei Europene a Drepturilor Omului \u2013 ceea ce determin\u0103 ideea conform c\u0103reia analiza \u00eentreprins\u0103 asupra dispozi\u021biilor din Conven\u021bie care au corespondent \u00een Cart\u0103 \u00een materie cultural\u0103 (respectul pentru via\u021ba privat\u0103 \u0219i de familie, libertatea de exprimare, libertatea de \u00eentrunire \u0219i de asociere etc.) poate fi translatat\u0103\u00a0<em>mutatis mutandis\u00a0<\/em>realit\u0103\u021bii juridice a Cartei.<\/p><p>Caracteriz\u00e2ndu-se printr-o sfer\u0103 de cuprindere mai ampl\u0103 dec\u00e2t cea a Conven\u021biei Europene, Carta reglementeaz\u0103 \u00een mod expres \u0219i\u00a0<em>drepturi culturale,\u00a0<\/em>\u00een articolul 22 fiind men\u021bionat respectul pentru diversitatea cultural\u0103, religioas\u0103 \u0219i lingvistic\u0103. \u00cen aceea\u0219i cheie, articolul 13 prevede libertatea artelor, \u0219tiin\u021belor \u0219i libertatea universitar\u0103.<\/p><p>Reglementarea drepturilor culturale cuprins\u0103 \u00een Cart\u0103 a generat obliga\u021bii suplimentare \u00een sarcina institu\u021biilor Uniunii cel pu\u021bin \u00een ceea ce prive\u0219te completarea legisla\u021biei primare cu politici \u0219i norme menite a oferi concrete\u021be celor statuate cu titlu de principiu la nivelul Cartei \u00een materia drepturilor culturale. De exemplu,\u00a0<em>Agenda european\u0103 pentru cultur\u0103<\/em>\u00a0\u2013 ini\u021biativ\u0103 programatic\u0103 lansat\u0103 \u00een anul 2018- recunoa\u0219te drept\u00a0<em>obiective\u00a0<\/em>esen\u021biale de urm\u0103rit pentru dezvoltarea drepturilor culturale prin integrarea implica\u021biilor economice \u0219i sociale ale acestora: (1) consolidarea rela\u021biei dintre cultur\u0103, coeziune \u0219i bun\u0103stare social\u0103; (2) promovarea creativit\u0103\u021bii bazate pe cultur\u0103 \u00een domeniul educa\u021biei \u0219i al inov\u0103rii;\u00a0 (3)\u00a0consolidarea rela\u021biilor culturale interna\u021bionale. Cu privire la cel din urm\u0103 punct, Uniunea a elaborat un document de tip\u00a0<em>soft law\u00a0<\/em>privind rela\u021biile culturale interna\u021bionale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn27\" name=\"_ftnref27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0\u00een care sunt eviden\u021biate ini\u021biativele \u00eentreprinse de Uniune la nivel global \u00een materie cultural\u0103<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn28\" name=\"_ftnref28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0precum \u0219i\u00a0<em>algoritmul celor 3 piloni\u00a0<\/em>care st\u0103 la baza asum\u0103rii angajamentelor interna\u021bionale \u00een domeniul cultural. Primul pilon este reprezentat de\u00a0<em>cadrul principial \u00een func\u021bie de care se orienteaz\u0103 strategia interna\u021bional\u0103 \u00een materie cultural\u0103:\u00a0<\/em>promovarea diversit\u0103\u021bii culturale \u0219i respectarea drepturilor omului; \u00eencurajarea respectului reciproc \u0219i a dialogului intercultural; respectarea complementarit\u0103\u021bii \u0219i subsidiarit\u0103\u021bii; \u00eencurajarea abord\u0103rii transversale a culturii; promovarea culturii prin cadrele existente de cooperare. Pilonii 2 \u0219i 3 accentueaz\u0103 importan\u021ba cooper\u0103rii dintre UE \u0219i statele partenere precum \u0219i importan\u021ba cooper\u0103ri \u00eentre statele membre ale Uniunii de natur\u0103 s\u0103 fie configurat\u0103 o real\u0103\u00a0<em>diploma\u021bie cultural\u0103.\u00a0<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn29\" name=\"_ftnref29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[29]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Ini\u021biative na\u021bionale \u00een materie<\/strong><\/h3><p>Rom\u00e2nia r\u0103spunde angajamentelor interna\u021bionale asumate prin aderarea la instrumentele interna\u021bionale \u0219i regional-europene reprezentative \u00een domeniul drepturilor culturale prin formularea unor documente de viziune strategic\u0103 \u00een consonan\u021b\u0103 cu domeniile de activitate recunoscute de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale ca parte integrant\u0103 a politicilor culturale. Acestea din urm\u0103 sunt configurate \u00een func\u021bie de elemente de cultur\u0103 materiale \u0219i imateriale recunoscute prin aderarea la standardele interna\u021bionale.<\/p><p>Fiind prolific\u0103 colaborarea dintre statul rom\u00e2n \u0219i UNESCO, cadrul normativ na\u021bional este receptiv la liniile directoare adoptate de UNESCO \u00een scopul protej\u0103rii elementelor de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie, garant\u00e2nd ocrotirea bunurilor culturale ale Rom\u00e2niei incluse pe Lista Patrimoniului Mondial. Coroborate, normele na\u021bionale<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn30\" name=\"_ftnref30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0relevante pentru protec\u021bia bunurilor culturale au creat premisele necesare recunoa\u0219terii valorii culturale ale unor bunuri\/situri na\u021bionale \u0219i includerii acestora pe Lista Patrimoniului Mondial<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn31\" name=\"_ftnref31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0.<\/p><p>Pe de alt\u0103 parte, urmare a accept\u0103rii Conven\u021biei UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn32\" name=\"_ftnref32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0Rom\u00e2nia a valorificat elementele de cultur\u0103 spiritual\u0103 na\u021bional\u0103, realiz\u00e2nd demersuri pentru recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 \u0219i includerea pe Lista Reprezentativ\u0103 a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanit\u0103\u021bii unor tradi\u021bii \u0219i obiceiuri<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn33\" name=\"_ftnref33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>.<\/p><p>Documentul programatic<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn34\" name=\"_ftnref34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a>\u00a0care centreaz\u0103 preocup\u0103rile culturale ale autorit\u0103\u021bilor \u0219i institu\u021biilor publice este un cadru strategic de referin\u021b\u0103 pentru un orizont mediu de timp care expliciteaz\u0103\u00a0<em>viziunea postulat\u0103 la nivel na\u021bional \u00een materia drepturilor culturale\u00a0<\/em>c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>axele prioritare de ac\u021biune.\u00a0<\/em>\u00cen logica interdependen\u021bei \u0219i indivizibilit\u0103\u021bii drepturilor omului,\u00a0<em>Strategia na\u021bional\u0103 pentru cultur\u0103 \u0219i patrimoniu na\u021bional\u00a0<\/em>integreaz\u0103\u00a0 \u00een conturarea unei viziuni bazat\u0103 pe respectarea drepturilor culturale toate fa\u021betele presupuse de asigurarea exercit\u0103rii acestora, lu\u00e2nd \u00een calcul elementele referitoare la dezvoltarea durabil\u0103, aspecte economice sau diplomatice, accentu\u00e2ndu-se urm\u0103toarele:<\/p><p>(1) cultura poate ac\u021biona ca factor al dezvolt\u0103rii durabile \u00een condi\u021biile \u00een care comunitatea na\u021bional\u0103 con\u0219tientizeaz\u0103 nevoia protec\u021biei particularit\u0103\u021bilor culturale pentru spiritualitatea popular\u0103;<\/p><p>(2) avansarea unei noi tipologii a\u00a0<em>economiei creative\u00a0<\/em>care implic\u0103 exploatarea resurselor economice \u00een vederea sus\u021binerii manifest\u0103rilor artistice prin crearea unui ecosistem cultural-creativ fundamentat economic prin func\u021biile de baz\u0103 pe care le \u00eendepline\u0219te (crea\u021bie, produc\u021bie, editare, diseminare, comer\u021b, prezervare, educa\u021bie cultural\u0103, management, reglementare);<\/p><p>(3) democratizarea cultural\u0103 prin sus\u021binerea accesului la cultur\u0103 a grupurilor vulnerabile, prin diversificarea formelor de expresie cultural\u0103 \u0219i a formelor de interven\u021bie cultural\u0103 \u00een favoarea consolid\u0103rii exercit\u0103rii drepturilor culturale;<\/p><p>(4) practicarea diploma\u021biei culturale \u00een rela\u021biile interna\u021bionale \u00een scopul promov\u0103rii elementelor tradi\u021bionale \u0219i a dialogului intercultural;<\/p><p>(5) promovarea transversal\u0103 a elementelor de cultur\u0103 \u00een domeniile adiacente care au un rol deosebit \u00een sprijinirea artei, inova\u021biei \u0219i cercet\u0103rii.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn35\" name=\"_ftnref35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a><\/p><p>Evident c\u0103 facem distinc\u021bie \u00eentre aceste obiective programatice \u0219i modul concret \u00een care ele se materializeaz\u0103, \u00een func\u021bie de resursele financiare, umane \u0219i administrative alocate pentru ca valorile materiale \u0219i spirituale ce definesc identitatea cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 fie \u00een mod adecvat protejate \u0219i promovate. Din acest punct de vedere, vecinii no\u0219tri din Ungaria au \u00een\u021beles importan\u021ba acestor obiective prin ac\u021biunile lor, care uneori au generat \u00eengrijor\u0103ri, \u00een Transilvania<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn36\" name=\"_ftnref36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a>.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>C\u00e2teva aspecte concluzive<\/strong><\/h3><p>Complexitatea teoretic\u0103 indeniabil\u0103 a drepturilor culturale face fragil demersul de extragere a unor ra\u021bionamente concluzive, permi\u021b\u00e2nd, mai degrab\u0103, formularea unor inferen\u021be. \u00cen compara\u021bie cu alte drepturi ale omului a c\u0103ror existen\u021b\u0103 \u0219i exercitare poate fi riguros inserat\u0103 \u00een sfera de cuprindere a unei singure genera\u021bii de drepturi, drepturile culturale subzist\u0103 at\u00e2t ca drepturi de genera\u021bia a doua c\u00e2t \u0219i ca drepturi de solidaritate<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn37\" name=\"_ftnref37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a>\u00a0\u2013 aceast\u0103 dubl\u0103 calitate teoretic\u0103 conduc\u00e2nd la implica\u021bii deosebite asupra altor categorii de drepturi. Astfel, drepturile culturale beneficiaz\u0103 de autonomie prin aceea c\u0103 se raporteaz\u0103 la via\u021ba cultural\u0103 a comunit\u0103\u021bii \u0219i la identitatea cultural\u0103 a indivizilor,\u00a0<em>obiectul lor fiind \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu totalitatea formelor de crea\u021bie cultural\u0103.\u00a0<\/em>Pe de alt\u0103 parte, laxa manifestare a crea\u021biilor culturale (de la opere vizuale, scrise, la cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 sau prosul tehnic\/tehnologic) conduce la dou\u0103 inferen\u021be necesare: (1) drepturile culturale sunt\u00a0<em>forme juridice particulare a unor drepturi civile \u0219i politice\u00a0<\/em>(precum libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103, religie, libertatea de expimare \u0219.a.) \u0219i (2) drepturile culturale<em>\u00a0pot include aspecte conexe drepturilor economice \u0219i sociale (\u00een special ale dreptului la instruire)\u00a0<\/em>iar realizarea lor depinde \u00een mod propor\u021bional de tipul \u0219i cantitatea resurselor angajate pentru realizarea lor.<\/p><p>Evident, ocup\u00e2nd pozi\u021bia juridic\u0103 a unui drept de genera\u021bia a treia, dreptul de exploatare a patrimoniului cultural comun subsumeaz\u0103 sub sfera sa de cuprindere ipostazele drepturilor culturale precizate anterior, determin\u00e2nd implica\u021bii majore asupra men\u021binerii unui climat de pace \u0219i securitate, asupra formelor de asisten\u021b\u0103 umanitar\u0103 privitoare la protec\u021bia bunurilor culturale \u0219i\/sau asupra dezvolt\u0103rii durabile a comunit\u0103\u021bii. Aceasta implic\u0103 \u0219i prohibirea atitudinilor \u0219i ac\u021biunilor de monopol cultural sau de impunere de valori culturale fie prin intermediul diferen\u021belor de dezvoltare economic\u0103 \u0219i sociale, fie, de neacceptat \u00een mod absolut, prin utilizarea for\u021bei \u0219i a politicilor de expansiune teritorial\u0103.<\/p><\/div><p><strong>Prof.univ.dr. Nicolae Voiculescu<\/strong><br \/><strong>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><p>\u00a0<\/p><hr \/><p>\u00a0<\/p><div><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0Nicolae Voiculescu,\u00a0<em>Protec\u021bia interna\u021bional\u0103 a drepturilor omului. Note de curs,\u00a0<\/em>Editura Hamangiu, Bucure\u0219ti, 2017, p. 12 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0<em>Brevitatis causa,\u00a0<\/em>vom utiliza acronimul ONU pentru a desemna Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0\u00cen clivajul dintre\u00a0<em>universalitatea drepturilor omului<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0<em>relativsmul cultural<\/em>, adep\u021bii celui din urm\u0103 contestau aplicarea universal\u0103 a drepturilor omului pe considerentele men\u021binerii identit\u0103\u021bii culturale prin practici care pot aduce atingere drepturilor omului.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare referitoare la problemele identificate de Raportorul Special ONU privind drepturile culturale, a se consulta Human Rights Council, Fourteenth-session Agenda item 3, Promotion and protection of all human rights, civil, political, economic, social and cultural rights, including the right to development, Report of the independent expert in the field of cultural rights, Ms. Farida Shaheed, submitted pursuant to resolution 10\/23 of the Human Rights Council.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta Item 74 (b) of the provisional agenda*, Promotion and protection of human rights: human rights questions, including alternative approaches for improving the effective enjoyment of human rights and fundamental freedoms, Universality, cultural diversity and cultural rights, Report prepared by the Special Rapporteur in the field of cultural rights, Karima Bennoune, submitted in accordance with Human Rights Council resolution 37\/12.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Universal Declaration on Cultural Diversity, adopted by the General Conference of the United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization at its thirty-first session on 2 November 2001.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Articolele 4 \u0219i 5 din Declara\u021bie.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Pentru explica\u021bii detaliate a se vedea United Nations A\/73\/227 General Assembly Distr.: General 25 July 2018<br \/>Original: English 18-12312 (E) 230818 *1812312*, Seventy-third session, Item 74 (b) of the provisional agenda*<br \/>Promotion and protection of human rights: human rights questions, including alternative approaches for<br \/>improving the effective enjoyment of human rights and fundamental freedoms Universality, cultural diversity and cultural rights**.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0A se consulta site-ul:\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.ohchr.org\/en\/special-procedures\/sr-cultural-rights\/international-standards\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.ohchr.org\/en\/special-procedures\/sr-cultural-rights\/international-standards<\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>accesat la data de 25 iunie 2022, ora 13:21 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0Committee on Economic, Social and Cultural Rights Forty-third session 2\u201320 November 2009,\u00a0<em>General comment No. 21, Right of everyone to take part in cultural life<\/em>\u00a0(art. 15, para. 1 (a), of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Conform indica\u021biilor oferite de Preambulul Declara\u021biei, defini\u021bia culturii este \u00een concordan\u021b\u0103 cu concluziile Conferin\u021bei Mondiale privind Politicile Culturale (MONDIACULT, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een Mexico City, 1982), ale Comisiei Mondiale pentru Cultur\u0103 \u0219i Dezvoltare (Diversitatea Noastr\u0103 Creativ\u0103, 1995) \u0219i ale Conferin\u021bei Interguvernamentale privind Politicile Culturale pentru Dezvoltare (Stockholm, 1998).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Committee on Economic, Social and Cultural Rights\u00a0<em>General comment No. 25 (2020) on science and economic,<\/em><em><br \/>social and cultural rights (article 15 (1) (b), (2), (3) and (4) of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights).<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0Committee on Economic, Social and Cultural Rights Forty-third session 2\u201320 November 2009,\u00a0<em>General comment No. 21, Right of everyone to take part in cultural life<\/em>\u00a0(art. 15, para. 1 (a), of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Committee on Economic, Social and Cultural Rights Forty-third session 2\u201320 November 2009, General comment No. 21 Right of everyone to take part in cultural life (art. 15, para. 1 (a), of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0A se vedea pe larg COMMITTEE ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS, Twenty-first session 15 November\u20113 December 1999, IMPLEMENTATION OF THE INTERNATIONAL COVENANT ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS, General Comment No. 13 (Twenty-first session, 1999), The right to education (article 13 of the Covenant).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Pentru clarific\u0103ri suplimentare, a se consulta informa\u021biile prezentate pe site-ul:\u00a0<a href=\"https:\/\/www.amnesty.org\/en\/what-we-do\/indigenous-peoples\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.amnesty.org\/en\/what-we-do\/indigenous-peoples\/<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat la data de 26 iunie 2022, ora 21:06 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0A se consulta \u0219i documentele disponibile la adresele:<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.un.org\/esa\/socdev\/unpfii\/documents\/5session_factsheet1.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.un.org\/esa\/socdev\/unpfii\/documents\/5session_factsheet1.pdf<\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>respectiv\u00a0<a href=\"https:\/\/www.un.org\/development\/desa\/dspd\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2018\/07\/Chapter-VIIIndigenous-peoples-and-ethnic-minorities.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.un.org\/development\/desa\/dspd\/wp-content\/uploads\/sites\/22\/2018\/07\/Chapter-VIIIndigenous-peoples-and-ethnic-minorities.pdf<\/em><\/a>, accesate la 26 iunie 2022, ora 21:16 p.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a ONU la 13 septembrie 2007.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Conven\u021bia Consiliului Europei privind infrac\u021biunile \u00eempotriva propriet\u0103\u021bii culturale, deschis\u0103 spre semnare la Nicosia la data de 19 mai 2017 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 1 aprilie 2022; Conven\u021bia cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, deschis\u0103 spre semnare la Faro la data de 27 octombrie 2005 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 1 iunie 2011; Conven\u021bia cultural\u0103 european\u0103, deschis\u0103 spre semnare la Paris la data de 19 decembrie 1954 \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 5 mai 1955.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Pentru a observa exemple din jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene \u00een materia drepturilor culturale, a se consulta Raportul elaborat de Divizia Cercetare,\u00a0<em>Drepturile culturale \u00een jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului<\/em>, ianuarie 2011, actualizat la 17 ianuarie 2017.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Carta Social\u0103 European\u0103 (revizuit\u0103), Strasbourg, 3 mai 1996, p. 84.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0A se vedea informa\u021biile prezentate pe site-ul\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=018\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=018<\/em><\/a><em>,\u00a0<\/em>accesat la data de 2 iulie 2022, ora 11:03 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref23\" name=\"_ftn23\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[23]<\/a>\u00a0Pentru detalii suplimentare, a se consulta articolele 1 \u0219i 2 din Conven\u021bie.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref24\" name=\"_ftn24\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[24]<\/a>\u00a0Deschis\u0103 spre semnare la data de 5 noiembrie 1992 la Strasbourg \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la data de 1 martie 1998.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref25\" name=\"_ftn25\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[25]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the European Charter for Regional or Minority Languages Strasbourg, 5.XI.1992, p. 2.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref26\" name=\"_ftn26\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[26]<\/a>\u00a0Explanatory Report to the Framework Convention for the Protection of National Minorities, Strasbourg, 1.II.1995.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref27\" name=\"_ftn27\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[27]<\/a>\u00a0Comunicarea comun\u0103 c\u0103tre Parlamentul European \u0219i Consiliu,\u00a0<em>C\u0103tre o strategie a UE pentru rela\u021biile culturale interna\u021bionale Bruxelles,<\/em>\u00a08.6.2016, JOIN(2016) 29 final.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref28\" name=\"_ftn28\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[28]<\/a>\u00a0\u00cen special este subliniat faptul c\u0103 Uniunea este parte la Conven\u021bia UNESCO din 2005 privind protec\u021bia \u0219i promovarea diversit\u0103\u021bii expresiilor culturale.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref29\" name=\"_ftn29\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[29]<\/a>\u00a0Comunicarea comun\u0103 c\u0103tre Parlamentul European \u0219i Consiliu,\u00a0<em>C\u0103tre o strategie a UE pentru rela\u021biile culturale interna\u021bionale Bruxelles,<\/em>\u00a08.6.2016, JOIN(2016) 29 final.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref30\" name=\"_ftn30\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[30]<\/a>\u00a0Decretul nr. 187 din 30 martie 1990 pentru acceptarea Conven\u0163iei privind protec\u0163ia patrimoniului mondial, cultural \u015fi natural, adoptat\u0103 de Conferin\u0163a general\u0103 a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite pentru Educa\u0163ie, \u015etiin\u0163a \u015fi Cultura la 16 noiembrie 1972, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 46 din 31 martie 1990; Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 938 din 20 noiembrie 2006; Legea nr. 564 din 19 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 47\/2000 privind stabilirea unor m\u0103suri de protec\u0163ie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 695 din 1 noiembrie 2001.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref31\" name=\"_ftn31\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[31]<\/a>\u00a0Eviden\u021ba \u00a0oficial\u0103 a Ministerului Culturii, disponibil\u0103 la adresa:\u00a0<a href=\"http:\/\/www.cultura.ro\/unesco\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>http:\/\/www.cultura.ro\/unesco<\/em><\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref32\" name=\"_ftn32\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[32]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 de UNESCO la data de 17 octombrie 2003 \u0219i\u00a0 acceptat\u0103 prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005 privind acceptarea Conven\u0163iei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref33\" name=\"_ftn33\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[33]<\/a>\u00a0Eviden\u021ba \u00a0oficial\u0103 a Ministerului Culturii, disponibil\u0103 la adresa:\u00a0<a href=\"http:\/\/www.cultura.ro\/unesco\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>http:\/\/www.cultura.ro\/unesco<\/em><\/a>.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref34\" name=\"_ftn34\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[34]<\/a>\u00a0Strategia pentru cultur\u0103 \u0219i patrimoniu na\u021bional 2016-2022.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref35\" name=\"_ftn35\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[35]<\/a>\u00a0Strategia pentru cultur\u0103 \u0219i patrimoniu na\u021bional 2016-2022, pp. 11-12.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref36\" name=\"_ftn36\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[36]<\/a>\u00a0Sutele de milioane de euro investite de Ungaria \u00een Transilvania \u00eempart autorit\u0103\u0163ile \u00een dou\u0103. \u201eTe ui\u0163i cu \u00eengrijorare ca stat\u201d,<\/p><p><a href=\"https:\/\/observatornews.ro\/exclusiv-observator\/sutele-de-milioane-de-euro-investite-de-ungaria-in-transilvania-impart-autoritatile-in-doua-te-uiti-cu-ingrijorare-ca-stat-471558.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/observatornews.ro\/exclusiv-observator\/sutele-de-milioane-de-euro-investite-de-ungaria-in-transilvania-impart-autoritatile-in-doua-te-uiti-cu-ingrijorare-ca-stat-471558.html<\/em><\/a><em>,<\/em>\u00a0accesat la data de 11 iulie 2022, ora 12.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref37\" name=\"_ftn37\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[37]<\/a>\u00a0Conform teoriei generale a drepturilor omului, dreptul de a exploata patrimoniul cultural comun este recunoscut ca fiind \u00eenscris \u00een categoria drepturilor de genera\u021bia a treia, al\u0103turi de dreptul la dezvoltare, dreptul la pace, dreptul la asisten\u021b\u0103 umanitar\u0103 etc. A se vedea pe larg distinc\u021bia dintre cele trei genera\u021bii de drepturi \u0219i exemplific\u0103rile corespunz\u0103toare fiec\u0103rei categorii prin consultarea informa\u021biilor expuse pe site-ul:<\/p><p><a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/compass\/the-evolution-of-human-rights\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><em>https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/compass\/the-evolution-of-human-rights<\/em><\/a>, accesat la data de 3 iulie 2022, ora 20:03 p.m.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-toggle-item\">\n\t\t\t\t\t<h3 id=\"elementor-tab-title-20437\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"37\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-20437\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon elementor-toggle-icon-right\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-closed\"><i class=\"vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-down\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-toggle-icon-opened\"><i class=\"elementor-toggle-icon-opened vamtamtheme- vamtam-theme-arrow-up\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-toggle-title\" tabindex=\"0\">Dreptul La Educa\u021bie, Drept Fundamental Al Omului: Addenda La Proiectele Legilor Educa\u021biei<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/h3>\n\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-20437\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"37\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-20437\"><div><p>Recent, au fost deschise de c\u0103tre ministerul rom\u00e2n de resort, spre dezbatere public\u0103, proiectele legilor educa\u021biei (legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului preuniversitar \u0219i legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior). Con\u021binutul lor, a\u0219a cum se men\u021bioneaz\u0103 \u00een mod expres \u00een expunerile de motive, are \u00een vedere Raportul \u201cRom\u00e2nia educat\u0103\u201d, precum \u0219i un num\u0103r de cinci principii de baz\u0103\u00a0 de natur\u0103\u00a0 s\u0103\u00a0 sus\u021bin\u0103 procesul de aderare al Rom\u00e2niei la Organiza\u021bia pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE). Niciun document interna\u021bional din materia drepturilor omului care a reglementat \u0219i interpretat dreptul la educa\u021bie nu este precizat ca st\u00e2nd la baza redact\u0103rii textelor din proiectele de legi. Aceast\u0103 realitate se \u0219i observ\u0103 din modul de structurare a acestora, fiind vizibil accentul pus pe aspectele de organizare institu\u021bional\u0103 \u0219i mai pu\u021bin pe cele privind con\u021binutul \u0219i valorile pe care societatea rom\u00e2neasc\u0103 de ast\u0103zi \u00ee\u0219i propune s\u0103 le fixeze\u00a0 \u0219i s\u0103 le transmit\u0103 prin mecanismul legal educa\u021bional.<\/p><p>Ca atare, acest Editorial compline\u0219te, \u00een acest cadru al consult\u0103rii publice cu privire la viitorul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, nevoia de informa\u021bii cu privire la modul \u00een care diversele organiza\u021bii interna\u021bionale au dat con\u021binut dreptului la educa\u021bie ca drept fundamental al omului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t la toate acestea \u021bara noastr\u0103 este un membru activ prin ratificarea diferitelor norme \u0219i standarde adoptate de c\u0103tre acestea.<\/p><p>***<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Reflect\u0103ri conceptuale ale dreptului la educa\u021bie \u00een activitatea Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<\/strong><\/h3><p>De\u0219i se bucur\u0103 de autonomia unui drept al omului de sine st\u0103t\u0103tor, dreptul la educa\u021bie este o platform\u0103 pentru exercitarea altor drepturi dintre care cel mai important poate fi considerat\u00a0<em>dreptul la dezvoltare<\/em>. Aidoma educa\u021biei, dezvoltarea se define\u0219te prin\u00a0<em>complexitate<\/em>\u00a0\u0219i are \u00een vedere o perspectiv\u0103 holistic\u0103 asupra fiin\u021bei umane, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-o de manier\u0103 filosofic\u0103 \u00een sensul unei unit\u0103\u021bi perfecte, imuabile \u00eentre corp \u0219i suflet. Educa\u021bia vizeaz\u0103 astfel ambele dimensiuni dar \u0219i o metodologie integratoare de\u00a0<em>adaptare a fiin\u021bei umane la contextul general de ac\u021biune: accept\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 un produs final coerent al educa\u021biei (o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 educat\u0103) \u00een absen\u021ba capacit\u0103\u021bii sale de adaptabilitate la mediu.<\/em><\/p><p>\u00cen paradigma drepturilor omului educa\u021bia se conjug\u0103 cu probleme complexe, fiind \u00een primul r\u00e2nd o premis\u0103 a cunoa\u0219terii organizate care las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 condi\u021biile de \u00eentreprindere a unei\u00a0<em>analize epistemologice<\/em>. Prin educa\u021bie tot ceea ce incumb\u0103 drepturilor omului poate fi problematizat \u00eenl\u0103untrul \u0219tiin\u021bei. De aici deducem c\u0103 educa\u021bia este sursa primar\u0103 de extragere, filtrare \u0219i sintetizare a con\u021binutului informa\u021bional dob\u00e2ndit de individ permi\u021b\u00e2nd un context al dezvolt\u0103rii \u0219tiin\u021bifice, culturale \u0219i umaniste a societ\u0103\u021bii. Prin cunoa\u0219tere se ob\u021bine progresul civiliza\u021bional deoarece familiarizarea cu toate elementele naturii \u00eenconjur\u0103toare permite individului s\u0103 se elibereze de temeri, supersti\u021bii ori practici care lezeaz\u0103 echilibrul interior sau rela\u021bionarea \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, afirm\u00e2ndu-se un climat al p\u0103cii, incluziunii \u0219i al respect\u0103rii drepturilor omului.<\/p><p>Ca instrument de modelare a personalit\u0103\u021bii umane \u0219i ca suport al cunoa\u0219terii realit\u0103\u021bii,\u00a0<strong><em>educa\u021bia\u00a0<\/em><\/strong>intereseaz\u0103 domeniul drepturilor omului cel pu\u021bin din trei puncte de vedere:<\/p><p>1)\u00a0<em>ca drept de sine st\u0103t\u0103tor<\/em>\u00a0(fiind inclus conform clasific\u0103rii teoretice clasice \u00een categoria drepturilor de genera\u021bia a doua \u2013 economice, sociale \u0219i culturale);<\/p><p>(2) ca mod\u00a0<em>suis generis\u00a0<\/em>de transmitere a informa\u021biilor despre domeniul drepturilor omului (\u00een acest sens, exper\u021bii interna\u021bionali \u00een materie disting \u00eentre\u00a0<em>educa\u021bie despre drepturile omului; educa\u021bie prin drepturile omului\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>educa\u021bie pentru drepturile omului<\/em>);<\/p><p>(3) ca obiectiv al dezvolt\u0103rii durabile precizat \u00een mod expres \u00een Agenda O.N.U. 2030 pentru dezvoltare durabil\u0103, documentul programatic care proiecteaz\u0103 pentru viitor principalele direc\u021bii de ac\u021biune \u00een vederea promov\u0103rii drepturilor omului (\u00een acest sens, educa\u021bia este transpus\u0103 \u00een obiectivul 4 al dezvolt\u0103rii durabile care garanteaz\u0103\u00a0<em>o educa\u021bie echitabil\u0103, favorabil\u0103 incluziunii \u0219i de calitate \u0219i promovarea posibilit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare pe tot parcursul vie\u021bii, pentru to\u021bi<\/em>).<\/p><p><em>Ca drept al omului<\/em>, educa\u021bia poate fi conceptualizat\u0103\u00a0<em>\u00een mod autonom<\/em>\u00a0(av\u00e2nd con\u021binut, obiect, titulari delimita\u021bi conform instrumentelor juridice interna\u021bionale din domeniul drepturilor omului) c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>\u00een mod inter-rela\u021bionat<\/em>\u00a0(prin asigurarea condi\u021biilor necesare realiz\u0103rii altor drepturi ale omului \u00een special dreptul la\u00a0 munc\u0103, dreptul la pace, dreptul la un mediu \u00eenconjur\u0103tor echilibrat din punct de vedere ecologic etc.). Privit \u00een corela\u021bie cu alte drepturi ale omului, dreptul la educa\u021bie este punctul de plecare al exerci\u021biului drepturilor culturale deoarece \u00een calitate de instrument al cunoa\u0219terii de sine \u0219i al cunoa\u0219terii celuilalt educa\u021bia este un factor important al exercit\u0103rii op\u021biunii de adeziune la o comunitate cultural\u0103 sau la o alta \u0219i deci, al exercit\u0103rii dreptului la identitate cultural\u0103.<\/p><p>\u00cen calitate de\u00a0<em>drept autonom<\/em>, educa\u021bia comport\u0103 unele particularit\u0103\u021bi \u00eenl\u0103untrul domeniului de studiu al drepturilor omului \u00eentruc\u00e2t de\u0219i este enun\u021bat \u00een mod expres \u00een instrumentele juridice de baz\u0103 ale sistemului Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn1\" name=\"_ftnref1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0de protec\u021bie a drepturilor omului (\u00een textul Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului este men\u021bionat \u00een articolul 26 -dreptul la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103- iar \u00een articolele 13 \u0219i 14 din Pactul Interna\u021bional privind drepturile economice, sociale \u0219i culturale sunt prev\u0103zute reglementarea dreptului la educa\u021bie \u0219i condi\u021biile de exercitare ale acestuia), problemele esen\u021biale de interpretare \u0219i aplicare a dreptului la educa\u021bie rezid\u0103 \u00een ipostaze juridice diferite rezultate din asocierea dreptului la educa\u021bie cu grupurile umane vulnerabile: femei, copii, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi etc.<\/p><p>Cu titlu de exemplu,\u00a0<em>Comentariile Generale ale Comitetului privind drepturile economice, sociale \u0219i culturale<\/em>\u00a0av\u00e2nd ca obiect dreptul la educa\u021bie<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn2\" name=\"_ftnref2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0sunt mai degrab\u0103 descriptive, ating\u00e2nd tangen\u021bial problema inter-sec\u021bionalit\u0103\u021bii educa\u021biei, a caracterului s\u0103u transversal \u0219i a modului \u00een care educa\u021bia ac\u021bioneaz\u0103 \u00een raport de alte condi\u021bii ale vie\u021bii sociale ale individului \u00een scopul realiz\u0103rii \u00eemplinirii personalit\u0103\u021bii umane \u0219i a promov\u0103rii valorilor umaniste \u00een rela\u021biile interumane. Astfel, educa\u021bia a fost descris\u0103 ca\u00a0<em>drept \u00een sine,<\/em>\u00a0ca\u00a0<em>mijloc de realizare a altor drepturi\u00a0<\/em>precum \u0219i\u00a0<em>ca bucurie a existen\u021bei umane.\u00a0<\/em>Scopurile educa\u021biei sunt prezentate de Comitet \u00een acord cu dezideratele anterior enun\u021bate \u00een instrumentele juridice interna\u021bionale: deplina dezvoltare a personalit\u0103\u021bii umane, ob\u021binerea unui sim\u021b comun asupra demnit\u0103\u021bii umane, permiterea accesului la participarea efectiv\u0103 la o societate liber\u0103, promovarea \u00een\u021belegerii \u00eentre grupurile \u0219i na\u021biunile etnice, religioase, rasiale.<\/p><p>\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, analiz\u00e2nd aspectele teoretice ale dreptului la educa\u021bie, Comitetul recunoa\u0219te \u00een mod expres c\u0103\u00a0<em>sarcina asigur\u0103rii\u00a0<strong>condi\u021biilor necesare exercit\u0103rii dreptului la educa\u021bie\u00a0<\/strong>revine Statelor P\u0103r\u021bi\u00a0<\/em>\u00een timp ce prerogativele efective ata\u0219ate dreptului la educa\u021bie sunt corespunz\u0103toare tuturor indivizilor care doresc s\u0103 beneficieze de educa\u021bie indiferent de nivelul acesteia- educa\u021bie primar\u0103, sau formare pe parcursul \u00eentregii vie\u021bi. Punctul comun al exerci\u021biului dreptului la educa\u021bie const\u0103 \u00een ceea ce revine ca obliga\u021bie Statului Parte \u0219i ceea ce \u00eei corespunde ca drept fiec\u0103rui om: respectiv disponibilitatea, accesibilitatea, acceptabilitatea \u0219i adaptabilitatea educa\u021biei. Deci liantul dintre dreptul titularului \u0219i obliga\u021bia debitorului este dat de\u00a0<em>condi\u021biile<\/em>\u00a0care trebuie s\u0103 fie avute \u00een vedere \u00een garantarea calit\u0103\u021bii dreptului la educa\u021bie. \u00cen absen\u021ba cerin\u021belor de baz\u0103 care configureaz\u0103 climatul de exercitare a dreptului la educa\u021bie, substan\u021ba dreptului este periclitat\u0103. \u00cen acest sens, Comitetul expune ca\u00a0<em>cerin\u021be de baz\u0103 ale exerci\u021biului dreptului la educa\u021bie<\/em>:<\/p><p><em>\u2013 disponibilitatea<\/em>\u00a0\u2013 implic\u0103 faptul c\u0103 institu\u021biile \u0219i programele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt func\u021bionale trebuie s\u0103 fie disponibile \u00een cantitate suficient\u0103 \u00een jurisdic\u021bia statului parte;<br \/><em>\u2013 accesibilitatea<\/em>\u00a0\u2013\u00a0 presupune posibilitatea de acces efectiv la programele \u0219i institu\u021biile educa\u021bionale \u00een mod nediscriminatoriu \u0219i prin dep\u0103\u0219irea barierelor economice \u0219i fizice;<br \/>\u2013\u00a0<em>acceptabilitatea<\/em>\u2013 impune ca forma \u0219i con\u021binutul educa\u021bional s\u0103 fie corespunz\u0103toare ca relevan\u021b\u0103 \u0219i calitate \u0219i s\u0103 respecte particularit\u0103\u021bile culturale ale cursan\u021bilor;<br \/><em>\u2013 adaptabilitatea \u2013\u00a0<\/em>se bazeaz\u0103 pe recunoa\u0219terea flexibilit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een sensul \u00een care aceasta trebuie s\u0103 acomodeze cerin\u021bele culturale \u0219i sociale ale cursan\u021bilor.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn3\" name=\"_ftnref3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a><\/p><p>\u00centr-un alt comentariu general, Comitetul drepturilor economice, sociale \u0219i culturale reitereaz\u0103 importan\u021ba dreptului la educa\u021bie \u0219i p\u0103trunde \u00een problematica\u00a0<em>naturii\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>calific\u0103rii sale juridice\u00a0<\/em>(\u00eendeosebi av\u00e2nd prezent\u0103 voca\u021bia dreptului la educa\u021bie de a constitui fundamentul exercit\u0103rii altor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi ale omului). Dreptul la educa\u021bie surclaseaz\u0103 categoria drepturilor economice, sociale \u0219i culturale \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia a fost plasat \u00een mod tradi\u021bional reprezent\u00e2nd, prin voca\u021bia sa multilateral\u0103, at\u00e2t un drept civil \u0219i politic c\u00e2t \u0219i expresia\u00a0<em>indivizibilit\u0103\u021bii\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0<em>interdependen\u021bei\u00a0<\/em>existente \u00eentre toate drepturile omului.<\/p><p>Din \u00a0acest punct rezult\u0103 \u0219i\u00a0<strong><em>caracteristicile asociate dreptului la educa\u021bie<\/em><\/strong><em>:\u00a0<\/em>gratuitatea, implementarea progresiv\u0103, pe baza unui plan de ac\u021biune \u0219i \u00een temeiul \u00eendeplinirii obliga\u021biilor corelative ale Statelor P\u0103r\u021bi.\u00a0<em>Caracterul obligatoriu\u00a0<\/em>al dreptului la educa\u021bie vine \u00een completarea \u0219i validarea laturii pasive a exercit\u0103rii acestuia:\u00a0<em>obligativitatea accesului la educa\u021bie confirm\u0103 faptul c\u0103 op\u021biunea titularului dreptului nu poate fi infirmat\u0103 prin voin\u021ba autorit\u0103\u021bilor publice, a altor agen\u021bi statali sau a \u00eengrijitorilor copiilor (p\u0103rin\u021bi, tutori, reprezentan\u021bi legali etc.).<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn4\" name=\"_ftnref4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[4]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Educa\u021bia privit\u0103 \u00een dimensiunea juridic\u0103 \u2013 ca drept al omului \u0219i ca premis\u0103 necesar\u0103 pentru manifestarea altor drepturi- poart\u0103 cu sine o profund\u0103 conota\u021bie\u00a0<em>intersec\u021bional\u0103.\u00a0<\/em>Aceasta din urm\u0103 invoc\u0103\u00a0<em>caracterul transversal al educa\u021biei\u00a0<\/em>respectiv corela\u021bia acesteia cu alte problematici din domeniul drepturilor omului (dreptul la demnitate, la pace, la dezvoltare etc.) dar \u0219i cu modul \u00een care dreptul \u00een cauz\u0103 este exercitat de categoriile vulnerabile (femei, copii, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi). Dup\u0103 modelul \u00eensu\u0219it de alte drepturi ale omului (dreptul la via\u021b\u0103, dreptul la munc\u0103, dreptul la demnitate, libertatea de g\u00e2ndire, de con\u0219tiin\u021b\u0103, de religie etc.) dreptul la educa\u021bie este nominalizat \u00een mod expres \u00een instrumentele juridice care fundamenteaz\u0103 sistemul ONU de protec\u021bie a drepturilor omului, fiind reluat \u00een alte instrumente juridice de specialitate care asigur\u0103 conexiunea dintre dreptul la educa\u021bie cu o anumit\u0103 categorie vulnerabil\u0103.<\/p><p>\u00cen mod clasic, din categoria\u00a0<strong><em>grupurilor vulnerabile<\/em><\/strong>, se eviden\u021biaz\u0103\u00a0<strong><em>categoria copiilor<\/em><\/strong>\u00a0ca grup autonom care o miz\u0103 special\u0103 \u00een exercitarea dreptului la educa\u021bie.<\/p><p><em>Articolul 29 din Conven\u021bia ONU privind drepturile copilului p<\/em>revede\u00a0<em>elementele care trebuie s\u0103 fie urm\u0103rite \u00een asigurarea educa\u021biei copiilor,<\/em>\u00a0fiind men\u021bionate \u00een mod expres at\u00e2t atribu\u021bii teoretice, menite s\u0103 dezvolte dimensiunea intrinsec\u0103 a personalit\u0103\u021bii copiilor (cultivarea respectului pentru drepturile omului \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale, precum \u015fi pentru principiile consacrate \u00een Carta Na\u0163iunilor Unite; cultivarea respectului pentru p\u0103rin\u021bi, limb\u0103, identitate \u0219i valorile culturale \u0219i na\u021bionale ale comunit\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103; cultivarea respectului pentru mediul natural) c\u00e2t \u0219i aspecte practice, prin intermediul c\u0103rora copilul \u00ee\u0219i poate asuma responsabilit\u0103\u021bi \u00eentr-o societate liber\u0103 care promoveaz\u0103 valorile umaniste.<\/p><p>\u00cen\u00a0<em>interpretarea<\/em>\u00a0<em>articolului 29<\/em>\u00a0din Conven\u021bie, Comitetul ONU privind drepturile copilului recunoa\u0219te c\u0103 articolul care reglementeaz\u0103 dreptul copiilor la educa\u021bie determin\u0103, prin ansamblul normelor sale, cadrul etic al modului de identificare \u0219i exercitare a activit\u0103\u021bilor educa\u021bionale: prin recunoa\u0219terea \u0219i promovarea\u00a0<em>diversit\u0103\u021bii umane, a demnit\u0103\u021bii copiilor \u0219i a identit\u0103\u021bii lor culturale, sociale, a contextului familial \u0219i social de apartenen\u021b\u0103, a abilit\u0103\u021bilor, particularit\u0103\u021bilor \u0219i tr\u0103s\u0103turilor de personalitate ale copiilor, a bunei rela\u021bion\u0103ri cu p\u0103rin\u021bii \u0219i comunitatea extins\u0103.\u00a0<\/em>Procesul educa\u021bional nu poate fi condus \u00een absen\u021ba recunoa\u0219terii umanit\u0103\u021bii copiilor \u0219i a necesit\u0103\u021bii aplic\u0103rii de c\u0103tre educatori a standardelor drepturilor omului \u0219i a valorilor umaniste \u00een rela\u021bia cu ace\u0219tia.<\/p><p>Deci, drepturile omului constituie prin ele \u00eensele\u00a0<em>con\u021binut al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u00een func\u021bie de care este organizat\u0103 activitatea educa\u021bional\u0103 \u0219i formele de exercitare ale sale.\u00a0<\/em>Cu titlu de exemplu, discriminarea, violen\u021ba sau abuzul sunt non-modele comportamentale care se impun a fi negate prin educa\u021bie \u00eentruc\u00e2t contravin standardelor drepturilor omului \u0219i valorilor adiacente acestora; orice form\u0103 educa\u021bional\u0103 trebuie s\u0103 promoveze\u00a0<em>inter alia\u00a0<\/em>respectul pentru valorile toleran\u021bei, egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii, diversit\u0103\u021bii umane astfel \u00eenc\u00e2t rezultatul actului educa\u021bional s\u0103 nu se rezume la transferul de cuno\u0219tin\u021be \u0219i informa\u021bii ci s\u0103 vizeze \u00een mod direct\u00a0<em>modelarea personalit\u0103\u021bii \u00een vederea cre\u0103rii de modele comportamentale corespunz\u0103toare cu reperele spiritualit\u0103\u021bii umane.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn5\" name=\"_ftnref5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[5]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>\u00cen consonan\u021b\u0103 cu ideile sus\u021binute de Comitetul ONU privind drepturile copilului, educa\u021bia nu se refer\u0103 exclusiv la un cadru informa\u021bional \u00eendreptat c\u0103tre dezvoltarea intelectual\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103 a fiin\u021bei umane ci vizeaz\u0103\u00a0<em>o abordare sinoptic\u0103 a tuturor fa\u021betelor personalit\u0103\u021bii umane\u00a0<\/em>\u2013 de la latura emo\u021bional\u0103, la cea spiritual\u0103, rela\u021bional\u0103, comportamental\u0103 etc. Ori, aceast\u0103 constatare consolideaz\u0103 ideea conform c\u0103reia educa\u021bia copiilor se fundamenteaz\u0103 pe abilit\u0103\u021bi, deprinderi, comportamente\u00a0<em>practice\u00a0<\/em>sau\u00a0<em>teoretice\u00a0<\/em>care pot fi folosite \u00een dimensiunea lor teoretic\u0103 sau \u00een dimensiunea practic\u0103.<\/p><p>Dac\u0103 includerea copiilor \u00een categoria grupurilor vulnerabile este rezultatul lipsei maturiz\u0103rii sistemului emo\u021bional \u0219i ra\u021bional al acestora, vulnerabilitatea copiilor depinz\u00e2nd \u00een mod direct de v\u00e2rsta lor fraged\u0103, includerea\u00a0<strong><em>femeilo<\/em><\/strong><em>r<\/em>\u00a0\u00een categoria grupurilor vulnerabile rezult\u0103 mai degrab\u0103 din atitudinile discriminatorii \u0219i comportamentele stereotipe bazate pe reificarea femeilor \u00een societate sau pe proliferarea fa\u021b\u0103 de acestea a ac\u021biunilor violente sau a abuzurilor de orice fel.<\/p><p>Astfel, interpret\u00e2nd dreptul la educa\u021bie al femeilor \u0219i fetelor stabilit \u00een\u00a0<em>Conven\u021bia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminarea fa\u021b\u0103 de femei,<\/em>\u00a0Comitetul ONU pentru eliminarea discrimin\u0103rii fa\u021b\u0103 de femei propune un cadru de referin\u021b\u0103 bazat pe 3 dimensiuni diferite: (1) dreptul de acces la educa\u021bie; (2) drepturile omului \u00een cadrul procesului educa\u021bional; (3) utilizarea educa\u021biei drept instrument pentru exercitarea celorlalte drepturi ale omului.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn6\" name=\"_ftnref6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Cadrul de referin\u021b\u0103 tripartit este fundamentat pe implementarea perspectivei de gen (respectiv a recunoa\u0219terii particularit\u0103\u021bilor \u0219i nevoilor feminine asociate procesului de educa\u021bie) \u00een toate aspectele educa\u021bionale \u2013 de la elaborarea programei de \u00eenv\u0103\u021bare, la sus\u021binerea programelor educa\u021bionale, p\u00e2n\u0103 la dob\u00e2ndirea capacit\u0103\u021bilor, abilit\u0103\u021bilor \u0219i competen\u021belor necesare integr\u0103rii pe pia\u021ba muncii ca urmare a ob\u021binerii unei form\u0103ri\/specializ\u0103ri profesionale \u00eentr-un domeniu dat.<\/p><p>Conform\u00a0<em>Comitetului ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei<\/em>, educa\u021bia este un instrument transformativ al fiin\u021bei umane al c\u0103rui scop const\u0103 \u00een schimbarea modului de percepere al femeilor la nivelul institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i \u00een contracararea viziunii tradi\u021bionale \u2013care reduce pozi\u021bia femeii la sfera privat\u0103 \u0219i a rela\u021biilor de familie. Educa\u021bia receptiv\u0103 la particularit\u0103\u021bile genului feminin integreaz\u0103 \u00een nucleul politicilor educa\u021bionale aspectele s<em>ubstan\u021biale, calitative\u00a0<\/em>ale egalit\u0103\u021bii de \u0219anse, tratament \u0219i oportunitate \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Accesibilitatea la programele educa\u021bionale \u00een temeiul abord\u0103rii bazate pe gen este analizat\u0103 de c\u0103tre Comitet \u00eentr-o paradigm\u0103 multi-nivel, subliniind necesitatea adopt\u0103rii unor m\u0103suri economice, fizice \u0219i tehnologice pentru prevenirea \u0219i combaterea discrimin\u0103rii femeilor \u0219i fetelor \u00een procesul educa\u021bional c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>caracterul transversal al educa\u021biei bazate pe nediscriminarea de gen.\u00a0<\/em>Acesta din urm\u0103 devine evident \u00een cazul \u00een care sunt luate \u00een considerare mai multe grupuri de femei \u0219i fete av\u00e2nd particularit\u0103\u021bi distincte de ras\u0103, v\u00e2rst\u0103, etnie, avere etc. Deci, nediscriminarea \u00een func\u021bie de gen nu prive\u0219te doar promovarea drepturilor femeilor \u0219i fetelor ci vizeaz\u0103 con\u0219tientizarea c\u0103\u00a0<em>\u00een sine<\/em>\u00a0grupul femeilor \u0219i fetelor este eterogen ceea ce conduce la ideea c\u0103 perspectiva de gen trebuie s\u0103 integreze toate aceste diferen\u021be specifice care disting grupul de femei \u0219i fete de alte grupuri dar \u0219i care disting femeile \u0219i fetele apar\u021bin\u00e2nd aceluia\u0219i grup.<\/p><p>Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei observ\u0103 c\u0103, spre deosebire de alte drepturi economice, sociale \u0219i culturale care necesit\u0103 eforturi economice progresive din partea statului pentru implementarea lor, dreptul la educa\u021bie al femeilor \u0219i fetelor trebuie s\u0103 fie analizat \u00een coroborare cu prevenirea \u0219i combaterea tiparelor mentale \u0219i comportamentale stereotipe, care sunt contrare demnit\u0103\u021bii femeilor \u0219i fetelor. Din punct de vedere tehnic, \u00een asigurarea exercit\u0103rii dreptului la educa\u021bie al femeilor \u0219i fetelor, Comitetul ONU invoc\u0103 \u00een mod coroborat articolele 5 \u0219i 10 din Conven\u021bia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei \u00een virtutea observ\u0103rii urm\u0103toarelor recomand\u0103ri:\u00a0<em>modificarea ideologiilor \u0219i structurilor patriarhale care limiteaz\u0103 drepturile fetelor \u0219i femeilor de a-\u0219i exercita \u00een mod liber \u0219i pe deplin dreptul la educa\u021bie \u0219i de a se bucura de umanitatea lor; \u00a0dezvoltarea \u0219i implementarea politicilor \u0219i programelor, inclusiv campanii de con\u0219tientizare \u0219i educa\u021bie despre Conven\u021bie, \u00eendreptate spre modificarea tiparelor sociale \u0219i culturale de conduit\u0103, \u00een vederea elimin\u0103rii prejudec\u0103\u021bilor \u0219i obiceiurilor d\u0103un\u0103toare; \u00eencurajarea mass-media de a proiecta imagini pozitive \u0219i non-sexualizate despre femei, inclusiv despre femeile \u0219i fetele din grupurile minoritare etnice, femei \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i femeile \u0219i fetele cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i promovarea valorii egalit\u0103\u021bii de gen pentru societate \u00een ansamblu; revizuirea \u0219i dezvoltarea programelor educa\u021bionale non-stereotipe, a manualelor \u0219i materialelor didactice pentru a elimina stereotipurile tradi\u021bionale de gen care reproduc \u0219i consolideaz\u0103 discriminarea bazat\u0103 pe gen \u00eempotriva fetelor \u0219i femeilor \u0219i pentru a promova proiec\u021bii mai echilibrate, precise, s\u0103n\u0103toase \u0219i pozitive ale imaginii \u0219i femeilor \u0219i fetelor; instituirea form\u0103rii obligatorii a personalului didactic la toate nivelurile de educa\u021bie privind problemele de gen.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn7\" name=\"_ftnref7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><strong>[7]<\/strong><\/a><\/em><\/p><p>Dintre categoriile vulnerabile analizate \u00een r\u00e2ndurile de mai sus\u00a0<strong><em>persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi\u00a0<\/em><\/strong>reprezint\u0103 categoria care se confrunt\u0103 cu cele mai multe limit\u0103ri \u00een accesul la educa\u021bie \u0219i \u00een exercitarea condi\u021biilor efective pentru realizarea educa\u021biei pe de o parte din cauza deficien\u021belor fizice sau psihice de care sufer\u0103 \u0219i care, \u00een interac\u021biunea lor cu mediul \u00eenconjur\u0103tor restric\u021bioneaz\u0103 posibilitatea de exercitare a dreptului la educa\u021bie; pe de alt\u0103 parte, persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi sunt obiect al ac\u021biunilor discriminatorii care pot conduce la marginalizare \u0219i stigmatizare. Societatea modern\u0103 nu s-a eliberat de atitudinile discriminatorii fa\u021b\u0103 de persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, asociindu-le pe acestea cu membrii pasivi ai comunit\u0103\u021bii umane care necesit\u0103 sprijin social, tratament medical \u0219i continu\u0103 asisten\u021b\u0103 \u00een posibila participare la via\u021ba social\u0103.<\/p><p>La nivel social persist\u0103 \u00een stare latent\u0103 percep\u021bia eronat\u0103 conform c\u0103reia persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi sunt titulari pasivi de drepturi dat fiind faptul c\u0103 nu le pot con\u0219tientiza \u0219i exercita pe acelea\u0219i coordonate cu alte persoane din societate care nu sufer\u0103 de obstacole \u0219i deficien\u021be egale \u00een exercitarea drepturilor lor. Din p\u0103cate, condi\u021biile moderne ale societ\u0103\u021bii nu au re-configurat sim\u021bul comun al societ\u0103\u021bii \u00een privin\u021ba corectei \u00een\u021belegeri a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi: inconvenientele asociate dizabilit\u0103\u021bii nu sunt intrinseci persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i nu afecteaz\u0103 valoarea moral\u0103, uman\u0103, social\u0103 a persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi. \u00cen sine, dizabilitatea nu afecteaz\u0103 condi\u021bia uman\u0103 \u0219i nici demnitatea uman\u0103 care \u00eei este inerent\u0103 acesteia.\u00a0<em>Deci, cauza discrimin\u0103rii persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi nu rezid\u0103 \u00een ceea ce exist\u0103 la nivel fizic (fie c\u0103 discut\u0103m despre dizabilitate fizic\u0103, dizabilitate psihic\u0103, lipsa sau disfunc\u021bionalitatea unui membru sau organ, tulbur\u0103ri ale con\u0219tiin\u021bei sau dezechilibre emo\u021bionale) ci \u00een proiec\u021biile mentale ale oamenilor care, nefiind sensibiliza\u021bi la situa\u021bia concret\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i la tr\u0103irile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, manifest\u0103 atitudini discriminatorii \u00een rela\u021bie cu ace\u0219tia.<\/em><\/p><p>\u00cen opinia\u00a0<em>Comitetului ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi<\/em>\u00a0barierele care \u00eempiedic\u0103 persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi s\u0103 aib\u0103 acces la educa\u021bia incluziv\u0103 pot fi atribuite urm\u0103torilor factori: (1) ne\u00een\u021belegerea sau implementarea eronat\u0103 a abord\u0103rii bazate pe drepturile omului \u00een analiza dizabilit\u0103\u021bii; (2) discriminarea persistent\u0103 \u00eempotriva persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi care este agravat\u0103 de izolarea celor care tr\u0103iesc \u00een institu\u021bii reziden\u021biale pe termen lung; (3) lipsa de cunoa\u0219tere despre natura \u0219i avantajele incluziunii \u0219i diversit\u0103\u021bii; (4) lipsa datelor \u0219i cercet\u0103rii dezagregate (necesare pentru elaborarea de politici \u0219i programe responsabile \u0219i eficiente); (5) lipsa voin\u021bei politice, a cuno\u0219tin\u021belor tehnice \u0219i a capacit\u0103\u021bii de implementare a dreptului la educa\u021bie incluziv\u0103, inclusiv educa\u021bia insuficient\u0103 a \u00eentregului personal didactic; (6) mecanisme de finan\u021bare inadecvate pentru a oferi acomod\u0103ri rezonabile \u00een scopul includerii \u00een totalitatea organismelor decidente a elevilor cu dizabilit\u0103\u021bi; (7) lipsa c\u0103ilor de atac legale \u0219i a mecanismelor necesare pentru a solicita repara\u021bii pentru \u00eenc\u0103lc\u0103rile drepturilor persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn8\" name=\"_ftnref8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a><\/p><p>Comitetul observ\u0103 \u0219i faptul c\u0103, \u00een cazul persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi educa\u021bia este corelat\u0103 cu\u00a0<em>caracterul inclusiv\u00a0<\/em>iar rezultanta complex\u0103 a acestei asocieri determin\u0103 o natur\u0103 juridic\u0103 multi-partit\u0103: (1) educa\u021bia incluziv\u0103 este un drept fundamental al tuturor cursan\u021bilor, to\u021bi ceilal\u021bi agen\u021bi implica\u021bi \u00een garantarea educa\u021biei : p\u0103rin\u021bi, unit\u0103\u021bi \u0219colare, \u00eengrijitori fiind responsabiliza\u021bi \u00een sensul garant\u0103rii respectivului drept; (2) educa\u021bia incluziv\u0103 este un principiu care respect\u0103 totalitatea cerin\u021belor ce decurg din faptul c\u0103 elevii sunt titularii acestui drept: demnitatea, autonomia, bun\u0103starea elevilor; (3) educa\u021bia incluziv\u0103 este mijlocul principal care asigur\u0103 combaterea s\u0103r\u0103ciei, a barierelor din societate precum marginalizarea \u0219i excluziunea social\u0103 \u0219i asigur\u0103 crearea unei societ\u0103\u021bi incluzive.<\/p><p>Din punct de vedere substan\u021bial,\u00a0<em>educa\u021bia incluziv\u0103<\/em>\u00a0exprim\u0103 adoptarea tuturor m\u0103surilor necesare pentru accesibilizarea sistemului educa\u021bional \u00een rela\u021bie cu persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, dezvoltarea ata\u0219amentului acestora fa\u021b\u0103 de mediul educa\u021bional \u0219i crearea unui sentiment de apartenen\u021b\u0103 la unitatea \u0219colar\u0103. Cu alte cuvinte, m\u0103surile care faciliteaz\u0103 crearea mediului educa\u021bional incluziv nu reprezint\u0103 un scop \u00een sine ci un mijloc de asigurare a confortului psihic \u0219i emo\u021bional al beneficiarilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p><p>Din aceast\u0103 idee decurg \u0219i\u00a0<strong><em>tr\u0103s\u0103turile educa\u021biei incluzive<\/em><\/strong>\u00a0care vizeaz\u0103 \u00een principiu urm\u0103toarele: (1) o abordare integrat\u0103 a sistemului educa\u021bional \u00een care fiecare institu\u021bie cu atribu\u021bii \u00een domeniu se angajeaz\u0103 s\u0103 introduc\u0103 incluziunea \u00een toate politicile \u0219i la toate nivelurile educa\u021bionale, cre\u00e2nd pe aceast\u0103 cale\u00a0<em>un mediu educa\u021bional holistic<\/em>; (2) promovarea unei abord\u0103ri cuprinz\u0103toare a particularit\u0103\u021bilor persoanei umane const\u00e2nd \u00een recunoa\u0219terea capacit\u0103\u021bii fiec\u0103rei persoane care dore\u0219te s\u0103 aib\u0103 acces la educa\u021bie \u0219i stabilirea aceleia\u0219i metodologii, mijloace de evaluare, de participare la activit\u0103\u021bile educa\u021bionale pentru to\u021bi cursan\u021bii \u2013 indiferent de caracteristica dizabilit\u0103\u021bii; (3) formarea profesorilor \u00een spiritul toleran\u021bei, accept\u0103rii, incluziunii; (4) promovarea unei culturi incluzive care ofer\u0103 un mediu accesibil \u0219i de sus\u021binere ce \u00eencurajeaz\u0103 munca de colaborare, interac\u021biune \u0219i rezolvare de probleme; (5) respectul pentru diversitatea \u0219i valorizarea diversit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul profesorilor \u0219i al elevilor; (6) mediile de \u00eenv\u0103\u021bare incluzive sunt medii accesibile \u00een care toat\u0103 lumea se simte \u00een siguran\u021b\u0103, sprijinit\u0103, stimulat\u0103 \u0219i capabil\u0103 s\u0103 se exprim\u0103, pun\u00e2ndu-se un accent puternic pe implicarea elevilor \u00een construirea comunit\u0103\u021bii \u0219colare pozitive; (7) tranzi\u021bii eficiente\u00a0 de la mediul educa\u021bional teoretic la deprinderile practice \u0219i la angajarea \u00een c\u00e2mpul muncii; (8) valoarea parteneriatelor \u0219i monitorizarea \u2013 educa\u021bia incluziv\u0103 valorific\u0103 rela\u021bionarea dintre mediul educa\u021bional \u0219i comunitatea extins\u0103 iar modul de realizare a educa\u021biei incluzive trebuie s\u0103 fie supus unei permanente monitoriz\u0103ri.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn9\" name=\"_ftnref9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a><\/p><p>Educa\u021bia incluziv\u0103 este o problem\u0103 plural\u0103: aceasta nu poate fi solu\u021bionat\u0103 dec\u00e2t prin\u00a0<em>crearea unui climat incluziv\u00a0<\/em>\u2013 fapt care presupune cultivarea accept\u0103rii \u0219i a toleran\u021bei p\u00e2n\u0103 \u00een punctul ob\u021binerii incluziunii efective \u00een procesul de exercitare a tuturor drepturilor omului. \u00cen alte cuvinte, educa\u021bia incluziv\u0103 aduce \u00een discu\u021bie realizarea tuturor drepturilor omului \u0219i \u00eemplinirea lor \u00eentr-un climat al egalit\u0103\u021bii \u0219i nediscrimin\u0103rii \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia fiecare individ trebuie s\u0103 fie valorizat \u00een func\u021bie de particularit\u0103\u021bile sale \u2013care \u00eempreun\u0103 \u00eel fac s\u0103 fie ceea ce este \u2013 respectiv o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 irepetabil\u0103, unic\u0103 \u0219i absolut diferit\u0103 de celelalte. Educa\u021bia incluziv\u0103 este un instrument al p\u0103cii \u00een rela\u021biile inter-umane, baz\u00e2ndu-se esen\u021bialmente pe recunoa\u0219terea dreptului individului de a fi diferit, respectiv pe recunoa\u0219terea dizabilit\u0103\u021bii ca diferen\u021b\u0103 specific\u0103 ce contureaz\u0103\u00a0<em>identitatea fiin\u021bei umane.\u00a0<\/em>\u00cen temeiul acestor recunoa\u0219teri sunt estompate at\u00e2t dorin\u021ba de a categorisi disjunctiv persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi din procesul educa\u021bional c\u00e2t \u0219i efectele oric\u0103rei posibile segreg\u0103ri.<\/p><p>Ideile de mai sus se conjug\u0103 \u0219i se reflect\u0103 \u00een activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 de\u00a0<strong><em>Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite pentru Educa\u021bie, \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Cultur\u0103 (UNESCO)<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn10\" name=\"_ftnref10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0care acord\u0103 aten\u021bie special\u0103\u00a0<em>stabilirii, prin instrumente juridice specializate, a unui mediu educa\u021bional incluziv \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia fiecare persoan\u0103 care dore\u0219te s\u0103 \u00eenve\u021be trebuie s\u0103 fie acceptat\u0103 \u0219i acomodat\u0103 corespunz\u0103tor \u00een acord cu particularit\u0103\u021bile sale personale \u2013 fizice \u0219i psihice.<\/em><\/p><p>Conform cu acestea, UNESCO adopt\u0103\u00a0<strong><em>Conven\u021bia privind lupta \u00eempotriva discrimin\u0103rii \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn11\" name=\"_ftnref11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0\u2013 instrument juridic prin intermediul c\u0103ruia sunt ar\u0103tate \u00een mod clar\u00a0<em>modele de situa\u021bii\/circumstan\u021be discriminatorii care pot afecta echitatea educa\u021biei\u00a0<\/em>c\u00e2t \u0219i\u00a0<em>angajamentele asumate de Statele P\u0103r\u021bi \u00een scopul prevenirii \u0219i combaterii situa\u021biilor discriminatorii.<\/em><\/p><p>\u00cen privin\u021ba primului punct men\u021bionat-\u00a0<em>prezentarea de modele de discriminare care pot d\u0103una calit\u0103\u021bii actului educa\u021bional,<\/em>\u00a0Conven\u021bia prezint\u0103 avantajul de a reglementa\u00a0<em>expresis verbis\u00a0<\/em>at\u00e2t situa\u021biile\/st\u0103rile ce pot fi calificate drept discriminatorii c\u00e2t \u0219i situa\u021biile\/st\u0103rile care, de\u0219i aparent sunt contrare incluziunii \u00een educa\u021bie, nu prezint\u0103 tr\u0103s\u0103turile unui act discriminatoriu. \u00cen consecin\u021b\u0103, articolul 1 din Conven\u021bie eviden\u021biaz\u0103 ca\u00a0<em>situa\u021bii discriminatorii<\/em>\u00a0urm\u0103toarele: \u00eenl\u0103turarea unor persoane sau a unui grup de la accesul la diverse tipuri sau grade de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt; limitarea la un nivel inferior a educa\u0163iei unei persoane sau a unui grup; instituirea sau men\u0163inerea unor sisteme sau institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt separate pentru persoane sau grupuri; plasarea unei persoane sau a unui grup \u00eentr-o situa\u0163ie incompatibil\u0103 cu demnitatea uman\u0103.<\/p><p><em>Per a contrario<\/em>, articolul 2 din Conven\u021bie men\u021bioneaz\u0103 c\u0103\u00a0<em>nu sunt considerate situa\u021bii discriminatorii<\/em>\u00a0urm\u0103toarele: crearea sau men\u0163inerea de sisteme sau de institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt separate pentru elevii de cele dou\u0103 sexe c\u00e2nd aceste sisteme sau institu\u0163ii prezint\u0103 tr\u0103s\u0103turi echivalente \u00een domeniul accesului la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, formarea \u0219i calificarea cadrelor didactice, programelor de studii; organizarea facultativ\u0103 de sisteme sau de institu\u021bii separate de ordin religios sau lingvistic \u00een care se prezint\u0103 un con\u021binut care corespunde alegerii p\u0103rin\u021bilor sau tutorilor legali ai elevilor; crearea sau men\u0163inerea de institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt particulare dac\u0103 aceste institu\u0163ii au drept obiect nu asigurarea excluderii unui grup oarecare, ci sporirea posibilit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een sistem public.<\/p><p>Conven\u021bia reglementeaz\u0103 modul de responsabilizare a agen\u021bilor statali \u00een prevenirea \u0219i combaterea discrimin\u0103rii din sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, men\u021bion\u00e2nd \u00een articolul 3 obliga\u021biile asumate de Statele P\u0103r\u021bi: \u0219i anume abrogarea normelor \u0219i politicilor discriminatorii din sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u00a0adoptarea de m\u0103suri pentru a preveni discriminarea la examenul de admitere a elevilor, precum \u0219i\u00a0 s\u0103 previnirea\u00a0 \u0219i\u00a0 combatarea diferen\u021belor dintre studen\u021bii na\u021bionali \u0219i cei str\u0103ini etc.<\/p><p>Dup\u0103 cum am precizat \u00een sec\u021biunea introductiv\u0103 a lucr\u0103rii noastre, reflectarea asupra dreptului la educa\u021bie pune \u00een discu\u021bie multiple leg\u0103turi cu diverse domenii de specialitate care fac obiectul form\u0103rii printre care \u0219i domeniul drepturilor omului, rezult\u00e2nd un compus hibrid al\u00a0<em>educa\u021biei \u00een domeniul drepturilor omului.\u00a0<\/em>ONU, prin documentul programatic intitulat\u00a0<strong><em>Declara\u021bia Na\u021biunilor Unite privind Educa\u021bia \u0219i Formarea \u00een domeniul drepturilor omului<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn12\" name=\"_ftnref12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><sup>[12]<\/sup><\/a>\u00a0subliniaz\u0103 rolul transformativ al educa\u021biei \u2013 acela de a servi la descoperirea \u0219i dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor \u0219i competen\u021belor beneficiarilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii- \u00een scopul model\u0103rii personalit\u0103\u021bii fiec\u0103rui cursant cu finalitatea de a contribui la crearea unui climat social performant \u00eenl\u0103untrul c\u0103ruia s\u0103 se instaleze o cultur\u0103 a drepturilor omului. Educa\u021bia \u0219i formarea reprezint\u0103 procese complexe, ce se dezvolt\u0103 pe parcursul \u00eentregii vie\u021bi \u0219i care vizeaz\u0103, \u00een principal, sensibilizarea vis-a-vis de principalele problematici asociate domeniului drepturilor omului, con\u0219tientizarea importan\u021bei identific\u0103rii, \u00een\u021belegerii \u0219i respect\u0103rii drepturilor omului \u00een scopul prevenirii eventualelor \u00eenc\u0103lc\u0103ri de drepturi.<\/p><p>\u00cen articolul 4, litera b din Declara\u021bie este explicitat\u0103 no\u021biunea de\u00a0<em>cultur\u0103 a drepturilor omului,\u00a0<\/em>fiind defalcat\u0103 pe niveluri de evolu\u021bie distincte: (1) cultura drepturilor omului implic\u0103 con\u0219tientizarea, la nivel universal, a drepturilor omului \u0219i\u00a0 a obliga\u021biilor derivate din respectarea drepturilor omului; (2) cultura drepturilor omului asigur\u0103 dezvoltarea responsabil\u0103 a individului \u00een scopul integr\u0103rii sale ca membru activ al unei societ\u0103\u021bi democratice, pluraliste \u0219i libere; (3) scopul superior al culturii drepturilor omului const\u0103 \u00een formarea \u0219i modelarea personalit\u0103\u021bii umane \u00een sensul deservirii societ\u0103\u021bii de apartenen\u021b\u0103.<\/p><p>Pun\u00e2nd \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 domeniul drepturilor omului cu educa\u021bia \u0219i formarea \u00een aceast\u0103 materie Declara\u021bia recunoa\u0219te ca\u00a0<em>ipostaze diferite ale educa\u021biei \u0219i form\u0103rii urm\u0103toarele: educa\u021bie privind drepturile omului<\/em>, care include furnizarea de cuno\u0219tin\u021be \u0219i \u00een\u021belegere a normelor \u0219i principiilor drepturilor omului, a valorilor care stau la baza acestora \u0219i a mecanismelor de protec\u021bie a acestora;\u00a0<em>educa\u021bie prin drepturile omului<\/em>, care include \u00eenv\u0103\u021barea \u0219i predarea \u00eentr-un mod care respect\u0103 drepturile at\u00e2t ale educatorilor, c\u00e2t \u0219i ale celor care \u00eenva\u021b\u0103;\u00a0<em>educa\u021bia pentru drepturile<\/em>\u00a0<em>omului\u00a0<\/em>\u2013 const\u0103 \u00een capacitarea persoanelor pentru a se bucura \u0219i pentru a exercita propriile drepturi c\u00e2t \u0219i drepturile celorlal\u021bi.<\/p><p>Educa\u021bia \u0219i formarea \u00een domeniul drepturilor omului dob\u00e2nde\u0219te un caracter holistic-apt s\u0103 configureze\u00a0<em>o cultur\u0103 a drepturilor omului\u00a0<\/em>care porne\u0219te de la fundamentul con\u0219tientiz\u0103rii, recunoa\u0219terii dreptului \u00een vederea exercit\u0103rii corecte \u0219i responsabile. Cu alte cuvinte,\u00a0<em>educa\u021bia pentru, prin \u0219i despre drepturile omului\u00a0<\/em>reprezint\u0103 \u00een sine o metodologie de lucru pentru o corect\u0103 scanare teoretic\u0103 a con\u021binutului dreptului la educa\u021bie \u0219i a modului de aplicare practic\u0103 al acestuia. Pornind de la premisa conform c\u0103reia\u00a0<em>\u00een\u021belegerea mecanismelor teoretice care stau \u00een spatele drepturilor omului reprezint\u0103 mijlocul care garanteaz\u0103 punerea \u00een aplicare adecvat\u0103 a respectivului drept, educa\u021bia pentru, prin \u0219i despre drepturile omului constituie un algoritm de asigurare a aplic\u0103rii drepturilor omului \u00een acord cu scopul lor \u0219i \u00een disonan\u021b\u0103 cu abuzul de drepturi.<\/em><\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Dreptul la educa\u021bie \u00een context regional-european<\/strong><\/h3><p>Prev\u0103zut \u00een\u00a0<strong><em>articolul 2 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn13\" name=\"_ftnref13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>, dreptul la instruire reprezint\u0103 ipostazierea \u00een dreptul conven\u021bional a dreptului la educa\u021bie, reglement\u00e2nd aceast\u0103 prerogativ\u0103 din dou\u0103 puncte de vedere distincte: dreptul la instruire ca prerogativ\u0103 autonom\u0103 care poate fi invocat\u0103 de orice persoan\u0103 \u0219i integrarea opiniei p\u0103rin\u021bilor cu privire la modul \u00een care este concretizat dreptul la instruire, fiind stabilit \u00een mod expres \u00een sarcina agen\u021bilor statali c\u0103 exist\u0103 dreptul p\u0103rin\u021bilor de a asigura educa\u021bia copiilor \u00een acord cu convingerile lor religioase \u0219i filosofice.<\/p><p>Dac\u0103 prima ipotez\u0103 legal\u0103 este clar\u0103, cea de-a doua las\u0103 loc ambiguit\u0103\u021bii \u0219i problematizeaz\u0103 autonomia copiilor \u2013 ca titulari ai dreptului la educa\u021bie \u00een condi\u021biile \u00een care copiii sunt supu\u0219i perspectivei religioase \u0219i filosofice a p\u0103rin\u021bilor \u00een ob\u021binerea accesului la educa\u021bie. M\u0103sura \u00een care este permis\u0103 imixtiunea p\u0103rin\u021bilor \u00een activitatea educa\u021bional\u0103 a copiilor este explicitat\u0103 \u00een interpretarea con\u021binutului dreptului la instruire \u00een sensul \u00een care p\u0103rin\u021bii pot oferi copiilor clarific\u0103ri\/explica\u021bii cu privire la activitatea educa\u021bional\u0103 \u00eentreprins\u0103 \u00een cadrul institu\u021biilor \u0219colare (fie c\u0103 aceasta este de natur\u0103 religioas\u0103, etic\u0103, filosofic\u0103 etc.) \u00eens\u0103 p\u0103rin\u021bii nu pot invalida prin manifestarea lor de voin\u021b\u0103 dreptul copiilor de a avea acces la educa\u021bie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn14\" name=\"_ftnref14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0Formularea aleas\u0103 de prevederile Conven\u021biei acord\u0103 agen\u021bilor statali obligativitatea de a presta servicii educa\u021bionale \u00een favoarea cet\u0103\u021benilor iar \u00een cazul minorilor se men\u021bine aceea\u0219i obligativitate \u00een sarcina statului \u2013 unit\u0103\u021bile educa\u021bionale fiind singurele care pot stabili, defini \u0219i organiza programele de studii \u0219i con\u021binuturile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, indiferent dac\u0103 sunt incluse informa\u021bii\/cuno\u0219tin\u021be cu caracter religios sau filozofic.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn15\" name=\"_ftnref15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a><\/p><p>Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dreptul la educa\u021bie al copiilor este strict dependent de posibilitatea p\u0103rin\u021bilor de a-\u0219i manifesta propriile percep\u021bii asupra vie\u021bii \u0219i existen\u021bei \u00een acord cu intimitatea derivat\u0103 din dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie (prev\u0103zut \u00een articolul 8 din Conven\u021bie) \u0219i cu libertatea de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie (reglementat\u0103 de articolul 9 din Conven\u021bie),\u00a0<em>Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului<\/em>\u00a0a analizat pe cale jurispruden\u021bial\u0103 modul \u00een care pot fi conciliate cele dou\u0103 perspective asupra dreptului la educa\u021bie: autonomia copiilor \u0219i convingerile religioase sau filosofice ale p\u0103rin\u021bilor. \u00cen principal, Curtea s-a oprit asupra urm\u0103toarelor aspecte: (1) posibilitatea p\u0103rin\u021bilor de a decide asupra \u0219colariz\u0103rii la domiciliu a copiilor;\u00a0 (2) posibilitatea de a scuti elevii de a participa la cursurile anumitor materii din dorin\u021ba de a respecta op\u021biunile religioase, filosofice sau morale ale p\u0103rin\u021bilor;\u00a0 (3) cazul cursurilor de educa\u021bie sexual\u0103 organizate de unit\u0103\u021bile \u0219colare \u0219i respectarea orient\u0103rilor morale \u0219i religioase ale p\u0103rin\u021bilor.<\/p><p>Cu privire la primul punct, \u00een jurispruden\u021ba sa, Curtea a tran\u0219at paralelismul dintre dreptul p\u0103rin\u021bilor la respectarea convingerilor religioase care determin\u0103 decizia de \u0219colarizare a copiilor la domiciliu \u0219i dreptul copiilor la educa\u021bie. Constat\u00e2nd lipsa unui consens la nivelul Statelor P\u0103r\u021bi la Conven\u021bie \u00een privin\u021ba obligativit\u0103\u021bii frecvent\u0103rii \u0219colii primare, Curtea a acceptat c\u0103 intr\u0103 \u00een marja de apreciere a statelor, fiind supus dezbaterii publice, argumentul potrivit c\u0103ruia dob\u00e2ndirea de cuno\u0219tin\u021be \u0219i integrarea \u00een societate pot fi atinse doar \u00een cadrul formelor organizate de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, nu \u0219i la domiciliu. Curtea a respins refuzul de a le permite p\u0103rin\u021bilor educarea copiilor la domiciliu.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn16\" name=\"_ftnref16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Referitor la cel de-al doilea punct, instan\u021ba european\u0103 a admis c\u0103, \u00een anumite cazuri precum participarea elevilor la un curs de cre\u0219tinism, refuzul p\u0103rin\u021bilor \u00een privin\u021ba particip\u0103rii copiilor lor trebuia s\u0103 fie acceptat \u00een temeiul articolului 2, Protocolul nr.1 la Conven\u021bie. \u00cen sens contrar, refuzul autorit\u0103\u021bilor \u0219colare de a scuza elevii ai c\u0103ror p\u0103rin\u021bi se opun particip\u0103rii la curs este o \u00eenc\u0103lcare a dreptului la instruire prev\u0103zut de Conven\u021bie.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn17\" name=\"_ftnref17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Finalmente, \u00een rela\u021bie cu obligativitatea impus\u0103 de \u0219coala primar\u0103 ca elevii s\u0103 participe la cursuri de educa\u021bie sexual\u0103 sau, \u00een cazul \u00een care nu doresc, s\u0103 participe la activit\u0103\u021bi educa\u021bionale alternative, refuzul p\u0103rin\u021bilor de a permite copiilor lor s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 oricare dintre activit\u0103\u021bile men\u021bionate anterior au reprezentat o \u00eenc\u0103lcare a dreptului la instruire.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn18\" name=\"_ftnref18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a><\/p><p>Semnifica\u021bia dreptului la instruire \u2013 astfel cum este reflectat \u00een prevederile Conven\u021biei- trebuie s\u0103 fie completat\u0103 cu principiile de interpretare con\u021binute de dreptul conven\u021bional \u0219i\/sau extrase pe cale jurispruden\u021bial\u0103: nediscriminarea, respectarea dreptului la dezvoltare \u0219i la autonomie personal\u0103 care deriv\u0103 din aplicarea dreptului la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i de familie sau a libert\u0103\u021bii de g\u00e2ndire, con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie. De\u0219i aparent de\u021bin sfere diferite de reglementare, dat fiind faptul c\u0103 drepturile invocate anterior au ca preocupare central\u0103 dezvoltarea forului interior al individului, unele suprapuneri (la nivel de principii \u0219i de reguli generale de interpretare) sunt inerente.<\/p><p>Dreptul la educa\u021bie asigur\u0103, \u00een sens primordial, un obiectiv unic- de identificare \u0219i dezvoltare a abilit\u0103\u021bilor, competen\u021belor \u0219i calit\u0103\u021bilor umane. Cu toate acestea, \u00een esen\u021b\u0103, acest obiectiv urm\u0103re\u0219te dou\u0103 dimensiuni diferite: (1) educa\u021bia \u2013\u00een\u021beleas\u0103 ca formare ini\u021bial\u0103 adresat\u0103 copiilor \u0219i\/sau tinerilor care doresc \u00een viitor ob\u021binerea unui loc de munc\u0103 \u0219i (2) formarea- privit\u0103 din perspectiva calific\u0103rilor profesionale suplimentare urm\u0103rite de persoanele adulte angajate \u00een munc\u0103. Prin raportare la situa\u021biile concrete, observ\u0103m c\u0103 limitele dintre cele dou\u0103 dimensiuni se estompeaz\u0103 dat fiind faptul c\u0103 \u00een demersurile sus\u021binute de organiza\u021biile interna\u021bionale \u00een domeniul drepturilor omului se constat\u0103 c\u0103 at\u00e2t adul\u021bii au nevoie de educa\u021bie primar\u0103 (\u00een vederea combaterii analfabetismului) c\u00e2t \u0219i copiii\/tinerii au nevoie de acces echitabil la forme de preg\u0103tire avansat\u0103 \u00een acord cu gradul de preg\u0103tire\/maturitate\/de dezvoltare psihic\u0103 \u0219i fizic\u0103.<\/p><p>Este adev\u0103rat c\u0103 dreptul la instruire reglementat de articolul 2 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia European\u0103 permite observarea ambelor dimensiuni aferente dreptului la educa\u021bie \u00eens\u0103, dintre cele dou\u0103 este explorat\u0103 mai cu seam\u0103 prima dimensiune. Prin\u00a0<strong><em>Conven\u021bia Consiliului Europei privind recunoa\u0219terea calific\u0103rilor referitoare la educa\u021bia superioar\u0103 \u00een regiunea european\u0103<\/em><\/strong><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn19\" name=\"_ftnref19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0 se promoveaz\u0103 o viziune holistic\u0103 asupra celor dou\u0103 dimensiuni ale dreptului la educa\u021bie, \u021bin\u00e2ndu-se cont de obiectivul intensific\u0103rii mobilit\u0103\u021bii universitare dar \u0219i de dezideratul unific\u0103rii standardelor aplicabile \u00een procesul educa\u021bional la nivelul Consiliului Europei \u00een scopul prevenirii unui sistem regional european\u00a0<em>cu dubl\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een materie educa\u021bional\u0103.\u00a0<\/em>Reprezent\u00e2nd expresia efortului comun UNESCO-Consiliul Europei Conven\u021bia a fost elaborat\u0103 din nevoia de a exista standarde reciproce la nivel regional-european \u00een domeniul educa\u021bional care s\u0103 faciliteze recunoa\u0219terea calific\u0103rilor acordate \u00een statele europene. \u00cen scopul realiz\u0103rii acestor aspecte, Conven\u021bia instituie unele reguli procedurale referitoare la evaluarea cererilor de recunoa\u0219tere a calific\u0103rilor \u00een mod echitabil \u0219i \u00een termen rezonabil, exist\u00e2nd posibilitatea de refuz a recunoa\u0219terii doar dac\u0103 exist\u0103 diferen\u021be substan\u021biale \u00eentre calific\u0103rile statului gazd\u0103 \u0219i cele invocate de solicitant. \u00cen acest din urm\u0103 caz, sarcina probei se cuvine institu\u021biei de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt care refuz\u0103 acordarea recunoa\u0219terii. Din punct de vedere tehnic, implementarea Conven\u021biei este sus\u021binut\u0103 de dou\u0103 mecanisme complementare: Comitetul Conven\u021biei \u0219i Re\u021beaua european\u0103 a centrelor na\u021bionale de informare privind mobilitatea \u0219i recunoa\u0219terea academic\u0103. Comitetul este \u00eens\u0103rcinat cu elaborarea unor documente programatice cu scopul de a facilita implementarea Conven\u021biei \u0219i de a supraveghea implementarea acesteia \u00een timp ce Re\u021beaua european\u0103 a centrelor na\u021bionale de informare privind mobilitatea \u0219i recunoa\u0219terea academic\u0103 este mecanismul care aloc\u0103 sprijin autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00een vederea aplic\u0103rii prevederilor Conven\u021biei.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn20\" name=\"_ftnref20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a><\/p><p>\u00cen\u00a0<strong><em>sistemul Uniunii Europene<\/em><\/strong>\u00a0de protec\u021bie a drepturilor omului\u00a0<strong><em>Carta drepturilor fundamentale\u00a0<\/em><\/strong>conciliaz\u0103 \u00een\u021belegerea instruirii ca educa\u021bie \u0219i \u00een\u021belegerea instruirii ca formare profesional\u0103 \u00een articolul 14 care garanteaz\u0103 \u00een mod explicit dreptul oric\u0103rei persoane la educa\u021bie, la acces la formare profesional\u0103 \u0219i la formare continu\u0103. Principiile \u00een func\u021bie de care se concretizeaz\u0103 aceste drepturi sunt similare cu cele garantate de Conven\u021bia European\u0103 \u2013ne referim \u00een special la dreptul p\u0103rin\u021bilor de a asigura educarea \u0219i instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice \u0219i pedagogic \u00een timp ce altele sunt ad\u0103ugate de Cart\u0103 \u2013 de exemplu libertatea de a \u00eenfiin\u021ba institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt cu respectarea principiilor democratice. Dispozi\u021biile articolului 14 au fost invocate inclusiv \u00een rela\u021bie cu copiii afla\u021bi \u00een situa\u021bii vulnerabile precum copiii migran\u021bi sau refugia\u021bi.<\/p><p><em>Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene<\/em>\u00a0a analizat pe cale jurispruden\u021bial\u0103 dreptul la educa\u021bie \u00een conjunc\u021bie cu libertatea de circula\u021bie ajung\u00e2nd la concluzia conform c\u0103reia asigurarea continuit\u0103\u021bii educa\u021biei copiilor poate complini lipsa condi\u021biilor legale de \u0219edere ale familiei de apartenen\u021b\u0103 \u00een statul gazd\u0103 pe durata desf\u0103\u0219ur\u0103rii studiilor copilului migrant.<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn21\" name=\"_ftnref21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a><\/p><p>\u00a0<\/p><p>Pe de alt\u0103 parte, \u00een documentul programatic dezvoltat de Uniune \u00een materia drepturilor copilului \u2013\u00a0<em>Strategia UE privind drepturile copilulu<\/em>i(2021)<a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftn22\" name=\"_ftnref22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u2013 \u00a0este atras\u0103 aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii garant\u0103rii unei educa\u021bii de calitate la nivelul statelor membre, fiind subliniat\u0103 importan\u021ba accesului la o educa\u021bie favorabil\u0103 incluziunii, nesegreg\u0103rii \u0219i a unui tratament nediscriminatoriu indiferent de particularit\u0103\u021bile personale ale persoanei angajate \u00een educa\u021bie.<\/p><p>\u00a0<\/p><h3><strong>Unele note concluzive<\/strong><\/h3><p>Complexitatea dreptului la educa\u021bie determin\u0103 reversul percep\u021biei distorsionate asupra naturii acestuia, autorit\u0103\u021bile \u0219i institu\u021biile publice \u00een\u021beleg\u00e2ndu-l exclusiv din punctul de vedere al implic\u0103rii resurselor financiare \u0219i umane necesare pentru realizarea unui climat educa\u021bional adecvat dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii umane a copiilor, tinerilor \u0219i adul\u021bilor implica\u021bi \u00een procesul de educa\u021bie \u0219i formare \u00een calitate de receptori ai actului educa\u021bional. Pe de cealalt\u0103 parte, titularii dreptului la educa\u021bie nu (mai) au con\u0219tin\u021ba educa\u021biei ca drept ci mai degrab\u0103 accept\u0103 educa\u021bia ca pe o obliga\u021bie, ca pe o seam\u0103 de \u00eendatoriri care sunt necesare integr\u0103rii \u00een societate \u0219i nu ca pe un drept cu \u00eenr\u00e2urire direct\u0103 asupra personalit\u0103\u021bii \u0219i devenirii lor umane. \u00cen acest punct este clar c\u0103\u00a0 dreptul la educa\u021bie trebuie s\u0103 fie supus unei revizuiri de substan\u021b\u0103 care s\u0103 implice responsabilizarea celor implica\u021bi \u00een actul educa\u021bional ca formatori \u00een sensul promov\u0103rii unei abord\u0103ri bazate pe drepturile beneficiarului \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p><p>Momentul na\u021bional al adopt\u0103rii unor noi legi ale educa\u021biei se constituie \u00eentr-o oportunitate ce nu trebuie ratat\u0103, \u0219i aceasta va fi posibil \u00een m\u0103sura \u00een care proiectarea e\u0219afodajului institu\u021bional se va realiza pe o temelie sistematic\u0103 \u0219i coerent\u0103 de valori \u0219i principii ce acord\u0103 dreptului la educa\u021bie calitatea de drept fundamental al omului.<\/p><p>\u00a0<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><\/a><strong>Prof.univ.dr.Nicolae Voiculescu<br \/>Asist.univ.dr. Maria Beatrice Berna<\/strong><\/p><\/div><p>\u00a0<\/p><hr \/><div><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref1\" name=\"_ftn1\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[1]<\/a>\u00a0<em>Brevitatis causa<\/em>\u00a0vom folosi pe parcursul lucr\u0103rii acronimul ONU pentru a desemna Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref2\" name=\"_ftn2\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[2]<\/a>\u00a0General Comment No. 13: The right to education (article 13) (1999), \u00a0adopted by the Committee on Economic, Social and Cultural Rights at the Twenty-first Session, E\/C.12\/1999\/10, 8 December 1999; COMMITTEE ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS, Twentieth session Geneva, 26 April-14 May 1999 Agenda item 7, SUBSTANTIVE ISSUES ARISING IN THE IMPLEMENTATION OF THE INTERNATIONAL COVENANT ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS: General Comment 11 (1999), Plans of action for primary education, article 14 of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights.<\/p><\/div><div><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref3\" name=\"_ftn3\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[3]<\/a>\u00a0General Comment No. 13: The right to education (article 13), 1999, adopted by the Committee on Economic, Social and Cultural Rights at the Twenty-first Session, E\/C.12\/1999\/10, 8 December 1999.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref4\" name=\"_ftn4\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[4]<\/a>\u00a0COMMITTEE ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS, Twentieth session Geneva, 26 April-14 May 1999<br \/>Agenda item 7, SUBSTANTIVE ISSUES ARISING IN THE IMPLEMENTATION OF THE INTERNATIONAL<br \/>COVENANT ON ECONOMIC, SOCIAL AND CULTURAL RIGHTS: General Comment 11 (1999) Plans of action for primary education, (article 14 of the International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights).<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref5\" name=\"_ftn5\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[5]<\/a>\u00a0Annex IX, GENERAL COMMENT NO. 1 (2001), ARTICLE 29 (1): THE AIMS OF EDUCATION.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref6\" name=\"_ftn6\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[6]<\/a>\u00a0Committee on the Elimination of Discrimination against Women General recommendation No. 36 (2017) on the right of girls and women to education, p. 4 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref7\" name=\"_ftn7\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[7]<\/a>\u00a0Committee on the Elimination of Discrimination against Women General recommendation No. 36 (2017) on the right of girls and women to education, p. 7 \u0219i urm\u0103toarele.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref8\" name=\"_ftn8\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[8]<\/a>\u00a0Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi, Comentariul General nr. 4 (2016) privind dreptul la educa\u021bie incluziv\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref9\" name=\"_ftn9\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[9]<\/a>\u00a0<em>Ibidem.<\/em><\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref10\" name=\"_ftn10\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[10]<\/a>\u00a0<em>Brevitatis causa,\u00a0<\/em>pe parcursul lucr\u0103rii vom utiliza sintagma UNESCO pentru a desemna Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite pentru Educa\u021bie, \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Cultur\u0103.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref11\" name=\"_ftn11\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[11]<\/a>\u00a0Adoptat\u0103 de Conferin\u0163a general\u0103 a Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite pentru educa\u0163ie, \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103, la 14 decembrie 1960. Intrat\u0103 \u00een vigoare la 22 mai 1962, conform dispozi\u0163iilor art. 14. Rom\u00e2nia a ratificat Conven\u0163ia la 20 aprilie 1964 prin Decretul nr. 149, publicat \u00een \u201eBuletinul Oficial al Rom\u00e2niei\u201c, partea I, nr. 5 din 20 aprilie 1964.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref12\" name=\"_ftn12\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[12]<\/a>\u00a0Documentul a fost adoptat prin Rezolu\u021bia Adun\u0103rii Generale a ONU 66\/137 la data de 19 decembrie 2011.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref13\" name=\"_ftn13\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[13]<\/a>\u00a0<em>Brevistatis causa,\u00a0<\/em>vom utiliza pe parcursul lucr\u0103rii noastre expresiile \u201dConven\u021bia European\u0103\u201d, \u201dConven\u021bia\u201d sau \u201ddreptul conven\u021bional\u201d pentru a desemna Conven\u021bia European\u0103 pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u0219i a Libert\u0103\u021bilor Fundamentale.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref14\" name=\"_ftn14\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[14]<\/a>\u00a0A se vedea Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, Ghid privind art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia<br \/>european\u0103 a drepturilor omului, Dreptul la instruire, pp. 14-15.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref15\" name=\"_ftn15\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[15]<\/a>\u00a0 Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>Kjeldsen, Busk Madsen \u0219i Pedersen \u00eempotriva Danemarcei<\/em>, pct. 53 apud Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, Ghid privind art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului, Dreptul la instruire, p. 15.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref16\" name=\"_ftn16\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[16]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een cauza\u00a0<em>Konrad \u0219i al\u021bii \u00eempotriva Germaniei<\/em>\u00a0apud Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului, Ghid privind art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului, Dreptul la instruire, p. 15.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref17\" name=\"_ftn17\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[17]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een\u00a0<em>cauza Folger\u00f8 \u0219i al\u021bii \u00eempotriva Norvegiei\u00a0<\/em>apud Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului,\u00a0 pct. 95-100, Ghid privind art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului, Dreptul la instruire, p. 15.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref18\" name=\"_ftn18\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[18]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului \u00een\u00a0<em>Dojan \u0219i al\u021bii \u00eempotriva Germaniei\u00a0<\/em>apud Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului,\u00a0 Ghid privind art. 2 din Protocolul nr. 1 la Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului, Dreptul la instruire, p. 15.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref19\" name=\"_ftn19\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[19]<\/a>\u00a0Deschis\u0103 spre semnare la data de 11 aprilie 1997 la Lisabona \u0219i intrat\u0103 \u00een vigoare la 1 februarie 1999.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref20\" name=\"_ftn20\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[20]<\/a>\u00a0Conform informa\u021biilor prezentate pe site-ul\u00a0<a class=\"broken_link\" href=\"https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=165\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.coe.int\/en\/web\/conventions\/full-list?module=treaty-detail&amp;treatynum=165<\/a>, accesat la data de 17 iulie 2022, ora 11:31 a.m.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref21\" name=\"_ftn21\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[21]<\/a>\u00a0Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 de Curtea de Justi\u021bie \u00een cauza CJUE, C\u2011413\/99, Baumbast \u0219i R\/Secretary of State for the Home Department, 17 septembrie 2002\u00a0<em>apud\u00a0<\/em>Manual de drept European privind drepturile copilului, Agen\u021bia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene \u0219i Consiliul Europei, 2015, pp. 150-151.<\/p><p><a href=\"https:\/\/www.utm.ro\/cedrom\/editoriale\/#_ftnref22\" name=\"_ftn22\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">[22]<\/a>\u00a0COMUNICARE A COMISIEI C\u0102TRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC \u0218I SOCIAL EUROPEAN \u0218I COMITETUL REGIUNILOR, Strategia UE privind drepturile copilului, Bruxelles, 24.3.2021, COM(2021) 142 final.<\/p><\/div><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-fd895b7 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"fd895b7\" data-element_type=\"section\" data-e-type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-05b3fa5\" data-id=\"05b3fa5\" data-element_type=\"column\" data-e-type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-d854764 elementor-widget elementor-widget-spacer\" data-id=\"d854764\" data-element_type=\"widget\" data-e-type=\"widget\" data-widget_type=\"spacer.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-spacer\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-spacer-inner\"><\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>CEDROM U\u0219or cu drepturile omului pe sc\u0103ri! Drepturile omului \u00een criza implement\u0103rii! Prof.univ.dr. Nicolae VOICULESCU Lect.univ.dr.Maria-Beatrice BERNA \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen perioada dificil\u0103 pe care o parcurgem la nivel interna\u021bional, caracterizat\u0103 prin criza profund\u0103 a multilateralismului, a dreptului interna\u021bional \u0219i a institu\u021biilor aferente este necesar\u0103 o ac\u021biune concordat\u0103 mai eficient\u0103 pentru a prezerva ceea ce comunitatea interna\u021bional\u0103&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":28550,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-28584","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/28584","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28584"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/28584\/revisions"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/28550"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.utm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28584"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}